Limba si literatura romana Ghid complet pentru EVALUAREA NATIONALA NOTIUNI TEORETICE « FISE DE LUCRU + 40 DE TESTE MARINELA PANTAZI Li clasa a Vill-a MARGARETA ONOFREIGhid complet pentru Evaluarea Nationala clasaa Vlll-a Modele de rezolvare oa A 4 =) a =Modele de rezolvare Testul 1 -— model de rezolvare Subiectul I 70 de puncte A. 1. Doua denumiri de m&ncruri din textul 2 Sunt sarmale si pldcinte. 2.4: Jide 5. Textul 1 Harap-Alb mergea la imparatul Res. Personajele fabuloase, intalnite de-a lungul calatoriei, stiau unde mergea Harap-Alb. Cel de-al cincilea personaj cu care se imprieteneste Harap-Alb este Ochila. Enuntul Soaria literara a lui CreangS s-a decis into sambata dimineata. Creanga manca foarte mult. 6. Tiparul textual identificat in secventa data este descriptiv. Prin intermediul acestuia, se realizeaza un portret al personajului, Prezentandu-se trasaturile sale, cu ajutorul grupului nominal, ca in secventa ,alt4 dr&c&rie si mai mare”. 7. O tema comund celor doua texte este prietenia. In primul text, Harap-Alb, desi este uimit de infatisarea personajelor fabuloase, nu ezitS s& comunice cu ele Si sa le devina prieten, invitandu-le sa calatoreascd impreuna catre tinuturile imparatului Ros. In textul 2, se evidentiazé prietenia dintre doi scriitori romani importanti, Mihai Eminescu Si lon Creanga, 0 relatie care faciliteaza intrarea acestuia din urma in lumea literara a vremii. 8. In opinia mea, prietenia dintre doud persoane este beneficA Pentru dezvoitarea aces- tora. O relatie interumana apropiata, stabilita intre oameni cu Pasiuni comune, duce la impartasirea unor experiente, la sprijin sau, in cazul scriitorilor, la promovare reciproca. Toate acestea inlesnesc evolutia personala. De exemplu, in textul 2, se prezinta frumoasa prietenie dintre Eminescu si Creanga, prin relatarea modului in care poetul il prezinta pe povestitor junimistilor, introducandu-| astfel in lumea literara si consolidand prietenia dintre ci: ,Soarta literara a lui Creanga era pecetluita si, odatd cu ea, $i prietenia dintre cei dei.”. 9. Fragmentul din ,Povestea lui Harap-Alb” de lon Creanga imi aminteste de opera lite- raré ,Fat-Frumos din lacrima” de Mihai Eminescu, O valoare comuna celor doua texte este cunoasterea prin intermediul calatoriei. In fragmentul dat, Harap-Alb intaineste fiinte fabuloase care 1 avertizeaza cA, fara ele, nu va reugi $4 Indeplineasca scopul calato- rel: ,unde mergeti voi, fara mine n-aveti sa puteti face nicio isprava’. In textul asociat, Fat-Frumos fi promite fratelui sau de cruce cé va pleca In calatorie pentru a i-o aduce pe aleasa inimii si, chiar daca este supus unor probe care includ moartea Sa simbolica si invierea, eroul isi indeplineste misiunea. Modele de rezelvare 3teas 2d rn sat; gl" adverb de mod; 5, ,alta” adjectiv pronominal nahotar ae ; mancat 4 neti sintactiCe ne pret 6. Funciia gintactica: nur ) Enuntul: Vor bele ful Ochila nu SU! ‘ ji” — propo: 7. ,unu-l Ochila P' We Peak ,care vede toate fe pl 7 oe de cum vede lumea cea — prapozit , g. nostri, mandi, au fost create, sustinut, vola, Jecturii 1 al I1-lea uit Prietenia este 0 relatie afectiva, de cooperare intre flinte uma nteziei, Astfel, o fiinta imaginar: , lumea reala in lumea fa prietena mea de and mancam fursecuri devenit de nedespartit. Noi doua am ci frumoasa, cu niste trasdturi deosebite. verzi si parul lung, blond, curgandu-i pe umeri ca un rau de aur, fafa alb imaculat. Pe cap poarta mereu © diadema fermecata care 0 aj oriunde doreste. Uneori, ma ia si pe mine pe taramuri de vis si n de privelisti impresionante. Ceea ce e neobisnuit la infatisarea ei si o diferenti eB a 2a ce e@ neobis s jiaza clar d poseda doua aripi imense, albe, pe care, atunci cand ne vedem fa : fanga corp pentru a nu o lua vantul in timpul vreunei conversatii si blanda, are simul umorului $i prefe! J Prietena mea este bun atunci cand eram mica am crezut ca s-a nascut dintr-un fursec, am EAN dicativ nt neglijate de Harap-Alb. zitle principala tie subordonata atributiva onata circumstal subiectu extinde dir multe este Cookie, Ea s-a nascut atunei ¢ rugat 84 le impartim siam este acum 0 domnisoara prezent, de cate ori mananc vreo prajitura i rezen sau cio discutand despre tot ce ne trece prin minte. cl. Prietena mea, Cookie, este, de fapt, copilaria mea d Testul 2 - model de rezol at Subiectul I A. pat Pi Doua sentimente antitetice din textul 2 sunt ,tristetea” si ,b i si ,buci 2a; 31d; “4.0. 5, Textul 1 Vor “ cea poeticd se aseamana cu mare, . [nul se its cu maluriemae, 8¢ lupta cu malurile mapii i a F E linja Umand este nemulfumita “4 Nationals 1414 — Limba 84 lit eratura x6. in strofa a doua, rima este incrucisata, iar masura este de 8-9 silabe. 