TIlE DEERSLA YER by Fenimore Cooper London and Glasgow Collins Clear-Type press

FENIMORE

C0

U PER

VINATORUL
In rornineste OVIDIU
EDITIE

DE CERBI
de

CONSTANTINESCU
PRESCURTATA

EDITIA A II-a

I'DITURA

TINERETUIUI

Coperta de D.IONESCU

ct!JvINT

IN'AINTI!

"Viniit!JJ'uI' de' cerbi" este- ultimul roman pe care-t scrie Fenimore Cooper in comptetarea: ciclului inchinat aventurilor lUI Natty 8IJmp@, ce/ebrul sau emu. tnumut pentru cll a apiimr abia' in anul 1841. In fapt, lomanul" Istorise-qte 0 seama de'intfmplari din tinere/ea celui ccrr.e· in decarsul' imaginarei sale viet; a' fost numil cind ..Vinalorul de· ceibi", dnd "Ocltl de $o;m·; cind' "Ciorap de piele·. In ordinea desfa~rdrii ctonoloqice a evenimentelar relatate in cuprinsul' lor; ccir1ile cic/ollli; care' nu au fost scrise unele dilpa altete, se urmealZa asHel: "Vina/oml' de cerbi~ (18117), "Cercet~l· (1840), "Preria·· .... (1827); .. Uitimui moltican· •• (1826) ~i "Clomp de piele" (1823). Pe' masura' ce descria' une/e perioade' ale vietH lui Natty Bumpo, Fenimore Cooper a' simtit nevora - pentru a-qj demonstra ideea sa ca' la ~coa/a natllrii, caracterul uman se poate intiiri ~i desavir~i - ~. dea o imagine cit' mai comptetfi a incercari/or prin care a treeut eroul sau. ~- totodata sd arate ~i iermitatea aces tor insu'liri naturale, pe care impreiutiirite potrivnice nu numai' cli ttu Ie-au aiterat, ci dimpotrivu Ie-au adincit. Cititorii vor cunoaqte; cu /almifcirea de fatd, 0 noud perioadii d'n viala cinstitu/uf qf curaiosutu! NallY :;Ii se poate spune ca' niciuna din trasalurile' mom/e relevure in carlile' anterioare nu e demtinlitd in cursul intimpfari/or ce se desffi!}oara in prezenlal roman. Inietesut povestirii rezidu; desigur, in primul rind in avenlurile plille de neprevdzur care au loc lntr-un cadru cunoscut ~i din carlile anterioare : lacul. Otsego':;Ii izvoatele riillili SusqueIJanna aflate in mijlocul piidurilor' de pe munm A'legani. Timpul actiuni; e sHuat cam prin a doua- jumatme a veacului al' XVllf-lea, cind ttiburile inalenilor iroci1ezi navalesc. la incitarea francezilor, pe teritoriile- sfiipinite de'-englezii $i populate' in interior de' tl'iburile indienilor' delawali.

• ,kparut in traducere- rorntneasca in' Iloul' l.goo. Ed. Tineretul~. Apiirut in traducers romlneasca in anut' 19591Ed< Tineretuhu.

spre Nalty

mine pieiIe rosil sint oameni ca ~i noi.; Oameni de rase ~i culori difer itc, cu traditii diferite, dar avind in fond aceeest fire". Autorul riimine tisllel la pozitia sa de pretutr« Iji de relevare a calitiitilct oamenilot simpli, indilerent de rasa ciiteia apat tin ei. De altminteri pujina simpatie pe care 0 aratii zgomo!osului Iji grosolanului Harry, se exprimii Iji prin laptul cd acesta e respins desi cam nemolivat in report cu comportarea ei an!erioara -, de ciitre prea Irumoasa Judith care ilji indreapta in schimb alectiunea
Bumpo.

7n eompuraile cu .Pterla", nu se poate sputte cd aic) caracterele dilerite/or petsonaie ar Ii conturate cu mai multd pricepere a tesotturllot suitetestt care le lac ,d ,e comporte intr-un leI 'au altul. Spre deosebire insd de "Preria", tltmui intimpliirilor e mai vru, neprevazutul intervine mai ades, ~l poate cblar ptea, in desia.,urarea taptelor. Nally Bumpo e prezentat acum ca un lliiciiu care a ctescut in mijlocul indienilor delawari. EI a deprins de la ttuiienit care I-au adoptat ca pe un iiu al lor respectul adeviirului, cuitijul de a inlrunta cu calm situatiile cele mai grele, pricepetea de a se descurca in mijlocul primejdiilor cu 0 dibacie ,i naturalete ne~/terala de nimic. Aqa cum 0 ~i miirturlseste adesea, natura - miuetta ~i in/elepciunea pe care 0 viideste ordinea ei "i-a hariizit ce e mai bun in Acesta e personajul care trezindu-se in mijlocul unor conilicte dezlanjuite liira voia sa stiituie sa se a/caga calea inteleqetii .,i lIumai cind i$i da sennm cii nu se poate proceda oltlel, lupta pentru a se apara ~i a-i apiira pe cei amenintati din jurul siiu, Ca /iii in alte ciir]! din acest ciclu, Fenimore Cooper zuqriiv este, in opozijie cu Natty Bumpo, ~i tipul albului llpsit de scwpule, care i$i ioloseste puterea, dibiicia Iji curajui in chip necinslil, care nu ezita a tecutqe la vlolenlii chlar cind acest lucru nu se impune. E yorba de Harry eel Pripit, un tip a ciitel aroganta, /ipsa de scrupule ~i atilUdine rasistii il lac sii nu lie de loc simpatic cititoruJui. Pozitia autoruJui, de condamnare a acestor comportiirl, de respingere a unot asemenea atitudini e categorica. Nally Bumpo, care exprimii uneori cu 0 de ajuns de vizibi/d ~i directii tuilvlttue literatii piireriJe au!orului, ii declara lui Harry la un moment dat: "Pentru

er,

Pretuitea de care se bucurii Nally in ochii tuturor Iji chiar Iji in rinduriJe indtenilor irochezi cind e luat prizotiiet provine din [aptul ca sinceritatea cu care el utmiiteste izbinda dreptatii, a ome"Om adevtirat, spune el odatii Pripitului, cred eu cli e acela care stie a piizl cit mai bine dteptatea", Citeodata aceastii prc/uire apate putin cam lortatii, corespunzind moralet de multe ori naive care cirmuiel}te destinele mai tuturor erollot lui Cooper. Cei buni 6
niel impune.

sint de obicei raspluti/i ~i de oameni si de imprejlIHlri, ce! rai it;i primesc mai illiofdeauna cuvenila pe deansti. Nu v oi intra in aJll£1nllnlele unci actil"li care, des! nu esle prca complicalii, ablllldii in situasii incot date, in faple remercre, nu lipsite t;i de Urnl!lri trotjice. J\..~ vrea in scliimb S(I sWrui putin asup, a unorc dinlre personaie. 0 men/iune deosebitti 0 mcrila pitorescul, dM t;i ulllaniialen simp lii, alriigciloare, a ligurii celot dol indieni delawurl, prietenul lui NaUy, vileazul Chinquclrjook, ,,~arpele eel Mare" t;i gillga$a si inleleapla Wal1-la-Wall, itlbila lui. Atentia principalu a autorului e insii indrpp!aIQ spre zugriivirca iiqurii lui Nalty Dumpo, care ne tt ezest e adinca slmpatie penlru "simplilalea clnntitii a gindurilor t;; pentru curaiut faple/or sale". (M. Gorki). 11 urmarim icrtnecati inca 0 data de modut ingenios si titesc in care scapii mer en tealiir neviilamat, desi e amenill/at de primejdii de moarle. Se tlototeste iat mecut ciiru! si unui sentiment viu al naturii care slrtibale desctlet ile plitie de poczie ale unor locuri t ateort tlllburate de prezenta omului. Nuiv ilatea poveslirii uneori, a Zllgravirii diiet itelor stilt] sulletesti ale personajelor esrc cu pt isosintii compensata de atractia exercitatti nsupru ciiitorulul, de caractetul Illi Natty care, cum sputtea Gorki, "lraie:;;le ca 0 intructiipore a celot rna; bune insut;iri ale splritulut omenesc". Fenimore Cooper IlU stiituie in indelunqi I;i minulioase analize asius:« qltulurtlot eroulul sdu, el ni-l aratt: cel mai odes in ac/iune, insu aces Ie actiuni sint motivale de pot niri curate si cinstite. In Nally sct iitorul a pliistnuit 0 petsonilicare a tuturor calitiitttor pe care socolea el Cel le tliituie omului via/a in mijlocut naturii, obsetvarea st urmarca leqilot nalurU. . Cititotul care cunooste, din celelalte ciirtl, ideile lui Cooper cu privire la constderarea v ietli in tniilocul naturii ca ideal social, le va teqiisi t;i in "Viniilorul de cerbi". T'rebuie Sel men/ioniim insel co Nattv Bumpo iiind la inceputul dobindirii aces tor idei - ciitre stirsitu! vieti! sate, retatat in .Pretia", el a tlev enit un tuieviirat "Iilozof ul naillrii" - nu le sepatii incii prea clot de ideiie tetiqioase. In acest sens, invocarca sau apelul, intilnit irecv ent 'in po§'lnile t!olrri" la puterea teliqlet asupra oamenilor irebuie ititeleasii ca replezenlind un moment pe cure, in evolutia sa, personaiul principal iI va depelsi. De tiltiel si inlimpliiri/e tottuuiului amta de ajuns de limpede aceasta, s~!blilliind ideea ca divinitaleu se conjutulii in fapl cu natura. Si inlrebal oda!a ce iubeste ttuii mult, Nally riisputule ca draqostea lui e daruila tuitut ii, cerc-I poate aduce pe oameni, prin melrclhi $i neriec/ia ei, pe drurnu! eel bun chiar daca pinii atllnci et nu /·au urmcr. ,si spt e slav a narurii rosteste aproape un poem in proz(J. ,punind c(J. dt aqosteo sa "e in piidure", aninata de ..fiecare creanqa de capac, in slropii moicomi de pioaie, in roua co poleieste fiecare fir

1;'

CIa .illrba, In norii ce plutesc pe cer ca sineala, in pasiirilecllre .clrlpesc prin cringuri, in izvoarele cu unda proaspata care ii potolcse setea, ~i in atitea ~i atitea daruri fara seaman" ale firii. Aqa cum am mai ariitat ~i al!lidatd, * Fenimore Cooper .ptin ideilc lIale Be dovede~le a fI un deist, de nuan/Ii rousseau-ianli, al clirui .'dumnezeu e de .lapt natura. $i tatiunea tuitutll aere ca lucxurite sli Be intimple 1ntr-un leI sau altul, vointa celui de 6US Wnd in iapt
vieiii sale triute in plinii natura, Natty nu va vedea aceste lucturi, alia cum va izbuLi sli le vada ocHre siirsitul eJ. Insd chiar $i in acest volum curajosul .vinlitor exprimt: idei care pun in discuiie utilitatea eau necesitatea reltqiei. Vorbind despre biserici pe care nu le considerii chiat "abBolut necesare", Nalty .sputte i "Nici forturile, ntci biserieile nu-i fac mai Ierlcit] pe oameni. Mai mult decit atit, in mijlocul colonistilor exista mereu un vointa

Se intelege

proceselor

cli, Wnd la inceputul

din naturli.

simbure de vrajba, pe cindin padura domneste Impacarea", Nu trebuie sli uittun eli nceste piueri erau suetinute de Fenimore Cooper neum 0 suta douiizeci de ani. ~i din ecest punct de vedete ttebuie sli admitem cli ele emu todut unei qiiuiir! inainlate petutu acea vreme, opunindu-se absolutisnwlui religiosqi social .. Sint pre[ioose de asemenea ideite ciu ti! care, afirmind principiut egaWlitii intre rase sou natiuni, condamnCl in lapl politica colonialismului de atune; cere urmlirea prin dezbinarea IIi atitarea ttiburitor illdienc unele impatriva ultora sd Ie tumiceascti. Nu eatit de UIJOT sa iei "calea riizboiulw·, incearcii sii-! cotiv uiqu pe -cel din jurul lui Natty Humpo, de aceea lntotdeauna el proclamii cli ttebuie 'Urmatd calea ittteleqetii si nu a Iuptei. 'E adevlirat cli nu reUlle$te intotdeauna sii 0 urmeze. Impteiurtuite iJ silesc sli .acttoneze ~i altlel dedt ar ti dortt, dar atitudinea sa e ner pa$nicd, indinalci Bpl'e 'rerolvarea confJicteJor pe 0 cale care sli exc1udU armele. T<'Oateaces tea 11 contureaza pe Natty Bumpo $i aiel, ca $i in ulte carti ale ciclului, cape un om care utmiueste izblnda dreptiiJii, a c;nstel (Ii a suieviitului ·in -retatitte sale cu oamenil din [ur, Curaiul ~i tetnetitatea sa sint puse 'in stuiba atingerii acestui scop, De aici $i pl'etuill6U ·de car-e s"au bucurat in rindurile citilorilor de pretulindeni ciir.tiJe lui ·Cooper,inchinate zuqraviri! v ietii acestui petso-na]. Scrise .ecum 'mal bine de 0 sutii de ani, romnnele sint IIi astiizi, 'WJa.cum -au Gl'iitat-o iuiesea in amintirile lor revoiutiontu ii tus! : .iun bun -eduaator, 'care siideqtein euilete simtlimintu/ cinslei, curaiut $i
nliauinla spre .actiune":

RADU'LUPAN

* v.

opreiala Ia J. F. Gooper

.,.Preria·.

Capltohd I

IntimPlarile pe care Ie vom istorisi mal JOS s-au petrecut Intre 1740 ~i 1745, Intr-o vreme cind asezartle coloniei New York se limitau la cele patru comitate de pe tarmul Atlanticului, 0 ~uvita subtire de pamint, de 0 parte si de alta a Hudsonului, mergind de la gurile fluviului pina la cascadele din apropierea izvoarelor, pre cum ~i la citeva districte vecine mai inaintate de pe Mohawk ~i Schoharie. Padurile virgine alcatulau ca un briu lat ce se intindea pina in marginea albiei celui mai mare fluviu de pe continent, ba chiar ~i mai departe, revarstndu-se spre Noua Anglie ~i punind sub ocrotirea copacilor seculari mocassinul lacut III Iuptatorului ba~tina~. 0 privire aruncata de undeva de pe 0 inaltime asupra lntreqului tinut de Ia rasiirit de Mississ ippl ar fi descoperit, in acele vremuri, un noian de padurl, marginit spre mare de 0 Iisie ingusta de pamtnt culLivat. rntrerupta let-colo de oglinzile sclipitoare ale lacurilor sat] de serpulrca riurilor ce 0 brazdau. Intr-o asemenea vastii intruchipa:e a solemnei si)1gurata~i, tinutul pe care am vrea sa-l descricm ocupa un 10(" cit se poate de neinsemnat. Sintern eO!1 irtsi totusi ca acela care eu ajutorul citorva trav saturi simple, al eitorva amanunte imponderabile, reuseste sil prezinto 0 imagine mlnuuoesa Il unui crlmpei carecare
9

din acestc cuprinsuri salbettce e in stare sa dea, fara doar ~i poatc, 0 idee destul de exactii des pre intregul tinut, Secole de-a rindul, soarele var atic dogorise virfurile aceIorasi Ialnici stejari ~i pini, rdsptndtndu-si caldura pina in radacinile viguroase, cind intr-o buna zi se auzi zvon de glasuri omenestl chemindu-se in adincul paduril. a carei co ama era scaldata in lumina strjilucitoare a uriei zile senine de iunie ~i ale carei trunchiuri se tnaltau, pline de 0 v ajuicd maretie, la umbra frunzarelor. Pareau a fi doua gl<1suri deosebite judecind dupe timbru: probabil doi cal5.tori care se ratacisera in inima sihlei ~i cautau acum, fiecare pe seama lui, poteca. Intr-un tirziu rasuna un strigiit de izblnde sl, 0 clipa mai tlrziu, un om rasari din labirintul hati~urilor ce impinzeau terenul mldstinos, razbatind intr-un luminis format parte din pricina vreunei furluni ce pustiise padurea, parte datorita pirjolului. Aceastji mica polana care, desi presarata cu trunchluri de copaci uscati, lasa slobod vederii cerul albastru, se afla pe coasta uneia dintre colinele mai inalte ori unuia dintre muntii rnai scnnzi ce brjizdau intreaga regiune. - Aid poti sa rasufli in voie - exclama usurat padurarul in clipa cind se trezi sub seninul cerului, scutur indu-sl mjidularele vinjoase intocmai ca un dulau ce s-ar fi despotmolit dintr-un troian de zdpada. Ura, \l,iniiLorule de Cerbi, iata-ne in sfir sit la lumina zilei I Uite colo si lacul! Nu apuca bine sa rosteasca aceste cuvinte, ca cel de-al doilea calator, dind la 0 parte tufisur ile ce impinzeau mlastina, lesi, de asemenea, la lumina. Dupa ce iai netezi la repezeala hainele rava~ite, se aprople de tovarasul siiu care tocmal se preqatea sa faca un popas. - Cunosti locul asta? intreba eel caruia i se spunoa Vin5.torul de Cerbi. Sau te bucuri numai asa, Hindea ai vazut soarele? - Si una si alta, tra~ioare; cunosc locul asta ~i nici nu-rni pare rau, crede-rna, sa vad ras5.rindu-mi in cale uu
10

prietcn atit de darnic prccum e sozn cleo ln sf'irsit, acum putem sa ne fixam din nou in minte punctcle cardinale; numai noi am fi vinovati daca s-ar intirnpla, din cine st ie ce motiv, sa Ie tncurcam iara!?i, a~a cum am patit-o adineauri. Sa nu-mi spui mie Harry cel Pripit, daca n-o fi asta locul unde au poposit esta-vara. timp de 0 saptamina incheiata, vlnatorii de paminturi 1. Vezi butucii aceia? Acolo au fost adaposturtle lor, iar dincoace uite, izvorul. Oricit de drag mi-ar fi soarele, mai, fratioare, niciodata pina in ziua de azi n-am avut nev~.U!~ sa rna uit la el ca Sa stiu cind e amiaza. In toeta colonia nu exista ceasornic mai bun decit stomacul meu, ~i in momentul asta stoma cui imi spune c-ar fi cam douasprezece ~i jumatate. Fa bine deci si desfa baierile tolbei sa intoercem ceasul pentru inca sase ore. In urma aceste: propuneri se apucara amindoi sa pregatcasca cele trebuincioase pentru prinzul zilnic, un prinz frugal, dar plin de vcicsie. Sa profltam, asadar, de pauza ce intervenise in convorbirea lor, pentru a-i da putinta cititorului sa-~i faca 0 idee de felul cum arjitau acestl doi insi care vor avea de jucat un rol destul de important in istorisirea no astra. Nu cred, cel putin asta e parerea mea, c-ar fi chiar ase usor de gasit in lumea asta mare 0 mai Ialnica intruchipare a viguroasei barbatii ca in persoana celui ce i~i spunea el lnsusi Harry cel Pripit. Numele sau adevdret era Henry March; cum ins a locuitorii tinuturtlor margina~e imprurnutasera de la pieile rosii obiceiul de a-si porecli semenii, nimeni nu-i spunea alUel decit Pripitul, ba dcseori chiar Incurca Lume, porecla pe care lumea i-o scornise din prtclna ca era vesnlc grabit, nu-si gasea 0 dipa locul ~i era usuratic din fire; Pripitul avea un fel de neastimpar ee-l facea sa fie pururea agitat, ase incit i se dusese prctutindeni vestea in toate asez artle imprdstlate pe intinsurile acelor meleaguri pina hat, departe in Canada. Harry
I

Colonistii

ce cautau

sci ocupe

loturi

mai bune de parn int [n.t.]

, 11

era in:alt de vreo sase prcioare ~i patru degete I i ~i, Hind totodata bine proportionat, incit anevoie ai fi gasit pe cineva sa-i semene, forta lui putin obisnuita justifica intru totul prestigiul pe care i-l dadea statura-i urtasa, Chipul sau nu se arata a fi mai prejos decit restul i fiindca $i chipul, ca st trupul, plesnea de sana tate si era placut ochiului. Pripitul avea 0 figul"a d€schisa ~i, cu toate ea felul sau de a fi mai pastra eeva din asprimea caracteristica locuilorilor de la granita, prestanta un~fjzic plin de maretie ce il ferea de orice {!I'_"ililRte.. '.:_~ Vinatorul de Cerbi, asa cum il numea Harry eel Pripit pe tovarasul sau, era cu totul deosebit, atit ca infiip$are cit $i ca fire. Inalt si el de vreo -~ase picioare, eu mocassini, parea sa aiba totusi 0 constitutie mai delicata, mai putin vlquroasa decit a celuilalt . muschii sai totusi erau destul de bine conturati, ceea ee dovedea 0 mare agilitate in miscari, .dad! nu si 0 forta exceptionald. Incolo nu parea sa aiba nimic deosebit, in afar a doar de tlneretea sa i in schimb, rareori cred, se intimpla sa-l priveesca eineva cu luare-erninte fara sa se simta cueerit dintru inceput de expresia chipului sau ce trezea cea mai deplina incredere. Alita cinste sufleteasca se eitea pe Iata lui, lnsotitji de asemenea temeinice nazuinte ~i 0 atit de ad inca sinceritate incit nu se putea sa nu stirneasca interesul. Uneori, curatenia sutleteasca ce 0 marturisea obrazul sau semane alit de mull cu naivitatea, incit ai fi putut sa crezi ca omul era lipsit de mijloacele obisnuite de a deosebi adevarul de inseIaciune i era destul sa-l cunosti insa mai indeeproape ca sa picrzi imediat orisice indoieli cu pr ivi re la discernjimintul si desteptaciunea lui. Amindoi acesti locuitori al tinuturtlor margina~e erau in floarea tinerettl i Harry sa tot fi avut vreo douazeci ~i sase sau douazecl ~i opt de ani, iar VinatG£ul de Cerbi. era ceva
1

Circa 1,99

111.

(n.t.)

12

mai mic decit el. Cit priveste straiele lor nu meriUi ered sa ne mai ostenim a Ie descrie in amanuntime j nu strieli totusi sa amintim ca imbracamintea lor era alcatuita mai cu seama din bliinuri de animale, ceea ce arata ca faceau parte din tagma oamenilor obisnuiti sa triiiasea departe de civillzatie, in inima codrilor farii sfirsit, Cu toate astea, Vinatorul de Cerbi era imbracat cu oarecare ingrijire ~i. destul de pitoresc, lucru care iesea ,i mai bine in vileag, privind armele si echipamentul sau, Carabina era in perfecta stare, plaselele cutitului de vtnatoare erau sculptate cu migala, cornul in care tinea praIul de PW1ca era impodobit cu incrustatii mestesuqtt Iucrate r iar tolba de vlnatoare era ~i ea ornamentata cu niste scoici ca.cora pieile rosit Ie spuneau wampum. Cit d.espre tnsoutorul sally Harry Prlpitul, fie dintr-o nepjisare innascuta, fie pentru eli in sinea lui se socote a destul de chipes ca sa nu mai aiba nevoie sa se dichiseasca, parea a nu se sinchisi citusi de putin de imbracamintea pe care 0 purta eu un fel de neglijenta. ca ~i cum ar fi simtit un nobil dispre] pentru asemenea Ileacuri, pentru orisice zorzoane si marafeturi. Si se prea poate ca prestigiul pe care i-I dadeau infati~area lui armoruoasa si stature sa de urias ar fi fost mai deqraba sporit dedt micsorat de nepasarea aceea dispretuitoara, citust de putin fatarnica... - Hai, Vinatorule de Cerbi, da-i drumul sa te vedem daca ai intr-adevc1c UD stomac de delawar, fiindea zici c-al crescut in mijlocul lor - striga Harry care se si grabi sa faca lnceputul, casclnd gUIa mare ca sa. infulece 0 halcii de vi nat, tocmai buna sa indestuleze masa unui taran european dii-i drurnul, friitioare, I?i arata-p vitejia tata de eceasta biata ciuta, luptind de asta data cu dintii, asa cum mai inainte ai luptat cu PW1ca. - Lasa, Harry, lasa ca nu-i nici 0 vitejie sa ucizi 0 ciuta, mat ales cind nu e anotimpul lor; Sa fi doborit 0 pentera sau vreun cuquar mai tic ,i eu - ii lntoarse vorba celaIalt, preqatindu-se sa se infrupte din vinat. far daca dela13

wurii m-au poreclit asa, sa ~tii ca au facut-o nu alit pentru . utezente mea, cit mai ales pentru ca. am ochiul ager sl piciorul sprinten. In ce rna priveste nu cred ca este 0 Iasitate sa culci la pamint un cerb, dar, fara doar ~i po ate, nici cine stie ce ispr a vji cu care sa te mindresti. - Nicidelawarii, de altfel, nu sint niste eroi bolbo· i osi cu gura plinii. Harry cel Pripit altminteri nu i-ar fi lasal in ruptul capului pe netrebnicii aceia de rninqosi, pc yolanii aceia, sa-i supuna ca pe niste muieri. - Lucrul asta era cintecul lui ~i n-a fost nici intcles, nici lamurit eumsecade - sari cu gura Vinatorul de Cerbi, care stia sa fie un prieten indatoritor, pe cit se dovedise lnsotitorul sau a fi un adversar primejdios. Mingo n-au facut dedi sa implnzeesca padurlle cu rninciunile lor gogonate, de-aide 5.~tia ca ei nu-s in stare sa-~i tina nici cuv intul si nici legamintele. Crede-ma, am trait zece ani in mijlocul Dclcwcr ilor si-i cunosc prea bine: sint la fel de viteji ca orice alt trib, cind e vorba sa se masoare in lupta dreapfii cu altii. - Uite ce e, jupine v inator, Iiindca am ajuns sa vorbirn despre asta, ce-ar fi sa dam car tile pe fata ~i sa discutam ca de la om la om? Raspunde-mt, asadar, la 0 intrebare: pc cit se pare norocul ti-a iesit totdeauna in cale, incit toata lumen te stle acum ca pe un vinator de frunte, dar ia spune, ai a vut vreodata pr ilejul sa-ti masorl puterile. cu 0 fiinta cuqetjitoare, tl-a fost dat vreodata sa apesi tragaciul atintind un dusman in stare sa-Ii raspunda la fel? - Ca sa-Ii spun drept, n-am facut-o niciodati1 marturisi Vtnatorul de Cerbi fiindca n-am intilnit inca pina acurn asemenea prilej. Delawarii, tot timpul cit am haIaduit printre ei, au fost oameni pasnici. Si pe urrna pentru mint' C 0 nelegiuire sa iei vtate unui om. cind nu dai piept cu el in lupta dreapta, - Ba nu, zau? Niciodata pina acum nu ti-a pleat in mtna vreun terchea-berchea care sa-U fi sterpelit niscai blanurt
14

sau capcane I Si ce-ai faeut atunci: nu i-ai aplicat singur, cu mina ta, litera legii, ca sa Ie cruti judecatorllor asemenca pllctiseala, iar puslarnalei cheltuielile unui proces? - Mie nu-mi place sa prind fiarele in capcana, Harry ii raspunse tlnarul. cu mindrie tralesc din ce-mi aduce viriatul cu pusca si, avind in rnina 0 asttel de arrna, n-ai sa rna vezi niciodata intorcind spatele nici unui om de pe tot cuprinsul dintre Hudson si Sfintul Laurentiu, In viata mea n-am vlndut pielea vreunei salbaticiuni a earei scafirlie sa nu fi avut 0 gaura in plus pe tinga cele harazite de natura, ca sa poata privi sau respira. - Te cred ~i foarte bine faci, daca-! yorba de fiarele salbatice , ginde~te-te totusi ca asta nu inseamna mai nimic pe linga faptul de a scalpa un om sau de a-I impusca po Ia spate. Sa pindesti cu pusca in mina 0 piele rosie, stind tupilat intr-un ascunzis, este un Iucru potri vit cu propriile sale obiceiuri. Si aeum ca sintem in toiul unui razboi, cum ai zice tu, leqiuit, cu - cit vei ajunge sa sterqi mai curind usemenee pata de pe cugetul tau, cu atit vei dormi mai linistit , cel putin, atunci, ai fi sigur ea un dusman mai putln iti da tireoale in padure. Sa ~tii ca nici nu vreau sa te mai vad in ochi, amice Natty, dae5. atunci cind ai sa pui carabina la umar n-ai sa-ti atintesti pri virile mai sus de lumea animalelor cu patru picioare. - Calatoria noastr a, dupa cum ziceai, dornnule March, se apropie de sfir sit si am putea sa De despartirn chiar estd-seara, daca socotestl intr-adevar c-a venit vrernea s-o facern. Am un prieten care rna esteapta ~i poti sa rna cr~zi pe cuvint eli prietenul meu DU soar sirnti citusi de putin dezonorat ,sa se Insoteasca cu un om care in vlata lui n-a diutat'sa-i faca de petrecanie vreunui semen de-al sau.· . - Tare es vrea sa stiu ce 1-0 fi indernnat pe vlcleenul asta de indian sa cutreiere eoclaurii a~tia, de vreme ce nu e inca anotimpul de vinatoare - murrnur a Pripitul ea penlru sine, vr ind parca sa-~i marturiseesca dispretul ~j in ace15

lillji timp sa-i erate celuilalt ca prea putin se sinchiseste dadi vorbele sale Ii ' vor ajunge la weche. Unde ziceai ca ti-a dat intilnire tinarul ~ef? - In dreptul unei stinci rotunde, de pe thm, unde, dupa cite mi s-a spus, triburile se aduna de obicei ca sa-,i incheie invoielile $i sa-~i ingroape securile. I-am au zit adeseori pe delawari vorbind despre el, cu toate ca, sa-ti spun drept, habar n-am cum arata nic] el, nici Iacul cu prtcme. Atit cei din tribul Mingo cit ~i mohicanii se consider a singurH stapini ai acestui tinut care, de altminteri, n folosesc in devalmasie pentru vinal $i pescuit in limp de pace; dumnezeu sue insa ce poate fi in toiul unui razboi I - In devalma,ie! exclama Harry, riziod cu potta. A$ vrea sa ,tiu ce-ar spune Tom Hutter Corabierul auzind una ca 'asta? Fiindca Tom striga sus $i tare ca nmnai el este stapin peste lac, in virtutea celor cincispreze ani de clnd s-a statomicit aici, $i tare rna tem ca n-o sa-l lase chiar asa, cu una cu doua, pe min a tribului Mingo sau pe mina delawarilor. - Dar colonia ce zice des pre gilceava asta? Fiindca nu se poate ca pamtnturile astea sa fi rimas pina in clipa de lata fara staptn , stii doar ca sint atitia oameni lacomi de avutii, in stare sa puna staplnire asupra celor mai salbattce coclauri, unde cu nid un pre] nu soar incumeta sa calce, pentru a-~i masura din ochi bogatiile. - 0 fi asa cum zici prin alte pihti ale colonlet, Vlnatorule, nu insa $i aici. Nimeni pe lume nu stjipineste nici macer 0 palma de pamtnt pe aceste meleaquri. Nu oxista nici un inscris pe lume care sa cuprlnda fie chiar un singur rind privitor la cutare deal sau cutare vale din imprejurimL De atitea ori doar l-am auzit vorbind despre asta pc mos Tom I De aceea 0 tine una ,i buns ca el ar fi singurul indreptapt sa le stlipineasca, si cind spune Tom un lucru, poti fi sigur ca nu se di chiar asa de lesoe balul.
16

