Bine ai venit in lumea video.

Aceste tutoriale au fost scrise att pentru nceptorii din acest domeniu ct i pentru cei mai avansai. Aici sunt descrise o serie de tehnici care sunt aplicabile indiferent cu ce tip de camera lucrai. Nu conteaz dac eti un productor de filme amator sau un operator de camer de carier". Aceleai principii de baz sunt aplicate. Pentru a nva ct mai mult din aceste tutoriale ai nevoie de dou lucruri: 1) O camer video funcional, pe care s o poi porni i opri, n care s poi s introduci o caset, al crei buton de rec. s funcioneze ) 2) Rbdare. In acest domeniu dac ceva nu i "iese" de la bun nceput nu nseamn c nu poi. E vorba doar de experien. Nu conteaz ce tip de camer foloseti. Este totui recomandabil un model care s aib ct mai multe funcii manuale. Nu ai nevoie nici de echipament n plus, dar nu ar strica s foloseti din cnd n cnd un trepied sau un microfon extern ).

E inevitabil, dac eti serios, nvarea ctorva termeni specifici camerelor video. Din fericire nu e prea complicat. Pentru nceput iat civa termeni eseniali. -------------------------------------------------------------------------------Cadru: Toate filmrile sunt alctuite din cadre. Un cadru ncepe din momentul n care apei butonul rec. pn n momentul n care termini nregistrarea. Ca i fotografiile care alctuiesc un album, cadrele alctuiesc materialul video. -------------------------------------------------------------------------------ncadrare i Compoziie: "ncadrarea" este imaginea pe care o vezi n viewfinder (sau pe un monitor). "Compoziia" se refer la tot ceea ce se afla ntr-un cadru: care este subiectul, poziia lui n cadru, n ce direcie privete, fundalul, lumina, etc. Cnd "ncadrezi", ajustezi att poziia camerei ct i zoom-ul pentru a avea ncadrarea dorit.

Exist un set general de reguli n industria video care descriu cum s ncadrezi. Deocamdat vom prezenta o serie de ncadrri standard, ncepnd cu cele mai simple cum ar fi acestea... Plan General (Situeaz subiectul n spaiu) Plan ntreg(Arat subiectul n ntregime) Prim Plan (Arat un detaliu al subiectului) Tranziie: Cadrele sunt legate (editate) ntr-o secven pentru a spune" o poveste. Modul n care dou cadre sunt legate ntre ele se numete tranziie. De obicei (n special n secvenele filmate de amatori) aceste tranziii vor fi simple "cut" (tieturi), unde un cadru se schimb instantaneu cu altul. O variaie ar fi un "mix" (amestec) sau un "dissolve" (dizolvare), unde un cadru este nlocuit gradat cu altul. Dup aceea vom trece la "wipes" (tergeri) i "digital effects" (efecte digitale), unde cadrele se schimb n tot felul de moduri care mai de care mai interesante i mai ciudate. O micare de camer poate de asemenea fi considerat o tranziie de la o ncadrare la alta (ex. o panoramare de pe un subiect pe altul). Totui nu modul n care tranziiile sunt concepute tehnic este important, ci modul n care cadrele curg" dintr-unul ntr-altul, cum se mbin ntr-o succesiune logic i spun o poveste". O tranziie este foarte important n lucrul cu camera, deoarece nu trebuie uitat n nici un moment, cum fiecare cadru se potrivete ntre cel precedent i cel care urmeaz. Iat ctiva termeni importani. Acetia vor fi explicai n detaliu mai trziu. Panoramare (Pan): Micarea camerei dintr-o parte n alta (ex. stnga - dreapta) Lift: Micarea n sus i n jos a camerei. Zoom: Micarea de apropiere sau de deprtare de subiect. Iris (Exposure): Deschiderea care las lumina s intre n obiectivul camerei video. Cu ct irisul este mai deschis, cu att imaginea este mai luminoas. Balansul de alb (white balance): Ajustarea culorilor n scopul obinerii unei imagini naturale, ct mai apropiat de realitate. Obturator (Shutter): Analogul obturatorului la aparatul foto. Acesta este cel mai important pas, i poate cel mai dificil de stpnit. Aici ar trebui dirijat cea mai mare parte a energiei investite ntr-un proiect.
2