7. Un element de continut comun este marea. In textul poetic, aceasta este prezentata prin comparatie cu fiinta umané; la fel cum marea este ingradité de malurile sale care il jimiteaza miscarea, omul este conditionat de trecerea timpului. jn textul 2, peisajul marin reprezinta o sursa de inspiratie pentru artist, un fotograf pasionat care se straduieste sa jmortalizeze frumusetea inegalabila a naturii. 8. Consider cA frumusetea naturii poate fi redata mai degraba prin fotografie. Un argument este cd un aparat de fotografiat reda fidel o imagine spectaculoasa, mai ales in prezent, in timp ce poezia descrie un tablou din natura din perspectiva vocii poetice, iar cititorul trebuie sa apeleze la imaginatie pentru a-| contura. De exemplu, in textul poetic, marea este pre- zentata din punctul de vedere al omului supus barierelor timpului, pe cand fotograful Dan Cristian Mihaillescu se straduieste sa imortalizeze natura care , {si arata toata splendoarea - 9. Asociez poezia ,in fata mari” de Virgil Carianopol cu textul ,Cum canta marea’ de Dimitrie Anghel, pe baza unei valori culturale comune, frumusetea naturii care starneste sentimente privitorului. In primul text, marea, ca element al naturii eterne, este asociata cu finta umana, supusa granitelor temporale cu care vocea poetica duce o lupta conti- nua: ,Cum seaman éu cu tine, mare, / La fel, mereu nelinistit”. in textul asociat, vocea poetica este impresionata de cantarea furioasa a marii, de forta cu care se exprima si incearca sa descifreze semnificatia agitatiei create de marea personificata. B. 4.0; 2:6; S:iby) Waiie: 5. Tipul pronumelu pronume negatv .(din) tine” pronume personal eS 6. (1) Coltul fotografiei nu s-a rupt. (2) Copilul a devenit nelinistit. 7. ,As prefera” — propozitie principala .s4 mi se spuna Omul Mari” — propozitie subordonata completiva directa .pentru cd ma simt devotat ei” — propozifie subordonata circumstantiala de cauza 8. nu fi, fii, sa fii, plajele, aurii, pe care Subiectul al II-lea 20 de puncte O ziinsorita din vacanta de vara oferé intotdeauna un bun prilej de a admira frumusetea naturii. Anul trecut, intr-o astfel de zi, am plecat cu prietena mea, Andreea, intr-o drumetie, In padurea de ldnga casa bunicilor mei, dintr-o zona muntoasa. Din clipa in care am intrat in templul naturii, pe care il vizitasem si cu alte ocazii, am ramas la fel de impresionate de minunatiile locului, Copacil falnici igi intindeau bratele vanjoase catre cer, verdele frunzelor crea o stare de relaxare, de visare, un vant caldut adia usor si ne mangaia obrajii. Ne-am intins amandoua pe iarba si am Inceput sa admiram calatoria norilor printre coroanele copacilor, Deodata, dintr-un tufig din apropiere, a apanut o fetita bizara. S-a asezat langa mine si s-a prezentat. Era protectoarea naturii si ne-a rugat ca, de cate ori Modele de rezolvare 5i itiva, sa venim in drumet sufletul CU aneur ee Nea males . ; Nea im $4 02 a janga 4 Mt dorinta ei printre copiii de ne dorm °° ctejar Sed Paes era pentru prima data cand o rae fidorit sa 0 iau cu mine, pe! , deschis ochil. Noua mea p : ‘a tne juminis, nu departe se nie oase. AM inteles atunci ca avus aes H . ie 207 fructele 2 de gunoaie care ne intampinase la aflam, $! CU eg i mort 2 : afia ry ea un = intoarcer 4 4 probabil de ie jsem sa! Strang 2 mica si plapanda, spiritul pa : Gem ¢ Me run obi Gee ular de momente unice de M-am gandit a os yoie o2 ‘rotectie si oi fiecare dintre 70! ¥ natuni ocratitoare 7 3 a gubiectul I _ SS ) lexical al scolii, din textul 2, sunt ,orarul” $i ,I 3.c¢ 4d 14 5. Textu t din scoala. Datorita lui Auggie, Julian & cel mai popular b: e ca totul sa fie din nou cum era In clasa a IV-a. a . a 4. Doi termeni din campul 2. a; . Te Julian isi dorest ; in fiecare an, mama lui Julian a avut un rol important in scoala Tushman. Textul 2 Enuntul inl Casa Malalei din Birmingham ramasese doar in amintirea fetei. Malala se putea intoarce oricand in Pakistan. Fata s-a remarcat prin curajul de spune punctul de vedere. 6. O trasaturé a mamei personajului, din secventa data, este ent ‘ese, prin caracterizare indirecta, din comportamentul ei, redat in: purla de parca as fi castigat Oscarul sau asa ceva.". i io 7c comuna a celor doua texte este scoala. In primul text, na ° = reese in legatura cu venirea unui coleg nou, cai | re In textul 2, Malala, 0 eleva care lupta pentru dreptul fetelor este nevoila s4-si paraseascA Patria natala a 8. In opinia mea Orice i ! , nn 5 , ca gamer ne is ten e aiba dreptul s mearga la iain ‘ it Tecventarea i Zt oma ee 2 ele decal : #4 UNOF Comunitati de a merge Ia segaja 3 nati stranse. In v ah on aan e Ciuda atitudinil ostile din ba a leze 7 ia si : pentru @ putea studia " Anglia $i s8-i lase Tn urma to ®. Fragment Gin .Canea {yj Juli diatul cy pijamale incited Ulla . - ungi” de J in” de R.J. Palacio imi ami #3 ohn Boyne, valoaial n Limba 5 “a 92 2 " iteratura coming, av ionals tenia. In textul sau de amici: . chiar eram! He prietenia dintre fionanta a rom jn spatele gare B 4.