- DiD cite mi-ai islorisit, Pripitule, Tom Corablerul nu pare a fi un muritor ca toti ceilalti , nici mingo, nici delawar si nici lata palida; de alUel, staptnirea lui asupra acestor meleaguri, dupa cite stiu de la tine, se dovedeste a fi fost destul de indelungata clnd te ginde~ti cit de trecatoare sint lndeobste lucrurile aici, in preajma granite~or. Spune-rni, ce fel de om e si care-t povestea lui? . - Intr-adevar, mos Tom e un om ca toti cetlalti , judeclnd dupa apucaturile lui, seamana mai deqraba cu un scones sau mai stiu eu cu ce alta vietuitoare. Unii banuiesc ca in tinerete, cu mult inainte ca noi doi sa ne Ii cunoscut sau poate chiar sa fi vazut lumina zilei, s-ar fi indeletnicit cu pirateria in cirdasie cu un anume Kidd, care a fost spinzurat sub cuvint ca ar fi pradat niste corabil pe mare, iJi ca rnostenitorul s-ar fi statornicit pe aceste meleaguri, chibzuind in sinea lui ca niciodata crucisdtoarele regelui nu vor ajunge. sa treaca muntii sl ca, prin urmare, aici, in inirna codrilor se va putea bucura in lihna de rodul tllhartilor lui. - Se insela, Harry, se insela peste masura. Nicaieri in lumea asta un om nu se poate bucura in lihna de prada dobindita prin tilharte. - Asta depinde in buna parte de felul cum e alcatuit liecare. Am cunoscut oameni care nu se simteau la iargul lor decit in mijlocul unor petreceri galagioase, dupa cum de asemenea am intilnit altii elnora Ie placea sa ~da singuri, singurei in coltisorul lor. Sint unii care nu-si gasesc Hnistea dad nu umbla dupa jecmaneala, iar altii daca se indeletn.icesc cu asemenea Iucruri, Firea omului e tare intortocheata. MO$ Tom ins a pe cit se pare nu seaman a nici cu unii nici cu ceilalti, asa inclt se bucura pe indelete ~i in loatli tihna, impreuna cu fetele sale, de rodul jaturilor !>dvir$ite, dad. Intr-adevar 0 fi avut cindva asemenea apucatun si nu cred ca mai ri vneste nimic altceva. - Aha, va sa zidi batrillul ars $i fete; am auzit de la delawarii care au umblat pe aid dupa vinat fel de lei de
2

17

povesti pe socoteala odraslelor lui. N-au mama, nu-i asa, Pripitule? - Au avut cindva, cum e ~i Iiresc , din pac ate insa, biata femeie s-a pfapadit acum vreo doi ani ~i in clipa de tat a se odihneste pe fundul lacului. --' Cum adica? rosti Vlnatorul de Cerbi, ultindu-se putin nedumerit la toverasul sau. - A~a cum iti spun: a murit si lesul ei a fost aruncat in apa , cred ca vorbesc enqlezeste, Mosneaqul si-a cufundat nevasta in lac, asistind astfe! ia ultima ei calatorie; poti sa rna crezi pe cu vint, fiindca am fost de fata la ceremonia aceasta. Daca insa Tom a facut-o ca sa nu fie silit sa-i sape groapa, eeea ee nu-I 0 treaba prea usoara aici, dat fiind ea pamintul e intesat de radaeini sau cu ginduJ ca apa spala mai repede pacatele decit tarina, asta n-as mai putea sa-ti spun. - Atit de pacatoasa a lost biata femeie, incit ~i dupa ce s-a sfirsit din viata i-a dat de furea barbatului ei? - Nu mull mai pacatoasa decit alti oarneni i cu toate ca avea si ea metehnele ei. Dupa mine, Judith Hutter n-a tost lipsila de no roc in viata ~i a avut parte de un sfirsit destul de bun, eind te ginde~ti ca ani de zile urechea ei n-il mai auzit glasul clopotelor bisericesti , si cred ca mos Tom a cufundat-o in apa nu numai ca sa-~i curete siesi osteneala, ci ca sa-i fie si ei mai, usor. Fiindca, vezi tu, Judith era aprigadin fire ca un ernnar. ~i· cum la rindul sau unchiasul semana sl el cu 0 cremene, rind si rind ciocnindu-se, seaparau scintei , altminteri, insa, n-as putea spune ca nu traiau in buna inteleqere. In schimb, rind luau foe. cine se afla intlrnpldtor de fata avea prilejul sa descopere anumire lucruri din trecutul lor umbros, asa cum uneori in desisul padurii, cite 0 ri:lza sting hera de scare se strecoarji pind la poalele copacilor. Totdeauna insa am sa rna gindese eu respect la raposata Judith; fiindea ·nu cred sa extsie multe femei pe lume care sa se poate mindri eu ase18

menea odor de fata cum e copila ei ee-l poarte numelo, Judith Hutter. - A, da, asta e rrumele pe cere-l pomeneau delawurti, desi il rosteau stilcit ai;>a cum se pricepeau. Judecind dupa spusele lor insa, ma tern ca fata asta n-o sa-rni place. - Auzi, sa-i placa durnnealui I izbucni Pripitul, minios Joc vaz ind ifosele si usurlnta cu care-si ingaduia sa trancdneasca amicul sau. Perce mai poate fi vorba de placut cind ai in tata ochilor 0 fiinta ca Judith? Ce esti tu decit un copilendru, un copacel care nici n-a apucat bine sa prlnda radacini. Afla de la mine, baiete, ca in jurul .Iudithei au roit 0 dr oaie de curtezani, barbati in toata puterea cuvintului, si asta inca de cind avea cincisprezece ani, acum vreo cinci ani adica. Crezi tu ca Judith ar catadicsi macer sa se uite la un mucos ca tine? - Sintem in iunie, Harry, i?i soarele nu e acoperlt de nici un nor, asa ca n-are rost, zau, sa te infierbinti asa Ii raspunse insotitorul sau, fara sa se arate citusi de putin tulburat. Fiecare om cu gusturile lui; chiar si 0 veverlta are dreptul sa creada ce-i place despre un cuguar. - Da, nurnai ca Soar putea intirnpla sa nu-l fie prea moale daca cuguarul ar afla parerea ei bornbani Harry March. Fiindca estt inca prea crud la minte si nechibzuit, n-arn sa-ti iau in nurne de rau nerozia. HaL Vinatorule de Cerbi ada~ga dinsul, rizind cu vote buna dupe ce statuse 0 clipa in cumpana, doar ne-am legal sa fim prietenl r n-o sa stricjirn tocmai acum prietenia pentru 0 mulerusca Iandosi ta, un biet creier as de pasdrica, nurnai din pricinii cil-i nurlie. Cu atit mai mult cu cit n-at vazut-o in viata tao JUdiU: e fikuta pentru un b3rbat in lege; ar fi 0 prostle din parte-mi sa rna tern de un copilandru ca tine. Si ce spuneau delawarii despre dracoeice asta de tatii, pentru cii de buna seama un indigen trebuie sa alba ~i el parertle lui despra sernlntla temetasca. la fel ca un om alb, nu-i a~J?

:e •

19

I-'" Spuneau eli e frurnoasa de pica ~i ti-e mai mare dragul s-o asculti vorbind, dar ca-i place prea mult sa vada barbatii roind in jurul ei ~i ca n-are minte niei cit 0 pasare, ;-. Draci impelitati I De unde or fi tnvatat ei sa cumpaneasca atit de bine Iucrarlle firii? ~i cind te gindel?ti cii sint unii care-i nesocotesc, zicind ca nu-s buni decit sa haituiasca vinatul sau ca iscoade in razboi; eu insa sus tin ca sint niste intelepti ~i ca se pricep la oameni tot atit de bine cum se pricep la castori, cit despre femei, nici nu mai vorbesc. Uite, e Judith intreaqa, pioa la ultima panglicuta I Ca siHi spun adevarul adevarat, eram cit pe ce sa ma insor ell ea, inca de acum doi ani, de n-ar fi fost doua motive care sa ma impiedice, dintre care unul e tocmai usuratatea ei. - Si care ar fi celalalt? Intreba vtnatorul. care minoa niai departe, ca ~i cum prea putin l-ar fi interesat acest subiect. - Celalalt e di nu puteam sa.-JDi dau seama daca dinsa ma vrea. Dracoatca e nostrma foe ~i stie ~i ea asta, Miii baiete, asculta ce-ti spun: nu se afla copac pe aceste meteaguri care sa fi crescut mai drept ca ea, sau care sa se apiece in bataia vintului mai mljidiu decit dinsa. Nici nu cred sa fi vazut vreodata 0 ciuta sartnd cu 0 yiIl9a~ie mai Hreasca, Sa fi fost doar atit, toata lumea nici Yorba t-ar aduce numai laude; din pacate ins a, Judith are atitea cusururi, incit mi-ar veni greu sa i Ie trec cu vederea. Si de multe ori imi vine sa Iac legamint cd niciodata n-o sa-mi mai calce piciorul pe tarmurile lacului. - De ac.eea pesemne te duci mereu pe-acolo I Cind juri c-ai sa te Ieresti de cutare lucru, poti fi sigur ca tocmai atunci ai sa-I Iaci. - Ce te pricepi tu, Vinatorule, in treburile astea I Educatta pe care ai primit-o a lasat urme atit de adinci _asupra ta de parca ai fi trait toata viata numai in sinul coloniei. Cu mine insa este alta poveste , eu in ruptul capului nu

20

m-as sga~a de un lucru, 00 aceea niei nu-mi trece prln minte sa Iac asemenea lega.nunt. Dadi ai sti cite am aflat despre Judith, ai fi poate mai ingaduitor cu mine ~i mi-ai ierta unele r;\bufniri. De ~, oliterii de La forturile de pe Mohawk tree: uneort Iacul dincoace, ca sa pescuiasca ~i sa vineze prin pertea Ioculul , atunci 5-0 vezi pe Judith, ai zice ca nefericita si-a Iesit din minti, E. destul 80-0 privesti cum se inzorzoneaaa ~i se selifoseste fata de curtezanii ei. - 0 falii de oameni sarac], nu se cade sa se poarte asa - rosti gray ViDiitoJ;ul de Cerbi. Ofi~erii stat taU baieti de familie ~i daca-t Iac echi dulci Judithei, cum spui tu, cine ~tie ce ginduri rele le-or fi umblind prin mlnte, - De aceea, veai, BU !$IUuce sa cred ~i stau mereu la indoi ale. Indeosebr e, un cApitan care. imi cam da. de banuit ~i. daca nu m.a insel, vina 0 poarta numai nesabuinta ei. lntr-un cuvint, ml-ar place sa fie ceva mai cnmpanita ~i mai la locul ei, din. pacate insa, norii ce zboara peste culmile aste.a nu sint mai nestatorrnci decit ea. Ai putea sa numeri pe deg.e.te barbapi care s-au uitat la ea de cind era o Ietiscarta ~i pilla in ziua de az], !?i totusi 5-0 vezi ce aere i~i da fata de vreo doi-trei of4eri I IU vine, zau, sa-U iei cimpii I - Eu rni-as muta glndul de la 0 asemenea femeie ~i m-as intoarce cu toata dragostea spre padure , eel putin poti fi sigur ca din partea ei 0.-0 sa ai niei 0 dezemaqire, fiind chivemislta $i cirmuita potrivit unoe rlnduieli ee nu dau
qres niciodata.

- Dad ai cunoeste-o pe J·ooith, ti-ai de. numaidecit seama ca asa ceva e BKlq user de spns deeit de faeut. Daca a~ putea sa ~terg. din mlnbee mea; pe t~i ofiterii aceia, as lua-o pe fata ell mine pe sus ~i m-as duce cu ea pina dincolo de Mohawk. A'ii ohTiga-o pe urma sa se martte cu mine chiar dadi nu f-ar fi pe ptac, fasind-o in grija lui mO!J Tom pe Hetty, cealalta fatii a lui, care, daca nu este alit
21

tie Irumoasa, nici atit de agera la minte ca sora-sa, in schimb e cu mult mal vrednica. - Cum, mai e inca 0 pasarica in cuib? lntreba Vlnator ul de Cerbi, ridicind spre el privirea in care mijea un licar de curiozitate. Delawarii mi-au pomenit numai de una. - Nici nu ma mir: fiindea veni yorba de Judith Hutter 'Ii de surioara ei, Hetty, trebuie sa stii ca Hetty e Intr-udevar 0 fat a draguta, dar numai attt, in timp ce Judith, asculta-ma pe mine, baiete, nu-si are seaman In lumea asta mare dintre cer ~i pamint. Judith este isteata foc, buna de gura si iscusita ca un batrin indian firoscos, in timp ce Hetty saracuta de ea, cind 0 vezi, eel mult te [ace sa te gindei?ti ca fiecare om poarta cu sine 0 busola, -:- Cum adica? facu mirat Vinatorul de Cerbi. - Pai n-ai auzit cum spun ofiter ii : "cutare si-a picrdut busola u, ceea ce inseamnd, eel putln asa inteleg eu, c5. in fiecare om exist a ceva ee-l ajuta sa mearga pe drumul cel drept fara sa stie nici el prea bine cum se lntimpla asta. "Busola" ar fi, asadar, calauza nazuintelor noastre. Nu, biata Hetty se aHa, ca sa zic ase, la hotarul dintre necunostinta ~i constlinta, reusind uneori sa-l depaseasca, iar alteori nefiind in stare sa treaca peste el. - Sint lucruri de care dumnezeu are grija in chip deosebit - rosti solemn Vlnatorul de Cerbi - fiindca el ii ocroteste pe aceia fata de care viata n-a fost prea darnidi. Pieile rosii cinstesc ~i respects asemenea fapturi vitregite; ei stlu ca duhul rau sala~luie~le mai deqraba in inima unui viclean decit intr-a unui om a dirui minte nu e destul de isteata ca sa-i poets fi de vreun folos. - La asta pot sa-ti raspund ca fara doar ~i poate duhul rau, cum zici tu, n-o sa poate face casa cu Hetty, intrucit, precum ti-em spus adineaori, e destul s-o vezi, ca sa-ti dai seama ca fiecare om are in sinea lui 0 busola. Mos Tom tine la dinsa si tot a~a si Judith, cit e ea de mindra ~i de isteata. Altminteri nu stiu, zau, ce s-ar intimpla cu biata
22

fata acl, in mtjlocul unor oameni de teapa color pe care ii int ilnesti citeodata in imprejurimile lacului, - Credeam ca nimeni n-are habar ca se ana un loc pe aici si ca tipenie de om nu calca pe aceste meleaguri spuse Vinatorul de Cerbi, nemultumlt, precum se vede, la gindul ca lumea e atit de mica. - Cam ase si e, fra~ioare; nu stiu daca er fi cu totul douiizeci de oameni albi care sa Ie fi vazut cu ochii lor; cu toate astea gindei?le-te ca douazeci de localnici, nascuti ~i crescuti aei, la grani~a, fie ei vtnaton sau puitori de capcane ori cercetesi, ar putea face destule rele, daca ar vrea. lnchipuieste-tt numai ce cumplit lucru ar fi pentru mine, Vinatorule, daca a~ ana ca Judith s-a rnar itat in aste sase luni cit am lipsit. - Dar spune-rnl, ti-e dat curnva vreo speranta fala, ti-a facut vreo promisiune, ca sa te bizui te-a esteptat t - Da' de unde I Nici pina acurn nu prea stiu ce sa credo Sint un baial destul de chipes, fra~ioare, eel putin a~a rna vad eu, de cite ori rna oglindesc in vreun izvor in care bate soareJe, ~i totusi, Hi marturtsesc, n-am reusit inca sa-i smulg strenqaritei nici 0 fagaduin~a sau macer un zimbet prietenos , in schimb e in stare sa rida in nestire ore intregi. Daca insa a Indraznit cumva sa se marite in lipsa mea, atunci, poti sa rna crezi pe cu vint, 0 sa aiba prilejul sa guste din pljicer ile vaduvici, desi nici n-a implinit inca douazecl de ani. - N-oi avea de gind cumva sa te razbuni pe barbatul e~ sl I-a ales, nurnai asa fiindca I-a placut rnai mult decit })3 tine? - De ce nu t Daca un dUl?man· imi taie drumul, ce-ti inchipui, ca n-o sa tauar asupra lui? Uita-te ia mine: stnt cu oinul care sa lase un netrebnic, un nepricopsit de negustor de piei sa mi-o ia inainte, cind e vorba de un lucru atit de scump pentru mine, cum e dragostea Judithei Hutter? Si-apoi, de vrcme cc trjitrn in alara legilor, trebuie

ca

23

ne facem singuri dreptate. sa zkem ca Intr-o buna zi soar descoperi in padure eadavrul unui ins oa.recare, cine crezi coo sa poata da de urma uciqasului chiardacii toata colonia soar pune in miscare ~ ortctta zarva soar face in jurul acestui omor? - In cazul clnd victima ar fi .barbatu.l Judithei Hutter, dupa cele intimp.late, nu crezi ea .ali avea ~ieu de spus unele lucruri care ar ridica in p.idoare ·toata cQ}onia·? - Tu, .nci£pliivitule I? Tu. \Ill mucas de viMltor, ai evea w inima sa-l denunti pe Harry eel Pripit? 'Si pentru cine, pentru un netrebnic, 0 seditura? - A$ avea ·inima, Prrpitule, sa spun adevarul, poti sa fii sigur -de asta, fie c-ar fi vorba de tine sau de orrcare «Ill om' de pe lata pamlntului. March tie uita la toviila".a~1lrl an d1levaclipe, s mirat, fard sa rosteasca ELici UD cuvint i a.poi, ~mdn-l de yrumaz cu .aIBindouii miinile, iI .&cururi atit de virtos, d a~ plapind cum se axilta .a ti Vinatanrl pe linga el, patin ar ma:i fi lipsit ca .a-i scoata oesele :din imcheietw-i. Si n-o facea in gJuma: ochii uria$uluis-caparau de minie si, judedndl dupa anumiti Indici, lucrurile amenintau sa Qevina mult mai seri.oase decit soar fi paIUt la !prima vedere. Oricare ar Ii lost intentiile adevii.ra~ -ale lui March, J?i probabil c-i nu avea nici una bine .defiruta, au inci.pea indoiala di-~ pierduse ell desavlrsire CUmpatuli .~ -desiqur ca, in local Vinatorului de Cerbi, atitia altii, daca soar fi pomen1t a~a, din senin, st:riviti in br.atele nnei ,namile de om oe Harry March, ~i inci in stare a de spirit in care se ana acesta, in mijklClli eelci mai adlnci pustietjiti ~i fara nici 0 putintd de scapare. ar it inghe~flt de frica si mai c-ar fi lost lspltitl sa sacrifice insa~i 1ireptatea. Ceea ce nu se Intlrnpla totusi cu Vinatorul de Cerbi, a caTUi staplnire de sine ramese nezdruncinata , nu-i tremurara mitnile nici nu cauta sa recurqa la vreun tertip atunci cind ii raspunse Pripitului, ridicind de pilda

sa

24

glasul, dadi nu de alta, macar a-si dovedi siesi di stie ce vrea. - Poti sa rna zgiltii cit poftesti, Pripitule, atit de vajnic, Inclt de-al avea un munte in brate l-ai dobori la pamint rosti el, Iinistit - ca n-ai sa scott nimic altceva de la mine decit adevarul curat. Se prea poate ca Judith sa nu se fi maritat ~i nici tu prilejul sa til calea barJJatului ei ~i sa-t vii de hac; dar dac-ar fi asa, tndata ce a~ da ochi cu dinsa, l-as pomeni de amenlntartle tale. March i$i slabi strinsoarea ~i rarnase locului, uitindu-se uluit la celalalt, far a un cuvint. - Credeam ca sintem prieteni rosti el in cele din urrna - dar sa stii ca asta e ultima lain! pe c-are urechile tale 0 vor mai auzi din gura mea. - Nici nu-mi trebuie, Pripitu1e, dad'!. ,1 celelalte taine ale tale sint tot ase ca. asta. Stiu prea bine ca tr&im in pddure, Pripitule, $i ca sintem, precum ne socoteste filmea, in afara legilor omenesti, si poabe ca asa si este de fapt, oricare ar fi situatia de drept i erista totusi 0 lege ~i un legiuitor care guv.erneaz.a intregnl continent. ~ eel ce cauta sa nesocotaasca legea $i pe cel oe a facut-o nu poate sa-mi fie prieten. - Zau, daca nu-mi vine sa cred, Vin.itorule, cii am io lata ochilor un frate moravi.an, ~i nu un vlnator cinstit, get-beget, asa cum te socotesti. - Nu stiu daca oi fi vtnator cinstit sau nu, Pripitule, ill schimb 0 sa ai prilejul sa te convingi ca vorbele me1e sint JJ fel de cinstite ca ~i faptele. Dar zau daca nu e 0 prostie din partea ta sa-ti pierzi ase, fara nici un motiv, cumpatul , asta arata cit de putin ai trait in mijlocul pieilor rosit. Nu ma indoiesc di Judith Hutter vnici gind n-a avirt sa se marite pina In clipa de lata: si sint Incredintat di. adineauri, ('indai vorbit asa cum Ili vorbit, te-a Iuat gura pe dinainte ~i nu ti-al dst prea brne seama ce -ai spus. Bate palma $i 25

sa nu mai pomenim un cuvint despre asta, nici sa nu ne m eli ginclirn la ce a fost. Pripitul facu 0 mutra ~i mai rnir ata, apoi izbucni deodara lntr-un hohot de ris plin de voie buna, rizind cu lacrimi. Apoi strinse mina pe care celalalt t-o intinsese ~i amindoi devcnira iarai;ii buni prieteni. - Ce natar';i am fi fost sa ne certiim a~a, pentru 0 parere exclama March, apucindu-se iar sa infulece ca niste avocati de la oras, iar nu ca niste oameni cu scaun la cap care-s! petrec vieta in codri I Am auzit cd acolo, de vale, sint oarneni care i~i fac singe rau ~i se iau la harta pentru parerile lor, mergind uneori pina in pinzele albe. - Da, da, ase e : ba chiar si pentru alte prlclni , fie la ei, acolo. l-am auzit pe fratii moravieni spunind ca sint tari unde se lsca zizanie intre cetateni din pricina religiei. Pai, dad sint in stare sa-~i iasa din sarlte pentru asemenea lucruri, nu ne r amine decit sa-i lasam in plata domnului. Oricum ar fi, n-are rost, cred, sa ne luam dupji ei si cu atit mai putin sa stricam prietenia din cauza unui sot pe care Judith Hutter poate nici nu I-a vazut la lata sau nici nu doreste sa-I vada vreodatii. Din partea mea, Hi marturisesc, tin mai mult s-o cunosc pe surioara cea s1ir'acuta cu duhul dedt pe zina de care mi-ai vorbit. Simti uneori 0 stringere de inima cind intllnesti un semen de ill tau care, judecind dupa chip, pare a fi un om ca toti oumenli, in stare sa ras.punoa de faptele sale, si totusl e departe de a fi ceea ce se arata, de vreme ce nu are, biotul, nici un dram de minte. Este destul de trist cind at in fata un barbet de felul asta, dar cind e vorba de 0 feme ie, care pe deasupre se intimpla sa mai fie ~i linara, ba chiar ~i ispititoare, sirnti cum se trezeste in tine toata mila ce poate sala~lui intr-o inima omeneasca. Stie dumnezeu, Pripitule, cit de Iipsite sint de aparere asemenea Ihnte nefericite, cu farillH de minte pe care 0 au; inchipuieste-tt insa ce nenorocirc-i 26

pentru ele cind nu au nicidecum sprijinul acestei calauze ~i nepretuit ocrotitor. - Asculta-rna, Vinatorule, tu stii ce fel de oameni sint indeobste atit vinatorii ~i puitorii de capcane cit ~i negustorii de piei: nici cei mai apropiati prieteni ai lor n-ar putea tagadui ca sint tari de cap si ca Iiecare merge pe drumul lui lara sa se sinchiseasca prea mult de simtarnlntele si drepturile altora , cu toate acestea nu ered ca s-ar gasi un singur om in tot tinutul asta in stare sa-i laca vreun rau sarrnanei Hetty Hutter, daca i-ar sta in putere , nici chiar o piele rosie. - Cum vad, Pripitule draga, pine la urma ai ajuns si tu la parerea delawarilor si a celorlalte triburi aliate cu ei, deoarece, dupe cum stii, pieile rosti sint incredintate ca dumnezeu are' 0 grija deosebita de asemenea fapturi nap astuite. Ma bucur in orice caz sa te aud vorbind a~a; dar vad ca soarele a inceput sa coboare spre asfintit, a~a ca n-ar fi mai bine s-o pornirn iara~i la drum si s-o tlnem asa, tot inainte, ca sa le putem vedea mai curind pe aceste inctntatoere surori? Si cum Harry March nici nu dorea altceva, resturile de mtncaro lura strinse in grab a, apoi ealatorii i~i luare la spin are calabalicuI, pusera mina pe arme $i, parasind lurnintsul, se afundasa din nou in umbra deasa a padurii,