Mnuirea camerei nu este dect unul din lucrurile importante pentru ducerea la bun sfrit a unui produs finit. Pentru a fi bun n mnuirea camerei, trebuie sa ai o vedere de ansamblu asupra ntregului proces i cel puin o idee asupra modului n care ar trebui s arate i s sune produsul finit. Dac exist un lucru care i separ pe amatori de profesioniti, este c amatorii ncadreaz i filmeaz", pe cnd profesionitii planific i filmeaz". Bineneles c exist situaii n care nu ai timp s te pregteti dinainte de a filma. Cteodat aciunea ncepe cnd te atepi mai puin i trebuie pur i simplu s filmezi. n acest caz trebuie s planifici n mers. Oricum trebuie inut minte - planificarea e cea mai important. Cnd vine vorba de lucrul cu camera, ii poi mpri planul n dou: 1) Planificarea filmrii 2)Planificarea unghiurilor de filmare PLANIFICAREA FILMRII Dac iei orice nregistrare fcut, ca fiind parte din filmarea ta i ai un plan pentru fiecare cadru, atunci eti pe calea cea bun spre a avea un material bine organizat. Mai nti trebuie s ii fie clar scopul fiecrui cadru. Vorbind la general, tot ceea ce faci trebuie s aib ca scop final planul tu iniial. Dac faci un film, planul tu pe termen lung e sa aduni filmrile cerute de scenariu. Dac faci o filmare "de familie", planul pe termen lung ar fi crearea unei "arhive" cronologice pentru generaiile viitoare (vezi filmrile de familie) Dac filmezi un eveniment (cum ar fi o nunt) trebuie s ii seama de implicaiile pe termen lung ale acestui proiect. S planifici nseamn s adopi o atitudine care s te ajute s deii controlul. Cnd i instalezi camera video, n loc s te ntrebi Va arta bine pe caseta?" i s ncepi s filmezi tot ce se ntmpl, gndete Cum vreau s arate pe caset(DVD) ?". Apoi filmezi (i dac e necesar, regizezi) aciunea pentru a-i atinge scopul. Planific durata aproximativ a filmrii. Ct material trebuie s ai la sfrit i ct de mult i trebuie s-l aduni.
3

Planific innd seama c va trebui s editezi Acesta este un lucru foarte important. Dac tu consideri c nu se aplic la tine, ei bine, te neli. Toate cadrele trebuie s fie filmate cu gndul c urmeaz s le editezi. Exista doua modaliti de editare de baz: Post-producie" i din camer". Editarea Post-Producie nseamn s iei materialul filmat i s l reasamblezi, utiliznd echipament adecvat. Aa lucreaz profesionitii - ii permite mult mai mult flexibilitate cnd filmezi i obii rezultate mult mai bine finisate. Pentru a putea face post-producie simpl, nu ai nevoie dect de o camer video, un video recorder, un monitor i cteva conexiuni. A fi capabil s editezi n post-producie ii d libertatea de a-i concepe planul de filmare n orice mod doreti. n momentul n care editezi, tai" bucile care nu sunt bune i le asamblezi pe cele reuite n orice mod doreti. Bineneles c i ia ceva timp s te deprinzi cu tehnica asta (mai ales daca nu ai echipament specializat), dar de obicei merit efortul. Editarea din camera" nseamn pur i simplu c vei avea ca produs final exact ceea ce filmezi - nu exista post-producie. Chiar i aa nc mai este vorba de a edita. Trebuie s decizi ordinea cadrelor i dac un cadru merit s apei "rec" sau nu. Diferena const n faptul c trebuie s iei aceste decizii n timp ce filmezi si nu n post-producie. Nu e un lucru uor si adeseori nu ii "iese" cum trebuie. Ai nevoie de planificare, imaginaie, simt artistic i nu n ultimul rnd, experiena. Nota: Exist ns i o alt situaie: filmarea live cu mai multe camere. n aceast situaie e vorba de mai multe camere conectate la un mixer de imagine. Directorul de imagine e cel care alege ce camer "intr" in direct. In cazul acesta se poate considera ca e vorba de editare in timp real. Orice metoda de editare foloseti exist reguli fundamentale ce trebuie urmate. Spre a nelege aceste reguli trebuie mai nti s cunoti tipuri de filmri si ncadrri motiv pentru care voi reveni mai trziu asupra acestui subiect. Planificarea unghiurilor de filmare
4