¢ Zee 5.tenia. In textul dat, -| ij = Oe a ee Personaj Se referd la frumoasa relatie din cadrul grupului chiar eram! Henry. Miles AE es cu tovarasii mei si eram o gasca. Adica, Ne ee 3 s. ack. Gasca adevaratal”. in textul asociat, se prezinta p eti de nationalitati diferite, germana si poloneza. O secventa emo- tionanta a romanului prezinté gestul lui B i 4 in spatele gardului de sarma ghimpata. runo de a-i aduce mancare copilului evreu, aflat B. Cc, AL > 6. (1) Ce frumos este parcul din fata scolii! (2) Stiu care a plecat. 7. Locul unde s-a nascut i-a ramas in amintire. 8ZglobiiiiZglobii Copiiicopiit se bucurau intr-unafintruna, pentru c& insisiffnsush! insesi profesorul lor le daduse vestea cA vor merge in escursialéxcursiaycare le va (priijpri/priii. Subiectul al II-lea 20 de puncte De la: alexandra15@abc.com Catre: mihai.14@abe.com Subiect: O minunatie de carte Draga Mihai, A trecut mult timp de cand nu ne-am mai intalnit gi m-am gandit s&-ti scriu, intrucat mi s-a facut dor de tine, mai ales ca un eveniment recent mi-a amintit de discutiile noastre despre cartile citite. Vreau sa-ti impartasesc o experienta frumoasa si inedita. Cred ca-ti aduci aminte ca, vara trecuta, in vacanta, mi-ai spus ca ai citit cartea .Minunea" de R.J. Palacio si ca erai foarte incantat de ea. Eu nu-mi doream sa 0 parcurg, pentru cd auzisem ca este destul de trista. Ce s& vezi? La inceputul anului scolar, in clasa noastra a venit un coleg nou, un copil special, ca personajul din aceasta carte. Intamplarea a facut ca doamna diriginta sama roage sA stau cu el in banca. Nemaiavand o astfel de experienta, am apelat la prima sursd pe care o stiam, cartea despre care imi vorbisesi, ca sa inteleg mai bine ce simte noul meu coleg. } ; \ Ce crezi? Chiar mi-a placut sl am ramas profund impresionata de mesajul ei. In plus, am descoperit, rezolyand nigte teste din culegerea recomandata de doamna poleens de romana, o completare a ¢i, un alt yolum al aceleasi autoare, intitulat »Cartea lui Julian”, Este scris din perspectiva persona|ulul negatly, care insa conevene sae lui Auggie Pullman si vreau sa-t) argumentez de ce ar trebul sa o citesti si tu, daca nu ai facut-o inca. i leiasi teme pot in primul rand, este fascinant modul Tn care perspectivele asupra ace fi otal Z diferte gi am invatat 08, de fiecare data, trebule s4 manifesti empatie fala de Modele de rezolvare 7suferina, uneori chiar $i fara 88 vrej, Th 3) 4 sufe' : stnumeroase premil 3! este vale a Ne ae § sta a cAstigé sit in pag [ ‘imu cartea acoas!a itori care SD Pe neze si Tf fe { pe placul multor Ite carti care sa ma emotioi $1 IN Care s§ ry alle Cec 2 00: yentru a nu le prove cel din jure fos i § le s@-mi doresc Sa cit venturi interesante fi opinia ta despre carte, de vreme ce ai citit dejs 3A care va e > re Sunt eine rca iti recomand aceasta perspectiva inedita asupra e xd ca ai infeles Ce sc $l Cre jam starnit curiozitatea, abia astept sa ne revedem 4 1 vag: ‘A si tu ai Indragit cartea pe care ti-am recomandat-o, Gu Testul 4 - model de rezolvare Subiectul I A. ao 1. Doua repere temporale din textul 1 sunt ,Intr-o dupa-amiaza” si ,uneor™ 2b Sd; -4.,0, 5. Textul 1 Maria era o femeie inafté cu parul lung, roscat. Tatal o ajuté pe mama sa faca bagajele. Grete! era .un Caz fara Speranta”. I extul 2 Subiectul cartil este relatat de un copil. Bruno si Schmuel devin prieteni. 0 este respectul fata de Parinti. Aceasta reiese pri fea directa, realizaty i 7 Set fra de narator, din Secventa: ,In pofida respectului pe | 7. Un element comun de continut este treaza asupra '€actillor acest IN grab Pardsindu-sj Protagonist, B ‘ detinut la Ausi ea Cee Copilului Bruno. Primi ! copil naiv la decizia Neasteptata a par locuinta. in textul 2, se prezinta informatii despre runo, trdieste cu : ; > chit nalvitate experienta dramatica a prieteniel 9. Fragmentul « literaré Aminti tristetea gener dere de dorintz rea nefericirii i ramanem aici? a merge la stur B. 1.d; 2. 2; 5. .un profesa dativ; sale" — 6. .este zqudu 7. cand cinev -al Carui an Sa Se duc: 8. Sd sti. dou Subiectu Anul acest Bucurosi dev Ne-am ase: albastré, sune obrajii_ Totul re Deodata, < @ Mets Sa Ve ratacise pe p sa il abandor Cu tobi impre: greu trebuie : P&rintii me care tsi caut ca glumise ¢ timp. Desi e: inteles nici p M-am gandit Episodul | bucurdam de aceasta exp A fost 0 Tr Pentru fiecay Subiects A. 1. Doua inst 2¢ Se9, Fragmentul din ,Baiatul cu pijamale in dungi" de John Boyne poate fi asociat cu opera literara ,Amintiri din copilarie” de lon Creanga. O trasatura comunda a personajelor este tristetea generata de parasirea locurilor natale. In textul dat, Bruno este juat prin surprin- dere de dorinta parintilor de a se muta si pune numeroase intrebari care tradeaza instala- rea nefericiril in sufletul sau: ,Unde? intreba el, Unde mergem exact? De ce nu putem sa ramanem aici?”