Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
Egiptul antic gi vecinii sii l4 lndia timpurie l6 Primul lmperiu Chinez t 8 Spafiul mediteranean 20 f'. :!" CercetAnd trecutul 22 Europa Evului Mediu intunecat 24 lmperiul Arab 26 America Centrali gi de Sud 28 Europa Medievali 30 China epocilor Tang 9i Song 32 Japonia, Koreea ;i Asia de sud-est 34 Australia si insulele din Pacific 36 lm;"riile africane 38 Civilizaliile nord-americane 40 Renagterea gi Revolufia Fran cezd, 42 $' Comertul pe glob 44 \ Fo rmarea Statelor Unite ale Americii 46 Revolutia lndustriali 48 $SoPoui rdzboaie mondiate 50 Revolutiile comuniste 52 Lumea noastri in schimbare 54
ai$
IruTRODUCERE IN
omuluiee
Pou"ttea omenirii
se intinde pe
))Istoria
500.000 de ani, de Ia Epoca Pietrei pini la Epoca Spafiului. Ne spune cum a apirut civiliza{ia, cum s-au construit imperiile gi ne explici cum a ajuns lumea la ceea ce este astizi.
Primii oameni au trebuit si faci marile descoperiri ;i invenfii: si ridice case, si cultive pimdntul, si comunice ;i si se conduci pe ei in;i;i. Lumea in care triim este rezultatul operei tuturor generafiilor care au trecut, ea fiind gi azi in continui schimbare. Fiecare an care trece se transformi intr-un alt capitol al uimitoarei noastre istorii.
lsroRrA OuuLUt
Povestea omului
&
Civiliza(ia egipteani
-Y,
F
\,q\
\tt
UJ
Povestea omului incepe acum vreo 65 de milioane de ani, cAnd au apirut pe PemAnt animalele numite Epoca Pietrei primate. Timp de mii de ani, I 5.OOO i.Hr. corpurile lor s-au modificat, au ajuns Primii agricultori de la 9000 i.Hr. si semene cu maimu{ele mari de Colonizarea astizi, devenind aproape umane. 2 500 i.Hr. insulelor Pacificului cca. 2000 i.Hr. Creierul lor a crescut, au invitat cum Dinastia Shang si foloseasci limbajul, cum si aprinde 1650 i.Hr.-1027 i.Hr. Imperiul Arab focul gi si-ti faci unelte. Omul modern 700-1400 d.Hr. \ aseminitor cu noi - se trage din Imperiul Khmer
aceste fiinte gi a 100.000 de ani.
802- I 402
d. H r.
Ramificatiile Drumului
Matasii Asia si Europa
RTPERE DrN
PovrsrEA OmuLUr
Epoca Spatiului -, multe civilizalii noi au inflorit in diferite pa4i ale lumii. De-a lungul intregii istorii, viata de zi cu zi a oamenilor s-a schimbat continuu.
Din jurul anului 15.000 i.Hr. si pani in zilele noastre - adici din Epoca Pietrei si pAna in
Imperiul Benin
I
400- I 900
d. H r.
Renasterea I 400-l 5 50 d. H r.
1\(7 t.Z'-..t.
":'\w*4
W A**:'
:-o'ry
'o$
PovESTEA OrvruLut
Civilizaliile din Valea Indusului jin 2500 i.Hr. Civilizaliile Greacd din 1400 i.Hr.
M.A,sunAREA TIMPULUI
De-a lungul istoriei, oamenii au mdsurat diferit timpul pe glob. Unii au folosit calendare
care se orientau dupd Soare gi
;i
Romand
},..)
F:
1/ t-
(ff::*-''.
|"
-l
Ch i n ezesc
inceput in 2l 4 i.Hr.
conducdtorilor lor. Astdzi, istoricii utilizeazd adesea un calendar creqtin ) care imparte trecutul in doud: prima parte, cea dinaintea naqterii lui Hristos (marcatd, i.Hr.), gi cea
de dupd naqterea
\\ 1t'.':'.'::"
\
'
lui (marcatd
2000 d.Hr.
d.Hr.).
anul
lmbricimintea copiilor
s-a
2000
?.Hr.
Anut
Ani numErali
Vikingii acosteazd in
l00l
d.Hr.
l*':s:l
ru)'Y]
l9l4-l9lB
d.Hr.
Epocn SnnlruLur
1950 d.Hr.
I
'MIGRATIA PE GLOE
Multi cercetitori cred cd omul modern a apirut prima dati in Africa. Pana in anul 20.000 i.Hr., oamenii migraserd sau calatorisere ti se stabiliseri pe tot cuprinsul globului. Cele mai mari distante le-au parcurs in timpul Perioadei Claciare, cind majoritatea marilor erau acoperite de imense calote glaciare, care lisau descoperite faSii de uscat peste care oamenii puteau trece.