Odat ce ai un plan de filmare, eti gata sa ncepi planificarea cadrelor individuale. Mai nti de toate trebuie sa ai un motiv pentru fiecare cadru. ntreab-te: Ce ncerc sa pun in evidenta cu acest cadru ? E necesar cadrul acesta ? Am deja un cadru care se aseamn cu acesta ? l intereseaz pe privitor acest cadru ?. Odat ce ti-ai rspuns la aceste ntrebri caut cea mai buna modalitate de a obine cadrul potrivit. Pentru asta e nevoie de cunoatere si experiena, dar pana cnd vei ajunge la sfritul acestui tutorial vei fi acumulat cunoaterea necesara pentru a ncepe un proiect. ntreab-te ce informaie vrei s transmii privitorului prin cadrul ales si mai ales ai grija sa il capturezi intr-un mod in care sa neleag ce vrei sa transmii. Nu te grbi i folosete tot timpul de care ai nevoie pentru a nregistra fiecare cadru corect, mai ales daca e vorba de un cadru important. Daca e necesar (si daca editezi in post-producie), "trage" mai multe versiuni ale aceluiai cadru pentru a putea sa l alegi pe cel mai bun cnd editezi. De asemenea, n vederea editrii, las cel puin 3 secunde de imagine la nceputul i la sfritul fiecrui cadru. In sfrit, nc un sfat. nainte de a planifica sau de a filma , ncearc s i imaginezi cum va arta produsul final. _____________________________________________________________ Trecem acum la partea tehnica dar nu i face griji - nu trebuie sa fii o persoana tehnica. Totui, cu ct tii mai bine cum funcioneaz camera ta cu att vei lucra mai bine cu camera. Marea parte a camerelor video "de casa" au aproape toate funciile automate. Tot ceea ce ai de fcut e s porneti camera, s ncadrezi i s apei rec. De cele mai multe ori totul funcioneaz bine, dar funciile automate au limitri serioase. Daca vrei sa i mbunteti lucrul cu camera trebuie, s nvei s deii controlul camerei tale. Asta nseamn s foloseti funcii manuale. De fapt camerele profesionale au foarte puine funcii automate, iar operatorii profesioniti nu vor folosi niciodat (ca regula de baz) auto-focus sau auto-iris. Acum cei mai muli nceptori se ntreab "De ce nu ?" Auto-focus-ul camerei mele funcioneaz bine, imaginile mele arat bine".
5

Iat dou rspunsuri: 1. Dei auto-focus-ul se comport bine de obicei, vor exista anumite situaii cnd nu se va ntmpla aa. n acest caz vei sfri cu material inutilizabil dac nu treci pe control manual. 2. Camera ta nu poate ti ce vrei. Deseori va trebui s treci pe focus manual pentru a obine un anume efect. Cele mai folosite funcii ale camerei video sunt enumerate mai jos. nva-le pe rnd lsndu-le pe celelalte pe automat. De reinut: Dei uneori e mai practic s foloseti funcii automate, ca regul general ar trebui s ai ct mai multe funcii posibil pe modul manual. Zoom: Aceasta este funcia care "mic" punctul tu de vedere mai aproape sau mai departe de subiect. Cele dou mecanisme de zoom sunt evideniate n imaginea alturat: 1. Manual zoom (inel). Acest inel se afla pe obiectiv si se poate roti manual cu ajutorul degetului mare i a celui arttor al minii stngi. Avantaje: Viteza; nu are nevoie de energie electric pentru a funciona Dezavantaje: Mai dificil de controlat; mai dificil de obinut zoom-uri constante.

2. Servo zoom Se afla poziionat n aa fel pe obiectiv, nct poate fi operat cu degetul arttor i mijlociu al minii drepte. Apsnd partea din fa a acestui buton "apropiem", apsnd partea din spate "deprtm". Camerele ieftine au de obicei o viteza constanta a zoom-ului pe cnd un bun servo zoom va avea viteze variabile - cu cat apei mai tare cu att viteza crete. Acest buton poate de asemenea fi marcat T (tele), W (wide). Avantaje: Uor de folosit n cele mai multe cazuri, zoom-uri constante. Dezavantaje: Folosete energie electric, poate fi limitat ca viteza. Mai este o important caracteristic de care trebuie s ii cont cnd foloseti zoom-ul.
6

Cu ct "apropii" mai mult cu att va fi mai greu sa tii imaginea "nemiscata". Pentru un zoom maxim un trepied este esential. Daca intampini dificultati in a tine camera stabila este mai indicat sa te apropii de subiect decat sa folosesti zoom-ul. In acest mod vei avea aceeasi incadrare dar o imagine mai stabila.

Focus: Auto-focus-ul este strict pentru amatori. Spre deosebire de fotografie, nu e posibil ca autofocus-ul s ajung la masura ateptrilor unui operator de camer video serios. Muli gsesc c auto-focus-ul este dificil de folosit dar dac vrei s fii bun la ceea ce faci, stpnirea focus-ului este esenial. Cel mai ntlnit mecanism de focus manual este un inel montat pe obiectiv. Dac roteti inelul n sensului acelor de ceas obii un focus n plan mai apropiat iar n sensul contrar acelor de ceas obii un focus n plan mai deprtat. Pentru a obine cel mai bun focus, zoom pe subiectul pe care vrei s ai focus, ajunsteaz inelul de focus apoi revino la incadrarea dorit. Vei observa c n anumite condiii e mai greu s realizezi un focus bun. Cu ct intr mai mult lumin in obiectiv, cu atat este mai uor de obinut un focus corect(asta are legatur cu "adncimea de cmp", despre care vom vorbi mai trziu). Evident c va fi mai greu de obinut un focus bun cu lumina puin. Dac nu ai de ales i nu ai nici cum s adaugi mai mult lumin ncearc aceste lucruri: Asigur-te c butonul care controleaza shutter-ul este pe pozitia "oprit". n cazul in care camera ta folosete filtre asigur-te c l foloseti pe cel corect pentru "low-light". Scoate irice filtre ai avea montate pe obiectiv. Adaug lumina n plus cu ajutorul funciei "digital gain"(not: digital gain compromite calitatea imaginii) Nu folosi zoom-ul. ine cadrul ct mai "deschis" cu putin. Una dintre cele mai frustrante caracteristici ale auto-focus-ului este c decide singur pe ce element din imagine s se stabileasc. Asta poate s fie un lucru bun in anumite circumstane dar dezastruos n altele.