Capltolul

Cei doi vinturii-Iume nu avura prea mult de umblat. Din clipa in care descopertse Iurninisul si firicelul de apa Pripitul se dumerise, in sf irsit, incotro trebuia s-o apuce si intinsese pasul Iii drum, drept inainte, ca omul care stle unde
27

Piidurea ella, fireste, intunecoasa, in schimb acum nu Ii se mai incurca piciorul prin hati:;mri ~i piimintul pe care calcau era virtes, zvintat. Dupa ce mersera ae;;a, pre], de 0. mWi, March se opri Iocului. ~ incepu sa sa uite in jur cu 0. privire cercetatoare, iscodind en luare-aminte Imprejurimile ii arunclndu-si in rastimpud o.c:hii spre truachiurile copacilor pravaliU ce zaceau sumedenie pe jos, priveliste destul de obi~l1uita in plidurile americane, mai ales prin partile unde cheresteaua nu ajunsese inca 0. marfa pres ca.u.tata.. - Aici trebuie sa fie, Vinatorule rostl in cele din urrna March - uite colo un fag, alaturi un brad, pe urma trei pini ~i ceva mai departe un mesteacan cu virful rupt i totusi nu vad nici 0. stinca· sl nici 0 creangii Indoita, cum m-esteptam sa fie. - 0 creanga indo.ita nu poate fi un semn pe care sa te bizui i cit de nepriceput. ar fi un om ~i tot stte di ramurile W!l.ui copac nu, se indoaie de Ia sineraspunse celjilalt - ~i ca, prin urmare, dau de bsnuit ~i te tndeamna sa Iii cu ochii in patru. Delawarii nu privesc niciodata cu incredere crengile rasucite, decit in limp de pace i?i la drum deschis. Cit prrveste brezti, fagii sau pinii slnt copaci care cresc in tot locul i?i nu numai ase cite doi, trei, ci cite patruzeci, cincizeci seu chiar 0. suta Iaolelta. - Ai dreptate, Vinatorule, dar trebuie sa tii seam a i?i de esezaree lor. Vile aici de pilda e un fag ~i alaturi de el un brad ... - Da, ~i dincoace inca un fag. ~i aldturi de el un alt brad, ca doi Iretl nedespartiti, iar mai Incolo altii, ~i oricit ai bate padurea in oricare parte ai sa dai peste ei le tot pasul i tare mi-e teems, Pripitule, ca te pricepi mat bine sa intinzi capcene eastorilor si sa vinezi n~i dedt sa fii ca!auza prin coclaurii acestia fara. drumuri I?i tara poteci, A I Stai ea am ga,sit ce cautai tu ] VUe aid. 26

Me- de mers,

;- Ia lasi-ma, Vinato.rule, prea crezi ca $tii totul de Ia dclawari. FoU sa ma spinzuri, dar zau daca. vad altceva decit aceiesi capaci care parca se tat mu,ta de colo, cola, pe unde treeem nai, in chipul eel mai ciudat, de ti se pare ea visezi en nchfi deschi¢. - Uita.~te incoace, Harry, vezi, acolo, in dreptul stejarului eel negrw., oopacelul acela i:ndort ale dirui ril.mlli1~i s-aa Incurcat in Histiiri~ dlin preajma? Acum asculta ce-ti spun: troienit de zap ada, copaoelul asta s-a tncevclat dndva sub povara omatulu:i. ee-l mgTeunase i de indr-eptat, insa, nu se puma indrepta smqur, Dici nu-si putea indki ramurHe in lastari$ asa cum il veziacwn. Lucrul asta 's-a intaptuit numai cu ajutorul unei miini omenesti. - MUla aceea a fast. mea I ex;clama Harry, Am ~asit puiandrul ista mliidi'U i1lld.ott pina la pimLnt :ca ·0 !biata faptma iml'ovar.ati de neeazuri, tli l-am. ridicaJ!l:in picioar-e precum vezi. lntr-adevar trelmie :sa recimosc, Vinat-orule. di ai Ulil .oohi foarte ager ce pitrunde en ~urmta tainele padur ii. - Ei, bravo, .imi place ·c-ilIi iDceput sa te dai pe brazda, Pripitule, ce-i drept e drept, numai ·ca, vezi tu, 'Ochiul a9ta ager nu este decit un ochi de copil pe lioga altH pe care-i cunosc, De pilda Tamenund, desi of! alit de batrin ca mmeni nu-s] mai aduce eminte cum arita in tlnerete, Tamenund, zic, are UI.D. ochi caruta nu-i scapa nimic $i a ca.·rei privire poate fi asermrita mai curind cu mirosul unui dine decit cu vazul omenesc. Pe urma Uncas, tatal lui Chingachgoak, cymuitarul legiu1t al mohicaniIor: nu-i chip sa treaca cineva pe Iinga el fara sa prinda de veste, Faci progrese, recunosc, hei proqrese, dar mai va inca pina sa fii Intr-adevar perfect. - Dar cine-i Chingachgook asta pe care-l tat pomenesti Dlereu, Vinatorule t Intreba Harry eel Prtpit, ducindu-se spre copacelul indoit.trebuie sa fie 0 piele rosie - nu-I a~a? 'In derbedeu faTa nici un dipa.tii.
.29

- NU-i chiar af;ja, Pripitule , e eel mai de Isprava dintre "derbedeii" ai;>tia tara capatii, cum zici tu. Si daca ar Ii dupa meritele lui s-ar cuveni sa ajunga un cirmuitor de frunte , af;ia cum stau lucrurile insa trebuie sa se rnultumeasca a fi un bray i;>i intelept delawar. Respectat, ce-i drept, si chiar ascultat in anumite imprejurart, din pacate, inse, de 0 sernintie scapatata, facind la rindul ei parte dintr-un neam scapatat. Ah I Harry March, tu nu poti sa sti i ce vraja iti cuprinde inima, cind stai in rnijlocul lor, in cite un bordei, 0 noapte intreaga de iarna sa-i asculti povestind atitea si atitea legende ce infati~eaza maretia ~i puterea de odinioarji a mohicanilor I - Uite ce e, prietene Nathaniel - rosti Pripitul, oprindu-se brusc in fata tovariisului sau, ca sa dea mai multa greutate cuvintelor sale - cind cineva lsi pleaca ureche a la sporovaielile altora carora le cam place sa se laude, crez indu-i pe . cuv int, s-ar putea sa-~i faca 0 parere pre a buna despre acestia si una prea proasra despre sine insusi Toata lumea stie ca pieile rosit sint niste infumurati . cit pri veste legendele lor iti dau in scris ca mai bine de jumiitate nu sint decit vorbe goale. - Poate ca ai si tu dreptate, Priprtule, nu zic, nu tiindce mi-am dat ~i eu seama de asta ~i te cred. E adevaret le cam place sa se laude, dar ce sa taci, asta e ceva innascut in ei, cum ar putea, deci, sa nu dea in vileag 0 inclinatie pe care le-a harazit-o natura? Da, asa e, asia e locul pe care-I cautam 1 Si cu aceste cuvinte puse capat dlscutiei. Atentia arntndurora era tndreprata spre ceea ce se afla acum in fata lor. Vindtorul de Cerbi ii arata prietenului sau trunchiul unui tei urias sau tei paduret, cum i se spune prin partea locului. un copac ce j~i traise traiul ~i se prjibuslse, doboril de propria sa greutate. Copacul zacea in locul unde cazuse f;ji putrezea. mactnat de perindarea tnceata. dar sigura. a lunilor anului. FEira Indolala ca putrcqorul patrunsese in
30

inima lui inci'i de pe vremea cind i~i inalta Ialnic crestetul in soare, farimindu-i-o esa cum 0 racilji cumplita distruge elementele vitale tntr-un organism animal, chiar daca pe dinafara acesta se arata sub 0 [nfati~are placuta. Trunchiul zacea intins pe jos, lung de aproape 0 suta de iarzi, dupa socoteala Vinatorulut de Cerbi a dirui privire agera il mlsurase pe loc. Judecind dupe asta precum ~i dupa alte semne, Vinetorul 1$1 dadu seama d\ era chiar copacul pe care-l cauta Harry March. - Da, am gasit ce eautam - striga Pripitul, privind in fundul scorburei largi - fiecare lucru e la locul lui, ca ~i cum l-am fi ascuns in scrinul unei babute. Vino de-mi da o mina de ajutor, Vlnatorule, si lntr-o jumatate de ora 0 sa plutim pe unde. La chemarea tovarasului sau Vinatorul se duse linga el, si amindoi se apucara sirguincios de lucru si cu socoteala, ca niste oameni ce se indeletniceau de mult cu asemenea treburi, Mai intH Pripitul dadu la 0 parte clteva bucni de scoarta ce acopereau gauno~itura din trunchiul copacului P,licare, dupa cite spunea Vtnatorul de Cerbi, parca Iusesera puse acolo mai degraba ca sa atraga atentia vreunui hoinar ce-ar fi trecut lntlmplator prin partea locului, declt sa escunda tainita, Pe urrna, trasera Impreuna afara 0 luntre din scoarta de copac, cu band, visle $i toate cele trebuincioase, ba chiar ~i cu undite $i unelte de pescuit. Nu se putea spune ca barca ar fi fost prea usoara i greutatea ei insa era atit de nelnsemnata. in comperatie cu Iorta colosala a Pripitului, incit acesta 0 puse ca pe 0 jucar ie pe umar, refuzind orice ajutor, chiar atunci cind trebul s-o ridice de jos si s-o aseze in pozltta destul de incomoda in care era obligat s-o poarte. - la-o inainte, Vinatorule - il mina March - si deschide-mi drumul prin hati$ i lasa-ma pe mine ca rna descure P,lisinqur,
31

CeHid.alt ii faco pe ptac :,i af$a 0 pom-i.ra impreuna mai departe. Dupa vreo zece m.iJn,ldte pemenira deodata sdHse dati i.a lunilaa straLucitoiilEl!!lo searelui; pe un greind ce colora i 10. lac. Un strigat de m:i.:rare izbuenr dia p.i.eptul VinAtorwui de Cerbi, in clipa in care descoperi. de pI!! ta.rm prtvelistea ce i se deschisese pe neasteptate iI:J, Iata ochilor. La: poalele dimbulai se desfa.,ura 0 va5tii intinclere- de apa~ In wng.ime lacul, m.isura aproepe trei leghe, i1ll timp Ceil' ld:t,imea era variabila atingind pe alocuri 0 jum.a-tiilte de leglle, ba chiar ljii mai mu.lt in drept11l dimbului pe care- sWeau, ca spre sud tiirmurile sa se apropie treptat ~ distanta dtntlte. ele sa se reduca Iii. j,umiitate. In: parte a de- aord, &didt in caparul eel mat indepiUtat de g.riml, se iJl.iHta un munte stingher ale carui povirnisuri coborau lin spre est $i vest Indulcind si mai malt arcuirea grat,ioasa a ~amwJ.ui. Trasa.wxa cea mai carecteristlca, mal impr.esi.oaant.a a peisaju1ui ee se de:lviiluia privirii era, insa, soIemnd Lui singunltate $I tihna plac.UJtii ce domnea aid. 1M coama piidurii ce se prQfUa En ~e era aUt de ~ta, de d.easa incit anevoie a.i: fi putut descoperi vreun Ium.j~. Intreq tinutul iLtita cit putea euprinde ochiul; de la creasta rotnniila a muntelui pina in marginea apei, se infati4a ca UD: zid neintrerupt, otova, de verdeata. Intr-un cuvint. mina omului nu apucase inca sa sluteasca sau sa schimbe ceva din alca· tuirea acestei privalisti ce lasa sa se desfjisoare frumusetile firii in lumina strjilucitoare a soareIui, acestei falnice ~i imbelsuqate imagini a maretiei padurilor. invaluita de miasmele unei zile de iunie, imagine direia noianul acela de api! ii dadeii' $i maio mult relief, prin diversitatea indntatoare a peisaju!m prestigio& I .. - Zilu. cite poti inv* stind! numai $i privind jur imprejur. - E tntr-asevar mdlDet I e2:c1ami Viaatlnrul de Cerbi rezemat iD carabina: u.i.tiDdu-se ia stiD.git ~i in dreapta, spee nord ~i spre sud, in jos si in sus, oriunde ochiul sila pote·a
32

riizbate. Nici un capac n-a lost sminut de la locul lui, mci de mina vreunui ba~tin~, pe cit pot se-mi dau seama: dimpotriva .totul a ramas esa cum I-a lasat dumnezeu sa vietuiasca ~i sa nlOara dupii legile i;iisorocirile sale I ASCUltd, Pripitule, aleasa ta, Judith, ar trebui sa fie 0 tata de toata isprava ~i cu cele mai alese simterninte, daca i-a fost dat sa traiasc1i. macer jumatate din anii pe care ziceai ca-i are pe aceste binecuvintate meleaqun. - Chiar asa si este, Vinatorule, si totusi, vezi tu, nu stiu ce are de-i ai?a de ndzuroasa. Fiindcd, din pacate, n-a trait numai aici tot tirnpul : rnos Tom a luat obiceiul, incd dinainte de a-I fi cunoscut eu, sa petreaca iarna in preajrnu coloniei ori sub tunurile forturilor. Nu, nu, Judith a invatal prea multe lucruri, de la colonist! ~ mai cu seema de la tilfizonii ceia de ofiteri care-t dau tircoale, mai multe decit i-ar fi prins bine. - Daca-I a~d, Pripitule, atunci aWi ca nu exista ~coala mai potrivita dedt coclaurii a~tia ca s-o aduca tar pe drumul eel bun. Dar ce-o fi musurotul cela ce se vede acolo, drept inaintea noastr a t E prea mic ca sa poata fi 0 insula ~i pre a mare ca sa fie 0 berea, desi se afla chiar in mijlocul Iacului. - Asta-i castelul Sconcsului, cum ii spun tantii Judithei ; chiar mos Tom ar rinji auzind cum I-au poreclit, desi e \J zeflemea destul de usturatoare pe socoteala apucdturilor sale. Castelul e locuinta lui nestrjimutate cad are doua : asta de aici, care nu se clinteste nictodata din loc, si alta plutitoare pe care 0 vezi cind intr-un capat al Iacului, cind in celalalt. Alei a ii zice "arca", ce-o fi "area' asta zCtJ daca stiu sa-~i spun. - Se vede ca misionarii au botezat-o ase, Pripitule j de la ei am auzit cuvintul asta. Tin minte ca mi-au spus sau mi-au citit cindva 0 poveste ce glasuia asUel: cica, odata, de mult, pamlntu! a fost inecat de ape, si cd atunci Noe, ca sa scape de prapad, si-a injghebat 0 corabie pe cure d
chiai
3VillHor"Z de Certn

33

numit-o arca ~i s-a trnbarcat pe ea eu copii cu tot, indaUl s-au rupt zagazurile cerului. Sint printre delawati unii care cred in legenda asta in timp ce altii 0 tagaduiesc. Noi insa credem ea a~a s-a intimplat. Se vede pe undeva ~l area? - Trebuie sa fie ineolo spre sud, sau ancorata in vreun golfulet. Avem insa. aici, la lndernlna, barcute noastra ,i in cincisprezeee minute aste doua visle au sa ne duca pina
ce Ie castel.

Zis ~i facut i Vinatorul de Cerbi ii dadu ajutor tovarjisului sau sa aseze toate lucrurile in luntrea care plutea pe apa. Si cum ispravira treaba, cei doi locuitori de la granita se urcara in barca si facindu-i vint cu nadejde, usoara cum era, o impinsere la vreo opt, zece coti de la tarm. In citeva rinduri amindoi se oprira din vislit ca sa admire pri velistea, mereu aceeasi, ce se desehidea inapoia lor, ingaduindu-Ie sa se uite piria hat, departe, pe intinsul Iacului sau sa aiba o vedere larga spre muntii Impaduritl. Singurele schimbari care ieseau la iveala erau in contururile dantelate ale dealurilor, in felul atit de variat in care se arcuiau golfuletele ~i in perspeeti va din ce in ce mai vasta esupra vailor din sud i invesmintat in Irunzisur i, intregul euprins parea Imbracat in straie de s1irbatoare. - Simti cum iti creste inima in fata acestor privalisti exclama Vlnatorul de Cerbi, cind se oprir a pentru a patra sau a cincea oara - laeul pare anume faeut spre a ingad'Ji oehilor nostri sa patrunda in adincul codrilor Ialnici, Si parnlntul ~i apa stau martur ie a frumusetii faurite de puterea celui de sus. Perce ziceai, Pripit~e, nu-i a$a, ca nu e nimeni stapin asupra acestor minunatii. - Nimeni, in afara de rege, fratioare. Dinsul e singurul care poate sa spuna ea ar avea unele drepturi asupra lor i fiind, insa, atit de departe, cerintele sale n-au sa-I sting hereasca nlciodata pe mos Tom, care a pus mina pe ele, $i precum se vede are de gind sa le pastreze cit i-o fi dat sa
34

traiasca. Cu toale ca Tom Hutter nu e mCI macer colonist duo arece nu are nicaieri 0 asezar e prin parlea locului , de aecea lumea zice ca nu-l decit un plutas. - Zau, ci l il in vidiez! Stiu Cd nu se cade si caut sa lupt impotriva acest.ui simtamint, totusi n-am ce lace, il invidiez pe omul asta! Sa nu-ti inchipui cum va, Pripitule, ca urzesc vreun plan ca sa· i inealt mocesslnii, departe de mine asemenea gind; totusl nu rna pot opri sa nu jinduiesc in sinea mea soarta lui I La urma urmei e un slrntamtnt liresc. Tot ce-i mai bun in noi a fost sadit de natura ~i din pli1mada bunelor insusirt se in~impla uneorl sa rasara si slrntarninte de solul acesta. - N-ai decit sa te insori ClJ Hetty, oaca vrei sa capeti jum.itate din mosie ii spuse Pripitul rizind tata e destul de draguta, ba, daca sora-sa n-ar fi atit de Irumoasa. s-ar putea spune ca este chiar incintdtoare ~i cum pe de alta parte Hetty nu e prea Isteata din nascare. poti lara prea multa bataie de cap s-o faci 11 privi lucrurile asa cum Ie vezi tu. Cauta. deci, ~i scoate-o pe Hetty din miinile unchiasului st iU garantez ca mos Tom 0 sa-ti dea partea ce ti se cuvine din orisicare cerb pe care l-ai dobori pe 0 dlstenta de cinci mile jur imprejurul lacului. - Se gaseste vinat din belsuq prin partile astea? it intreba pe nepusa masa celalalt, care nu paree sa se sinchiseesca de zeflemelile lui March. - Aid e imparatia lui. Rareori sloboade cineva vreun loc de pusca, iar cit priveste puitorii de cap cane, nu prea se abat prin partea locului. Nici eu, la drept vorbind, n-a~ avea ce sa caut pe aici, numai ca, vezt tu, Judith rna trage rnereu incoace, iar castorii, in partea cealalta, Fata asta, zau, m-a costat mai bine de 0 suta de dolari spanioli. in ultimele doua sezoane de vlnatoare, si totusi, credo-me. nu pot sa-rnt alin dorul decit venind aici s-o mai vdd 0 data. 35

- Ia spune-mi, Pripitule, oare pieile rosii obisnuiesc sa vina des pe ~armurile lacului I intreba iar Vlnatorul de Cerbi, depanind mai departe firul gindurilor sale. - Yin si plead mereu, fie in pilcuri, fie razleti. Pe cit se pare cup rinsur ile astea nu sint staptnite de nici un trib bastinas , de aceea pesemne au si lncaput in rnina tribului Hutter. Mosneaqul mi-a destainuit cii s-au gasit niste pehlivani care ar fi incercat sa-i amageasca pe indieni sa Ie cedeze printr-o tnvotala facuta dupa obiceiul pamtntulul 0 parte din colonie;' pina la urma ins a nu s-au ales ell nimic. intrucit nimeni n-a vrut s~ se bage in toemeala asta, neavind destule drepturi sa incheie asemenea invoieli. Asa ea vin ator i i huzuresc prin aceste salbaticiuni. -.- Cu at it mai bine, Pripitule. Sa fiu eu rege al Anqlici, as sur qhiuni numaidecit intr-o pustietate tndepartata undo n-a dilcat nicicind picior de vietuitoare, pe oricine er indraqi sa cake la pamint vreun copac din codrii ecestta, decit daca s-ar intimpla sa aiba nevoie de cherestea, Nici nu $tii cit ma bucur ca Chingachgook s-a gindit sa aleagii locul asta pentru intilnirea noastra , altminteri poate ca in vecii vecilor ochiul meu n-ar fi avut prilejul de a se desfata 111 fata aeestei prtvelisti marete ! - Stii de ce? Pentru ea ai trait mai toata vremea in mijlocul delawarilor, prin tinuturile carora nu se ana nici un lac. Mai incolo, spre nord, tntilnesti mal la tot pasul cite un ochi de apa. Esti ttnar insa si mai ai timp inca sa le vezt. Laeuri sint berechet, Vinatorule, pe aste plaiuri, dar 0 lata ca Judith Hutter nu mai gase$ti nicaiert. Spunind acestea, tovarasul sau surise P,licufunda adine Iopata in apa, ca $i cum abia in momentul acela ar fi observat cit de grab it era prietenul sau. Amindoi lncepura deci a mina voiniceste luntrea pina ce a}unsera la vreo suta de iarzi de "castel-, asa cum ii places Pripitului sa numeasca b j rloqul unchiasulul ,I atunci se oprira din vlslit : bagind de seam a ca, deocamdata, nu era tipenie de om in casa,
36

tinaml lndr aqosttt de tarrnecele Judithei cauta pe cit putu sa-~i infrineze nerjibdarea. Castelul Sconcsului, cum il poreclisera in gluma mucalitii de ofiterl, se ridica in mijlocul Iacului, la 0 dlstanta de aproape un sfert de mila de tarmul eel rnai apropiat. Incolo, apa se intindea pina hat, departe . pentru a statornici cu precizie pozitie lui putem spune ea se ana cam la vreo doua mile de malul nordic ~i aproximativ Ia vreo mila daca nu si mai bine de tarmul rasaritean. Intrucit nu se vedea nici urma de insula. cladirea Iiind asezata pe piloni, in limp ce apa unduia dedesubt, si cum Vinatorul de Cerbi observase dintru inceput ca Iacul avea 0 mare adincime, era Ioarte firesc sa caute explicatia acestei Imprejur art atit de ciudate. Pripitul insa il scoase din impas, lamurindu-l ca in ace 1 loc la 0 adincime de cinci sau sese picioare se afla un banc ingust de nisip ce se intindea pe 0 distanta de citeva sute de iarzi spre sud ~i nord ~ ca Hutter implintase bulumaeii in el, cljidindu-sl 0 locuinta Iacustra, ell sa fie rnai aparet. - In trei rinduri t-a ars unchiasului casa, fie ca pieile rosli, fie ca vinator ii ii vor fi dat Ioc, iar intr-o incaterere cu pieile rosii si-a plerdut :?i teeiorul, singurul fecior pe care-I avea ~i atunci si-a facut salesul in mijlocul apei ca sa fie mai adapostlt. Nimeni nu poate sa ia cu asalt castelul, decit doar venind ell barcile, iar prada ~i scalpurile pe care le-ar dobindi asUel nici nu menta osteneala de a scohi 0 luntre. De altfel nu se stie daca asemenea incercare n-ar da gre~ in conditiile in care s-ar desfasura batalia, deoarece moe Tom s-a ingrijit sa aiba provizii de arme ~i munitii din prisos, iar castelul, precum vezi, este ca 0 Iortareata Ierecata impotriva gloantelor. Vinatorul de Cerbi avea unele cunostinte teoretice asupra vietii r azboinice de la Irontiera, eu toate ca nu fusese niclodata chemat sa ridice mina, cu lnversunare, impotriva unui semen de-al sau, I~i dadea seama, deci, di Pripitul nu
37

exagerase de fel taria acestei pozltti, din punct de vedere militar, pozitie ce nu putea fi chiar alit de lesne Iuata cu asalt, deoarece asediatorii trebuiau sa infrunte focul celor asediati, Peretti laterali, fatada si spatele constructiei eran alcatutte din trunchiuri groase de pin, asezete in picioare ~i nu de-a currnezisul, cum se obisnuia prin partile ace lea. Podeaua era facuta din grinzi mai subtiri Iar acoper isul din prjijini puse una tinga alta si acoperite cu scoarta de copaci. Loculnte fusese cladita astfel anume ca nimeni sa nu se poets apropia de ea decit crolndu-sl drum peste apa iar peretii erau intocmiti din birne groase de eel putln doua picioare - si inca cei mai subtir i dintre pereti - atit de strins imbinate ca nu puteau fi desprinse din loc decit cu mare cazna' ~i multii perseverenta de mina ornului sau prin lucrarea tnceata a timpului. Cit priveste hornul, despre care nu se putea spune c-ar fi fost mai putin nastrusnic decit celelalte curioz itati ale castel ului, era facut din lut bine framintat, pus intre lese de nuielc si lasat sa se tntareasca, bucata cu bucata, incepind de la temelie. Dupa ce hornul fusese astfel ridicat pina sus ~i sprijinit pe dinafara - cu proptele.: ziditorul lui aprinsese un foe puternic pe care avusese grija sa-l inteteasca mereu ptna ce lutul se facuse rosu caramiziu. Oper atia nu fusese prea Iesnicioasa ~i nici nu reusise pe deplin; astupind insa apoi crapaturile cu argila proaspdta, stdplnul casei i~i inzestrase in cele din urrna Iocuinta cu 0 vatra ~i un horn temeinic dural. - Mos Tom mereu nascoceste cite ceva, adauga Pripitul. Nici nu stii cu cita tragere de inima s-a apucat sa zldeasca hornul asta care in citeva rinduri era cit pe ce sa-i dea toate planurile peste cap; starutnta lui totusl a biruit norii de fum; asa se face ca io, momentul de fata are 0 cabana atit de primitoare, desi la inceput se parea ca dupa atitn ostencala 0-0 sa se aleaga decit cu un biet ogeac darapanat menit sa adaposteesca flacarile ~i viltoarea focului.

