Umanismul romanesc In tarile romane,dezvoltarea umanismului a fost determinata de influenta ideilor europene ,fiindca la noi nu au existat in Evul Mediu

conditii prielnice pentru un curent cultural propriu . Lipsind o traditie de cultura clasica,umanismul romanesc reprezinta o adaptare a ideilor umanismului european la contextul social-politic si cultural local. Umanismul s-a manifestat la inceput in Transilvania,in mediile maghiare si germane.Unul dintre cei mai importanti umanisti din Transilvania a fost Nicolaus Olahus,provenit dintr-o familie de romani.Operele sale istorice si literare sunt scrise in limba latina.El este cel dintai care afirma originea comuna latina a romanilor. In Moldova,Icaob Eraclid Despotul,domnitor,intemeiaza o Schola latina la Cotnari,racordand cultura moldoveneasca la ideile Europei Occidentale.Acelasi lucru l-a incercat si voievodul Petru Cercel in Tara Romaneasca. Personalitatile de marca ale curentului umanist se vor afirma abia in sec. XVII-lea,prin cronicarii moldoveni Grigore Ureche si Miron Costin.Umanismul lor nu este insa umanismul Renasterii,ci ecoul tardiv al acesteia.Idei umaniste apar,de asemenea,in scrierile lui Udriste Nasturel,Nicolae Milescu si Constantin Cantacuzino. Cel mai important umanist roman este Dimitrie Cantemir.Inzestrat cu o cultura enciclopedica,cunoscator a numeroase limbi,Cantemir reprezinta expresia lui uomo universale(omul universal):istoric,geograf,orientalist,etnograf,autor de eseuri si tratate in limba latina,romana,rusa,turca.El este un stralucit precursor al coriferilor Scolii Ardelene. Iluminismul romanesc Cu slabe ecouri in Tara Romaneasca si Moldova,Iluminismul apusean isi gaseste in Transilvania o coordonata specifica. Unio Trium Nationum este pactul de ajutor reciproc ncheiat la 16 septembrie 1437, ntre trei grupuri sociale din Transilvania: nobilimea (majoritar maghiar), orenii sai i rzeii secui prin care s-a stabilit eliminarea complet a romanilor din viaa politic i social din Transilvania. Ei erau considerai doar o naiune "tolerat" si de asemenea religia ortodoxa, nu era recunoscuta in cadrul principatului. Burghezia romaneasca din Transilvania, nemultumita de lipsa drepturilor sociale si politice ale romanilor transilvaneni, supusi stapanirii Imperiului Austriac, isi exprima doleantele intr-un memoriu intitulat Supplex Libbelus Valachorum Transsilvaniae

( Suplica a romanilor din Transilvania) 1791 , prin care cerea recunoasterea romanilor din Transilvania ca natiune egala in drepturi cu celelalte. Miscarea ideologico-politica si cultural-literara a romanilor din transilvania,cunoscuta sub numele de Scoala Ardeleana,care l-a avut ca precursor pe episcopul Ioan Inocentiu Micu-Klein,a grupat in jurul ei multi intelectuali:istorici,preoti,lingvisti,pedagogi,moralisti,poeti etc.Cei mai importanti reprezentanti sunt Gheorghe Sincai,Samuil Micu,Petru Maior si Ion Budai-Deleanu. Prin scrierile lor istorice,reprezentantii Scolii Ardelene se situeaza pe linia traditiei umaniste,fructificand informatii furnizate de vechile cronici si dezvoltand tezele fundamentale cu privire la : originea latina a poporului si limbii romane, continuitatea existentei acestui neam in Dacia, unitatea etnica a natiunii noastre si puritatea factorului latin din limba romana (exagerare).In domeniul lingvistic,iluministii au preluat de la umanisti ideea latinitatii limbii romane.,acestia aducand in discutie elementele de natura fonetica si gramaticala. Cele mai importante lucrari istorice ale iluministilor transilvaneni sunt:Hronica romanilor si a mai multor neamuri de Gheorghe Sincai,Istoria pentru Inceputul romanilor in Dachia de Petru Maior si Istoria si lucrurile si intamplarile romanilor de Samuil Micu.Pe taram filologic,sunt de remarcat:Disertatie pentru inceputul limbii romane de Petru Maior,Elementa linguae daco-romaniae sive valachicae de Samuil Micu si Gheorghe Sincai si Lesiconul romanesc-latinesc-unguresc-nemtesc,opera care sintetizeaza eforturile unei intregi generatii de Petru Maior. Scoala Ardeleana a creat si un climat favorabil literaturii.