In prima imagine auto-focus-ul camerei alege sa se stabileasca pe planta din primplan. Pentru focus pe alt subiect, dezactiveaza auto-focus si ajusteaza focus-ul manual.
7

Dac vrei s obii un efect deosebit ncearc s ncepi cadrul cu focus pe planul cel mai apropiat i ajunseaz-l manual pn cnd subiectul tu va fi clar (n focus).

Iris-ul este o deschidere ajustabil care controleaz cantitatea de lumin care intr n obiectiv (expunerea). Irisul camerei video funcioneaz n acelai mod n care funcioneaza cel al unui aparat foto - cu ct deschizi irisul mai mult cu att imaginea va fi mai luminoas. Camerele profesionale au un inel montat pe obiectiv corespunztor acestei funcii. Pentru a "nchide" irisul trebuie nvrtit n sesul contrar acelor de ceas iar pentru a-l "deschide" nvarte n sensul acelor de ceas. nainte de a folosi irisul manual trebuie s tii cum trebuie s arate expunerea corect n viewfinder (dac poi s ajustezi viewfinder-ul, sta e primul lucru pe care trebuie s l faci). Pentru nceput pune camera pe auto-iris i filmeaz un subiect cu o lumin uniform distribuit. ine cont de ct de luminoas este imaginea apoi seteaz iris-ul pe manual. Majoritatea camelor vor reine irisul pe care l aveau cnd se aflau pe setarea automat. nchide i deschide irisul apoi ncearca s revii la valoarea iniial. nregistreaz cteva cadre n condiii diferite de lumin apoi analizeaz-le pe un monitor pentru a vedea ct de corect este luminozitatea imaginii. ine minte c auto-irisul poate fi folosit ca ghid. Dac nu eti sigur de expunerea ta "treci" pe iris automat i vezi ce "prere" are camera, apoi treci napoi pe manual. Cu timpul vei ajunge s ai ncredere n tine mai mult dect n auto-iris. O situaie dificil este des ntlnit atunci cnd avem de a face cu scene cu lumina neuniform distribuit. Lumina puternic ce "vine" din spate este o durere de cap pentru cameraman - situaia n care subiectul se afla in faa unei ferestre prin care intr lumina.

n primul exemplu camera este pe auto-iris.Camera ajusteaz expunerea dup lumina puternic din fundal ceea ce face subiectul s arate ca o silueta. Unele camere video au o funcie numit "backlight" (lumin din spate) care e de ajutor n aceast problem dar care nu lucreaz la fel de bine ca irisul manual. S spunem c nu poi schimba ncadrarea i nici nu poi s "pui" mai mult lumin pe subiect, singur opiune este s deschizi irisul pn cnd subiectul este expus corect. Asta va nsemna ca fundalul va fi foarte luminos dar e mai bine dect ca subiectul s fie prea ntunecat.
8

In cel de-al doilea exemplu irisul manual este deschis pana cand subiectul este corect expus. Desi esti inca departe de expunerea ideala, macar este o imbunatatire fata de efectul de silueta. De fapt situatia este foarte intalnita - in televiziune vei vedea adesea o fereastra care este prea luminoasa, dar de obicei nu iti dai seama pentru ca tu privesti subiectul la interior. De retinut: Ca regula pentru controlul irisului, ajusteaza irisul dupa subiect. Restul imaginii sunt elemente secundare. Balansul de alb: Cand vorbim de balans de alb vorbim de fapt de balansul de culoare. Este o functie care spune camerei cum trebuie sa arate fiecare culoare, oferindu-i ca punct de referinta un "alb real". In momentul in care camera stie cum arata albul, va sti si cum trebuie sa arate celelalte culori. La camerele "de familie" balansul de alb este facut in mod automat fara ca operatorul sa-si dea mcar seama de existenta acestei funcii. Culoarea arat bine in majoritatea cazurilor, dar vor exista si anumite situatii care nu sunt acceptate de auto balansul de alb. Iat cteva exemple de balans de alb incorect: Balans de alb corect