38

- Cum vad eu, Pripitule, cunosti pe de rost toaLa istoria castclului cu horn cu lot - zise Vinjitorul de Cerbi zimbind - atit de putcrnica sa fie, oare, iubirea ineit, sub irnboldul ei, indr aqostitul sa-i,'i dea osteneala sa cerceteze pinci si povestea Iacesului in care sala~luie~te aleasa inimii lui? - Chiar ase s-a ~i intimplet, fra~ioare, eel putin intr-o oarccare masurji . unele lucruri, insa. Ie-am vazut eu ochii mei - rise cu inima voioasa uriasul - s-a intimplat s5. tiu cu 0 ceata de baie~i pe tarmul lacului in vara cind unchiasul s-a apucat sa cladeasca, ~i i-arn dat 0 mina de ajutor tot timpul cit a lucrat. 0 bun a parte din birnele ce au slujit la duratul perotilor eu le-arn carat, pe umerii mei sl pot sa-ti spun, jupine, ca securile zburau in miinile noastre in timp ,ee Iorfoteam printre arborii de pe mal. Zgriptoroiul bjitrin nu e cttusi de putin calic cind e yorba de mlncare, si cum fusesern deseori poftiti la el, la masa, tinearn su-i intoemim 0 casa eu tot dichisul, inainte de a porni mai departe spre A1IJany ell pieile animalelor vinate. Ei, cu ce bunatati ne-am imbuibat noi in cabana lui Tom Hutter; tiki Hetty, cit 0 fi ea de plapinda la minte, cind e yorba de tigaie sau de frigare, e tare lscusitu. In timp ee baie~ii sporovaiau a~a, scurtind incetul cu incetul drumul, barca ajunsese in dreptul "castelului", ~i acum erau atit de aproape de el inc it cu 0 sinqurji Iovitura de vislii ar fi putut trage la liman. Debareaderul se ana chiar la intrare, inaltet pe 0 schelii de lernn si ave a 0 supratate de aproape douazeci de picioare patrate. -_ Mos Tom zice ca asta-i poarta ograzii lui, ii explice Pripitul in timp ce priponea berea, dupa ce amindoi calatorii sarisera pe punte, iar Iantii de la forturi ii spun "Curlei'! Castelului". desl rna intreb, ce ar putea sa caute 0 asernenca "curle prin coclaurii astia unde nimeni nu stie de niei un fel de legi. Uite. chiar asa e cum am banuit : nu se vede tipenie de om; pesemne c1i. au pornit-o cu totii de acasd hai-hui.
39'

Pe cind Pripitul ii vorbea des pre "poarta· st "curtea" castelului, cercetind feluritele sulite de vinat peste, undite, navoade ~i alte asemenea scule, ce se gasesc lndeobste la posturile de graniceri, Vindtorul de Cerbi, care era de felul sau mai stapln pe sine ~i mai curnpanit, intra in casa minat de 0 curiozitate destul de ciudata din parte a unui om cart' traise atita vreme printre indieni i?i se dedase cu obiceiuri!e lor. Inauntru, "castelul era tot atlt de curat, pe cit parea de nou pe dinafara. Pe un spatlu de vreo douazeci de picioare pe patruzeci, se aflau mai multe Incaperi ; cea dintii in care patrunse Vinatoru! parea sa slujaesca locatarilor drept salon, sufragerie si bucatarte totodata. Mobilierul era alcatuit dintr-o amestecatura pestrita de obiecte rustice in majoritate i?i lucrate ca din topor asa cum Intflnesti in mai toate caseLe risipite prin cite un fund de provincie , in schirnb tot acolo se ana intr-un colt 0 minunata pendula neagra de lemn, doua, trei scaune, 0 masa !iiiun birou, care fara indoialii. veneau dintr-o locuinte ceva mai pretentioasa. Pendula ticata sirguincios, dar limbile-i plumburii aratau ora unspreaece, desi judecind dupa soare, nu indipea nici 0 indoiala eli ziua era pe sfirsite. De asemeni, intr-un alt ungher al odaii se vedea un cufar masiv de culoare inchisa .. Uneltele de bucatarie, cit se poate de simple, ereu cam pe sponci : in schimb fiecare lucrusor stiitea la locul lui, vadind cu cita grija gospodareasca erau rinduite toate. Dupe ce Vinatorul de Cerbi cerceta din ochi Incaperea, salta iD sus clampa de lemn de la u,,5. si patrunse intr-un coridor in gust ce impartea in doua casa. Cum nu prea statea in obiceiul locuitorllor de la granita sa fie discreti si cum de asemeni curiozitatea tiniirului fusese stirnita La culme, Vinatorul deschise inca 0 u~a $i se pomeni intr-o camera de dormit. De la prima ochire putu sa-$i dea seama ca odaia era locuita de femei. Patul larg tncarcat cu perne infoiate, doldora de pene de gisca saLbatica, era cr.Jezat pe un tel de estradii primitiva ce se malta doar en eiteva
U

40

pahne deasupra podelei. Linga pat intr-un colt al tncaperti !.e atleu atirnate in cuiere 0 multirne de rochii din tesaturi d :'~I.llJ de fine, asa cum nu te-ai fi asteptat sa lnrilnesti pe aceste meleaguri, impodobite cu tot Ielul de cordelute si bibiluri. Nu lipseau nici pantofii eleqanti cu catarame stralucttoare de argint, asa cum poarta Indeobste femeile la baluri l si nici evantaiele - $ase Ia numar in culori imbictoare, lasate parca anume destacute ca sa incinte ochiul eu desenele $i nuantele lor delicate. Pina si perna din partea aceea, de la capatiiul patului era infatata cu 0 p mz a rnai sub tire decit vecina ei ~i dichisitji cu horbotele. Alaturr, 0 bonete, lase sa-i ati me cochet panglicile, ~i 0 pereche de manus] lungi, asa cum nu prea obisnuiau pe atunci sa poarte femeile deprinse sa munceasca, erau etalate ostentativ pe perna, pentru ca rnacar asa sa fie scoase la vcdere tldca staplne lor nu avea unde sa Ie poarte. Vinjitorul de Cerbi inregistrase toate amanuntele acestea cu 0 atentie care face a intr-adevjir cinste prietenilor sai, deluwaril, dat fiind ca de la ei Invatase sa observe cele mai neinsemnate maruntisurl. Nu scapase, tlreste, din vedere nici deosebirea ce exista intre obiectele aflate de 0 parte !iiide alta a patului rezemat cu capatiiul de perete, deoarece in coltul opus lucrur ile aveau 0 infatlsere mult mai modeste, ba chiar de loc atragatoare. atita doar ca erau de 0 curdtenie
dosav irsite.

Cele citeva rochii spinzurate in coltul acela, (acute din cele mui ieftine pinzeturi si cu 0 croiala cit se poate de simpla. nu aveau nimic care sa bata la ochi, Nici macer un capat de panglica sau vreo esarfa ori 0 bonete mai acatarii ~a cum te-ai fi gindit ca trebuia s~ poarte felele Iu] Hutter. -_ Mos Tom, cum vad eu, !ili-a schimbat acurn meseria; i$i incearca norocul intinzind capcane - spuse Pripitul care cerceta cu 0 mutra serioasa uneltele locatarului - $i dacii n-o sil aiM nimic impotriva ~i tie ti-ar face placere sa mai
41

zabovc!?Li aici 0 bucata de vr erne am putea da lovitura in sezonul asta de vinatoare . in timp ce eu !1i cu rnosneaqul ne-am rafui cu castorii, tu ai puLea sa-ti vezi in liniste d'-! p escuit, sau sa dobori cind si cind vreun cerb asa, ca s1 nu mori de foame. De obicei, la imparteala, vinJ.torii mai putin iscusiti capata [umatete din tainul celortalti , cit esti tliJnsa de harnic si dibaci nici yorba c-o sa-ti pr irnesti partea ce )i se cuvine. - Multumesc, Pripitule, toarte multumesc, dar, vczi tu, as avea chef, daca s-ar putea si s-ar ivi prilejul sa tncerc ~i eu sa prind castori. E adevarat di delawarii m-au poreclit Vinatorul de Cerbi, dar nu atit peutru ca as Ii un ochitor de soi, nimerind totdeauna la tanc vinatul, ci tiindca, de cind rna stiu pe lume n-am luat viata unei fiinte ornenesti, desi am rjipus in schimb sumedenie de cerbi si caprio are ! Nicaier i, spun ei, in legendele lor, nu se porneneste de vr eun voinic care sa fi varset atita singe de salbaliciuni, tara sa Ii irosit un singur strop din singele semenilor saL - Nu cumva si-or Ii inchipuind cd esti slab de inger, mai baiete I Un barbat fricos e ca un castor fara coada. - Nvas crede, Pripilule, c-ar avea vreun motiv sa m.i socoteasdi fricos desi s-ar putea foarte bine sa nu rna ~inii nici prea viteaz. Numai ca, vezi tu, eu DU sint zurbagiu din fire si asta rna fereste de buna searna sa-mi minjesc mina cu singele vreunui vlnator sau al vreunui indian; de aceea, Harry March, socot c-am reusit sa-m! pastrez cugetul curat. - Pentru mine sportul asta, fie ca-i yorba de un indigen sau de un francez, e acelasi lucru, desi, te rog sa rna crezi, sint cel mai putin zurbagiu din toti colonistil , in ochii mei zurbagiii nu-s decit niste bicisnici vrednici de dispret, Totusi cind e la 0 adica si-i nevoie sa pui mina pe erma, nu lrebuie sa stai prea rnult in cumpana, - Omul adevarat, cred eu, Pripitule, este acela care stie a pezr cit mai bine dreptatea. Dar ce rninuneta pr iveliste, nu rna mai satur uittndu-rna,

42

- E prima oara In viata ta ca vezi un lac, mi se pare; nu rna mir, deci, ca esti atit de inc in tat. Altminteri, trebuie sa stii ca toate lacurfle seamana aidoma unul cu altul : apa ~i pamint, istmuri ~i go!furi ~i altceva nirnlc. Intrucit aceasta definitie nu era nici pe departe pe mdsur a sim tdmintelor ce puseserji stjipinire asupra t inar ului vlnator. acesta nu-i raspunse imediat, multumindu-se sa prtveasca mai departe dealurile tntunecate si orrlinda apei, In tr-o taeuta desfaJ_arp. . - S-a gindit cineva sa-i dea vreun nume - guvernillorul sau oamenii stapinirii? se trezi deodata sa intrebe . . - Pare-mi-se ca nu. De vreme ce nu s-au apucat inca sa lnsemne copacii, sa deschida compasul si sa Intocmeesca harti, pesernne ca nu le-a fost aminte sa vinture Iocurtle punindu-le nume. N-au ajuns inca pin'a acolo , tot ce pot sa-ti spun e ca ultima oara cind am fost pe la dtnsil sa vind niste plei, unul dintre oamenii stapinirti a inceput sa rna cerceteie despre tarimurile astea si imprejurimile lor. n venise la ureche ca s-ar afla un lac prin partea locului ~i banute cumva cii trcbuie sa fie 0 intindere de apa ~i niste dealuri, dar cit de mare era apa si cit de inalte colinele habar n-avea sua tot atita cit ~tii si tu limba tribului mohawk I. N-am dcschis gura mai mult dec it se cuvenea, cauttnd sa-t spun cit mai putine lucruri lamuritoare in privinta pluqaritului r,i a destelenirii pamintului. Pe scurt, din cuvintele schirnbate cu mine, omul a ramas convins di in locul cu pricina se ana un izvor cu apa tulbure, spre care duce 0 poteca atit de moctrloasa incit nici nu apuci bine sa intinzi pasul la drum ca te si impotrnolesti. Mi-a destainuit apoi ca e ceste cuprrnsuri erau insemnate pe hartf le lor; cred di se insele, einsa, deoarece ml-a aratet un pergament cu 0 haria
I Numele unui trib de huronii ~i irochezii. (n.t.)

indieni

din

America

de

Nord,

inrudit

cu

43

pe care se aHa trecut un iezer, dar lntr-un loc unde nu e nici macer .un firieel de apa, adlca la 0 distantd de vreo cincizeci de mile de punctul unde se gase!;lte de fapt Iacul asta, daca era eumva yorba de el. Dupa cite i-am spus eu ered ca I-a pierit eheful sa mai insemne inca un lac pe harts, a~a, ea 5-0 mai imboqateasca. - Imi pare bine ea n-Ilre nici un nume - urma Vinatorul de Cerbi - sau eel putin nici un nume pe care sa-l fi scornit Ietele palide, caci de cite ori se apuca ei sa boteze un loe e semn de urgie i?i prapad. Totusi, sint sigur ca pieile rosii Ii spun in vreun fel !;litot asa ~i vinatorii sau puitorii de eapeane i de obicei nwnele nascocite de ei sint bine ehibzuite si cu tilc. - Fiecare trib, cum sti i i?i tu, are graiul lui i?i felul s!i.u aparte de a numi cutare sau cutare lucru i sl totusl nici unul din ele nu face vreo deosebire intre lacul asla i?i celelalte din tinut. Noi intre noi ne-arn obisnuit sa-i spunem Oglinda Strjilucitoare, fiindca e inconjurat cit vezi eu ochii numai de pini ee se oglindesc in apa lui, Incit privlndu-I ai zice ca vrea sa impinga. inapoi dealurile ee parca stau sa se prdvale peste el. - Trebuie sa fie undeva i?i un riu pe albia caruia se seurg apele lacului, asa cum e ~i firese i pietroiul unde, asa cum ti-am spus, mi-am dat intilnire cu Chingaehgook se ana chiar pe malul unei ape curqatoare. Nici riul asta n-a fost botezat eumva de colonisti j - Colonistii s-au statornicit tocmai la celalalt capat al lui i stau, deci, mai bine decit aeolo, fitndca : albia e mai lata aeolo. E drept ca riul are un nume care eu timpul a patruns in sus spre izvoare, nume eunoseut, Iireste, de toata lumea din partea locului. Cunosti !jii tu, ered, Vinatorule, riul Susquehanna ce strabate tinuturile delawarilor? - Sigur ca da j de atitea ori, doar, am vinat pe maluJile lui.

- Riul Susqueaanua ~i rei de aici sint unul "i aceht,i. Si-mi pare bine eli au fost nevoiti sa-i pastreze nl!lmeJ.e pe care iI-au dat pieile rosu , ar fi fost prea dill cale afara lOa-i praole ~i de pamiD.turi "i de aumirile 10Q1lllIilor.

CllpKelol

Harry eel Pripit se g.indea mai mult Ja n.urii Ietei Iui Hutt-er, Judith, decit Ia trumusetea Ogbnzii Stralucitoar.e "i a peisaj.ului tnconjurator. Dupa ce lua in cercetare una cite una unelLele corabierulut Tom, ii propuse inaot;itorulu..i s.a.u s-o porneasca io.ra~i eu barca pe Ide, in cAutar.ea ~miliei Hutter. lnainte de a cobort in luntre, totusi, Pripitu.! examina eu luare-aminte tarmurile dinspre nord cu ajutorul unui ochean pacatos pe care-I .gasise prlntre ustensilele mosneagului. Facind aceste Investiqatii, nu iasa nici un coltiscr necercetat , Iscodi pe indelete fieee golf .cit de mic Iii fieee istm, privindu-le mat stiWuitor dedt restul melurilor impAdurite. - E chiar ~ cum mi-GUD inchi,puit urrna Pripitul, puniad deoparte oC!beanw

rosti ill cele diu cit e frl!llllOs afara Iud mo~ Tom ii place sa hoinireasca pe lac dt mai aproape de tirmurile diBspire md.azirzi. lisim:Lu-~i casteatll in voia soartei. Acum, dl'ld ~tim ca nu haladuie"te pIriD par:t;ile astea, nu ne ramine decit sa _imAm intr-ac~o bar.ca !;iii sa-I inco1tim in escunzatoarea ibIi. - NIl clllmva jupiD Hutter 0 fli BOCotitt .de CUlviiaIU si~i sape vreo vwmai aid ill lac? imreba Vinitorw de Cerbi, in lillllp ce oobor.a Jiupi tov.ilIa.,ul Hu is amtre, E .tn. sisguratate aiel incit ~ si-1i eezvti_ sufiettd pe d!e-il-J!lb1e!guJ.
415

Hira sa-tl lie tcama e-o sa-ti tulbure cinev a gindurile seu rugaciullcil. - Uiti ea mai exista pe lume tr ibul Mingo ~i, pe linga cl, triburile din tinuturile franeeze ale Canadei. Crezi, oare, d mai poate 1i undevu un petie de pamint pe care sa nu fi calcat pieiorul astore t Lac ori piriu pe care sa nu-l fi descopcrit ? - E drept ca n-am auzrt pe nimeni vorbindu-i de bine, prictene Harry, desi n-am avut niciodata prilejul sa dau piept eu ei dupa cum nu rni-e fost dat sa-ml maser puterile in !upta eu niei un alt muritor. Imi dau seama totusi ca peea e imbietor loeul asla ea sa nu Ii pus oehii pe el; cu toate d n-am avut niciodata nimie de impartit cu niei un tr ib,' delawerll mi i-au zuqravit eu atita pricepere. ea am ajnns sl eu sa-t privese ca pe niste tilhari. - Foarte bine, a~d se st cade sa prlvesti Re oriee indigen eu care ti s-ar Intlmpla sa ai de-a face. Vinatorul de Cerbi insa pro testa. Si in timp ee l~l eroiau drum po lac spre miazazt, se incinse intre ei 0 discutie infocata des pre meritele respecti ve ale Ietelor palide st ale pie llor rosii. Pripitul avea toate ideile preconcepute si antipatiile unui vinator alb care ii consldera indeobste pe indieni concurentii, daca nu adeseori chiar dusmanil lor tiresti. Si, ea de obieei, vorbea in gura mare, sententios, E'i.r1:i fi prea convinqator. Vinjitorul de Cerbi, dimpotr iva, a !Jarea sa aiba eu totul alt temperament decit prietenul sdu !?i caute sa dovcdeasca cu 0 sobrietate plina de distinctie ca punctul sau de vedere e eel just, er atlndu-se in acelasi Limp gala sa aseulte eu draga inirna ~i parerea eeluilalt in masur a in care euprindea un adevar i felul sau ehibzuit de a-~i exprima gindurile vade a sentimentul innascut al dreptatii eu care era din plin inzcstrat sl 0 intelepciune care il faeea sil nu recurqa la sofisme in sprijinul eonvingerilor sale si totodata sa ocoleesca oriee idee preconcepu+s 46

De cite ori barca luneca pe linga un promontoriu, Harry Pripitul intorcea eapul sa se uite indarat, esteptlndu-se in fieee cupa sa descopere "arca" ancorata in vreun golf sau trasji la mal. Cum ins a, de fieeare data ineerca 0 dezemagire, cind ajunsera cam la 0 mila distanta de tarmul dinspre miazjiz! al lacului, sau de aproximativ doua leg he de "castelui" .ce nu se mai vedea acuma de loc, fiind acoperit de cele crteva prornonlorii lasate in urrna, se opri brusc din vislit, ca si cum n-ar mai fi stiut incotro s-o apuee. --- Nu m-as mira ca mosneaqul s-o fi luat pe riu in jos --zise Harry privind cu atentie prundisul de pe tarmul rasaritean, care se aHa cam la 0 mila departere, a!?a. incit putea sa cuprinda cu ochiul jum1itatc din intinderea lui pcntru ca de la 0 vreme toata ziua isi faee de lucru, cu capcenele. sl cu tonto ca bustenii carati de ape Ii incurca mcrcu calea, reuseste. s.a-i;>icroiasca drum pe albia riului in jos a!?a pre] de oluila. sau chiar , sl mai bine , inchipuieste-ti insa cit are d{;':furea la intoarcere ! -- Dar pe unde 0 ti riul ilsta? intr eba Vinatorul de .Cerbi Cd de cind tot privesc ~armul n-arn vazut nicaieri dt;:schizindu-se printre copaci albia vreunui riu car e sa aduca macer pe deparLe cu Susquehanna. - Ba da, Vinator ule : nu stii ea riurile sint, ca i;>i uritorii, m firave in pruncie, ca incetul cu incetul sa se lateasca in umeri i;>isa ,deschida gura mare. De aici nu se poate vcdea obtrsla riului, Iiindcji apele lui serpuiesc printre maluri tnalte si drepte, iar pinii, brazii i;>iteii Ie acopera Cd un umbrar. Daca rnos Tom nu se aHa in "Vagauna Sconcsului inseemns c-a luat-o pe rill in jos 1 sa-l cautam intii in Vagauna ~~ pe urrna sa Lreeem laeul spre oblrsie riului. Pe drum, Harry il lamuri ea undova pe aproape era un mie golf umbrit,earuia i se spunea "Vagauna Sconcsului" fiind Ioeul eel mai prielnie pentru vinatul aces tor animale ~i in acelasi- timpun adapost atit de bun pentru "area".
U

47

illcit stipin.ul ei iHlcora cu ilr. i'llllima ecolo ori de' cite ori aveu. prile jul, - CI:lID,(lllin coctaurii ~ti'" omul DO. ~tie nit:iodatii cine So-H putea s.i-J, calce luma· Hartry - e fQarte curamte sa fii tot timpul' cu. oehii inJ patru, ca. sa nu se apropee nimeni mei mult decit se €uvilm. Oat lliIld ca sinltem in ra:moi, e hine si-t,i iei m·isuri dill vreme; deeazece crictad poate sd-t,i intre vreun eanadian orri vreua miDgG6 birlClg, chia:r nepotin titi. Hutter e i.D6a un copoi fara pereche, ia stall'e sa adulmece de depaete J,Jrimejdia.,. ~a eum adltWneclt un. dine urraele cerbu.lui. - Castelul, ma gindesc:, e pres fa. vedere- ca -sa. BOJ-i ispiteasdi pe dusmani, dad s-ee iutimpla· sa dea peste ei in cale , n-as crede, in-sa, ciici prea e inafara alrumuhit ce duce spre forturi ~ spre colome. - Nwnai ca, vezi: tu, VinA>tornle, iDtil~ti mar deg.raboa dusmani decit prieteni in cale. t~i pui: miinile in cal' clad te ginde~ti ce des ai prilejul sa-p fad du'1,lmani,~ dt de rar sa legi pdetenii. Unit dezgroapa securea fLindcii I\U (j·indesti ca ei : al\lii dimpQtJriva fiindcii ai acelew,i pirett ca ~i dlnsii. Am, vazut odati un vagabond caruiJd I-a smt tim fiindca un prieten de-al lui i-a spus ca IW-i frumos. Nici tu, ce-i drept, nn e~ti 0 miauae de Irumusete, V~na..torule, dar Btl cred sa iii chiar alit de negbiob ca sa-mi porti picii. fiind(;a mi-am ingaduiil sa ti-o spun pe sleau. - Sint asa cum m-a factit dwnnezeu ~i nu Joresc sa, miJ vada nimeni nici mai bun, nici rnai rau decit sint. N-Gi. fi eu prea chipes, adica asa cum socotesc Ilusturaucli sau netotli cli trebuie sa arate un om; nadajduiesc totusl ca stiu cit de cit cum trebuie sa rna port. Voinici Ialnici ca tine, Pripitule, nu se gasesc chiar asa pe toate drumurile si niciodata nu m-am asteptat sa tntoarca lumea capul dupe mine, stiind ca sint atitia altii rnai chipest ca mine, la care iU avea ce vedea; nu inseamna insa eli un vtnator minureste- mill stin.gaci pusca !,Ii niraereste mai rae vinatut numai

din prieina di nu intelege sa se oqlindeasce in fiece ochi de apa intilnit in cale. - Nu, nu, Vtnatorule, Intr-adevar, nu esti un fiit frumos preeum singur recunosti : e destul sa te apleci putin peste marginea barcii ~i sa te privesti in apa - starui Pripitul Judith ar fi in stare sa ti-o spuna de la obraz, daca s-ar Intlmpla s-o necajesti cumva, caci nu cred sa fie in toata colonia sau aiurea 0 Iimba mai ascutita ca a ei, daca 0 zgindare~ti; te-as sfatui deei sa n-o intiiriti niciodata pe Judith. In schimb, sora-sa, Hetty, eon stare sa asculte orice-i spui, blinda ca 0 mielusea. Nu, nici pe Judith, de altfel, n-o vad marturisindu-ti cinstit ce erede despre mutra tao - Chiar dad ar face-o nu stiu ce-ar mai avea de spus dupa toate cite mi le-al tnsirat tu pina acum ... - Sper ca nu te-ai suparat, Vinatorule, pentru 0 vorba eruncata in vint, zau, crede-ma, nu voiarn sa te jignesc. Si daca nu esti fat frumos? 0 P,ltiisi tu doar pre a bine ~i toate astea-s fleacuri peste care prietenii trebuie sa treaca, Dad erai un om chipes, sau daca stlam ca-ti face placere sa te laude cineva ca esti frumos, eu unul a$ fi fost primul care as fi cautat sa te magulesc. Nadajduiesc ca esti multumit aeum. Ei bine, dace Judith mi-ar spune cumva ca sint urit ca dracul a$ fi convins coo face numai dintr-o toana, fiindcs asa i-a casunat ei ~i n-as da niei 0 crezare vorbelor sale. - Ce lesne Ie vine celor cu care natura a fost darnica sa glumeasca cu Iucrurile astea, Pripitule, fara sa tina seama ca glumele lor soar putea sa stinghereasca pe cineva. Cine stie, poate ca $i mie mi-ar fi placut sa fiu ceva mal aratos ; mi-ar fi placut, fireste, dar totdeauna am cautat sa tree peste asta, gindindu-ma la atitia oameni chipesi pe care i-am cunoscut ~i care cit erau de mindri ca infati$are, erau tot alit de gauno$i pe dlnauntru, Nu tagaduiesc, Harry, cii. au fost destule imprejur ari in vtata mea cind mi-a parut rau ca n-am avut ~i eu parte de un chip mai nurliu asa cum e al tau, ca dupa aceea tot eu sa-mi spun cii n-are a face P,li

ca In multe prtvlnte tma pot socoti mai Iericit decit alti muritori. Puteam, de pilda, sa rna nasc schilod, a~a tncit sa nu fiu in stare sa vinez nici macer 0 vevertta sau orb ca sa ajung 0 povarji si pentru mine si pentru prletenii mei, sau surd st atunci n-as fi fost bun nici macer de cercetes, Harry a yea, la drept vorbirrd, 0 inime tot atit de simtitoarc pe cit era de falnic chipul sau iar modestia tovarasului sau reuai sa biruie usur atatea de 0 clipa pe care i-a prilejuise infumurarea lui. Ii parea rau acum de tot ceea ee spusese despre infani?area acestuia, lucru pe care incerca sa-I martunseasca. desi cu toata stlnqacla oamenilor nascutl ~i crescuti la fruntariile tarii,' stinqacie alit de caracteristica -pentru lelul lor de viata i?i conceptf ile lor. - Nu voiam citusi de putin sa te jignesc, Vinatorute ii rilspunse el impacluitor - ~i zau as vrea sa uiti tot ce-arn vorbit. Chiar daca nu esti fat frumos,chipul te arata a Ii, mai lamurit decit ar putea sa arate cuvintele, un om cinstit pma in adincul sufletului. De altfel. tu nici nu pui prea marc pret pe Irumusete , de aceea, cred, 0 sa treci mai U~OI cu vederea faptul ca mi-am ingaduit sa glumesc pe socoteala mutrei tale. N-a~ pune mina in Ioc,fire~te, ca Judith 0 sa te soarba din ochi, Ilindca nu vreau sa-ti dau sperunte desar te, dar in afara de ea rnai e '~i Hetty, - care sint sigur c-o sa fie incintata sa te vada. cum de altminteri ar fi incintata de orisice nou venit. Te stiu tnsa pre a serios si prea chibzuit de felul tau, ca sa te pierzi cu firea cind vei da ochi cu Judith, care desi este trumoasa de n-are perechc, e admirata deatita lume in-cit n-ar avea nici un rost sa-si iasa din minti cineva numai pentru ca i-a zirnbit. Ctteodata chiar rna gindesc cd strenqarita se iubeste pe sine, a~a cum .n-ar fi in stare sa iubeasca pe nimeni altul pe pamint. - Chiar daca ar fi a~a, Harry, crezi oare ca e vreo deosebire, in privinta asta, intre ea si reginele de pe tron ori cucoanele rnari de la ora~? raspunse Vinatorul de Cerbi,
'50

intorcind catre toverasul lui chipul sau luminos si plin de oncstitate, pe care nu se mal deslusea nici urrna de nernultumire. N-am cunoscut inca pina acum, nlci chiar cit am trait printre delawari, vreo femeie despre care n-as puree spune acelasi lucru. Dar iata e-arn ajuns in sf irsit la capjitul acelei limbi de pamint despre care vorbeai, asa ea nu cred Sd mai avem mult de mers pina la Vagauna Sconcsului. - Acum trebuie sa se zareasca i;>i arca spuse Pr ipitul, in timp ce barca ocolea promontoriul i apa era atit de adinca, incit parea aproape neaqr a. Mosneaqului ii place sa se intunde in papuris i in cinci minute dam i;>i de birlogul lui, desi cred ca la vremea asta unchlasul e plecat: s-a dus pesernne sa-i;>i cerceteze capcanele. March se dovedi a Ii un proroc mincinos. Barca facuse ocolul capului si cei doi calatori puteau acum sa cuprindji cu ochii intreaga vagauna sau rnai bine zis golful; in ~oalii intinderea lui cit puteai cuprinde cu ochii nu se zarea nimic, edica nimic altceva decit ceea ce firea plasmuise i;>i sadlse in locul acela. Apa, llnistita, se tncretea in cercuri unduitoare, papurisul ii;>i pleca gingai;> capsoarele in apa si, ca peste tot, copacii isl impleteau crengile intr-o boltji , rotul se odihnea in sinul neasemuitei, sublimei singurataU a salbaticiei. Inaintarea luntrei era insottta de un Iosnet loarte slab, care adesea se stingea cu totul, Calatorii depr insi, ca mai toti oamenii de la trontlera, sa fie cit se poate de prudenti in tot ce faceau, se straduiau sa inabuse zgomotele, asa ca barca luneca pe apa ca si cum ar Ii plutlt in vazduh. contopindu-se cu tacerea atit de adinca de puteai sa-U auzi rdsuflarea ce stjipinea intreaga fire. In mornentul acela, dins pre limba inqusta de pam int ce despartea golful de lac, Ie veni la ureche trosnetul unei crengi useate. Cei doi vtntura-Iume tresartra si tn aceeesi
4•