-cnurA gr DEscoPERA
_?r -r ---r rr r r rl
Revolutia
Rusa
t9t7 d.Hr.
--,-_\___\-
-\
lsroRrA OnnuLUr
Primii agrieultori
&Primii
agricultori au triit in Orientut Mijlociu. in jurul anului 9OOO i.Hr., oamenii au descoperit ci boabele de griu ;i de orz, cizute in pimint umed, cresc ;i fac seminte. Aga ci au curifat terenul ;i au plantat 9i mai multe seminte. Prin jurul anului 6000 i.Hr., locuitorii din Asia de sud-est descoperiseri cum si cultive orez. Pe la anul 5000 i.Hr., in America Centrali si de Sud, oamenii cultivau cartofi ti porumb. Iar in jurul anului 3000 i.Hr., in Africa, cretteau deja mei gi yami (cartofi .::fi{i riJl' dulci). 'rir
,-I
.ll rt
PnTMELE ASEZART
Primele sate s-au dezvoltat in jurul anului 9000 i.Hr., in Orientul Mijlociu. Oamenii pirdseau satele ca sa vaneze, mai degraba decAt sa-ti petreaca
q#
PRIMELE CULTURI
Au trecut multi ani de incercdri pana cAnd agricultorii au invitat sd obtini culturi bune. Primii agricu ltori recoltau grau si orz
Oamenii
----------_____-
.{t
salbatic. Mai tarziu, acest grAu s-a incrucisat natural cu un soi de iarba ;i a rezultat un grau nou, cu seminte mai mari si mai pline.
orzul
;ffi,
ffi
- Cartofi
Orez Agricultorii de azi cultivi aceleagi plante ca 9i primii agricultori.
I
c,
Fost
jt
d,t
qestici
i20.0
PnlMu AcRrcuLToRr
Case la
latal Huyrik
ConnERTUL gr LTBERUL
scHrMB/rnocul,
Oraqele qi localitd[ile erau importante centre de comert. Agricultorii aduceau
din pietre
semipre!ioase
'PRIMELE Onnsr
lerihon d in lordan ia (constru it in ju ru I an u lu i 8000 i. H r.) si latal H uyu k d in Tu rcia (constru it in ju ru I an u lu i 6000 i.Hr.) au fost primele orate ale lu m ii. Orisen ii locu iau in case constru ite din cirimizi si pamAnt, uscate la soare, care erau inconjurate de puternice ziduri de proteclie.
foloseau bani. Ei fdceau troc, adicd schimbau intre ei bunurile de care aveau nevoie qi care erau de valoare apropi atd,.
Oile gi caprele au fost prima data domesticite 5i crescute de fermieri pe la 9000-7000 i.Hr.
UturToARE
Hiiyiik, majoritatea caselor aveau,,uga din fa!i" prin acoperig, pentru proteclie. Oamenii urcau pe sciri ca si poati intra in casi.
Tn Qatat
'I
.--_r --s.
_\
/
Primii agricultori
munceau din greu
sd adune manual
recoltele. Secerile erau simple unelte de tdiat, cu mAnere de lemn, cu lame ascutite, din piatrd, ca rAndurile de dinti.
/ i I
pLANTELE: Tehnici
agricole \ \
--*
L--rr---rr-r-rrr--rrr
&Naliunea egipteani s-a creat in jurul anului *' "'o'";,"ii'''ioo.'0"* 3lOO i.Hr., atunci cind doui regate mici s-au unit PnocesluNE FururnnnA Egiptenii ci spiritul
si fie conduse de un singur regee Oamenii gi-au numit regele faraon ;i credeau
9i au inceput
credeau
OO
de ani de atunci inainte. Egiptul a ajuns ilHii,T?lg:l;j::Tj?,i",. gi puternic, iar faraonii cereau tribut sau daruri persoane imporrante aveau parte de o procesiune' in care erau importante de ta linuturite invecinate, mai stabe. purtate citre morminte in
coribiile funerare.
bogat
emutui poate supravietui dupi moarte doar daci trupul sdu era conservat. Astfel, pregiteau mumiite uscdnd tirp,irite in sare
Piramidele erau
morm intele co n stru ite
ram id a
Dnrr UUITOARE
mumificali. Pisici, caini 9i goimi erau, de asemenea, transformali in mumii.