Balans de alb cu tenta albastra

Balans de alb cu tenta galbena

Iata cum se face balansul de alb. Indreapta camera spre o suprafata de culoare alba, de preferinta mata, si incadreaza in asa fel incat cea mai mare parte a imaginii (daca nu este posibil toata) sa fie alba. Regleaza irisul si apasa butonul de balans de alb. Ar trebui sa vezi un indicator in viewflnder care sa iti spuna cand s-a terminat balansul de alb. Daca nu functioneaza incearca sa reajustezi arisul, sa schimbi filtrele sau sa
9

gasesti alta suprafata pe care sa repeti operatiunea. Ar trebui sa faci balansul de alb in mod regulat, in special cand conditiile de lumina se schimba (ex. cand filmezi la interior si apoi la exterior) Nota: Operatorii de camera profesionisti "pacalesc" camera facand-o sa "citeasca" un balans de alb "fals" pentru a crea imagimi mai "calde" (cu nuante portocalii) sau mai "reci" (cu nuante albastre). Audio: In mod normal toate camerele "de familie" au un microfon incorporat care de obicei este hi-fi stereo. Acestea lucreaza foarte bine si sunt indeajuns de bune pentru majoritatea situatiilor. Sa obtii rezultate bune cu partea audio este destul de dificil, si vom acoperi acest domeniu mai pe larg in tutorialul "Introducere in Tehnici Audio". Pentru rezultate mai bune incearca sa conectezi un microfon la camera ta (in cazul in care are un conector corespunzator). Sunt 2 motive pentru care merita sa faci asta. 1. Poti folosi un microfon care se potriveste mai bine cu tipul de sunet pe care vrei sa il capturezi. 2. S-ar putea sa trebuiasca sa pozitionezi microfonul in alt loc fata de camera. De exemplu, cand filmezi un vorbitor, camera ar trebui sa se afle in capatul opus al incaperii si un calbu sa fie intins de la camera pana la microfonul care se afla pe stativ pe scena. Nivelul audio la care e inregistrat sunetul tau e deasemenea important. Majoritatea camerelor au ceea ce se numeste "auto gain control" (ajustare automata a nivelului). Daca insa ai si optiunea de a controla nivelul manual, foloseste-o. Vei obtine rezultate mult mai bune. Pe cat posibil, ncearc s minimizezi zgomotul ambiental prin poziionarea corecta a microfonului. Asculta ce spune interlocutorul tau. Nu porni si nu opri inregistrarea in timp ce cineva vorbeste. Nu e nimic mai rau decat un material video plin de jumatati de propozitie. Atentie la zgomotul provocat de vant. Chiar si cea mai mica adiere poate distruge o inregistrare. Multe camere sunt dotate cu un filtru pentru frecvente joase. Acesta poate fi de ajutor dar cea mai buna solutie este sa impiedici vantul sa ajunga la microfon cu ajutorul acelor bureti care se aplica peste microfon.
10

Shutter: La nivelul de incepator nu prea ai nevoie sa stii cum sa folosesti shutter-ul dar totusi merita o mica atentie. Are aplicatii variate, mai ales cand filmezi evenimente sportive sau actiuni care se deruleaza cu viteza. Principalul avantatj consta in faptul ca frame-urile individuare sunt mai clare (lucru critic pentru reluari cu incetinitorul) Shutter-ul poate deasemenea fi folosit pentru a controla expunerea. Daca nu stii sa il folosesti efectiv e recomandabil sa il dezactivezi. Efecte: Multe camere "de familie" au incorporate o suita de efecte digitale cum ar fi: still-uri digitale, mix, strobe. Acestea pot sa arate foarte bine dar in acelai timp pot deveni foarte enervante. E nevoie de o anumita experiena pentru a le aplica in mod corespunztor. Ca multe alte lucruri legate de domeniul acesta, s le foloseti moderat este cheia: aa c, dac nu ai un motiv bine ntemeiat, nu le folosi prea frecvent.

Cnd filmezi, esenial este modul n care compui imaginea. E mai degrab vorba de a asambla, de a compune, dect de a ndrepta camera ctre subiect i a apsa butonul rec . Dup cum am menionat anterior, ncadrarea este procesul de compunere a imaginii. Note: Tehnica incadrarii este foarte subiectiva. Ceea ce o persoana gaseste ca dramatic, o alta poate considera fara rost. Ceea ce pentru cineva este interesant poate fi confuz pentru altcineva. Vom arunca o privire la cateva incadrari acceptate ca standard de catre industra de specialitate. Regulile de incadrare video sunt in esenta aceleasi ca pentru fotografie. Incadrari de baza: Exista o convenie generala in industria video care desemneaz nume pentru cele mai comune tipuri de ncadrri. Numele acestora si sensul exact poate varia, dar urmtoarele exemple constituie un ghid in forma bruta destul de folositor. Scopul nu e att in a cunoate numele acestor ncadrri (ceea ce ar fi folositor) cat in a le nelege i a le nelege scopul.
11

Toate tipurile de ncadrri sunt denumite cu referire la subiect. De exemplu, un "prim plan" trebuie sa fie un prim plan cu "ceva". Un cadru cu un prim plan al unei persoane poate, de asemenea fi descris ca un cadru general al unei fete sau ca un cadru foarte larg al unui nas. In exemplele urmtoare subiectul este fata care st n faa casei. Plan extrem de larg: camera se afla la o distanta att de mare fa de subiect nct acesta nici mcar nu este vizibil. Scopul acestei ncadrri este de a arata mprejurimile subiectului. Acest cadru se folosete pentru a ncadra subiectul in "poveste", pentru a arata privitorului unde urmeaz sa se petreac aciunea.