51

clipa amindoi in~nicara armele pe care le tineau totdeauna la Indemina. - Sa fie vreo vietate marunta din Iumea padurii? Era prea greu pasul pentru ea - sopti Harry - pare a fi fost mai deqraba pas de om! - Nu, nu - se impotrivi Vinatorul de Cerbi - intr-adevar era prea greu pasul, ~a cum ai spus, pentru 0 sdlbatieiune marunta, dar ~i prea usor pentru a fi fost eaieatura de om. Apuca vislele i?i rnina barea spre butueul de colo ca sa-mi fac vint pe mal si sa-i atin ealea, oricine ar fi el, mingo sau guzgan de apa. Harry se supuse ~i Vinatorul de Cerbi sari pe mal ~i 0 Iua binisor prin hati~ul lncilcit, fara sa faca nici eel mai mie zgomot, datortta mocassinilor cu care era incaltat. lntr-un minut ajunse la mijloeul Iisiei inguste de pamint si indrumlndu-se tip til spre capatul ei, inainta eu multa bagare de seama prin tufar~ul in care putea ste foarte bine Ia pinda, In clipa cind patrunse in inima desisului, se auzi din nou un trosnet de erengi usc ate ee se rep eta iarai?i si iar~i in rastimpuri scurte, ca ~i cum 0 fiinta vie ar fi pa~it agale spre cepatul promontoriului, Harry prinse ~i el cu urechea zgomotele aeelea sl, impingind barca in ape, puse rnina pe arma si ~tepta sa vada ee se mai mttmpla, Dupii un minut, in care abia i~i tinu rasuneree, un falnic cerb iesi din desis, pornind cu pas maret spre capatul nisipos al curelusei de pfunint unde se opri S3 se adape in apa lacului. Pripitul statu 0 clipa in cum pan a, apoi ducind arma la umar, ochi ~i trase. Efectul neasteptatei destramari a linistei solemne nu putea sa treaca neobservat. Focul slobozit de arrna fusese ca de obicei insotit de 0 detunatura naprasnica. i?i cutremuratoare ee dupa citeva clipe de tacere, rastunp in care se rasptndt in vazduh peste lntinsul apelor, se Iovi de steiurile de piatra ale muntelui de pe tiirmul dimpotrtva, de unde, inviilma~indu-se, zvonurile pornira a se rostogoli din 'Viigauna in vagauna ~i din creasta in ereastc1, pina la 0
52

dcpartare de citeva mile, de ai fi zis eli se trezisera toate vuietele adormile in adincul padurii. Auzind tmpuscatura si suicrul glontului, cerbul, care niciodata pina atunci nu avusese inca de-a face cu ornul, se rnultumi sa scuture usor din cap; ecoul colnlcelor ii dadu ins a de biinuit ~i atund lulndu-si vint, cu cltesipatru . plcioarele strinse sub el, sari in apa adince ~i incepu sa inoate spre celalalt tann. Harry dadu uri chiot ~i se napustl dupa el; pre] de vreo doua minute apa se involbura in jurul urrnaritorului si a fugarituluL Tocmai cind primul se preqatea sa ocoleasca promontoriul, Vinatorul de Cerbi cobori pe prundis si ii facu ssmn sa se tntoarca. - Cine te-a pus, omule, sa apesi pe tragaci pina n-arn cercetat mai intii tarmul sa vedem daca nu sint niscai vra)masi pititi pe undeva ? il lua la rost pe tovarasul sau care se intorcea agale inapoi plouat. Atita doar am apucat si eu sa tnvat la scoala delawarilor, si din obiceiurile lor, desi n-am fost inca in razboi. De altfel nici n-a inceput bine sez onul de vlnatoare si nici merindea nu soar putea spune cii. ne Iipseste. Am fost poreclit Vinlitorul de Cerbi ~i pe drept cuvint, cred, pe de 0 parte pentru ca am ajuns sa cunosc atit de bine deprinderile acestor vieUiti incit pot ghici dinainte ce au sa faca, pentru ca ochiul meu nu da niciodata gre~; nimeni insa nu rna poate invinui ca es fi ucis vreodata 0 salbaticiune decit daca irni era de trebuinta carnea sau pielea ei. Poti sa-mi spui ca-s uciqas, nu tagaduiesc, in nici un caz, insa, casap. - Ce ghinion nemaipomenit sa nu nimeresc tapul l rabufni Pripltul. scotindu-sl sapce ~i trecindu-si degetele prin trumosul sau par inelat, dar tara luciu, ca ~i cum ar fi vrut sa-~i daraceasca ideile incilcite din cap - atit de nedibaci nu mai tin minte sa Ii' fost de cind aveam cincisprezece ani. - Nu face sa te caie~ti pentru atita lucru I Spune, la ce ne-ar Ii folosit moartea acestei fapturi? Dlmpotriva, poate ca ne-ar fi adus numai neajunsuri. Pe mine ma nelinisteste
53

mai mull vii va stirniUi de tmpuscature ta, Harry, dec it faptul ca glontul nu ~i-a nimerit tlnta, pentru ea mi-a sunat la ureche ea 0 ehemare a firii impotriva unei fapte neehibzuite si pustiitoare. - Si 0 sa mal auzi inca asemenea chemari eu duiumul, dacii at de gind sa mai zabove~ti mult prin partile astea, baiete - i-a taic celalalt rizind. - Eeoul ingina atit de nostim fieee euvint rostit i?i fieee zvon de pe fata oglinzii lucitoare, intr-o zi calda de vara ca asta! Daea Hi scepa din mina 0 visla 0 auzi uneori ciizind iar1i~i !iii iarjisi. ea ~i cum dealurile si-ar bate joe de stinqacle ta. Dacii rizi sau fluieri, sunetele iti vin inapoi la ureehe rasfrinte de pinii de colo, atunci cind Ii se ura:;;l~ eu singurcitatea, ineit iti vine a erede ea au chef 'de stat la taifas. - Cu atit mai mult deci, trebuie sa laeem din gura ~i s5 fim eu oehii in patru. N-a~ erede ca dusrnanul sa fi dat vreo raita pina acum prin eoclaurii a:;;lia, fiindea nu vad Ia ce ar Ii folosit i delawarii, insa, mi-au deschis capul, spunindu-mi ca dupe cum prima virtute a unui razboinic este curajul, eea de a doua nu poale fi deeit bag area de seamji, Ajunge o ehemare ea asta buciumata de muntll din preajma, ea un trib intreg sa prinda de veste e-am sosit. . - Dace n-a faeut nici 0 scotala. eel putin Impuscature asta ii va da de stire lui mos Tom sa puna oala pe foe, ea-i sosese oaspeti de la drum. Hai, urea-to in luntre, baiete, sa eautam area, pina nu ineepe a se intuneca. . Vinetorul de Cerbi se supuse i?i barea se urni din Ioc, intoreindu-se in currnezis, apoi se indreptii spre sud-est, unde malul se arcuia. Ca sa atinga tarmul in dtrecria spre care porniserd, eei doi prieteni aveau de strabatut mal putin de 0 mila, si cum inaintau destul de repede, distanta scadea vazind .eu oehii eu fieeare bataiea vislelor minuite eu iseusinta dar si eu inlesnire. Pe la [umdtatea drumului, un zgomot usor ii faeu sa se uite spre malul de care se apropia54

sera ~i atunci il vazura pc cerb iesind din apa s! ducindu-se intins spre prundis, Un minut mal tirziu Ialnicul animal scutura sLropii ce-i picurau de pe trup si dupa ce erunca 0 privire spre bolta trunzoasa, din citeva salturi sprintene se mistui in adincul paduni. - Vezi tu - zise Vinatorul de Cerbi - vietatea asta plceca de aici cu inima imp1icaLa, cacl inima-i spune c-a scapet dintr-o mare primejdie. Si tu ar trebui sa simti ace lasi lucru, Harry, gindindu-te ca ochiul tau n-a tintit cum s~ cade si mina ta a sov.iit pe erma ~i ca puteai mai curind sa te alegi cu neajunsuri decit cu vreun folos de pe urma unui foc de pusca tras din nesabuinta, fara nici 0 socoteala. - Afurisit ochi si alurisitd mine - se o~ari March inciudat. Stiu ca ~i-ai facut oarecare faima printre delawari pentru repeziciunea cu care nirneresti cerbul la tanc, dar zau, tare a~ vrea sa te vad dupa vreun pin dintr-aste, avind in fata un mingo in carne ~i oase si in spatele lui incd unul si inca unul, fiecare cu pusca la ochi. pindind momentul prielnic sa trag a ! Atunci sa te vad, Nathaniel, lncercindu-ti ochiul si mina Iiindca a~a iti pui rnai intii la incercare nervii. Niciodata n-am socotit c-ar fi cine stie ce mare scofala sa omori un animal. 0 sa vina timpul s5.-ti dovedcsti ~i tu agerimea miinii caci pe cit se pare va trebui sa pornim iara~i la lupta si atunci 0 sa ne lamurim noi cite par ale face pe cimpul de batate fuima de iscusit vinator. Nu, n-ai dreptate, nici ochiul ~i nici mina n-au fost de vina , vinovat este numai cerbul care s-a oprit cind nimeni nu s-ar fi asteptat. a~a ca glon~ul a trecut peste el. - Fie ~i asa, Pripitule f tot ce pot sa-tt spun e ca am avut noroc. Cred insa ca n-ai putea sa tragi asupra unui semen de-al tau. asupra unei f iinte ornenesti la fel de linistit, sau cu inima la tel de usoara ca atunci cind atintesti pusca asupra unui cerb.:
55

- Dar cine a pomenit de fiinte omenestl, Vinatorule t Vorbeam, pared, despre pieile rosil. - Pentru mine pieile rosli sint Iiinte oinenesti aidome cu noi, Harry. E drept ca au alt5. cr edintji !;li alte insusir i : la urma urrnei, insa, nu vad care poate fi deosebirea, daca e yorba sa judecam oamenii dupe Iapte le lor !;li nu dupe culoarea pielii. - Aici fiecare om e judecat dupd infati~are. Altminteri cum ti-ai putea da seam a eu cine ai de-a tace? De aceea doar fiece fiinta e Imbracata in pielea ei pentru ca in mornentul cind intllnesti 0 vietuitoare sau un muritor sa stii de la inceput cum sa te porti cu ei. Poti rccunoaste bunaoara un urs dupa pielea pe care 0 poarta, la Iel cum deosebesti o veverita roseate de una ne aqrfi. - -Asa e, Harry zimbi celalalt, aruncind 0 privire Inepoi totusi si una si cealalta sint veverite. - Dar cine zice ca nu t In schirnb nimeni n-ar putce spune di 0 piele rosie $i un om alb sint amindoi indieni ! - Nu, in schimb ar putea spune ca ~i unul si altul s int oameni. Oameni de rase si culori diferite, cu obiceiuri $i Insuslri diferite, dar avind in fond aceeasi fire. Si unul !;li altul au suflet, si unul si altul vor avea de dat seama pentru faptele siivir$ite in viata. Han y facea parte din tagma acelor insi convinsi de teoria Infertoritdtii oricarei rase ornenesti a carei piele nu era alba. Notiunile sale in aceesta problema nu erau prea deslusite, nici definitiile destul de precise, ceea ce nu tnsemna insa cli parerile lui ar fi fost mai putln categorice sau mai putin condamnabile. Constiinta sa era irnpovdrate de 0 searna de fapte nelegiuite savlrslte impotriva pieilor roaii, dar gasise acest mijloc excelent de a si-o Iinisti, cansiderind fara exceptte intreaga semintie a pieilor rosli lipsitli de orisice drepturi omenesti, Nimic nu-l infuria mai rau decit se-i spuna cineva cli nu are dreplate mai ales cind eel care II contrazicea se sprijinea pe argumente puternice, asa ca

56

nici de asta data nu putu sa asculte prea Iinistit observatiile prietenului sau ~i nici sa-~i pastreze staplnlree de sine. - Prost te-a crescut cine te-a crescut, Vinatorule, ~i rau te-au indrumat delawarii, Iiindca zici c-ai inva~at la scoale lor - rilhufni el, vorbind cum ii venea la gura ca totdeauna cind ii?i iesea din fire. N-ai decU sa te socotesri frate cu piei le rosii, daca ase poftesti , in ochii mei fnsa nu sint decit niste salbaticiuni ale codrilor. Sint ceva mat virstnic decit tine ~i am trait mai mult in padure, mai bine zis toat,i viatc mi-am trait-o in padure, $i B-O sa ma invete nimeni pe mine ce e un indian si ce nu e. Daca ai pOWI sa te ia lumea la ochi ca pe un salbatic, n-at decit sl-mi spui, $i am sa te prezint asa mosneaqului ~i fiica-si Judith; sa voedem atunci daca ti-o placea cum au sa te prlmeasca, Aid se vadi ca imaqinatia lui Harry putea sa aiba lJi ea· unele sdiparari, caci gindindu-se ce ochi ar fi facut g.azd~le cind le-ar fi adus la cunostinta ca oaspetele de care venise insotlt era un salbatic, Pripitul izbucni intr-un hohot de ris. Sti ind din capul locului ca si-ar da zadarnic osteneala sa-I convinqa si ca ideile amicului sau DU erau declt ~te prejudecati lipsite de orice temei, Viniit{)l'ul de Cerbi DU mai avea nici un chef continue discutia . nu-i paru de we diu, esadar, cind barca se apropie de scobitura dinspre sudest a tdrIDUlui si convorbirea lua 0 alta intorsatura. Erau fara Indolala foarte aproape de locul unde, dupa spusele lui March, i~i avea oblrsia riul pe albia caruia se scurgeau apele lacului. Amindoi pornira in cautaree lui cu 0 insuIletire sporita, cu atit rnai mult cu cit se asrepteu din clipa in cHpa s~ dea cu ochii de area, - N-am mai fost prin locurile astea de acurn doua veri - zise Harry scnlindu-se in picioare ca sa poata privi mai bine in jur. Da, nite acolo iesind din apa un colt de stinci i dupe cite stiu, pe aid, pe aproape tzebuie sa fie $i riul. Calitorii se apucara sa visleasca iara$i cu m.adejde fJi, clnd ajuasera la citiva wzi de stiuca, ldsa:ra sa pluteasci in voie

sa.

57

berea, Irintl de ObOSCdHi. Era un stei de pi atrji nu prce lu.rlt, ase ca de vreo clnci, sase picioare, cutundata pe jum.itete in apa. Talazuirea nelstovita a rnjir ii rosese eu trecerea timpului piatra ce acum sernjina cu un stup urias de albine, avind 0 forma geometrica. In timp ce lunecau ase, agale. Harry cel Pripit ii destainui ca stinca era bine cunoscutii de pieile rosil din partea locului care 0 foloseau ca punct de reper cind se raU.keau unii de altil la vinatoere sau in aite imprejur5.ri. - Uite si riul, Vinatorule - rasari el deodata - atit de bine-i ascuns intre copaci st tufisuri, incit ai zice ca-i mai deqr aba 0 tainit'i decit gura prin care se scurge noianul de ape al Oglinzii Striilucitoare. Harry zuqravise destul de sugestiv locul eu prrcma ee Intr-adevar semana cu 0 tainita. Cele doua mal uri inalte se aflau la 0 distanta de vreo sute de picioare unul de altul , in partea de apus insa un grind lunguiet patrundea adinc in apa, ingustind albia riului pe [umatate aproape. Cum tufjirisur ile cresteau pine la marginea suvoiului. iar pinii, adevarate turIe de biserlca, rasareau dreptl ca niste coloane inaite, lacomi de lumina, lncilclndu-sl ramurile, iar ochiul, chiar de la distanta mai mica, nu putea deslusi lesne vreo spartura in tarm, pe un de s-ar fi putut scurge apa. Privitti de pe lac, padurea nu lase in nici un chip sa se vada ca acolo se afla 0 apa curqatoare, invesmlntlnd totul intr-o unlforrna, si la prima vedere 0 nemarqinita pinza de verdeata, Pe masura ce barca inainta purtata de curent, calatorii patrundeeu sub bolta crenquroasa prin care lumina abia se strecura, cernuta prin ochiurile marunte ale frunzlsului, atita doar cit sa nu fie chiar intuneric bezna, - Tainita asta s-a intocmlt de la sine - spuse aproape in soapta Harry, ca ~i cum ar fi intrat intr-un laca~ al tacerii $i pindei. Fara doar ~i poate mos Tom s-a aciuat cu area lui pe undeva, pe aiei. Sa ne lasam asa, pe firul apei, 0 bucatii 58

de drum ~i pina la urma nu se poate sa nu-I dibuim in birlog. - Dace DU ma ini;>ala ochiul, pe aici pare-mi-se DU poate sa treace Did UD Iel de vas, nici mare, Did mic ii raspunse tovarasul sau - abia 0 sa avem loc, cred, sa cirmim barca. Harry incepu a ride la auzul acestor cuvinte si, citeva clipe- mai tirziu, se dovedi ca avea dreptate, ciid in data ce J eusira sa razbata dincolo de zidul de verdeata de pe tarm, se pomenira in rnijlocul unei ape Ilrnpezi i;>irepezi cu albia inqusta si destul de edinca sub bolta frunzoasa rezernata pe coloanele arborilor bjitr ini. CaliHorii nu mai foloseau acum vislele decit spre a conduce luntrea usoara pe firul apei, pindind cu ochii in patru, infr iqurati, loate cotiturile riului, i;>i ereu berechet ciid numai de-a tungul primilor cinci sute de iarzi int ilnirji vreo douji, treL Cotira asUel de citeva ori sl, purtata de curent, berea apucase sa strabatil 0 distunta destul de martsoera, cind deodata. lara un cuvint, Harry se prinse de 0 craca i;>i tacu sa se opreasca luntrea in loc, semn ca se intimplase ceva care-I dcterminase sa procedeze asUel. - Aici trebuie sa lie unchiasul I susoti Harry i;>i-i arata ceva cu degetut, rizind muteste, vesel nevoie mare uite-I colo cum se baiace;;le ca un guzgan, nu tl-arn spus eu? S-a bagat pina la genunchi in narnol sa-i;>i cerceteze capcanele ~i nada. Dar ziiu daca vad area pe undeva, desi pun ramai;>ag pe orice vrei, bunjioar a pe toate pieile cu care rna voi procopsi cit 0 tine tirnpul de vindtoare, ca Judith in ruptut capului D-ar catadicsi sa-$i murdareasc a qinqasele-i plcioruse pr in noroaiele astea. Mai curind as crede ca mindra craiasa sade la izvor si-s! piaptana cositele, pri vindu-se in apa cit e de Incintatoare, Ierecata ca intr-o platosa in nemasuratul ei dispret lata de noi barbatn. - Ma intreb dacij nu Ie judeci prea aspru pe bietele fete... da, da, cu tine. vorbesc, Harry; nu stii ce cusururi

5S

sa k! mai scornesti. De ce vrei 'en tot dinadinsul si rna convingi ca n-au altceva mai bun de facut decit sa se minuneze de Irumusetea ee Ie-a fost harazitii.? Dimpotriva., imi v;De a crede ca Judith nu po.a.te fi cbiar alit de infmnmata cum li se pare tie ,i nici 0 fiintA care sa dispretuiasca intr-atita barbatii. Mai mult chiar, sint convins ca inqrijeste de dichisul casei parinte~i ori de cite er i taica..siu e pie' cat, asa CUlIll ~i el are gri}a de dins a, cantind acum prjn capcane. - Ce placere pentru 0 femeie sa auda edevarul din gura unui barbat, cu atit mai muIt cu cit asta i se intimpli pentru prima oara in viata exclami 0 voce incintatoare, }Hina ~i totnsi ginga~ ~i suava, atit de apreape incit amindoi calatorii tresanra. Cit despre dumneata, domnule Harry, ~~ ca ti-e atit de gren sa. spui un lucru placut, incit nici no m-a~ astepta la 0 yorba dulce din parte a dumitale, fiindca ultima oari cind ai incercat sa rostesti un cuvint mai dragu~ ti s-a pus in git ~i era cit pe ce sa te Ineci cu el. Ma bucur sa te vad insa lntr-o tovara~ie rnai aleasi ca aIte da~i, linga un om care stie sa stimeze ~i sa pretuiasca femeile, ~i care totusi nu se rusineaze sa ciHitoreasca lrnpreuna cu dumneata. Rostind aceste cuvinte 0 fata. tinara si minunat de frumoasa scoase afara capul din Irunzrs, foarte aproape de ei, atit de aproape, incit Vinatorul de Cerbi ar fi putut sa ajungii cu visla pin a. Ia ea. Fata Ii z1mbi gratios, iar pe Harry il sageta cu 0 privire crunta, prefacindu-se minioesa, o prrvire atit de Iermeeatoare totusi, incit nu fikea decit sa scoata ~i met mult in evidenta trasaturile desavir~it de frumoase ale chipului sau expresiv pe care stmtamintele Iunecau, intr-o cepricioasa perin dare, trecind de la rasfa\ Ia seriozitate, de la bucurie la mustrare, cu multa usurinta ~i un fel de detesare. Uitindu-se mai bine, dilatorii se dumerira in sfirl?it. Fara sa-~i dea seama, se oprisera chier linga arca dosita co grija
60

printre erengile copaeilor, anume taiate ~i potrivite ea s-o ascunda, incit Judith Hutter nu avusese alteeva de faeut decit sa dea putin la 0 parte rarnurile ee spinzurau in Iata ferestrei sale, ca sa-lid scoata la tveala chipul si sa inke in 'Iorba cu ei,

Capltolnl IV

Area era destul de simplu construita, 0 berea mare cu Iundul plat forma carena vasului, la mijlocul careia fusese injgliebat un ~el de adapost Did prea seund, nici prea Inalt, ce ocupa toata latimea coriibiei ~i cam doua treimi din lungimea ei, semanind cumva prin alcdtuirea lui cu castelul din mijlocul lacului, desi peretii erau facuti dintr-un lemn extrem de usor ~i doar atit de gro~i cit sa nu poets razbat~ gloan~ele prin ei. Bordul fiind ceva mai ridicat decit Ia aIte vase, iar eabina inaita doar cit un stat de om, aceasta constructie neobisnuita nu avea nimic curios totusi, nici batatar la oehi. Pe scurt, area era ceva mai mare ea un vas modern folosit in naviqatia pe canale, desi crona mai din toper, ~i totodata mai lata ca ele i judecind dupe. stilpii $i acoperisul cabinei, din lemn negeluit, se vedea di fusese destul de primitiv tntocmita, cu to ate astea parea sa fi fost bine chibzuite fiind destul de usoara comparativ cu rezistenta ei si lesne de manevrat. Cabin a era impartita in doua : lntr-una din inca peri se ana camera de primire si toto data dormitorul tatalut, iar in cealelta era camera fetelor. Bucataria, alcatuita pe sponci, se gasea la unul din capetele corabiei, afara, sub cerul liber, deoarece area era folosita doar in timpul verii.
fi1

Descoperirea pe care 0 tacuscra avu un elect cu totul diJcriL asupra Iiecdruie din cei doi tineri exploratori. Dupa ce ocolira arca, in momenrul cind luntrea ajunse in dreptul usri de la cabtna, Pripitul, 11I.ra nicl 0 vorba, sari pe punte si 0 clipa mai tirziu se alia prins intr-o insutletlta discutie cu Judith, de perca uitase de toti ~i de toate, discutia pres arata cind si cind cu tntepaturl ~i sageti. Vinatorului de Cerbi insji nu-i era aminte de a~a ceva. Pasind tacticos st cumpatat pe pun tea arcei prietenul lui Harry incepu a cercets. cuprins de curiozitate, cu atentie, fiecare cotton al ascunzisului, Ii aruncase, ce-i drept, 0 pri vire plina de admlratie lui Judith, a caret trurnusete stralucltoare si cu totul aparte nu se putea sa nu-l farmece ochiul , cit era de inclntatoare insji Judith, nu reusi sa-i ab03.ll1 mai mult de 0 cl ipd gindul de' la constructia aceea ciudata pe care Hutter 0 mesterise singur si pe care ttnarul dorea s-o cunoasca in amanuntime. Pas eu pas, deci, examina modul cuui fusese intocmita corabia, cum tusesera irnbinate di versele sale partt, controlind rezistenta si mijloacele ei de protectie si satisfacindu-si toa te c uriozttatile ce se nasc in min tea unui om preocupat de ascrnenea lucruri. Nici acopertsul nu-l trecu, f ireste, cu vedcrca. Cerceta totul pe indelete, mlnunindu-se de fiecare lucru in parte cu glas tare. Si cum obiceiurilc locuitorilor de la Irontler a ingaduie asemenea Iamilieritati, intra pe rind in amindoua incapertle, asa cum vizitase mal inainte locuinta Iecustra. Deschizind in sf irsit 0 ultima u~a, se pomeni in celiilalt cepat al arcei, opus celui unde-l lasase pe Harry i rupreuna cu Judith. Acolo dadu cu ochii de rnezina care sedca aplecata asupra unui lucru de mina insailet eu niste unelte destul de grosolane, sub perdeaua trunzoasa ce atirna de pe acoperis. Intrucit Investiqatiile sale se isprjiviser a aici, Vinatorul de Cerbi lasa jos pusca ~i sprijinindu-se in ea cu amindou-i miinile se uita la fata cu un interes pe care. frumusetea atit de aparte a surorii ei nu i-l trezise. Din spusele lui