. In textul asociat, Nicd este nevoil sa pardseasca satul Humulesti, pentru a merge la studii, din dorinta mamei, iar plecarea este precedaté de momente de tristete. B. 1.4; 2a; 2330; eaxce 5. ,un profesor’ — substantiv comun, cazul nominativ; ,lui” — pronume personal, cazul dativ; ,sale" — adjectiv pronominal posesiy, cazul dativ 6. ,este zguduita” — constructie pasiva; ,sa paraseasca” — constructie activa 7. ,cand cineva e foarte important” — propozitie subordonata circumstantiala de timp ,al carui angajat este” — propozitie subordonata atributiva »8a se duca in alte parte” — propozitie subordonata completiva directa 8. Sa stil, douasprezece, ale carei, au fost apreciate, copiii Subiectul al II-lea 20 de puncte Anul acesta, de 1 Mai, am plecat intr-o excursie pe litoral, impreuna cu familia mea. Bucurosi de venirea caldurii, am mers pe plajé de cum am ajuns fn statiunea Mamaia. Ne-am asezat pe nisip siam inceput sé admiram peisajul. Saarele domnea peste intinderea albastra, sunetul odihnitor al valurilor care se agitau incanta auzul, briza marii ne mangaia obrajii. Totul reprezenta un spectacol de magie oferit de un artist atotstapanitor, natura. Deodata, am auzit un planset prelung, nu departe de locul in care ne aflam. Mama a mers sa vada ce s-a intamplat si s-a intors cu un copil cam de cinci anisori care se ratacise pe plaja. L-a intrebat cu cine venise, iar raspunsul lui ne-a uimit. A zis ca familia sa il abandonase, ca era singur pe lume si ca nu stia exact incotro se indrepta. Am fost cu totii impresionati de povestea lui trista $i ne-am gandit, pentru cateva momente, cat de greu trebuie s&-i fie prichindelului sa accepte situatia in care se afla. Parintii mei se pregateau sa apeleze numarul de urgenta, cand a aparut o doamna care isi cduta copilul. De cum a vazut-o, prichindelul a inceput sa rada si sa ne spuna cA glumise cu noi. Doamna si-a recuperat fiul, iar noi am ramas Inmarmuriti pentru mult timp. Desi ea ne spusese ca fiul ei are obiceiul de a inventa tot felul de povesti, nu am inteles nici panaé astazi cum poate cineva sa alerteze oamenii din jur pentru a se amuza. M-am gandit insa ca, in timp, va creste si igi va da seama ca gresise. Episodul cu baietelul respectiv a fost temporar uitat, pentru ca am inceput sa ne bucurém de frumusetea zilelor de vacan{a la mare. Ma bucur insa cé am invatat din aceasta experien{4 emotionanta i revoltatoare ca orice gluma are o limita. A fost o intémplare neasteptata care m-a facut sa ma gandesc la importanta familie! pentru fiecare dintre nol. Testul 5 - model de rezolvare Subiectul IT 70 de puncte A. 1. Doua insusiri ale copiilor prezentali Tn textul 2 sunt bogatia si sanatatea. 2¢ Sa da Modele de rezolvareTextil 2 i ice. Copilul preferat al familie! este Beatric Mama intruchipeaza autoritatea- ; = Tatal are un rol important in educafia copiiior. |, 6. Rolul didascaliilor in textul dat este dea ee onde Es ee tall semnificative in legatura cu personajele. In te; e 4 ee — personajului Jill Tanner, o tanara frumoasa si coc = , asi Regis fata la nouasprezece ani. Parul ei lung ii cade peste uine i, pe spate. foarte modern, poarta o bluza care se incheie la spate.”. 7. O tema comunda a celor doua texte este familia. Tn primul text, pers tanar de 21 de ani, se afla la varsta la care este pregatit sa devine ind se desprinda de familie, desi mama 7l considera inca un copil si simte n protectie. in textul 2, Regina Maria prezinta cateva dintre amintirile din copii de imaginea mamei care se dedicase intru totul cresterii flicelor sale: ,Intreac daruita copiilor ei.”. i 8. Consider ca este importantd pastrarea ordinii in locuinté. Ordinea co} i aspect placut si primitor, care poate aduce o stare de bine celor care trai acel mediu. Ingrijirea Spatiului in care locuim are efecte p S musefira inopinaté, admira aceasta calitate a lui Don, tanarul care dorea pendent, fiind impresionata de faptul ca ,totul este Pus la punct”, 9. Fragmentul extras din textul dramatic ,Si fluturii sunt liberi” aminteste de textul ,Cume lumea” de Veronica D. Niculescu. O valoare celor doud este libertatea. in textul dat, Don si doreste sa fie independ Proprille decizii, desi grija excesiva a mamei in ezi unu de ani, dupa parerea mea Sunt suficienti 1.d 20; 3 b; 5. ,Poate” 4.c. adverb Predicativ: face” — forma verbala nepersonala de Cl; Cartea de la 4 mea a fost interesanta, ~ Propozitie Subordonata clreu fls® mstantiala ¢ Propozitie Subordonata circumstantial timp * ~ Propozitie subordonata co 4 C4rui, tuturor 6. a mea’ Subie 7. ,c@nd un CO; pil a uimeste” wSau 10 literatura romana Subiect