Plan general: Camera se afla mult mai aproape de subiect. Fata abia daca se vede aici, dar accentul se pune nc pe a plasa subiectul n locul unde se petrece aciunea.

Plan intreg: Subiectul ocupa intregul cadru. In acest caz picioarele fetei se afla la marginea de jos a cadrului iar capul in marginea de sus a cadrului. Bineinteles ca nu trebuie incadrat pana la limita inaltimii cadrului deoarece trebuie tinut cont de marginile de siguranta pentru a nu "taia" din subiect. Considera spatiul de deasupra capului si de sus picioare ca spatiu "de siguranta". Ar arata inconfortabil daca am incadra subiectul pana in marginea imaginii.

Plan mediu: Planul mediu arata mai in detaliu o parte din subiect. Cu acest cadru inca "aratam" destul ca privitorul sa aiba impresia ca priveste subiectul intreg. De fapt aceasta este o aproximatie a cum am vedea o persoana "in carne si oase" daca ar fi sa avem o conversatie fata in fata. Nu am da atentie la partea de jos a corpului, prin urmare partea aceea de imagine nu e necesara.

Prim plan mediu: Acest cadru arata fata mai in detaliu fara a se apropia inconfortabil de mult.

Prim plan: In prim plan o anumita trasatura a subiectului ocupa intreaga imagine. Un
12

prim plan al unui subiect de obicei inseamna un cadru cu fata acestei persoane.

Prim plan extrem: Folosit pentru a arata un detaliu extrem.

Cateva reguli de incadrare Atentie la liniile verticale si orizontale din cadru (ex. stalpi, orizont, etc.) Fii atent ca liniile acestea sa fie drepte. Asta daca nu vrei sa obtii un anume efect cand cadrul este inclinat in mod voit. Regula celor trei. Aceasta regula imparte ecranul in noua parti. Lucrurile importante din imagine ar trebui sa se gasesca mai degraba la 1/3 si la 2/3 decat pe centrul imaginii. In cea de a doua imagine cladirea ocupa 1/3 din imagine iar cerul cealalta parte. Subiectul in aceasta imagine e bineinteles cerul senin. In majoritatea cadrelor cu persoane principala linie care ne intereseaza este linia imaginara care trece prin dreptul ochilor subiectului. In acest cadru ochii sunt plasati la aproximativ 1/3 din imagine. In functie de tipul de filmare nu este posibil sa plasam ochii in acest mod.

Spatiul liber de deasupra capului sau cel din fata subiectului este lasat in mod intentionat. E vorba de spatiul in care se taraste bebelusul sau spatiul in care se uita mama acestuia. Fara acest spatiu liber incadrarea ar fi inconfortabila. O greseala care se intalneste in mod frectent in filmarile facute de amatori este ca acestea au prea mult spatiu deasupra capului, subiectul fiind pozitionat pe centrul imaginii ceea ce nu arata bine.

Tot ceea ce se afla in cadrul tau este important, nu numai subiectul. Cum arata fundalul ? Cum e lumina ? Exista ceva in cadru care e posibil sa atraga atentia de la subiect ? Atentie la marginile cadrului tau. Evita sa ai jumatati de obiecte sau de fete de oameni in imagine. Deasemenea evita sa "tai" oamenii la incheieturi - partea de jos a cadrului poate sa "taie" o persoana de la mijloc dar nu de la genunchi. Pur si simplu
13