62

Harry aflase ca Hetty, potrivit parer ii tuturor, ar fiavut 0 intellqenta mai slaba decit media inteliqentei omenesti, Viniitorul insa, care crescuse in mijlocul unui trib de indieni, Invatese de la eisa se poarte cit mai omenos cu Illntele vitregite de sosrta. Iar infati~area copilei, asa cum se intirnpIa adesea in asemenea Imprejur ari. nu era cttusi de putin faeuta sa scada interesul pe care i-l trezise situatia ei. Nu s-ar fi putut spune ca Hetty Hutter era 0 fiinta natinga si daca lumea 0 socotea cam saraeuta cu duhul, asta se datora in deosebi faptului ea Hetty scapa din vedere tot ce nu laeea parte din rinduielile firesti ale vletii, pentru a-si pastre Intreaqa nevlnovatia sutleteasca ~i dragostea ei de adovar. Putinii oameni care avusesera prilejul s-o cunoasca mai bine ~i care nu erau lipsiti de discernarnint, fusesera surprinsl de lelulsau inutitiv de a patrunde adevarul, in timp ce aversiunea pe care 0 marturtsea impotriva raului constituia 0 trasatura de caracter atit de puternic.i:'i Incit 0 inv~ luia ca intr-o aureola de purltate mo rala , asemenea ciudatenii sint deseori intilnite la asa-numitii debili mintali, ca ~i cum dumnezeu ar fi oprit duhurile rele sa se aclueze in niste locasuri atit de putln pazfte, luind sub ocrotirea sa pe cei Ilpsiti de mijloacele obisnuite de aparare ale omului. Altminteri ca infati~are, Hetty nu era llpsita de farmec, scrndnind mult cu Judith, ea 0 eopie rnai putin reusita 11 ei. Daca nu avea nimic din striilucirea surorii sale, in sehimb linlstee, -seninatatea. suavitatea chipului sau cu trasaturt ginga$e, rareori se intimplau sa nu cistiqe inima celui ce 0 privea. dupa cum rareori eel care aveau prilejul s-o cunoasoa mai indeaproape nu sirnteeu 0 tainica infiorare in adtncul inimii lor. Ce-i drept, nu avea obrajii prea rumeni, P,lisimplitatea felului sau de a fi nu-i ingaduia sa umble cu dresuri ca sa se infrurnuseteze, t:aci Hetty era 0 faptura nespus de slioasa si sfiieiunea asta scotea si mai mult in valoare neinchipuita ei curatenie sufleteasca, facind-o 'sa fie mai pres us de orice slablciuni omenestivNevlnovata •. inocenta, P,licit se
63

poate de naturala in fetul ei de a ft, lnsusire pe care 0 avea din nascare $i pe care si-o pastrase pe deplin datorita vietii pe care 0 ducea, providenta 0 Invesmintase intr-un nimb de puritate luminoasa pentro a. lndeparta de ea ortce umbra a riiului sau cum se spune "ca nici macar 0 Hoare sa n-o vatsme ", - Dumneata esti Hetty Hutter, nu-i asa ? 0 intrebi Vinatorul de Cerbi cu un glas plin de bunavolnta $i intr-un chip menit sa.-i cistiqe increderea, desi parea ci-~i pusese mai degraba siesi intrebarea de mai sus. Sint siqur ca dumneata esti persoana de care mi-a vorbit Pripitul. - Da, eu sint Hetty Hutter - raspunse ea cu ua glas linistit si dulce, pe care natura, ajutata de 0 spolala de educatie pe care fata 0 primise, il crutase de orice urma de vulgaritate in ton ca !;1<i in felul de a articula cuvintele, Sint Hetty, sora lui Judith Hutter $i fata mai mica a lui Thomas Hutter. - Atunci Hi cunosc povestea. Pripitul, cum il $tii, e guraliv din fire si cind se porneste, nu-t chip sa-l tii in friu numai sa aiba pe socoteala cui trancani. Ai trait mai toata vremea aici, pe lac, nu-i asa, Hetty? - Intocmai. Biata mama s-a prapddit, tata i$i vede toata ziulica de capcanele lui, iar Judith $i cu mine stiim ecasa, Dar pe dumneata cum te cheama I - Lesne-i de intrebat, dar greu de raspuns, Hetty, cad desi sint inca foarte tinar, am purtat pina acum 0 sumedenie de nume, mai multe chiar decit unii dintre oamenii de frunte ai Americii. - Cumva totusi trebuie sa te cheme, nu-i a~a? Fiindca nimeni nu poate Iepada numele pe care-l poarta fara sa capete in schimb altul, tot atit de cinstit. - Cred $i eu, copila draga, cred si eu. Toate numele pe Care mi-a fast dat sa Ie port pina aeum mi le-au nascocit alpi $i ma tem ca $i eel pe care-l am astazi n-o sa-l pastrez prea mult, Hindca rareori delawarii se intimpii sa Dime64

reasca porecla cea mai potrivita, pina clnd omul nu-si arata destoinicia, fie in razboi, fie in felul de a cumpani Iucrurile; eu insa n-am avut inca asemenea prilej, in primul rind pentru ca nefiind indian, nu puteam sa iau parte Ia sfatul tribului, $i totodata sint 0 persoena prea umila pentru ca oamenii cu vaza de aceeasi culoare cu mine sa-mi ceara cumva parerea , in al doilea rind pentru ca. acesta este prirnul razboi care se desfasoare sub ochii mei si pina in clipa de fata nici un dusman n-a patruns inca in colonie, spre a fi in$facat de 0 mina chiar mai lunga decit a mea. - Spune-mi toate numele pe care le-ai pur tat - adaug.i Hetty, uitindu-se la el cu un aer plin de nevlnovatte - ~i atunci am sa-ti pot spune si eu ce fel de om esti. - Se poate sa ai dreptate, nu zic nu, cu toate ca de multe ori se intirnpla sa dai gre$. Oamenii se in$ala citeodatii in parerile pe care si le Iac des pre semenii lor, harazindu-Ie adeseori niste nume ce nu Ii se potrivese cltusi de putin. Ca siHi dai seama de asta e destul sa te gindei;>ti ca Indeobste minqosil poarta cam aceleasi porecle ca si delawarii, porecle care pe limb a lor au acelasi tile ca $i in graiul delawarilor, cel putin a$a mi s-a spus, pentru ca de strut nu stiu prea mult des pre acest trib, i;>i ot ce stiu e numai din auzite I cu t toate astea nlmeni, cred, n-ar putea sa dovedeesca in vreun fel oerecare di exista neam de oameni mai clnstiti sau mai iubitori de dreptate decit prietenti mei. De aceea mie, vezi, numele unui om nu-rni spune mare lucru, - Spune-mi-le pe toate cite Ie-ai avut - starui cu tot dinadinsul fata, care, in simplitatea ei, socotea ea numele unui om Inseamna foarte mult, fiind strlns legat de firea acestuia - ca sa stiu ce sa cred despre dumneata. - Sigur ca da, n-am nimie impotriva, am sa ti Ie lnsir pe toate daca tii alit. In primul rind sa $tii ea slnt crestin $i nascut din p6.rinU albi, ca $i dumneata. Parintii mei au purtat un nume mostenit din tata. in fiu, ca ~ 0 parte din bunurile lor. Tati! meu se nurnea Bumpo $i bmetnteles ca $i pe mine
SVioatolul de Cerbi

65

ma cheama tot asa. Iar numele meu de botez e Nathaniel sau mai pe SCUTt Natty; asa imi spune toata Iumea. - Aha Nalty ~i Hetty i1 intrerupse fata, ridiclndu-st, surlzatoare, privirile aplecate asupra lucrului dumneata esti Natty P,li eu Hetty cu toate ca te cheame Bumpo, iar pe mine Hutter. Bumpo suna mai putin frumos ca Huller, nu-i ai?a? - Depinde de gusturi. E adevarat ca Bumpo nu pare sa aiba un tile deosebit: pesemne cd cei ce l-au purtat au fost niste oameni vijeliost care au vinturat lumea in lung ~i-n lat, de aceea s-au ales cu un nume atit de aprig. Trebuie sa-~i spun totusl cd eu nu l-am purtat prea mult, pentru ca foarte curind delawarii, deseoperind sau inchipuindu-si a Ii descoperit ca nu sint omul caruta sa-i place minciuna, m-uu botezat dintru ineeput Vorba Dreapta. ~ Frumos nurne, intr-adevar rosti gra v Hetty, lncuviintind din cap sa nu mai spui ca numele n-are si el rostul lui. - Nici nu rna gindesc sa spun a$a ceva, Iiindca in sinea mea cred ca mi se potriveste . nu-mi place sa mint, zau daca-mi place, desi sint unii oameni care mint de inghea~a apele. Putin mai apoi delawarii vaz ind ca sint iute de picior m-au poreclit Porumbelul, pasare care, dupa cum stii, are zborul sprinten si far a ocolisuri. - Ce nume nostim, zau exclama Hetty porumbeii sint atit de draqutl I - Mai toate luerurile plasmuite de natura au, fiecare in parte, farmeeul lor, blinda copila , din pacate insa, au ajuns sa fie sehimonosite de om, care a schimbat nu numai inCatlsaren dar f;ii insusirile lor f'iresti. Fiindca 0 bucata de vreme am umblat eu stafete $i am dat inttrnplator peste niste urrne pe care oehiul aproape ca nici nu Ie vedea, ml-au ingaduit sa merg la vlndtoar e $i atunci bagind de seama ca dibuiam vinatul mai repede $i mal lara gre~ decit multi alti baietanl de virsta mea, m-au porcclit Ureche Pleostita,

66

Intruclt dovedeani, ziceau ei, lscusinta unui ciine de vinit:toare. - Asta nu rnai e chiar asa nostim - spuse Hetty dezamagita - sper ca n-at fost nevoit sa-I porti cine stie cit. - Curind dupa aeeea am strins ceva bani si mi-am putut cumpara 0 pusca - urma cu un pic de ifos Vtnatorul care de obieei era un om modest ~i la loeul lui - ~i atunci de-abia s-a vazut cd eram in stare sa indestulez un wigwam 1 intreg cu vinat; eu timpul m-am pomenit ca toata lumea imi spune Vinatorul de Cerbi si asa am ramas ptua in ziua de azi desi numele asta nu inseemna nimlc in ochii celor ce pun mai mare pret pe un scalp de piele rosie decit pe niste eoarne de cerb. - Te-as ruga, Vinatorule, sa nu rna socotesti ~i pe mine printre ei - ii spuse rituos Hetty - si da-ca sorei mele Ii plac militarii, hainele selivisite sl penele stralucitoare, pentru mine toate astea nu Iac nici cit 0 ceapa deqerata, Judith ziee ca ofiterii sint alesi pe sprlnceana, baieti veseli tot unul ~i unul care stiu sa vorbeasca frumos, dar eu rna cutremur numai cind rna gindesc cd meseria lor e sa-~i uclda semenii. Imi plac poreclele dumitale, mai ales cea din urma, mai mult decit Natty Bumpo. - E si firesc pentru 0 fata ea dumneata, Hetty, nici nu m-as fi asteptat la altceva. Am auzit ca sora dumitale este o femeie foarLe frumoesa, prea frumoesa chiar pentru 0 muritoare de rind, $i precum se stie frumusetil ii place sa se cqlindeesca in oehii eelor ce 0 privese. - Cum, n-at vazut-o inca pe Judith? se mira ea - daca nu, du-te s-o vezi chiar aeum. Nici Harry March cit e el de chipes, nu-l mai frumos ca ea, desi dinsa-i femeie, iar
el barbat.

Vinatorul de Cerbi i~i atinti 0 ciipa privirea asupra ei. Obrazul palid ai, fetei se irnbujoruse usor, iar ochii, de obiI

Colibii

la indieni.

(n.t.)

5*

eel blinzi ~i seninl, tncepura sa-i sclipeasdi, in timp c:e ,vorbea, intr-un fel care dadea in vileag imboldurile-i li:'iuntrice

_ Hm, Pripitule _ murrnura el trecind prin cabtna, in drum spre pupa vasului - asa se intimpla cind esti ar atos, daci:\ nu cum va si-o fi bagat codita vreun dracu~or aici. Se vede cit de colo cui si-a harazit simtamintele biata fata, oricare ar fi cele ce sala~luiesc in inima Judithei tale. Imprejurdrile ce se intreteseau pe area, cochetaria iubitei lui Harry, ochii dulci pe care i-i fiicea Pripitul, gindurile Vlnatorului de Cerbi, ginga~ele sentimente ale mezinei tura tulburate de sosirea unei barci in care se gasea staplnul vasului ~i care se ivise pe neasteptate in dreptul deschizdturii lasate in boltitura de crengi. Hutter sau Tom Corabierul; cum ii spuneau familiar vtnatoru ce ii cunosteau obiceiurile, recunoscuse pare-se de la prima ochire luntrea lui Harry, pentru ca nu se arata cltusi de putin mirat vazind-o legatii de bordul corabiei sale. Dimpotriva se pregati sa-I intimpine nu numai cu inima buna, dar cu bucurie chiar, o bucurie pe care n-o adumbrea dedt nemultumirea ca nu venise cu citeva zile mai devreme. _ Te-am cautat sapHimina trecuta _ rosti el, cu un glas in care dojana se impletea cu veiosta unui bun sosit _ nici nu ~tii ce riiu mi-a parut cii nu ti-arn dat de urma, Mai apoi a trecut pe aici 0 ~tafeta sa ne instllnteze pe toti vlnatorii ~i puitorii de capcane ca s-au iscat iara~i Irecusuri intre colonie ~i cei din Canada, ~i abia atunci mi-am dat scama cit de singur sint aici, in mijlocul muntilor, cu trei scafirlii de pazit, si numai asle doua brate sa Ie apere. -·Te cred _ ii raspunse March _ ca orice parfnte, Nici yorba ca si eu sa fi avut doua fete ca Judith $i Hetty alJ fi slmtit ecelasl lucru, des] altminteri pentru mine-i tot UDa dilca vecinul meu cel mai apropiat se ana la cincizeci de mile, sau la doi pasi de mine.

- Oricurn, vad eli lll:l te-ai incumetat sa bati de unul sinqur padurile, ~iliDd ea triburile din Caoada s-eu pus in miscere - zise Hutter, aruncind 0 privire nedumerita ~ totodata banuitoare spre Vinatorul de Cerbi. - De ee sa umblu singur haihui? Nu ttii eli un tovaras de calatorie, fie oricme ar fi, te face s.lHi para ealea mal scurta t Iar tinbul pe care-I vezi aid poate fi pe drept cuvint soeotit UD mlnunat tQ1Vara~de drum. Dumnealui, mot Tom, e Vinatorul de Cerbi, un vinitor eu faima printre delawari, nascut $i erescut printre crestmi ca dumneata ,i eel mise. - Bun so sit, voiniee - mOl'Dai Tom. Iatinaindu-i 0 mina pnternica si cioUinoasa ea sa-i arate ca-l primeste eu inima deschisa - in timpurile de fatA, un prieten e oristcind bine venit, $i rna bizui pe sprijmul dumitale. Un.eori, vezi dumneata, eopiii ajung sa faea dintr-un om oteltt 0 funtA slaba de inger $i drept si-ti spun, fetele astea doui ale me Ie imi dau mai multa biltaie de cap decit toete capcanele, pieile vinatului si drepturile ee Ie am asupra ecestor imprejurimi. - Nici nu e de mirare - exclama Harry. Tu ~ eu mine, Vinatorule, n-am treeut inca prin asemenea Incercari in viata; de fapt ered ea a$a e legea firii. fi avut $i noi copii am fi simtit bineinteles acelasi Iucru, IIi nu pot decit sa ma inclin pina la pamtnt in fata unui om care are asemenea fete. In ee priveste pe Judith, sa $tii ea ma inrolez pe loc, mosneqe, in garda ei, iar Vtnatorul de Cerbi la rindul sau ered e-o sa aiba toata grija de Hetty. - Iti foarte multumesc, domnule March - grill frumoasa Judith eu un glas ce semana aidoma cu al mezinei, un glas alit de bog at, de armonios, eu asemenea moduletii 'Ii un fel atit de clar de a artieula cuvintele, incit era des lui sa te uiti la tatal lor $i sa vezi viata pe care era obisnuit s-o dUea, pentru a-ti da seama numaidecit di surorile avusesera parte de 0 crestere mai iBgrijiti - Hi multumesc din tot sutletul, dar J11dit:b Hutter are destul experie:ati $i tarie

.sa

sufleteasca pentru a se bizui mai mult pe sine decit pe sprijinul unor drumeti chipesi ca dumneata. Daca tli cu tot dinadinsul sa dai piept eu indienii atunci coboar d la tata jos pe uscat, in loc sa te infunzi in casa ca sa aperi, cbJpurile, doua biete femei, ,i ... - Ho, fata, ho - ii taie vorba tatca-sau - mai domoIesteti limba repeztta si asculta aid. Pe tarm au ~i inecput sa bintuie pieile rosti si nu te nimeni ea sa ne spun a cit de aproape sint de noi in clipa de fat a, sau clnd au de gind sa ne dea vreun semn de viata. - Daca-i vorba a$a, mestere Hutter rosti Harry, sehimbindn-se la fata, semn eli privea eu toata graviLatea stirea pe care 0 aflase, desi nu parea alermat-daca-I yorba asa, sa stil atunci ca area dumitale nu sta de fel bine unde-i acum , desi ascunzisul m-a Inselat si pe mine $i pe Vinatorul de Cerbi, ma tem ca n-o sa poata scape ochilor unui indian pornit la vinatoere de scalpuri. - Si eu tot asa cred, Harry, $i as dori din toata inima sa fi fost acum oriunde Intr-alta parte, numai aici nu, pe albia asta tngusta si plina de cotituri, altminteri destul de prielnica, recunosc, daca-i vorba sa cauti 0 escunzatoare I ginde~te-te tDsa ee s-ar intimpla daca pieile rosii ar da peste noi aici I De altfel, simt ca sint pe undeva pe aproape 'Ii rna intreb ce 0 sa fie clnd 0 sa iesirn de pe mate a riului; o sa tim secerati ca puii de caprioara cind yin la adapat. - Sinteti sigur, domnule Hutter, cii pieile rosii despre care vorhiti sint eanadieni get-beget? intreba Vinatorul de Cerbi Iinistit, dar cu toata seriozitatea. Ati vazut vreunul Ia fata? N-ati putea sa-mi spuneti ee fel sint vopstti ? - Am gasit destule semne care arata ca stnt prin partea locului, dar de vazut, n-am vazut inca niei unul. Ma aflam mai incolo la vale, la vreo mila sau cam a$a ceva,' rna dusesem sa cercetez eapcanele, clnd am dat peste niste urme proaspete intiparite in narnol , urmele, precum se vedea, se indrepteu spre mlezanoapte. Nu cred sa fi fost
70

mat mult de un ceas de cind trecuse cineva pe acolo, 0 piele rosie de buna seama, judecind dupa laba piciorului ~i dupa faptul eli ave a degetul mare incovoiat i putin mai inainte gasisem un mocassin Iepadat, 0 ciubota sparta, pe care stapinu-sau 0 azvirlise pesemne, vaztnd ca nu mai era buna de nimic. Am dat apoi si de locul unde se esezase sa-~i croiasce alta noua, ctttva iarzi mai incolo de punetul unde o Iepadase pe cea ponosita. - Nu s-ar zice cd sint urmele unui indian cu ginduri vrajmase - raspunse Vinatorul cl atlnind din cap. Un luptator incercat ar fi cautat sa ~tearga semnele trecerii lui; ar fi ars bunaoara sau ingropat ciubota sparta sau eel putin ar fi aruncat-o in apa, asa cd pirtia lasata de el, fii sigur ca n-a fost croita cu ginduri razboinke ci cu cele mai pasnice nazuinte. Daca ai vrea sa-mi arati mocassinul m-as putea dumeri pe deplin. Venisem Incoace sa ma intilnesc cu un tinar sef de trib, si drumul pe care trebuie sa soseasca el ar fi cam acela pe care l-ai aratat dumneata. Urmele puteau, asadar, sa fie ale lui. - Fa bine si spune-rni, Pripitule, cine-i tinarul asta care n-a gasit aIt loc sa-~i dea intilnire cu sefii de trib decit aici unde in vlata lui n-a dUcat? II cunosti bine? il iscodi Hutter al carui glas si a carut privire vadeeu lamurit pentru ce anume pusese aceasta intrebare, caci rareori oamenii ca el, dintr-o bucata, ar ~ovai din dellceteta sa spuna raspicat c~ au pe Intma. - Vad ca vorbesti ca din carte, mos Tom, numai ca ase ceva nu sta in firea Vtnatorulut de Cerbi, care este fara doar $i poate un om de buna credinta, daca DU are alte virtuti spre lauda lui. Ma pun chezas pentru cinstea lui, desl nu stiu inca ce ar fi in stare sa fadl in toiul unei batalii. - Si atunci ce cauta aici? - Am sa va spun indata cinstit ~i adevarat, asa cum am vorbit si pinii acum, Sint tinar ~i nu mi-a fost dat inca
71

pina acum sa-mi pun fa incercare curajul in lupta , cum insa s-a zvonit ca tribul 0 sa primeasca wampum 1 si 0 secure de riizboi, delawarii au tinut mortis sa rna due printre oamenii de a<:eia~i culoare cu mine sa vad cum stau de fapt lucrurile in privinta asta. Zis ~i faeut. Si dupa ce Ie-am dat de stire sefilor imp'1irta~indu-Ie tot ce aflasem, la intoarcere, pe riul Schoharie in jos, am cunoseut un of'iter al coroanei, care avea de dus niste bani unor triburi prietene, undeva departe, spre vest. M-am gindit atunci ca ar fi un prilej nimerit pentru Chingachgook, un tinar sef de trib care nu daduse in<:a ochi cu dusmanul Iii pentru mine a~i~rea, sa primim botezul focului, luind parte la aceasta campanie. Un delawar batrin ne-a sfatui! sa ne dam Intilnire in dreptul stincii de la marqtnee lacului. Nu va ascund di .venirea lui Chingachgook mal are Iii un alt soop in afara de acesta , fiind [nsa 0 tain'a pe care ei tine s-o pastreze ~i fara niei 0 leg.\tura eu persoaneie de fat a, BU va pot spune nimic mai multo - Trebuie sa fie yorba de 0 fata - spuse tam-nisam Judith, care Iuindu-st numaidecit seama incepu a ride singura ba chiar se lmbujora putin fiiDdcl. 0 luase gara pe dinainte ~ se grabise sa puna in sarcina tlnarutut sef asemenea motiv. Daca nu e yorba mci de razboi ,i nici de vtnatoare, atunci nu mai rimine decit dragostea. - Bineinteles, orifice om tinar ~ bine facut care aude mereu vorbinda-se de ea, e gata sa creada cd seijP ana la oblrsfe tuturor faptelor noastre; cit despre mine marturisese ea n-es avea prea multe de spus in prtvinta uta. Chingaehgook ,i-a dat intilnire cu mine in dreptul stiDCii, pe miine-seara, cu un ceas inainte de scapatatul 1i0ueluL Dupa care ne-om vedea de drum tara sa casundm vreun rliu nimjinui. Cum il cunosteam mai de mult pe Harry eel Pripit, de cind venise odata sa vineze pe plaiurile noastre
t Numele dat de pieile rosn din America de Nord scoicilor "au rn~rge1e1or tolosite in chip de monedii. (n.t.).

72

,i cum am dat iaral?i de el in imprejurimile rlulul Schoharie, tocmai cind se pregatea sa cutreiere ca-n tiecare vara padurile, ne-am hotartt sa facem lmpreuna drumul, nu atit de frica minqostlor, cit mai ales ca sa ne tinern tovdriisie ~i, cum zicea chtar el mai adineauri, sa scurtam 0 cale muH prea lunga. - Si atunci urmele descoperite de mine crezi c-au fost lasate cumva de prtetenul dumitale care ti-a luat-o lnainte I intrebe Hutter. - Asta-i parerea mea; s-ar putea sa grei;>esc, dupa cum s-ar putea tot asa sa am dreptate, Aratii-mi mocassinul ~i o sa-ti spun indatii daca e sau nu croit de mina unui delawar. - Priveste-I - rosti Isteata Judith, care intre timp il si adusese din berea - si spune ce crezi: prteten sa fie sau dusman ~ Pari un om cinstit ,i ma bizui pe yorba dumitale orice ar zice tata. - A$a el?ti tu, vezi numai prieteni unde eu vad dusmani - bombllni ma, Tom - hei, deschide gura, flacaule, I?i spune al cui lIoate fi mocasslnul J - Asta nu-l croit de miDa unui delawar - raspunse Vi, natorul de Cerbi cercetind alent tncaltaree, veche Iii scerojitiL N-.a, putea pune mina In foe di-i esa pentru ca de abrs am pomit acum de cw:ind 1& razboi, dar pare-as zice ca mocassinul ista vine de undeva din nord, de dincolo de lacurUe cele mario - Doca-i asa, nu mai are lost sil zabovim nici un. minut macar - spuse Hutter arunc:ind 0 privire printre creQ9ile ce .€opereau vasul, ea ,i cum s-ar fi temut sa nu fi i~it cumva la iveala vreun dusman, pe malul dlmpotriva al rlului ingust ,i plin de cotituri. Mal avem un ceas pina la caderea noppi $i BU cred sa putem face vreo miscare pe intuneric 1 cina stie ce zgomot s-ar isca P,line-am da atunci de go" AU auztt aeum vreo jUJllatate de ora 0 eietunaturii de arma alit de cumplit4 d. s-au c:utremurat mun\ii?,

13

- Ba am vazut, rnosule, chiar si arma - raspunse Harry ~imtindu-se vinovat ca unul ce facuse bor oboata - ca dear o tinearn proptita de umar. - Mi-a fost teerna sa nu fie a unui indian din Canada trenceza i totusi, vezi tu, s-ar putea ca tmpusceture asta sa Ie fi trezit banulelile si daca s-or pune la plnda ~i s-or apuca sa ne caute, nu se poate ca, ptna la urma, sa nu dea peste noi ca ai tras cind i?tii doar ca sintem in razboi, afara numai daca n-oi fi gasit vreun chilipir. - Si mie Irni vine a crede c-am facut rau, mos Tom, desi daca nu mai poate omul sa tragii cu arma cale de citeva mii de mile jur imprejur de frica sa nu prmda de veste vreo piele rosie, rna intreb, zau, ce rost mai are sa poarte pusca in spinare? Hutter se sfatui indelung cu oaspetii sai, cauttnd sa-~i dea seama cit rnai precis de situatia in care se aflau. Tom Coriiblerul Ie arata greutatile pe care le-ar avea de intimpinat, dat fiind iuteala curentului si albia pre a ingusta, in cazul cind ar fi incercat sa scoata arc a in larg in toiul noptii, fara sa faca vreun zgomot care putea sa ajunga la urechile pieilor rosii, Daca imprejurimile erau cumva cutreierate de indieni, acestia cautau probabil sa nu se departeze de malurile riului ori ale lacului. Tarmurile celui dinHi fiind lnsa mlastinoase, intortocheate !;ii impinzite de hatisuri, vasul putea fi minat in buna pace pe firul apei, in sus, ziua narniaza mare, fara sa stai tot timpul cu frica in sin ca s-ar putea sa fie descoperit. Trebuia sa te fcresti mai deqraba sa nu faci zgomot decit sa fii vazut atita vreme cit te aflai la adapost, pe albia inqusta cu cotituri repezi, a riului deasupra careia tufisur ile se intreteseau, formind un baldachin. - Niclodata nu tree mai departe de vagauna asta: rni-e \>i mai la indemine pentru capcane ~i rna sirnt totodata mai ferit decit pe lac de or ice privire iscoditoare; mel macer nu trebuie sa-mi iau prea multe masuri de pa?!a in eazul cind 74

a~ vrea sa .plec dfn locul asta - spuse unchiasul eel naz .. dravan. Trebuie sa ~titi insa un Iucru ~i anume ea vasul poate Ii mutt mai usor seos de aici, tragindu-l eu funia pe riu in sus deeit impingindu-I eu prjijinile. Aneora noastra zaee pe fundul laeului dincolo de loeul unde ineepe sa se simta eurentul, asa ea n-avem alteeva de faeut decit sa tragem de parima - uite-o asta de aiei - de care-t legata. Fara ajutorul ei nu stiu cum as fi razbit, eu 0 singura pereehe de brate, sa min pe riu in sus infruntind eurentul apei coscoqea corabie , ar fi fost un adevarat chin. De altminteri am aici $i un seripete, care, la nevoie, poat'e inlesni munea asta. Judith stie sa minuiasce tot atit de bine ea si mine cirma din spate, ~i daca nu trebuie sa ne ferim de nici un dusman, putem parasi fara prea multa batate de cap matea. - La ce bun, rnestere Hutter, sa schlmbarn loeul? intreba Vinatorul de Cerbi, eu un aer foarte serios. Aid avem un adapost sigur si putem pune la cale temeinic aperarea, zavorindu-ne in eabine. Nu stiu cum se duee 0 luptii decit din basme, dar banuiesc ea avind asemenea parapete in fat a am putea infrunta fara grija douazeci de minqosi, - Va sa zica asa, n-ai apucat inca sa te razboie~ti pina aeum deeit in basme? Se cunoaste, flaeaule I Vazut-ai in viata dumitale 0 apa atit de mare ea aia de aeolo, pina a nu fi venit aici eu Harry? - N-a~ putea spune, ce-i drept, ca am vazut vreodata a$a eeva - raspunse Vinatorul de Cerbi eu modestie _. cit esti tinar ai timp sa lnveti $i deocamdata nu m-as incumeta sa-mi spun parerea intr-un stat, deeit atunei cind e vorba de un lueru pe eare-l eunose Ilindca I-am trait. - Bine, atunei sa-ti arat eu care sint neajunsurile unei batalii in locul asta, si ee ci~tig am avea iesind afara, pe lac. Aiei, pieile rosii stiu ineotro sa indrepte arma ca niei o impu~eatura sa nu se iroseasca ~i ar insemna sa ne Iacem sperantede!?arte, gindihdu-ne ca soar putea ea nici unul
75