in copilar in opinia adult. in primul vietii de fiec recuperaree argumentul Acestea sur viata copiilo care venea: mustra sau in al doile frumoase al astfel surse De exemplt copilaria au intamplari f In conclu personalitat Subiect A. 1. Doua cu .asta-noapt 2b Sie 5. Textul 1 Natura suf Strofa a tre Dimineata Textul 2 6. ,leri spre »Urlete de T. Cele dou: imaginea to vocii poetic de schimba Fatiilor Marg noroc’), toaPPh.) eee Piha and Le "i Hite ae f it subiectul al II-lea 20 de puncte in copilarie, varsta cea mai frumoasa din viata omului, se creeaza amintiri de neuitat. in opinia mea, amintirile unei copilarii fericite au implicatii benefice asupra vietii de adult. AB bn in primul rand, imaginile din trecut, pastrate in memorie, sunt reactualizate de-a lungul vietii de fiecare dintre noi. La maturitate, ele pot reprezenta un refugiu al omului pentru recuperarea unui timp fericit, al lipsei de griji si al protectiei parintesti. Sugestiv pentru arqumentul adus este textul 2, care prezinta amintirile fericite ale copilariei Reginei Maria. Acestea sunt legate mai ales de imaginea mamei, persoana care a creat un echilibru in viata copiilor sia contribuit la dezvoltarea lor: , mama era aceea la care alergam, mama, care venea Sa ne sarute la culcare, care ne lua la plimbare pe jos sau cu trasura, care ne mustra sau ne lauda, $i care ne spunea ce trebuie sa facem si ce nu.”. in al doilea rand, pe parcursul intregii existente, adultul se raporteaza la experientele frumoase ale copilariei si le impartaseste cu bucurie si emotie celor din jur. Ele pot deveni astfel surse de cunoastere sau chiar de inspiratie pentru crearea unei opere literare. De exemplu, volumul memorialistic .Amintiri din copilarie” de lon Creanga, inspirat din copilaria autorului, atrage cititorii prin prezentarea clipelor fericite si fi bucura, totodata, cu intamplari fascinante, comparabile cu experiente din viata fiecarui om. in concluzie, amintirile unei copilarii fericite sunt foarte importante si ajuta la formarea personalitatii adultului. Testul 6 — model de rezolvare Subiectul I 70 de puncte A. 1. Doua cuvinte/grupuri de cuvinte ce reprezinta indici de timp sunt ,spre seara” si _asté-noapte” 2.6 3.4) 4.6 5. Textul 1 Natura sufera la venirea toamnei. Strofa a treia contine o imagine auditiva. Dimineata de toamna este senina. Textul 2 Pentru Margareta Paslaru, toamna este un anotimp noracos. Dirjorul orchestrei Radio era tatal Margaretei Paslaru. ial citalicaial ine Kaho in turnee, cantareata a descoperit poezille Anei Blandiana. EEE iii 6. ,|eri spre seara-n vantul galben" — imagine vizuala »Urlete de ciocarlii” — imagine auditiva 7. Cele doua texte stabilesc o legdtura, la nivelul continutulul, deoarece ambele valorifica imaginea toamnei, din perspective diferite. In textul 1, toamna este redata prin invocatia vocii poetice (,Lasd-mi, toamna’) care scoate in eviden\a tristelea si suferinta provocate de schimbarile naturii. Al doilea text valorifica imaginea toamnei prin intermediul decla- ratillor Margaretei Paslaru despre rolul acestui anotimp In viata ei (.Toamna imi poarta Noroc’), taamna find frecvent intainita in melodiile sale. Modele de rezolvare 11sovestea din jurul uner opere ne poate ajuta eA infelegem tat mai mult ct xperienta acestuia este g - 4 de textul al doilea prin marturisireg 4 a Anei Blandiana: Inspirata, ynsider Ga} de autor ne ste sustinu 4. Ideea este sustir saro [-a provocal-o poez! Lasd-mi, toamnd, pomil verzi» pané am ajuns a melodica a refrenulul « .m definitivat restul plese. 4 268: santec’ de Ana Blandiana poate fi asociata cu ,Sfarsit de toa pee ambele texte valorificand imaginea naturil autumnale. dat, imaginea toamnei este redata prin sensibllitated voci asupra elementelor cadrului natural: »Arboriien genui trista, toamna fiind anotimpul care py pian Alecsandti In textul proiecteaza tristetea in textul citit de mine, natura este I + B in sufletul vocii poetice. Ambele texte pun accentul pe proiectarea tristeti a autumnale B. 4b; 2b; Sc; 4.a. 5. ,vino” — mod imperativ sa arat” — mod conjunctiv ,»a@ aparut” — mod indicativ 6. (1) Subiectul compunerii este toamna? (2) Pervazurile camerei luminoase erau pline de flori. 7, ,sa imbratisezi primul copac iesit in cale” »$i Sa soptesti la urechea scorburii” Raportul sintactic dintre cele doua propozitii este de coordonare prin’ ajutorul conjunctiei coordonatoare copulative ,,si”. 8. mai frumos, toamnei, ar trebui, nostri, se transforma, oferind Subiectul al II-lea 20 Mesajul unui text literar reprezinta o sinteza a viziunii autorului fata pe care o transmite prin intermediul creatiei sale. Mesajul poate fi decod elementelor de expresivitate artistica $i al vocii textuale. 