nu arata bine. Dupa ce te-ai familiarizat cu ce e bine si ce nu e bine poti deveni mai creativ. Gandeste-te la cel mai bun mod de a exprima de vrei sa arati cu imaginea. Daca e vorba de un bebelus care se taraste, intinde-te pe podea, si vezi lucrurile din punctul lui de vedere. Daca e vorba de un joc de rugby trebuie sa alegi ca punct de filmare un loc inalt pentru a vedea toata actiunea. Cauta unghiuri interesante si cadre neobisnuite. Multe dintre cadrele tale vor fi "drepte", "frontale" de la nivelul ochilor unui adult. Incearca sa aduci cateva variatii. Unghiuri diferite, diferite pozitii de camera pot face o mare diferenta. De exemplu; un cadru poate arata mult mai dramatic daca e filmat de jos, de sub nivelul ochilor. Pe de alta parte, o noua si diferita perspectiva poti avea daca privesti o scena de sus. Atentie ! Cand privesti de jos in sus la o persoana o poti face sa para mult mai impunatoare pe cand daca o privesti de sus o faci sa para mai neimportanta. Priveste multe filme si ia aminte la cadrele care ies in evidenta. Exista un motiv din care ies in evidenta - e vorba de pozitionarea camerei si de compozitia cadrului. Experimenteaza tot timpul. Miscari de baza ale camerei: Asa cum pentru incadrari avem denumiri si pentru miscarile de camera exista denumiri standard. Iata-le pe cele principale: Panoramare: Cadrul de misca dreapta si stanga, nu exista miscare verticala. Lift: Cadrul se misca in sus si in jos, nu exista miscare orizontala. Zoom: Inainte si inapoi, ca si cum camera s-ar misca mai aproape sau mai departe de subiect. (Exista totusi o diferenta intre zoom si miscarea de apropiere sau departare a camerei. Vom vorbi despre asta putin mai tarziu) Cand un cadru se apropie de subiect putem spune ca "strangem" pe subiect. Pentru miscare opusa mai putem spune ca "deschidem". Urmarire: Orice filmare in care tii camera si urmaresti actiunea mergand. E greu de tinut camera stabila dar e foarte de efect daca este facuta bine. Nota: Cele mai multe miscri de camera sunt combinatii ale celor descrise anterior. De exemplu cand folosesti zoom-ul va trebui in acelasi timp sa panoramezi sau sa ridici cadrul pentru a sfarsi cu o incadrare buna.
14

Cauta o pozitie buna atat pentru tine cat si pentru camera: Daca folosesti un trepied ai grija sa fie stabil si drept. Daca ai de gand sa panoramezi ai grija sa fii bine pozitionat incat sa fii capabil sa faci miscare in intregime. Nu vrei sa incepi o panoramare si apoi sa trebuiasca sa te opresti pentru ca nu ai destul loc. Daca, totusi, locul e stramt pozitioneaza-te in asa fel incat sa icepi panoramarea din pozitia cea mai inconfortabila si sa o termini in pozitia cea mai confortabila. Daca nu foloseti un trepied, stabilizeaza-te cat de mult poti: Tine-ti coatele lipite de corp. Cand ai de filmat cadre statice pastreaza intre picioarele o distanta de un lat de umeri sau, daca imprejurimile permit, sprijina-te de ceva (mobila, pereti, stalpi, etc.) Recapituleaza in minte: balansul de alb, irisul, focusul, incadrarea (liniile verticale si orizontale, fundalul, etc.). Nu uita de partea audio. E la fel de importanta ca si imaginea. Apasa rec: Odata ce ai inceput inregistrarea, fii atent ca inregistrezi cu adevarat. Nu exista frustrare mai mare decat sa realizezi ca inregistrai dingreseala tot timpul cat tiai setat camera iar cand trebuia cu adevarat sa inregistrezi ai oprit camera. Multor camere le ia ceva timp din momentul in care ai apasat rec pana in momentul in care incep sa inregistreze efectiv. Fa cateva teste sa te obisnuiesti cu aceasta intarziere. Verifica intotdeauna starea camerei tale cu ajutorul indicatoarelor din viewfinder, si cu celalalt ochi priveste in jurul tau. O sa iti ia ceva timp sa te obisnuiesti cu asta, dar te va ajuta sa mergi fara sa te impiedici si deasemenea te va ajuta sa vezi daca ceva interesant se petrece in jurul tau. Invata sa mergi cu spatele. De un real ajutor este o a doua persoana care te poate ghida punandu-ti mana pe spate si mergand in acelasi timp cu tine. Aceste cadre pot sa arate impresionant.

Vei vedea adesea prezentatori de televiziune mergand in timp ce vorbesc, in timp ce operatorul merge cu spatele filmandu-i. Nu uita "Incadrare...Audio" Cat timp inregistrezi, gandeste-te la modul in care
15

compozitia cadrului se schimba, si la ceea ce se intampla cu sunetul. Apasa stop inainte de a te misca. Ca si in fotografie ar trebui sa astepti cel putin o secunda dupa ce ai apasat stop ininte de a te misca. La multe filmari "de casa" poti remarca miscarea camerei inainte ca inregistrarea sa se fi terminat. Cam asta e tot. Inainte de a termina mai am cateva sfaturi. Fii diplomat in timp ce filmezi. Gandeste-te la cei pe care ii filmezi. Tine minte ca multi oameni se simt inconfortabil cand sunt filmati, asa ca incearca sa fii discret (pozitioneaza-te mai departe de de subiect si foloseste zoom-ul) Multi sunt intimidati de beculetul rosu si se blocheaza cand acesta se aprinde. Incearca sa il ascunzi lipind banda neagra peste el. Invata cand merita sa devii prea "bagaret" de dragul unui cadru. Daca e un cadru important pentru filmarea ta poate ca merita. Daca nu, nu ar trebui sa iti faci dusmani. Lasa cadrul ala si mergi mai departe. Fii pregatit sa experimentezi. Gandeste-te la cateva lucruri pe care ti-ar placea sa le incerci si incearca-le oricand doresti. Nu experimenta in timpul unei nunti. Cele mai multe tehnici cer experienta pentru a fi incununate de succes. Daca vrei sa fii bun, va trebui sa investesti ceva timp.