din gloantele lor sa nu se strecoare printre bimele perettlor, niraerlndu-si tinta, In schimb, gloantele noastre au sa. ciurutasca, cel mult, nepacli din padure. $i pe urmi nu sintern ·feriti nici de foe, Hindea nimic nu se aprinde mai usor ca scearta de copaci cu care-s acoperite cabinele. Unde mal pal c!·n lipsa mea castelul ar putea fi predat $i tot ce-am snrfns ecolo ar tncapea in miinile jefuitorilor ~i s-ar prjipidi ~fara. rest, Pe clnd daca am iesi in larg n-ar mai avea cum sa ne atace decit pe api, cu barea sau cu .plutele, $i atund. tori sortti de izbinda arIi de partea noastra f$i in acelasi timp putem vapsre si castelul de aici, de pe ·punte. Pricepi acurn <:e socoteala mi-am facut, flacauIe? - Cred ca da , e 0 socoteala siiniitoasa ~i nici prio gind nu mt-ar trece sa. cirtesc impotriva ei. - Pai atunci, rnos Tom - striga Harry - daca-ivorba s-o ~ergem sa nu mai stam pe ginduri; cu cit VOIJl pleca mai degrabii, eu atit vom $ti mai din vreme, daca ne-o ti dat sa raminem cu scutita pe cap sau sa umbliim cu scattrIia goala. IntTucit propunerea de mai sus era Ia min tea oricui, nimero nu avu nirnic de zis. Dupa '0 scurta consfatuire, cei treiba.1'.bati tncepura a se pregati de zor sa urneasca vasul din loco In ckri timpi $i trei mi~ari legaturile fura des facute ~i in vreme ce ei trageau de tun ie, area iesi, greoaie, la iveala de sub acoper amintul de verdeata, Putin mai apoi ajunse pe firul apei $i, impinsa de curent spre tarmul apusean, prinse a inainta de-a lungul lui, pe riu, in sus, Nu cred sa fi fast cineva printre eel ce se aflau pebord care !>B nu fi sirrrtit 0 stringere de inima, auzind tosnetul crengilor, ill momentul cind vasui pfitrunse sub tufisurile ,i arborii ce cresteau pe mal, .fiiDdci nimeni nu stia cind sal] de unde .patea sa se Iveasca vreun dusman netmpacarce Ie atinea calea. TottI,i ni.mic nu opri vasul dill mers; biirbati.i trageau mai d1'!(iarte de funie, in timp oe aroa inainta mar-eata. FUlldul

plat ~i latare\ nu-I ingaduia sa se : cufunde prea mult in apa ca sa aiba astfel de infruntat iuresul suvoiului repede. Cu vasta lui experlenta, Hutter luase de asemenea 0 bine chibzuita masura de precautie, ce ar fi fiicut cinste s i unui marinar incercat, si care ii dadea posibilitatea sa preintimpine orice neajuns si toto data sa ocoleasca obstacolele pe care cotiturile albiei inguste a riului i le scoteau in cale. Atunci cind coborise cu arca pe riu, in [os, cufundase, rind pe rind, in mijlocul suvoiului niste pietroaie atirnate pe partma, in chip de encore secundare peste care undele lunecau farii sa le poata clinti din Ioc j fiecare din aceste pietroaie era legat de precedentele $i toate laolalta de encore princtpala ezvtrhta in adincul lacului. In felul acesta area plutea nestinqherita de crengile si tufisurile de pe maluri, care altminteri ar fi facut-o sa se poticneesca la fiece coliturd, pricinuindu-i tot Ielul de buclucuri lui Hutter, $i cine stie dacii unchiasul ar fi reusit sa se descurce de unul singur. Cu ajutorul acestui sistem ingenios, umblind cu bagare de seema ca sa nu se dea de gol, Tom Corabierul $i cei doi tovarasi ai sai, croiti ca niste atleti, trageau mereu de parima, minind arca tot inainte cu 0 iuteala frinaUi doar de rezistenta odgonului. La Iiece cotitura scoteau cite un pietroi la supratata $i corabia i$i schimba directia Indreptindu-se spre locul unde se afla pietroiul urmator, Avind, asadar, in fa~a un canal jalonat de geamanduri, cum ar spune un mariner, Hutter inainta mereu indemnindu-si uneori tovara$ii cu un glas infundat si cu toata· prudenta necesara sa se grabeasca, sau atragindu-Ie atentta pe alocuri, cind era cazul sa-$i mai domoleasca sfortarile, ca nu cumva, din prea mult zel, sa se duca totul de ripa. Desi erau destul de Iemtltarizeu cu padurea, sumbra infati$are a riului Intunecat sporea mereu nelinistea pe care 0 simtea fiecare clin ei si cind area in sflrsit ajunse in dreptul prtmului cot al riului Susquehanna $i ochiul descoperi intinderea scinteietoare 17.

si aproape netarmuritji a lacului. simtirji cu totii 0 usurare pe care, poate, nici unul n-ar fi indraznlt s-o marturtseesca. Acolo rtdicarji ~i ultima piatra de pe fund; de aid funia ducea direct' la ancora principaHi. care se ana, dupa cum Ie spusese Hutter, in locul unde lua nastere curentul r iului. - Slava dornnulul - exclama Harry - am iesit in sfirsit la lumina zilei I fnca putin si 0 sa putem da ochi cu dusmanul daca om izbuti sa-I dibuim. . - Nimeni nu stle - morrnal Hutter - pe aici nu e alt adapost decit la gura rlului si momentul eel mai greu 0 s11 fie cind 0 sa trecem de eopacii a~tia si 0 sa ieslrn in larg ; cum s-o incumeta dusmanul sa-~i paraseasca ascunzatoaree, cum ne matra~e~te pe toti. Voi, fetelor, lasati cirma slobcda ~i intrati induntru. Aveti grija sa nu va aratati la Iereastra. altminteri daca v-o zari cineva ma tern ca n-o sa se mai urneasca din Ioc.. minunindu-se cit slntett de frumoase. Dumneata, Harry, vino cu mine in camera cealalta , 0 sa tragem mai departe de funie prin deschizatur a usii, ca sa nu ne pomenim si noi cu vreun plocon. Cit des pre dumneata, prietene Vinator, dat fiind ca aici apa curge mai domol ~i coarda e intinsa tocmai atita cit trebuie, du-te ~i uitii-te din Iereastra in fereastra. lara sa te vada cineva de afara, daca vlata are vreun pre] pentru dumneata. Cine stie clnd sau unde vorn da de vecinii nostri. Vinatorul de Cerbi se supuse poruneii lui Hutter cu un simtdrnint ce n-avea nimic de-a face cu frica, pastr ind in schimb nestirbit interesul pe care i-l treziserji imprejurarile de fata cu totul excepttonale. Pentru prima oara in vtata lui, se ana sau eel putin banuia ca se alia, ~i cu destul temei, in preajma unor dusmani , la asta se mai adauqa ~i situatia crttica in care se gaseau intorseturtle neprevazute ce se puteau ivi, precum si tertipurile de cure indienii se foloseau adesea. Se asez a deci la una din Cerestrele incaperii tocmai cind area strabatea partea cea mai dificild a drumului, unde albia se ingusta ~i apele lacului se revarseu
18

in matea riului. Copacii ce cresteau pe maluri i~i irnpleteau crengile pe deasupra suvoiului asa incit undele eurgeau sub 0 boltji de Irunztsuri, priveliste la fel de specifica pentru locurile acelea, ca in Elvetia, riurile ee tisneau din inima ghe~arilor. Area tocrnai trecea de ultimul cot al aeestui partie de verdeeta cind Vinatorul de Cerbi, dupa ee eereetase ~iirmul dinspre rasarit, atit cit putea cuprinde eu ochiul, se muta la alta Iereastrji, din partea opusa a incaperii ca sa arunee 0 privire spre malul dinspre apus. Sosi acolo la tanc, Iiindce abia se apleca sa se uite printr-o erapatura a oblonului, ca i se arala in fa~a un lueru ee al fi putut stirni paniea unei straji atit de tinere si lipsite de experlenta. In dreptul lui se afla un copac ce i~i desfasura larg ramuri~ul deasupra apei alcdtuind un semieere i erescuse la ineeput in sus, spre lumina, ea mai apoi, sub povara zapezilor ee-l troierrisera ierni de-a rindul sa se incovoaie ineetul cu incetul pina ee eapatase forma aeeea curioasa, ca atttie al~i copaci din padurlle Amerieii. Iar pe trunehiul lui rasariserji ca prin farmee nu rnai putin de sese indieni in timp ce altll asteptau jos, gata sa Ie ia locul, pindind de buna seema clipa cind vasul ave a sa treaca pe sub ei ca sa' ·se catare in fuga pe tulpina indoita ~i de aeolo sa sara· pe area, Operetta nu parea sa prezinte vreo dificultate deosehita, intrueit apleearea copacului Ie ingaduia sa se catarc cu destula usurtnta avind la tndemlna 0 multirne de erengi de care se poteau aga~a iar daea soar Ii intimplat cumva sa cada de sus n-ar fi patit nimic, deoarece nu s-ar fi pravalit de la 0 inaltirne prea mare. In momentul cind Vinatorul de Cerbi zari pilcul de indieni, acestia abia Incepusera sa ia cu asalt trunehiul copacului, aflindu-se inca la poalele lui unde urcusul era mal greu si din cite stla el despre obieeiurile pieilor rosri putu sa-~i dea seama imediat ca-~i vopsiser a trupul ca pentru razboi ~i ea Hieeau parte dintr-un trih dusman, 79

- Trage de fun ie, Harry I striga el. Trage dadi tii la :viata ta si la inima Judithei Hutter! Traqe, omule, trage. Indemnul acesta era adresat unui ins a dirui uri~a for~a tinarul 0 cunostea prea bine. ~i era atita infrigurare in glasul lui ~i in acelasi timp atita autoritate incit si Hutter si March simtira ca se intimpla ceva neobisnuit, Amindoi i~i tncordara simultan puterile, tragind cu toata nadejdea de funie chiar in momentul critic. Area Isi dubla viteza, si luneca pe sub arbore ca i?i cum si-ar fi dat seama de primejdia ce 0 pindea de sus. Vazind ca fusesera descoperiti, indienii scoasera un chiot naprasnic semnalul lor de lupta - ~i se repezira valvirtej pe trunchiul arborelui sarlnd tott buluc, despereti, doer-doer vor ajunge la prada ce le scapa din mina. Erau sese cocotati pe copac ~i toti Hicura aceeasi stortare, Toti, in afara de seful lor, cazura in apa. care -mai aproape, care mai departe de area, in ordinea in care sarisera. Seful care se asezase in fruntea pilcului, in locul cel roai primejdios, facindu-~i vint 0 clipa inaintea celorlalti, se pravali chiar pe pun tea de la pupa vasului. Cazitura fu mai grea declt se asteptase, asa ca ramase 0 clipa naucit, fara sa-~i dee seama ce se intimplase cu el. In momentul acela Judith se napustl afara din cebina, cu frumusetea ei Invilvoreta de actul de curaj pe care se incumetase sa-l faca, rosie ca para focului in obraji si, opintindu-se din rasputert, il imbrinci peste balustrada corjibiei pe navalitorul care aluneca in apa, cu capul inainte. Dupa aceasta erolca Isprava, fata i~i redobindi calmul pe care-l avea de obicei. Se uita de sus, de pe punte, sa vada ce papse adversarul biruit de ea ~i in clipa aceea privirea i se imblinzi deodata ~i obrajii i se aprinsera si mai tare de rusine si de surprindere, ca ~i cum nu-i venea sa creada ea fusese 'in stare de asemenea tndrazneala. In cele din urma incepu a ride dragala~ ~i dulce a~a cum stia ea. Toate acestea se petrecura in mai putin de un minut; deodata bratul Vinatorului de Cerbi 0 cuprinse de mijloc ~i 0 trase

repede in cabtna, la adapost, Retragerea era, totusi, cam tirzie; cum disparuril cei doi de pe punte, pad urea se impinzi de urlete ~i gloantele Incepura sa lmproaste area. lntre timp, tnsa, vasul continuase sa inainteze cu vlteza, asa ea pericolul de a fi urmarit! fusese Indepartat. Indata ce prima rabutnire de furie se domoli, pieile rosii Incetara focul, dindu-si seama ca i~i iroseau gloantele fara rost. Ajungind in locul unde aruncase ancora cu gheare, Hutter se grabi s-o ridice spre a nu stavili mersul corjibiei. Aeum cd nu mai avea de lnfruntat curentul apei, arca lsi urma drumul drept inainte, plutind spre mijloeul Iacului j era totusi inea destul de aproape de mal, ca sa poata fi Iovita de vreun glont slobozit din padure. Hutter si March apucera atunci fiecare cite 0 visla cu coada scurta I?i, la adapostul peretilor cabinei, minara vasul in larg pina ce ajunse la 0 distants destul de mare de tarm pentru ca minqosii lor sa nu se mai incumete a-I ataea din nou.

Capltolul V

La prova corjibiei avu loe 0 noua consfatuire la care Iuara parte ~i fetele: Judith ~i Hetty, Cum nu-l mai arneninta nici un pericol deocamdata, nelinistea facu Ioc numaidecit eonvingerii ee se tntarea pe fieee clipa ca dusmanul avea forte insemnate pe malurile laeului ~i ca aeeste forte nu se vor da in laturi sa Ioloseasca orice mijloc ca sa Ie vina de hac. La drept vorbind Hutter era acela care Isi dadea mai bine seama de asta pentru cii fetele se las au in nadejdea lui ~i pe de alta parte se I?i pricepeau prea putin in asemenea treburi ca sa fie intr-adevar constiente de gravitatea situatlei in care se aflau; cit despre cei dol
81

prieteni, acestia erau liberi sa-I paraseasdi, oricind li soar fi nazarit. Primele lor cuvinte de altfel dovedira ca se ~i gindisera chiar s-o faca ~i un ochi mai atent ar fi observat lara Indoiala cd in imprejurarea de fa~a, tocmai de asta se temea in deosebi Hutter. - Avem marele avantaj fa~a de dusmani, oricine ar fi ei, irochezi sau altii, ca ne afiam in mijlocul apei - zise el. Nu e barca pe tot lacul sa nu-i cunosc ascunzjitoarea. In momentul asta, in aiara de barca durnitale de aici, Pripitule, mal sint inca trei pe mal, atit de bine dosite in niste scorburi incit mai mult ca sigur cd indienii oricit soar stradui n-au sa fie in stare sa dea peste ele. - Nu se stie.i, cine poate spune cu tot dinadinsul ca-i asa - interveni Vinatorul de Cerbi - nici ciinele nu adulmeca cu atita rivna 0 urrna, ca pieile rosii, cind trag nadejde sa puna mina pe ceva. Este destul sa intrevadd mijind inaintea lor niste scalpuri sau vreo alta prada ori mai stiu eu ce onoruri, a~a cum inteleq ei onorurile, ~i ar fi in stare sa scotoceesca ~i in gaura de sarpe pine reusesc sa dea peste barci. - Asa e, Vinatorule - exclarnji Harry March - cuvintul tau e litera de evangheHe. Imi pare bine cii avem la indemin a 0 luntre pus a la adapost. Ma tern, mos Tom, ca pma miine seara au sa Ie dibulasce pe celelalte deca si-au pus cumva in gind sa te inhate din birlog. Ei, da' n-ar stricu sa apucam Iopetile si sa minam arca mai incolo. Hutter nu-i raspunse imediat. Privi jur irnprejur, fara sa scoata 0 yorba, apoi se uita pret de un minut la· cer, pe urrna cerceta din ochi lacul ~i p3durea ce il inconjure eu un briu compact ca un zid, de parca soar fi strjiduit sa desluseasca cine stie ce semne. Nu deosebi ins a nimie care sa-l puna pe ginduri. Padurea nem.arginita zacee cufundata in somnul ad inc ce cuprinsese toata firea , cerul licarea blind, lueninat inca de razele soarelui ce asfintea, in timp ce lacul parea mai lini stit ~i mai plin de Iarrnec decit peste 82

zi. Era 0 priveliste imbietoare in stare sa topeasca toate patimile, tnvalutndu-Ie intr-o Iiniste divlna. Intrucit ace astd privellste avu vreo inrurire asupra calatorrlor de pe arc-i, vom vedea mai incolo. - Judith striga tatal, dupa ee aruncase 0 privire atenta, desi fugitiva, asupra imprejurimilor aeum se innopteazji r vezi, preqateste ceva de mincare pentru prietenii nostri ; dupa ee bate omul atita eale, i se face 0 foame de lup. - Nu sintem ehiar a!?a lihniti, jupin Hutter - ii intoarse yorba Harry - tilndce ne-am pus stomaeul la eale cind am poposit in preajma Iacului . eu unul sa-ti spun drept mai mult as vrea sa ramin aiei, eu Judith, decit sa maninc. E atit de pljicut sa stai linga ea intr-o sear-a lini~tita ea asta. - Omu-i om, are nevoie de hrana, se impotrivi Hutter. Ai grija de cina, Judith, ~i ia-o si pe sora ta sa-ti ajute. Trebuie sa stam putin de yorba, prieteni - continua el Indata ee surorile plecara - de asta le-arn si trimis de aici pe fete. Vedeti in ce strimtoare rna aflu, de aia a~ vrea sa stiu ce credeti voi e-ar fi mai bine de facut. De trei ori mi-au dat foe casei , asta tnsa s-a intimplat pe vremea cind locuiam pe tarm. M-am socotit in afara oriceror primejdii de cind am cladit castelul ~i am dat drumul corjibiei pe apa. Celelalte buclucuri cite le-arn mai avut, s-au intimplat in timp de pace ~i au fost iscate de niste ciorovaieli, lueruri pe care un om poate sa Ie pateasea si-n inima eodrului. De asta data, insa, gluma mi se pare ca s-a inqrosat ~i parerile voastre au sa-mi usureze mult inima. - Ca sa-ti spun drept, mos Tom, ered ea te paste 0 primejdie cumpltta ~i pe dumneata, ~i capeanele, st castelul, ~i area si toata averea dumitale ii raspunse Harry, care nu voia sa-l ascunda nimic din gravitatea sltuatiei. Dupa mine, - toate lucrurile astea Iaolalta nu fae astazi nici pe jum.3.tate cit faceau ieri ~i n-as da nici un banut mai mult, chiar . de-a!? fi sa platesc in piei de animale. 83

- Dar copiii mei I rosti tatal cu subinteles, intr-un fel care ar fi pus in incurcatura chiar pe un om indiferent, Hindea nu st-ar fi stiut daca era numai 0 momeala sau un strigiit de durere pornit din adincul unei inimi de parinte - fetele mele pe care le cunosti prea bine, Pripitule, fete bune, de ce sa n-o spun, desi sint tatal lor. Omul poate sa spuna orice, jupin Hutter, mai ales cind timpul : sau lmprejurarile il silesc. Ai doue fete, cum zici, dintre care una e atit de Irumoasa ca nu-si ana perechea nicjiieri pe aceste plaiuri marqinase, cu toate nazurile ei. Cit des pre biata Hetty Hutter, zi-i Hetty ~i pace, altceva n-ai ce spune despre 0 fiinta oropsita ca ea. Ce fata minunata ar fi Judith daca soar purta asa cum i-e chipul. ~ Hm, ce sa zic, Harry March, v'ad ca ma pot bizui pe prietenia dumitale cum m-as bizui pe 0 vreme schimbatoare, ~i cred ca ~i prietenul dumitale ginde~te la fel raspunse Hutter, cu un sarcasm ce nu soar fi putut spune ca era lipsit de demnitate - bine, am sa rna las in miinile celui de sus, care poate ca nu va ramtne surd la rugaciunile unui parinte. - Daca din cuvintele lui Harry March n-ai ales altceva decit c-ar vrea sa dea bir cu fugitii si sa te paraseasca - rosti Vtnatorul de Cerbi, simplu dar cu 0 gravitate care facea ca vorbele lui pline de sinceritate sa fie ~i mai convinqatoare - sint sigur ca esti nedrept cu el, asa cum vad ca esti $i cu mine, crezind ca a~ putea sa ma iau dupa el, daca ar avea inima s'a lase in voia soartei 0 familie de oameni albi ca ~i el, tntr-o imprejurare atit de grea cum e cea de fata. Am venit, a~a cum ti-am spus, jupin Hutter, pe aceste meleaguri, anume ca sa rna intilnesc cu un bun prieten ~i aeum abia astept sa-l vad sosind mai degraba ~i cred ca miine searA eel mai tirziu 0 sa vina, si atunci 0 sa fie aici inca o arma de straja. Ce-i drept, nu prea are scoala vietii, asa cum n-o am nici eu, in schimb

~i-a dovedit indeajuns destoinicia cu prllejul vinatorilor de capete mari ~i mici la care a Iuat parte, asa ca ma pun chezas ca eon stare sa dea 0 mina de ajutor semenilor saA. - Pot sa ma bizui pe dumneata, Vtnatorule, coo sa ramii tot timpul linga mine ~i linga fete le mele? lntreba mosneagul cu 0 ingrijorare parinteasca in glas. - Sigur ca poti, Tom Corjibierule, daca asa ti-e numele; am sa le apar a~a cum un frate j~i apara sora, un biirbat nevasta si un Indraqostit iubita. Da, poti sa te bizui oricind pe mine Ia nevoie $i cred Cd HalTY st-ar da curajul de rusine daca nu te-ai bizui si pe el. - Vi spun eu ce are sa se intimple sari cu gura Judith, scotind pe u$a capsorut ei frumos cum e el pripit din fire, ca doar nu degeaba i se ~i spune asa, indata ce va simti ca e in joe pielea lui ginga~a 0 sa-st ia talpa$ita cit ai bate din palme. Nici mos Tom nici fetele lui n-au sa puna prea mare temei pe jupin March, caci acum $tiu cu cine au de-a face, in schimb in dumneata, Vlnatorule, imi pun toata nadejdea , chipul dumitale cinstit IIi inima curata arata. lamurtt ea atunci cind fagaduie$ti ceva Inteleqi sa to tii de cuvint. Vorbele ei cuprindeau un prefjicut dispret fata. de Harry dacii nu cumva erau tntr-adevar sincere. In orice caz se simtea in ele 0 pornire. Obrazul incintator al Judithei confirma din plin aceasta presupunere si daca March Tsl didea seama ca nici 0 data pina in clipa aceea nu citise in ochii ei atita dispre] - sentiment care perca ii sporea fannecul - ca atunci cind se uita la el, rareori in schimb lsi amintea sa fi deslusit in ochii ei albastri, expresivi, mai multa ginga$ie Iernenina $i mai multa duiosie ca in momentele cind $i-i atintea spre tovarasul sau de drum. - Du-te de aci, Judith Ii porunci energic tatal sau inainte ca vreunul dintre cei doi tineri sa fi apucat sa rispunda ceva du-te $i sa nu te prind ca te Interet, decit atunci cind Q sa ispravestt de gatit vinatul ,i pestele,
85

Fata asta a fost cam razgiiata de ofiterii care i~i fi:'keau Mereu drum pe aiel, jupin March, si cred ca n-o sa iei seama la prostiile ei. - Nici nu stli ce bine ai grait, mos Tom - se grabi sa-i tina Isonul Harry inciudat de cuvintele fetei - a~a e cum zici, numai de la filfizonii aia din qarnlzoena, care-s niste farfarale si niste clevetitori fara pereche, a tnvatat Judith sa-~i dea drumul la gura, fara sa se gindeascd. Ziiu dac-o rnai 'recunosc ! Ca miine o· sa-mi iau seama ~i 0 sa ma uit la sora-sa: imi vine a crede ca-i mai potrtvite pentru mine. - Imi pare bine cd te aud vorbind asa, Harry, asta lnseemna ca esti pe drumul cel bun. Hetty sint sigur c-ar fi 0 tovarasa de via~a mai cuminte ~i mai inteleapta decit Judith, si cred ca s-ar supune mai deqraba dorintelor dumitale, caci tare rni-e tearna ca ofiterii i-au cam sucit mintile sora-st. - Nimeni pe lume nu si-ar putea dori 0 sotie mai potolita ca Hetty raspunse Harry, rizind desi n-al? crede ca e chiar asa inteleapte cum zici dumneata. Dar asta n-are a face I Sa ~tii ca Vinatorul de Cerbi nu s-a inselet spunind cd am sa ram in neclintit la postul meu. N-o sa te paresesc in nici un caz, rnos Tom, orice a!? simti \Ii orlce a~ gindi despre dumneata. Cum Harry era privit ca un om viteaz de prietenii sai, Hutter asculta decleratia lui cu 0 multurnire pe care nu cauta s-o escunda, - Se plateste din gros ~i de 0 parte I?i de alta pentru scalpuri, observe el cu us rinjet sinistru, ca si cum ar fi sirntit cit de puternica putea fi aceesta ispita ~i ar fi vrut sa arate cd nu r ivneste _citusi de putin sa ci~tige bani in felul asta prin mijloace atit de mir~ave' pe care oarnenii asa-zisi civilizati le ocolesc, folosiridu-Ie totusi, N-o fi bine poate sa iei bani pentru singe de om, dar cind vezi totus] cd oamenii se ucid unii pe altii ca chiorii, mare lucni daca 86

rnai pui 0 bucata de piele linga alte priiz! I Durnnectn, Vinllto rule, ce spui, despre toate astea? - Eu unul nu cunosc asemenea slmtaminte si nici n-as vrea sa Ie eunosc vreodata - raspunse acesta. tti marturisese c'a nu-mi sta in fire sa-mi scalpez semenii si ca imboldurile mele firesti sint aidoma celor cu care a fost inzestrat orice om de aceeasi culoare cu mine. Am sa stau tot timpul linga dumneata, mosneqe, in area, in castel, in barea seu in padure, poti sa rna crezi pe cuvlnt : nu Inseamna insa ca pentru asta sa devin crincen la suflet, apucind-o pe un drum gre~it. Daea dumneata ~i cu Pripitul rivniti attt de mult aurul Coloniei n-avetl decit sa mergeti singuri sa-I cautati; putetl lasa fetele in grija mea. Desi parerile noastre despre nazuintele ce trebuie sa sala~luiasca in sufletul unui om alb se deosebesc foarte mult, nu yeti tagadui, cred, di este de datoria celui tare sa-i ocroteasca pe cei slabi, mai ales cind e yorba de niste Hinte plaptnde pe care ins~i rinduielile firii le-a lasat in seama barbatului sa le apere cu taria bratului ~i sa Ie mingiie cu duiosia sa. - Asta-i 0 lectie pentru tine, Pripitule, pe care n-ar strtca s-o tnvetl fiindca, te rog sa ma .crezi, ti-ar prinde foarte bine - se auzi din cabinji glasul dulce, dar plin de tndrezneala al Judithei, care pesemne trasese cu urechea la vorbele lor. - Destul, Judith - striga tatjil sau miniat. Hai, pleaca de aci, astea nu-s lucruri in care sa se amesteee femeile. Hutter nu se duse totusi sa vada da·ca porunca lui fusese implinita sau nu, multumindu-se sa continue discutia cu 0 voce scazuta, - Are dreptate flacaul nostru, Harry, putern foarte bine lasa copiii in paza lui spuse dinsul. Uite ce zie eu : trebuie sa fie aici pe mal un grup mai mare de piei rosii st nu numai barbatl, dar ~i femei; de aceea m-am ferit sa vorbesc de fata cu fetele - minte de muiere, stii, mai mult incurca lucrurile clnd e yorba sa faca 0 treaba ce lumea. 87

Mi-1lDl dat seama de aste dupa urmele mocassinilor. Probabil ca-i yorba de 0 ceata de vlnatort plecati mai de mult de acesa, care habar n-au ca ne aniim in razboi, cum n-au habar nici de premiile hiirazite pentru scalpuri. - Piii atunci, mos Tom, de ce ne-au primit ase ~i au tilbarit pe noi t - De unde ~tir ea voiau sa ne faca de petrecanie 'I Mai curind ered eii voiau sa puna piciorul pe vas P,lidupa aia sa stea la tocmeala cu noi. Ca unul din ei a tras de ciuda asupra noastra nu ma mir r;;i nici nu vreau sa-mi fr!minl min tea degeaba. - Bine, dar daca erau vinatort, nu si-ar fi vopsit trupul ca-n timp de razboi - n contrazise Vtnatorul de Cerbi. - Bine-ai grait - sari Harry. Eu unul mai repede rna Incred in cuvintul flacaului nostru decit intr-a! celui mai virsmic dintre oamenii Coloniei. Daca a spus el vopsiti, Inseemna ca erau tntr-adevar vopsiti, - Atunci trebuie sa fie 0 ceata care a plecat In vtnatoare ,i pe drum s-a intilnit eu alta ceatii de indigeni, pentru di-n mijlocul lor se aflau r;;ifemei. Mai deunjizt ne-a venit la ureche zvonul di soar fi iscat iar tulburari. Sa nu te miri, deci, daca peste noapte au sa-r;;i trimita de aici femeile ~i eopiii, ca sa lnceapa atacul in zori. - lata 0 judecata ce poate sta in' picioare chiar in Iata unui tribunal, exclama Harry. Asa r;;i este, mos Tom. ai nimerit-o, zau, dar a~ vrea sa-mi spui cu ce-al sa te alegi, pina la urrna dintr-asta? - Cu prerniul Ii raspunse celalalt, atintind asupra oaspetelui sau care era numal urechi 0 privire lncruntata l In clipa aceea in oehii lui se putea citi mai degraha pri:virea silbatica a unui om crud din fire, decit dortnta de riizbunare sau vreun sentiment de dusmanie, Dadi sint femei la ei, In tabara, trebuie sa fie ~i eopii. Mari sau mid, Colonia plate,le ecelasi pret pentru orice fel de scalpuri.
88

- Cu atit mai mult atunci sa le fie rusine celor ce savtrsese asemenea cruzimi - ii taie yorba Vinatorul de Cerbf - rusine sa Ie fie ca nu-si dau seama de rosturile omului pe lume, ~i nesocotesc vointa lui dumnezeu. - Uite care-I socoteala, bdiete, asculta aid mai bine $i nu mai face gura degeaba pinii nu ~tii cum stau Iucrurile - riispunse fara sa se tulbure Harry de ce nu t-arn scalpa de vreme ce ne-au primit asa cum ne-au primit? - Cum se poate, domnule Harry se auzi din nou vocea lui Judith - nu cumva vrei sa spui ca religia ne invata sa rasplatim raul cu rau 'I - Cu niei un chip nu m-as apuea sa rna ciorovaiese ell dumneata Judith I stiu di pina la urmi tot dumneata m-ai dovedi, prin frumusete eel putin, daca nu prin Iscusinta. Adu-ti aminte ca si canadienii platesc triburilor de iDdieni de la ei pentru fiecare scalp, de ce atunci nn Ie-am plati
~i not, ..