5 Mesajul textului ,Cantec” de Ana Blandiana este unul profund, ce ev poetei fata de imaginea naturii suferinde, toamna aducand mahnire i elementelor cadrului natural si vocii poetice. Tema textului, natura, devineo proiectie a emotiilor poetice sipreia prin toate elementele sale: , leri spre Seara-n vantul galben / Arborii-n gen Dimineata bolta scurse / Urlete de ciocariii”. “lementele de expresivitate artistica ajuta la decodificarea mesajulul| rolul lor este de a t ite, 7 iV: train] isi vizi iimia ‘ansmite, in mod sugestiy, trairile poetel si viziunea Astfel Personificarea varborii-( ade in atmosfera emotiilor poetice, toamna fiind aso neadormiti ans jnceeasi idee postica este conturata si prin & natural ce anunta tr necuse, / Ora luminoasa ", care pune in valoare € 'a (recerea spre toamna Tristefea vocil textuale este st Lasé-mi, toamna” Care se fr 5 adresat repel in fiecare strofa, conferind tragism) N genunchi) plangeau", prezenta 12 wimba $i literatura romana In uttirna pe mine, | supravietul Tn cone! sensibilitat ii exprima Subiec AL 1. Doud 2a 3art / i Ai 1} ah) i) y ERI | sa stro, mesajul este construit Ih jurul sintagrmetor metaforice ,Inaereazdoma sserer - n; - Me-nserer omoum’, care sugereard cedarea flintel poetice IN sohimbul Spune CA Mesajul poetic este unul profund, caro valorizeazh soete! S la care putem ajunge prin interpretarea semnificaliilor toxtulul care Oeptia Gespre lume si viet. Testul 7 - model de rezolvare Subiectul I 70 de puncte §. O wasaiura a tipanului descriptiy, identificata in fragmentul dat, este prezentarea deta- Jor semnificative, folosind un limbaj expresiv. Fragmentul dat prezinta detalii sugestive drului natural, asa cum reiese din secventa ,stau razlete ramasitele Inca nestarpite ei alte p&duri, cioate, radacini iesite din pamant’. Un element de continut comun celor doua texte date este prezentarea hanului, erspectiva din care este surprins find difenta. in primul text, hanul este prezentat ca un loc norocos pentru familia care muncea din greu ca sa isi vada visul implinit: Dar binecuvantat era locul acesta mai ales de cand veniser c4rciumarul cel nou cu nevasta lui ténara si cu soacra-sa cea batrana’’. Al doilea text prezinta informatii despre intalnirea autorului textului cu proprietarul hanului Moara cu noroc, care IncearcA sa readuca la viata povestea lui Slavici: ,Aceasta ‘& denumirea de Moara cu noroc $i duce mai departe istoria nuvelei cu acelasi nume”. 8. Sunt de parere c& un om fericit si Tmplinit are mai mult succes in cariera, deoarece slarea de spirit pozitiva atrage oamenii potrivifi si te ajuta sa depasesti mai usor eventu- alele obstacole. ideea este sustinuta si de fragmentul din ,Moara cu noroc’, prin atitudinea pozitiva 2 personajului principal care Ti atragea pe cei care doreau sa poposeasca la han: .Dar binecuvantat era locul acesta [...], caci ei nu primeau pe drumet ca pe un strain venit din lume, ci ca pe un prieten asteptat de multé vreme la casa lor.”. 9. Citind fragmentul din ,Moara cu noroc” de loan Slavici, m-am gandit la Singur pe lume" de Hector Malot, ambele texte impartasind aceeasi valoare — grija fata de copii. in fragmentul dat, valoarea mentionata este redata prin atitudinea plina de dragoste 2 personajelor si implicarea membrilor familiei in bunul mers al hanului: ,atunci el privea Modele de rezolvare 13 > 4 oO t Dcei doi copilasi, caci doi 6 fs priveau la © mando! F ja el, a atru”. tate peripefiile lui Remi, care este'g ezer ep t 'e, sunt ore Vitalis, care fl implica in spectacoleh incluslv $4 fie puse (la cale) ee nu ar fi plecat [ conditional-optativ 4 6. (1) Meseria de cizmar nu este profitabila. (2) Lui fi place schimbarea? ‘ sca prin giDele toata lumea stia” — propozitie principal : 7 7 ; oe Ghia" propozitie subordonata completiva directa e unde e Ghita" — propozitie subordonata completiva directa 8. vii, fii, foarte interesanta, a carui, te Subiectul al II-lea 2 Textu! narativ reprezinta o modalitate de exprimare a viziunii autorului $i transmite un mesaj moralizator, o invatatura, cu ajutorul personajelo prezentate. Mesajul textului ,Moara cu noroc” de loan Slavici se concentreaza p de a asigura familie’ o viata fericita Si pe grija pe care fiecare membru pentru ceilalti, Mesajul textului se afla in concordanta cu tema centrala — fa flind motivatia carciumarului de a merge mai departe: ,el privea la Ana, amandoi priveau la cei doi copilasi, cdci doi erau acum, iaré batrana $! Se simtea intretinuta, cdci avea un ginere harnic, o fa’ lara sporul Personajelor »Dar ea plec lase . pe dansii singuri ta pustietatea aceea de carciuma.”, nme masculin este construit pentru a transmite mesajul ai ieee ic 'N Creatia sa. In acest fragment imaginea perso aes prin intermediul fa tel ita di } Primitor: .Patry zile pe séptdman a. pal: pa re (oll Se opreau la crciuma lui Ghite de marti searé pana sambata, batrana (Ang . Ceste trasaturi contra iutul Su, se bucural contureaza ideeg ca armonia fa Naratoruy, insi Fespectul fata q &xemplu, pa 14 EY tanta o i ' i famlie, dan oo SPecifica textutyi narativ, pune tn Miciparea la ej, 4.01 (a4 Oe traditiite de la 9 Slujba duminicala).. Care personaj +0naq 2 Nat imba 5s P Mba si literatura onion aute pers aamcerm OF F2RE™ 2RBEP TTL Welolsln sa. woonro foin concluzie, putem spune ca textul narativ reugeste s& transmita mesajul artistic al autorului, unul plin de valori morale, folosind elementele definitorii ale acestui tip de text: personajele $i actiunea, Testul 8 — model de rezolvare subiectul I 70 de puncte A. 4, Doua secvente care redau cum aratau casele considerate ,ciudate” sunt: ,coloane subtiri” si ,masti grotesti, de ipsos”. 2.d; 3.a; 44 5, Textul 1 ee | satonul in care se uca eta eraspatos ST x Fearngiteeieraufearerevasi | [Sra aves ostearosieinvart————SSSSCSCSCSCS~idSCS Textul 2 [Eran vt Timpul petrecut cu familia are multe beneficii. eae Copiii mai sociabili isi petrec timpul exclusiv cu prietenii. ak Familiile de azi prefera sa se uite la televizor. 6. O trasdtura a textului naratiy, identificata in fragmentul dat, este prezenta naratorului. Nara- torul este si personaj si relateaza, la persoana |, o intamplare din copilaria sa: ,intram In casa, pastrand inca in ochi reflexele scanteietoare ale iederei, camerele mi se pareau sumbre ca niste cavouri.”. 7. Cele doud texte sunt similare la nivelul continutului, in ceea ce priveste valorificarea ideli de petrecere a timpului cu familia. Fetita prezentata in textul 1 este fericita atunci cand merge in Oraselul Copiilor impreuna cu familia, mai ales ca ieseau foarte rar, si admira piata decorata de sarbatoare: ,Cand se hotarau sa ma scoata la plimbare eram fericita”, Al doilea text prezinta rezultatele unor studii despre beneficiile activitatilor des- fasurate in familie. De aceste beneficii se bucura atat copili, care devin mai increzatori, cat si adultii. 8. Sunt de parere ca ne vom aminti mereu despre evenimentele care ne-au fascinat si vom pastra in memorie detaliile semnificative. Fiecare amanunt care ne-a produs 0 emo- tie puternicé va ramane intiparit in memoria noastra. De exemplu, din textul 1 aflam ca fetita isi aminteste de fiecare detaliu din Oraselul Copiilor, de la decoratiunile care impo- dobeau Oraselul la culoarea stelei din varful bradului si la experienta cu racheta Vostok: »Erau cutii mari, avand sub tipla forme bizare din zahar colorat, erau Mos-Craciuni de lurta dulce si altii adevarati”. 9. Fragmentul din textul ,Nostalgia" de Mircea Cartarescu poate fi asoclat cu ,Hotul de carti’ de Markus Zusak, ambele Imparasind aceeag| Valoare - rememorarea copilariei. In lextul scris de Mircea Cartarescu, imaginea copilariei este asociata cu joaca tntr-un bal- con minuscul gi cu bucurla produsa de vizita prin Oragelul Copillor: ,N-o sa uit niciodata cand am fost cu tata la Oragelul Copiilor, in Piata Najiunil, aveam vreo patru sau cinci ani pe-atunci.". Textul citit de mine prezinta copilaria unei fetite care, In ciuda problemelor Modele de rezolvare 15ste motive de bucurie in lucruri simple. Liese| p st ; | obisnuit, jucandu-se. 5. 1 2. Db 3.a 4.42 une” — adjectiv propriu-zis * ” —_ adjectiv participial — adjectiv pronominal posesiv [ Coniii tai resimt un beneficiu extrem de important. Copiii t imi doresc sa reusesti $i sa fii fericit. rt Sc Ss 3. Activitatea carefpe care) am desfagurat-pidestasurato la ora de inpreunadimpreund.eu parintji a avut succes. Parinti nostriifnostrau stat decupat si au lipit imagini@esprejde spre copilarie, apoi au fost rasplatiti ciocolati si bomboane. Subiectul al II-lea _ 20 Dragul meu jurnal, Eram nerabdatoare sa ajung acasa, sa te deschid si sa iti povestese fost ziua de astazi si ce emotii intense am avut. Asiazi s-a desfagurat activitatea pe care o pregatesc de mult timp, sarbatorim copilaria alaturi de familie. M-am ocupat serios de organizare. uit ca tata nu va fi nici de data asta langa mine si ca imi va zambi, din Sp: tocmai de pe platforma maritima. Stii bine c& nu am ales intamplator data, 1 lunie nu este o zi oarecare si 0 activitate pe cinste, la care sa ia parte si copii, si mamici, si tatici care ca atunci cand erau de varsta noasira. Am amenajat si colturi tematice (t pe mama Mariei cum improvizeaza teatru de papusi sau pe a luliei cum: am pregatit un colt cu dulciuri de tot felul. ‘ Cand petrecerea era in toi, mama a propus sa ne jucaém si ,Baba oarba vemea ei. Nu puteam sa ii stric momentul, asa c& am acceptat si m-am ochi, incercand sa imi tin echilibrul si sa prind ,inamicul”. La un momen cé nigte brate puternice ma cuprind. Am ramas nemiscata, nestiind ce cumva vreo regula ridicola a jocului care mi-a scapat din vedere. Dar p ‘a realitate: era parfumul preferat al tatdlui meu. Inima mi-a stat pe loc se inmoaie genunchii. Era tata! Venise fara sa imi spuna, fara sa imi dea va fi langa mine in aceasta zj speciala, __Pragul meu prieten, tata este acasal Am fost pentru prima data impre 4 mea si sunt foarte fericita. Te las acum, dar o Sd revin imediat ce am noutati. Testul 9 - model de rezolvare Subiectul f 70 de A. 1. Doua Personaje din textul 4 2.b; 3.