Adancimea de camp se refera la plaja de distante pe care camera este capabila sa mentina un focus acceptabil. Adancimea de camp are un rol foarte important in lucrul cu camera din doua motive: Trebuie sa intelegi bine adancimea de camp pentru a avea un control complet asupra focus-ului. Daca nu stii cum functioneaza adancimea de camp, mai devreme sau mai tarziu vei sfarsi prin a avea imagini neclare care sunt inutilizabile. Daca stii cum sa manipulezi adancimea de camp ai o multime de posibilitati creative. Imagimea de mai jos ne arata cum functioneaza focus-ul. Tehnic vorbind, exista doar un singur punct in aceasta zona care este perfect clar, in toate celelalte puncte subiectul este mai mult sau mai putin clar in functie de cat de aproape sau de departe se afla de punctul de claritate maxima. Totusi pentru scopuri practice, putem considera clara orice imagine care nu este vizibil neclara.
16

A se observa ca adancimea de camp se extinde 1/3 in fata subiectului si 2/3 in spatele acestuia fata de punctul de claritate maxima. _____________________________________________________________________ ___________ _________ Controlul adancimii de camp Am ajuns acum la un punct foarte important. Adancimea de camp nu este constanta. Poate fi variata folosind o serie de trucuri. Adancimea de camp este determinata in principal de modul in care reglam irisul. Cu cat e mai mica irisului cu atat mai mare este adancimea de camp. Asta inseamna ca daca avem multa lumina pe subiect va fi mai usor sa obtinem un focus corect. Bineinteles ca in conditii cu lumina putina unde irisul este foarte deschis, adancimea de camp este redusa in mod semnificativ, si sa tii imaginea in focus devine o adevarata provocare. Factori care influenteaza adancimea de camp: Conditiile de lumina Filtrul folosit Viteza shutter-ului Gain Unghiul lentilelor (zoom) Exista o multitudine de motive din care se doreste modificarea adancimei de camp. Unul din cele mai simple este ca ajuta la mentinerea imaginii in focus - cu cat ai mai multa adancime de camp cu atat este mai usor sa ai o imagine clara. Daca ai nevoie de mai multa adancime de camp poti incerca una din urmatoarele solutii. Adaug mai mult lumin. Schimb sau scoate filtrele folosite pentru a permite unei cantiti mai mari de lumin s intre in obiectiv.
17

Adaug gain digital (not - acesta compromite calitatea imaginii) Incearc s reduci viteza shutter-ului. Pe de alt parte, exist circumstane n care se dorete o adncime de cmp redus. De exemplu dac doreti s ai subiectul clar iar fundalul foarte neclar. Acest artificiu face ca subiectul s ias mult mai n eviden. Pentru a reduce adncimea de cmp poi ncerca una din soluiile urmtoare: Adaug un filtru cu densitate neutr. Mrete viteza shutter-ului. Acest lucru funcioneaz bine cnd nu exist mult micare n imagine. Incearc s reduci lumina i s deschizi irisul. Atenie ns aici deoarece odat cu reducerea cantitii de lumin pierdem din calitatea imaginii. Multe camere video "de amatori" au o opiune cunoscut sub numele de "efect de portret". La activarea acesteia obinem reducerea adncimii de cmp prin adugarea de vitez la shutter, fornd n acest fel irisul s se deschid. Dup cum ne-am putea atepta, vom avea mai mult control asupra camerei dac viteza shutter i deschiderea irisului este controlat de noi n mod manual. V urez filmri ct mai corecte i fii creativi !!!

This post has been edited by GunX: Oct 10 2006, 12:43 Attached thumbnail(s) Image Reduced (24.16k) Image Reduced (24.52k)
18

Image Reduced

(17.63k) Image Reduced

(18.94k)

Image Reduced

(15.93k) Image Reduced (24.14k) Image Reduced (24.92k)

19

Image Reduced

(19.45k)

Image Reduced

(13.48k) Image Reduced

(13.3k) Image Reduced

(10.49k) Image Reduced

20

(12.49k) Image Reduced (23.29k) Image Reduced

(16k) Image Reduced

(18.78k) Image Reduced

(17.97k)
21

Image Reduced

(15.16k) Image Reduced

(3.39k) Image Reduced

(10.03k) Image Reduced

(9.05k) Image Reduced

22

(8.22k) Image Reduced (26.16k) Image Reduced (25.89k) Image Reduced

(23.9k)

Attached image(s)

23

-------------------GeoSAD

24