- ...indienilor nostrt I exclama tata rizind cu amaraclune. Tata, tata I nu te mai gindi la lucrurile astea ~i asculta mai bine sfatul Vinatorului de Cerbi, care Intr-adevar are 0 eon~tiinta I ceea ce n-a, putea spune ,i oici gindi des pre Harry March. De asta data Hutter se ridica si, intrind in cabtna, striga la fete sa treaca in camera alaturata, apoi zavori amindoua usile $i se intoarse, ca sa continue discntta inc:eputi cu Harry, discutie care va mai reveni in cursul povestirii de fata, asa ca nu are rost 5-0 red am yorba cu Yorba. Cititorul poate totusi sa-~i dea seam a fara nici 0 greutate cit era de moral obiectul ei. - Cind Iupti impotriva unui om, trebuie sa folosesti mljloacele cele mai tari, Vtnatorule ridica glasul Harry. Asta-i calea cea mai potrivita pentru a rubi pe cineva, fie crestin, fie saJ.batic I luiod calea asta, ajungi mai repede la tinta.
89

- Nu, Harry, in privinta asta mi-am dat seama eli lucrurile stau cu totul altfel. Ce tie nu-ti place altuia nu face. Coloniile nu fac bine impartlnd premii pentru scalpuri. Pripitul pufni cu atita dispret incH se vedea cit de colo Cd voia sa puna capat discutiei , drept care se intoarse catre Tom Hutter ~i amindoi irnpreuna pornira sa desfjisoare mai departe planurile lor, scazlnd glasul, ca si cum ceea ce puneau la cale trebuia sa ramina numai Intre ei. Convorbirea tinu ptna cind se intoarse Judith aducind 0 dna Iruqald, dar gustoasa. March observe cu oarecare mirare eli bucatile cele mai bune fura puse inaintea Vlnatorului de Cerbi, ~i ca prin tot felul de atentii marunte pe care Ie avea fat a de el, fata cauta in chip vadit sa arate ca-I socotea oaspetele eel mai de seama. Obisnuit totusi cu nazurile ~i toanele frumoasei, March nu paru sa se sinchiseasca prea mult de lucrul asta fiindca incepu sa se ospateze cu 0 pofta ce nu era cltusi de putin stlnjenita de vreun inconvenient de ordin sufletesc, Mlncarurile gatite din vinat fiind usor de mistuit si neridiclnd nici un fel de obstacol in calea acestei satisfactii fizke, Vlnaterul de Cerbi facu cinste bucatelor ca sa nu ramina mai prejos dedt tovarasul sau, cu toata masa imbelsuqate pe care 0 luase inainte in padure. o ora mai tirziu, privelistea se schimba pe de-a-ntregul. Lacul era tot atit de neted si Iinistit ca si mai inainte , dupe amurgul molcom al unei zile de vera, incepuse sa coboare intunericul ~i totul in padure zacea cufundat in tihna rcpausului nocturn. Nici un cintec sau vreun tipat, or i macer vreo soapta nu se auzea dinspre desis j copacii priveau de pe deal in oglinda Iacului pe care-l impresurau intr-o Iiniste solemna. Singurul zvon ce staruia era zgomotul ritmic pe care-I faceau, cufundindu-se in apa, vislele rninuite agale de Harry eel Pripit ~i de Vinatorul de Cerbi, in timp ce arca se indrepta spre castel. Hutter se dusese la pupa midi corabii ca sa stea la ctrma, dar vazind di amindoi rIacaii 90

visleau in cadent a, tinlnd drumul drept, fara sa mai fie nevoie de ajutorul lui, lasa cirma sloboda si se a~ezii pe balustrade sa-$i aprinde luleaua. Nu trecu mult ~i Hetty ie'li tiptil afar a din cabina, sau din casa, cum numeau ei lndeobste constructia de pe area, ~i se a~eza la plcioareke lui taica-sau pe un &cauna~ pe care-l adusese cu ea. Cum gestul fetei plspinde la minte nu avea nimic neobisnuit, Hutter nu-t dadu nici 0 atentie j ii puse doar mina blind pe cap, in semn de afectiune si incuviintare, gest pe care fata II primi in tacere. Dupa ce statura a~a citeva minute fara sa spuna nimic, Hetty incepu sa cinte. Avea 0 voce joase, tremuretoare cu ceva gray, solemn in ea. Cuvintele ~i melodia erau cit se poate de simple, primele fiind ale unui cintec religios pe care il tnvatase de la mama ei, iar ultima fiind unul din acele cintece ce umbla din gura in gura la toate popoarele 'Ii In orice vremuri, cintece pornite din Inirna si graind catre ea. Putin dupa ce melodia placute pe care incepuse a 0 cinta Hetty cu vocea ei joasa i~i lua zborul, clipocitul vislelor iDCeta si cintecul religios se inalta singur in mijlocul tacerii adinci ce domnea peste cuprinsurile salbatice. Ca ~i cum pe masura ce i~i destasura glasul ar fi prins tot mai mult curaj, viersul sau parea cd-~i sporeste rezonanta ~i desi cintecul nu avea nimic vulgar sau strident urechea deslusea in el 0 forta ~i in acelasl timp 0 dulce melancolie ce clipa de clipd devenea mai sUiruitoare, pina cind vazduhul ajunse sa fie stapinit de acest modest prinos al unui suBet ce parea fara prihana. Ca oamenii de la prove nu ramasesera nesirntitori la auzul lui, se vedea dupa faptul cd se opnsera din vislit 'Ii lopetile nu se mal cufundara in apa, pina cind ultimul sunet plin de Iarmec nu se stinse plutind peste malurile, care, la aceasta ora vr1ijita, purtau mai departe de 0 mila jur imprejur, cele mai molcome zvonuri de glas omenesc. Hutter insaf;ji se sirnti indutoset. caci desi era un om aspru 91

in putere si-n Yorba, fiindeli asa se obisnuise a fi, ba chiar ursuz din pricina sederii indelungate in inima codrilor, firea lui avea acel amestec de bine si rau, pe care il Intilnestt atit de des in alcatuiree sufletului omen esc. - Esti trista asta-seara, fetito - grM tatal, cu un glas $i un fel de a fi ce mai pastrau inca urmele vietri civilizate pe care 0 dusese in tinerete, glas cu care de obicei ii vorbea mezinei. Ar trebui sa ne bucuram fiindca de-abia am scapat de dusmani. - Sa nu fad asa ceva, tata I rosti incet Hetty cu 0 mustrare in glas, luindu-i mina noduroasa intre miinile ei. Nici pe dumneata Ji Did pe Harry March, cred, D-O sa va lase inima sa InfaptuiU ce spuneati azi, cind vorbeatt impreuna I - Ce te pricepi tu, copita fara minte! Nu m-at ascultat, vad; Ji ai tras cu urechea , altfel de unde puteai $ti ce am vorbit noi? - De ce dumneata $i cu Harry vreti sa luati viata btetilor oameni ~i mai ales si ucideti femei $i copii 'I - Da-mi pace, Ietito, da-mi pace I Sintem in rizboi. Cineva tot trebuie sa inceapa 0 dati $i cine incepe mai intii are mai multi sorti de Izbinda. Dar ce te pricepi tu in socotelile astea, Hetty, Ietita tatii? Mai bine taci din gura. - Judith zice ca e rau, tata, $i Judith stie sa judece, dad eu DUoS in stare. - Judith lnteleqe mai bine lucrurile si niciodata n-ar sufla un cuvint despre asta fata de mine; e 0 fata cu judecat!, ase cum ziceai chiar tu adineauri $i i$i da seama ca nu i-ov; ingadui. Spune, fata draga, crezi ca nu-l rnai bine sa dam iama in vrjijmasi, pina nu apuca sa ne faca vreun rau ? - Nu-i asa, tata I Nu-i ucide $i nu te lasa ucis de ei. Fa negot co. piei de animale si ci$tiga din gros, dar nu te apuca sa fad negot cu singe de om. - Lasi, fetito, lasi, mat bine sa vorbim desp:re alte lucnui mal apropiate de min tea tao Nu-ti pare bme ca-l

vezi pe vechiul nostru prieten Harry March Iar in mljlocul nostru 'I Iti place Harry, nu-i asa ? Gindeste-te ca tntr-o buna :zi sear putea sa-U fie frate dad nu ~i mai multo - Cum se poate, tata - ii raspunse fata, dupa ce statu in cumpana un limp. Harry are ~i tat a si mama, unde Sea pomenit cineva care sa aiba doi tati deodata t - Ca sa vezi ce lnseamna Sa n-ai scaun la cap. Cind Judith 0 sa se marite, Ietito, tatal barbatulut sau 0 sa fie ~i tatal ei, iar sora lui ~i sora ei. Daca 0 sa se marite cu Harry, inseamna ca Pripitul 0 sa fie ca ~i fratele tau. - Judith n-o sa se marite niciodata cu el raspunse Hetty cu 0 voce lini~tita, dar cu toata convingerea - fiindca nu-i place Harry. - De unde stii tu, Hetty? Harry March este eel rnai chipes, mai voinic si mai curajos baiat din clti au fost vreodata jur imprejurul lacului ~i cum Judith e IIi ea 0 lata foarte trumoasa nu vad de ce nu s-er lua. In cazul cind ea n vrea, Harry mi-a promis c-o sa mearga cu mine in expeditia pe care 0 punem acum la cale, - Harry este intr-edevar un baiat frumos, tata - zise Hetty cu simplitate dar apastnd pe cuvinte tntr-un fel pe care ar fi cautat sa-l ocoleasca daca si-ar fi dat seama de ceea ce puteau gindi ceilalti despre ea. - Pai eu ce-ti spuneam bodoqani mos Hutter, fara sa-$i scoata luleaua dintre dinti - e eel mai chipes fUkiu de prin coclaurii a~tia j dar ~i Judith, ce-I drept, e ca 0 floare, aUt de frumoasa cum n-am mai V8zUt alta ca ea, de cind era mates-sa tinara. - Ce vina are un om daca-i urit, tata? - Sint alte pacate mai mari de care poate fi un om vinovat numai ea tu nu esti de loe urtta, Ietito, numai ca n-at pe vino-ncoace, ca sora ta mai mare. - Si crezi, oare, ca e Judith mai fericitA fiindci-i mai Irumoasa t 93

- Poate eli da, draga tatii, si poate c3: nu. Sa vorbim insa des pre altceva, Hetty. Ce te pricepi tu, biet copil oropsit, in lucrurile astea? Ia spune, Iti place prietenul nostru .eel nou, Vinatorul de Cerbi? - Nu-i pre a dragut, tata. Harry straluceste ca soarele pe linga el. - Asa e, dar i-a mers faima c-ar fi un vtnator nelntrecut. 11 cunosc din auzite inainte de a-l fi VdzUt inca la filta. Trag nadejde ca se va dovedi tot atit de iscusit in batalie pe cit este de ager cind ia laochi cerbul. Si pe urrnji nu toti oamenii seamana intre ei, Ietito, ~i stiu, fiindca am trait lucrul asta, ca trebuie sa treaca 0 buns bucata de vreme pina sa sirnti ca-n pieptul tau bate lntr-edevar inima
codrilor salba tici.

-'- Am si eu 0 inima ca asta, tata? Dar Harry are si el? - Ce lntrebari curioase imi pui tu citeodata, Hetty I Tu ai 0 inima buna ca piinea calda, draga tatii. Si, cu inima ta, ti-ar prii mal mult sa traiesti printre oameni decit in mijlocui padurltor . mintea ta insa se imbina mai bine cu viata din codru decit cu traiul printre oameni. - De ce Judith e mai isteata la minte ca mine, taU'!.? - Dumnezeu sa te ocroteasca, fetito, ce pot sa-ti raspund eu? Cel de sus haraze~te intelepciune ~i frurnusete si toate celelalte cui socoteste el de cuvilnta. Ai fi vrut sa iii mal multa minte? - Eu nu. Atita cit am si tot imi da de ajuns de lucru, cad, cu cit rna gindese mai mult, cu atit rna simt mai nefericitji, Nu cred ca-rni prieste sa rna gindese, dar tare as vrea sa fiu Irumoase ca Judith. - De ce? Frumusetea s-ar putea sa-i aduca numai necazuri surorii tale, a:]a cum i-a adus maica-sl. Nu este nici 0 fericire crede-ma. Hetty, sa. ispltestl prin Irumusetea ta dorintele tinerilor din jur, sau sa fii mai cautata decit a!te fete.
94

- Ce buna trebuie sa fi fost mama, daca era atit de frumoasa - raspunse Hetty carcia ii dadura lacrimile ca intotdeauna cind i$i amintea de raposata malca-sa. MO$ Hutter, daca nu se ar ata la fel de indure rat, ramsse totusi tacut $i pe ginduri, cind auzi pomenindu-se de sotia sa. Continua sa fumeze, ca $i cum n-ar fi avut chef sa raspunda la ultimele-i cuvinte, ptna cind fata Ie repeta din nou, vrind pard sa-i arate ca soar fi sirntit mihnit1i daca talcasau ar fi tagaduit cum va spusele ei. l$i scutura apoi scrumul din pipa $i lastndu-sr cu duiosie mina in crestetul fetei ii raspunse. - Mamji-ta era prea buna pentru lumea asta, desi poate ca sint unii care au alta parere. Marea ei Irumusete insa nu i-a fost de nici un folos, $i nu trebuie sa-ti faci inima lea flindca nu semeni cu dinsa ase de mult cum searnana sora tao Gindeste-te mai putin la frumusete, Ietito, $i mai mult la datoriile tale. ~i atunci 0 sa te sirnti tot atit de Iericita in mijlocul acestui lac, ca in palatul regelui. - Stiu, tata, dar Harry spune ca frumusetea e totul la o femeie. Hutter bodoqani ceva nemultumit, apoi, indoindu-se din sale se rtdica ~i intra in casa, Felul naiv in care Hetty dad use in vileag slabiciunea ei pentru Harry March il nelinistea dintr-o pricina Ia care nu se gindise niciodata pinii atunci, asa ca se decise sa descurce delndata lucrurile cu oaspetele sau, deoarece vorba fati~a $i obisnuinta de a stiirui in hotar irlle sale erau cele mai de seama Insusir i ale acestel inimi colturoase, in care urmele unei educatii ingrijite incercau mereu sa iasa la suprateta, fiind de fiecare data impinse indarat de atitea alte deprinderi dobindite de-a lungul unei vieti in care lupta crincena pentru existenta si pentru tihna ei se stradulse sa $teaqja tot ce fusese mai inainte, inasprtndu-i sufletul. Ajungind la prova eorabiei, spuse ca ar dori sa fie schimbat la drma de Vinatorul de Cerbi. rugindu-I pe acesta sa se duce sa-i tina locul. In felul
95

aeesta, batrinul $i Harry ramasera din nou singuri, in tlmp ee tinarul vinator era Ia celalalt capat al vasului. Hetty se faeu nevazuta in clipa cind Vtnatorul de Cerbi i$i lui postul in primire I eiteva minute tinarul ramase singur si cirmuiesca, 'molcom, area. Nu trecu mult insli $i Judith iesi din cabina, vrind pard sa-$i lndeplineasca Indatoririle de gazda fata de un strain ee se aratase gata sa fie de ajutor familiei sale. - Era sa mor de ris, Vinatorule - rosti tam-Disam, cochetind, frumoasa - cirrd l-am vazut pe mingos dizind, bildibie, in apa I Ce-i drept era chipes saibaticuI, eaci pentru ea indeobste frumusetea unui om eonstituia un merit al lui, personal, dar puteam oare sa nu ma giodesc in elipa aeeea daca boielele eu care i$i dad use pe trup au sa iasa ori nu la spaIat? _;_ Mi-era ase teama sa nu te ucida, Judith - raspunse Vinatorut de Cerbi; ginde$te-te ee primejdie cumplita pentru 0 femeie sA dea asa buzna peste 0 duzina de mingo$i I • - De aeeea se vede c-al iesit $i dumneata afara, desi stateau toti eu musehetele Ia oehi? il mtreba fata, eu un interes mai vadit dec it ar fi vrut ea sa arate, afectind totusi o nepasare ee parea sa fie rodul unei indelungate experiente imbinate eu 0 innaseuta dibacie. - Care barbat ar putea sta eu miinile in sin cind vede o femeie in primejdie 'I Atita lucru ered ea stte $i un mingo. Rosti aeeste euvinte eu aerul eel mai firese din lume $i Judith il rasplati eu un zimbet atit de dulce, Inctt pina ~i Vlnatorul de Cerbi care era cum va pornit impotriva ei, datoriU'i banuielilor pe care Harry eel Pripit i le strecurase in Iegatura eu purtarea fetei, ii sirntl f'armecul, desi lntunericul noptii faeea ca jumatate din acest farmee sa se piarda. Astfel se statornici de indata un fel de inteleqere intre ei i;>iconversatia continua, fara ea in mintea vtnatorului sa mai staruie pare rile pe care Ie avusese la inceput
96

cind schimbase primele cuvinte cu ttnara cocheti din inima salbaticiei. - Dumneata, Vinatorule, cum vad, estt un om care se bizuie mai mult pe fapte decit pe vorbe - continua frumoasa oprindu-se linga el - ~i cred c-o sa ne Inteleqem de minune. Harry e mester la vorba ~i, cum i1 vezi asa, un munte de om, mai mult gura-i de el. - Te stiam, parca, prletena cu el $i prietenii, nu-l esa, se cuvine sa fie crutati cind nu sint de fata. - Lasa ca stim noi cite parale face prietenia lui Harry March. Daca-l las] in plata lui nu exista baiat mai de treabd in toata Colonia, dar cum incerci sa-l contrazici cit de cit, ai sa vezi ce pate~ti. Pripitul vrea sa fie toata lumea la cheremul lui, numai el sa fad. ce vrea. Sa nu crezi ca ma prapadesc chiar asa de dragul lui Harry, Vinatorule, mai mult chiar, a$ putea sa-ti spun ca daca ar iesi in vileag adevarul, si parerea lui despr e mine ar ajunge la urechile altora, s-ar dovedi ca nu crede lucruri prea bune des pre mine, cum nici eu nu cred des pre el. - Asa eel, ii place sa trancaneesca verzi ~i uscate $i des pre prieteni ca $i despre vrjijmasi rosti agale, pe ginduri, vinatorul. March e unul din oamenii aceia care cind i$i dau drumul la gura spun vrute ~i nevrute. Sint sigur insa ca ar vorbi cu totul altfel, daca s-ar gindi mai mult la ce spune. Uite, de ptlda, delawarii, Judith, sint tntr-adevar niste oameni care gindesc si care rumeqa 0 idee. Vitregia imprejurjirtlor, vezi dumneata, i-a fiicut sa fie mai Intelepti, ~i daca e vreunul care bate cimpii sa $tii ca acela nu are nici un cu vint de rostit cind se aduna la sfat iIi jurul focului. - Cred ca March bate cimpii de cite ori vorbeste despre Judith Hutter ~i sora ei - spuse Judith cu un dispret fati~, ridicindu-se in picioare. Ce altceva au de facut decit sa
IVinAlorul de Cerbl

97

vorbeasdi pe socoteala cutarei sau cutarei fete unii. dornnisori care nici n-ar fi indreznit sa deschida gma daca in lamilie ar mai fi fost si un frate. Dornnului March i-o fi plilcind poate sa faca glume pe seama noastr a, dar mai devreme sau mai tirziu 0 sa se caiasca. - Judith, prea iei si dumneata lucrurile in serios. Harry nu si-a ingddllit niclodata sa spuna nimic pe socoteala surorii dumitale, sa sul.; - Va sa zica ase - se repezi Judith, tamdu-t yorba va sa zica ai?a I Pe mine, deci, are obrazul sa rna foarfece cu limb a lui Invenineta t Hetty I Saracuta de ea I urrna ea cu un glas scazut si plin de amaraciune, tremurind toata, Incit abia mai putea rosti cum trebuie cuvintele - dinsa e deasupra oricaror clevetiri si rautati I Bietul copil I Dace dumnezeu a facut-o slaba de minte, slabiciunea asta e in pofida gre~elilor de care ea parca nici habar n-are, Nu cred sa fi fost cindva pe fata pamintului suflet mai curat ca Hetty Hutter, Vinatorule l - Sint sigur de asta, si sper ca in curind 0 sa se spuna lol asa sl des pre sora ei cea frurnoasa. Era atita duloasa sinceritate in glasul Vinatorului de Cerbi, inc it inima tlnerei fete se tulbura iar faptul cd pomenise despre nurii ei, nu micsora cltusi de putin placerea pe care 0 simti la auzul acestor cuvinte, desi Judith n-avea nevoie sa-i spuna cine va ca sa-$i dea seama cit de mare era Iarmecul sau. Totusi vocea Inca firava a constiintei nu lu inabu~ita, poruncindu-i sa raspunda, ase cum si facu fara sa stea prea mult pe ginduri. - Mi se pare ca Pripitul si-a ingaduit sa spuna unele necuviinte despre anumite persoane din garnizoana - adauga ea. Stie ca sint nlste oameni bine crescuti i?i nu poate sa le-o ierte in ruptul capului, fiindc5. t$1 da prea bine seama c:a n-o sa ajunqe ntciodeta ca ei.
D8

- Fireste nu s-ar gindi nlclodata sa ajungd in armata regala, inlrucit March nu are asemenea lnclinatil, dar daca e sa judecam lucrurile eu bun simt, de ce lin vinator de cas tori n-ar putea sa fie tot atit de vrednie de cinste ca ~i un guvernator? Si Iilndca dumneata ai desehis yorba, mi s-a plins ce-i drept 0 fata atit de saraca cum esti dumneata se invirteste prea mult prlntre tunicile stacojii si cinqatorile de mdtase. Probabil insa ca a faeul-o numai din gelozie; totusi nu-l cred in stare sa se ciHilsca de cuvintele lui ~i sa-~i fringa miinile de suparero, cum st le-ar fringe 0 mama care ~i-a pierdut copilul, Vinatorul de Cerbi probabil nici habar n-avea cit de bine ~intisera vorbele lui rostite cu atita seriozitate. In oriee caz nu vazuse bujorii ce inflor iserji ill obrajii deliceti ai fetei ~i nici trlstetea adlnca, ce asternu, 0 clipd mai tirziu, pe chipul ei 0 paloare mortala. Un minut, doua starut 0 Iiniste desavlrslta , nu se auzca nimic alteeva decit clipocitul apei. Pe urmii Judith se ridicii sl apucind mina Vinatorului i-a strinse eu toatii puterea, aproape con vulsi v. - Imi pare bine, Vinatorule spuse ea invalma~it ca s-a spart in sfirsit gheata dintre noi. Se ziee ea un prietesuq legat prea usor se terrnina cu 0 indelunqata vrajmasie, dar nu ered c-o sa patim i?i noi ase, Nu stiu cum se face, dar, zau, esti primul om in viata mea care nu cauta nici sa rna Iinquseasca, nici nu vrea sa rna. poarte pe cai gre~ite, ~i nici nu se arata a fi taler cu doua Iete. Oricum, sa nu-i spui nirnic lui Harry; 0 sil mai vorbim noi aitadata despre toate aslca. Indata ce-I slobozi min a din strinsoare, fata disparu in casa lasindu-l pe fiacau mirat linga cirma si ineremenit ca un pin in inima codrului. AUt de pierdut era in ginduri incit Hutter trebui sa urle la el sa ~ina directla vasului drept inainte, ca sa se dezmeticeasce, aduclndu-si aminte unde se afia.

ca

ca

1*

99

Capltolul VJ

Putin dupa pleearea lui Judith, 0 adiere U!~oarlise stirni dinspre sud; Hutter inalta 0 vela mare patrata, care fluturase eindva pe bordul unei corjibit cu pinze din Albany. Drept aeeea, vislele se dovedira de prisos ~i in vreo doua eeasuri ajunsera in dreptul eastelului. Pinza fu cobortta ~i barca pluti in deriva pina linga casa, unde fu legata de ponton. Nimeni nu mai ealcase pragul castelului de cind trecusera pe acolo Harry ~i Vinatorul de Cerbi. Totul zaeea eufundat in ltnistee ee domneste in miez de noapte, imagine a eelei mai depline singuratati in mijloeul salbaticiei. Intrucit banuia ei in preajma se aflau vrjijmasi, Hutter le atrase atentia fetelor sa nu aprinda eumva lumina, lux pe care si-l Ingllduiau deseori in lunile calduroase, ea nu eumva sa prinde de veste dusmanii un de se gaseau. - Ziua namieze mare nu m-as teme nici de un trib intreg de piei rosii, pazit cum sint de birnele astea groase, ei fiind in sehimb cu totul descopertti - spuse Hutter explicindu-le oaspetilor de ee le oprise pe fete sa facd lumina - pentru ea am intotdeauna la Indemlna, Incarcato. trei sau patru arme de nadejde; it am in primul rind pe "Cerbucid", 0 flintl ce nu-si gre$e$te niciodata tinta, Noaptea insa se sehimba soeoteala. AlIa cum e Intuneric bezna, te pomenesti eu vreo luntre ea se apropie de noi pe nesimtite $i cum $tiU pieile rosil umblii ell tot felul de siretlicuri cind vor sa te ataee, tnctt dupa mine e bucluc sa ai de-a face eu ei ehiar atunct cind soarele-i sus pe eer. - Am auzit ea pe vremuri ai fost marinar, mos Tom spuse Harry, izbit de unele euvinte folosite de Hutter - si gura lumii zke eli III avea 0 multime de nazdravanii de povestit despre nu $tiu ce batalii ~i vase seufundate in largul marii, daea ai vrea sa-ti daschizl inirna.
100