¢: 4.a. 16 Eva sunt Precossi si Rabetti, ~Warea Nationala - Limba si literatura romana6. O traésdturé @ personajului, identificata in fragmentul dat. este curiozitatea. Trasatura este evidentiata prin intermediul caracteriz4rii indirecte si reiese din gestul personajului de a musca dintr-un bulgare de z4pada: .in minutul acela era cu gure plind de zapada”. 7. Cele doua texte se aseamana la nivelul continutului, deoarece ambele fac referire le emotiile pe care iarna le provoaca. in primul text este redat& bucuria pe care 0 aduce prima ninsoare, in egala masure copiilor si adultilor: .Toti eram nebuni de bucurie: vesel era insusi Precossi’- A\ doilea text valorifica emotia pe care Nora luga 0 simte in preajma sarbatorilor de iarna. Craciunul este filtrat prin sensibilitatea gutoarei, fra decorafiuni sau colinde, find un alt moment pe care il petrece alaturi de poze sotului sau. 8. Sunt de parere cd in multe momente ale vietii adultit redevin copit si isi permit sa se opreasca o clipa si sa se bucure cu inocenta de anii ramasi doar in amintire. De exemplu, din textul 1 aflam cA prima ninsoare trezeste in sufietele aduitilor o bucurie sincer3, pe care nu o pot disimula: _Chiar profesorul se uita bucuros la €2 $i isi freca mainile.”, .Chiar profesoarele radeau si glumeau, cand jeseau din scoala”. 9. Citind fragmentul din -Cuore, inima de copil” de Edmondo De Amicis, m-am dus cu gandul la .Poveste de Crdciun” de Charles Dickens, deoarece ambele texte prezinta aceeasi valoare, si anume empatia- ; : in fragmentul dat, jata de gandurile naratorului indreptate spre copii cu o viata mode: si prezinta bucuria ¢ venirea iemnil, nu poate sa mu se gandeascd cu tristete la | Textul citit de mine prezinta povestea unul 5“ de suferinta celorlalti pana cand spiritul Craciunului Ti re empatia. 6. .si” — conjunctie Nu-si aminteste de incident. Modele de rezolvare 427ea aceon [ncerté ca af ma pot bueura, ‘ wie de Intamplart eu ghinion, De oxemplu, 7 ima din cauza hntéarzleriior fiimel de auirlaray, ae 7. Cu paharele pline, astept star Craciun, am pe 8. /n flecare an, de era sa rman fara cade auf parntru Me biectul al II-lea 20 de pi 7, Co Sn tnarativ este unul moralizator 91 surprinde vizlunor autorul valoa' Mesajul unui te Ae nat find transmis prin intermadiul personajelor 4) al} Ing realitate care l-a impres Yl marin te iilo textulul ,Cuore, inima de copil’ de Edmondo De Amicis cA om in jurul bucuriel copillor, pe care le-o provoaca prima ninsoare, dar gi al ’ ace mai putin norocosi. Mesajul textului se aflé in deplind concordan|é cu tema pe ie copilaria, naratorul Indreptand atentia cititorulul spre obicelurile coplilor 7 ninsoarea. H ; 8. Sui Astfel, folosind tiparul narativ si pe cel descriptiv, naratorul prezinté emoyilia iff anime copiilor care se bucura atunci cand prima ninsoare se agterne: A sosit Vi Ide a copiilor, a sosit z4padal”. Bucuria fi cuprinde deopotriva si pe cal marl ( Ince doamna Delcati alerga prin zapada tusind si acoperindu-si faja cu valul al ¢¢ Cain chiar daca acestia se straduiesc sd o ascunda (,Cu toate acestea se inveselan puntii bucuria galagioasa a copillor’). 'q 9. Fre Atentia naratorului se muta asupra coplilor care duc o viajaé modesté gi ¢ , panze iarna un anotimp al suferintei: ,sunt copii care n-au nici haine, nici incaltaém [ credit Astfel, textul ne emofioneaza si in acelagi timp ne incurajeaza sé fim empat In mai putin norocogi, tot po Instantele comunicarii narative evidentiaza bucuriile, dar mal ales sufe In trezesc bunatatea semenilor. marin 2 ee putem spune ca textul narativ reuseste sa transmita m: B. autor i i i er z a hel bole velo morale, folosind elementele caracteristice act { 1. b; Testul - ‘ se suaiaaan?e 10 - model de rezolvare ce 5 = —— 70 i ae * se 6. (1) 1. Doud personaje care se ji : e 7 i Hull si Dick Sand, mbarca pentru a ajunge la nava naufragiata sun! (2) 2. D; 3..a; 4. a. Fee 5. Textul 1 aCe Er i : rin ve este numele epavei, - - | ick Sand fi da c = . cai = = li d& catelului mancare, 1 Sub © 6pava gasesc trupurile a eines 4 ie 4 cinci came, Textul 2 Me Va = ; Dick C€inii utilitari Sprijina oa nul t —_ Ciobanese “meni in diferite scopurl kt @scul german asia complet d navei 8U nevole de sprijinul jor dedicat persoanalor care Ca CAinii ciobane sti sunt ca : ae Ini de competitie fl urm 4-Ua tea Nat r tlonals ‘ala — Limba si literat 5 *Fatura romand