Unete erau animate de companie, mumificate pentru a-si insoti stipinut in viata de dincolo.
r4rUh
+, VEcrNu
t{
EcIPTULUT
p
"*.-\,V
p
Mu lte civili zalii bogate ti putern ice s-au invecinat cu Egiptul. Sumerienii, babilonienii si asirienii au trait pe teritoriu I actualu lu i I rak. Fen icien ii, canaanitii si evreii au triit pe malurile estice ale Marii Mediterane. Adesea se
mormintut
reli
olll li
fld
n
"h*$-t
,s"*
fiqf,Y
ficeau comert in buni pace, dar uneori I u ptau intre e i pe ntru te rito ri i
.
Agricultor utilizAnd
un shaduf pentru irigarea cAmpului
pe
Cufdr
plin cu
bogatii, pe care
faraonul sa le
foloseasca in viata
..9.1
de dincolo
t{
rt\
ir$$
* 'DARUL
Femei
bocitoare,
platite
sa sa
plAnga 5i
se tAnguie
NTLULUT n u meau tara ,,darul Nilului". Aproape in fiecare an, Nilul se revirsa peste malu ri, ad ucdnd pe cim p u ri le u scate apa p roas pata si mAl fertil. Agricultorii aveau nevoie de acest,,dar", ca si le creasci recoltele.
Egipten ii isi
t\ ff"urA ? Locunl
I
L--------r---
I-rrrrrrrrr
rr
rr
rrr
r-r
rri
gr DEscopERA
r r rrr-r r --,
csLesRE: Marea
Piramidd /
lsroRrA OuuLUr
India timpurie
&Multe
schimbiri au avut toc in trecutul foarte indepirtat din istoria lndiei. Din anul 2500 i.Hr. pAni in 1500 i.Hr., oamenii din Valea lndusului, din nordul lndiei au triit ca agricultori. Apoi au venit invadatorii, indo-arienii. in urmitoarea mie de ani, s-a dezvoltat civiliza{ia hindu. Era o combinafie de tradi{ii ale lndiei timpurii ;i credin{e indo-ariene. lndia a fost impi(iti in doui regate separate, conduse de rizboinici. Primele legi gi obiceiuri hinduse au fost scrise pentru prima '': dati in cintecele sfinte, numite Vede, pe la anul 600 i.Hr.
Capitala lui Chandragupta, Pataliputra, avea ziduri din lemn, rezistente \ Santinelele
vegheau din
turnurile inalte
3{
il
f.n'
cr:
r
-t
.
rerJ
:=4F
lruon TTUPURIE
PnTMUL ITUPERIU IwprAN
Chandragupta Maurya a fost un tu ptator h ind us. inainte de ven irea lui Ia putere, lndia era constituita din mii de agezdri mici, in care se vorbeau limbi diferite si care aveau obiceiuri specifice. in jurul anului 322 i.Hr., el a creat un nou imperiu, care a unificat si a controlat o buna parte d in nord u I si d in centru I I nd iei.
Soldalii indieni
lu
Indiei. Aceste oraqe aveau forturi , palate, bdi in aer liber qi case confortabile, din cdrdmidd. Locuitorii Vdii Indusului se ocupau cu agricultura, comertul, arta qi meqtequgurile. Erau conduqi de
regi -preo[i.
i:
ptau cu
arcu ri ,
sageti si sulite
DNrr UUITOARE
* in timp ce restut lumii se descurca firi
canalizare interioarS, casele din Vatea lndusului aveau deja bii, api curenti si canalizare.
* 'Nor
Lrcr RrLtctoAsE
Regele Ashoka era nepotul lui Chandragupta. Si el a fost un rizboinic puternic. Totu;i, dupa numeroase batalii cu poporul Kalinga, in care 1 00.000 de oameni au fost ucigi, el ti-a dat seama de misura violentelor. A devenit budist ti a dat multe legi noi, care au a baza pat n ice e invilitu ri
I I
.,:W
Irrr GonruA LA
si spitale.
LuprA
in
185 i.Hr.,
r -r?r r r r I I I I I I I I I r r r rr
si
cnurA $r DEscoPERA
MAMIFERELE: Elefanfi PICTURI $l SCULPTURI: Arta hindusd
cucereasci noi teritorii. Mergeau la batalie calare pe elefanti sau in care trase de cai. Elefantii bine dresati purtau armatele la Iupta.
lsroRn OuuLUr
Primul Imperiu
Ohinen
&Timp
de mii de ani, china a fost impa(iti in doui imperii distincte. Apoi, in 221 i.Hr., Prinful Zheng din regatul Qin, a cucerit celilalt regat gi s-a declarat pe sine Shi Huangdi - Primul impirat Suveran al Chinei. Ca si protejeze noul imperiu de nomazii belicosi, care locuiau la granifa de vest a acestuia, a dat ordin si se construiasci un zid de apirare uriag Marele Zid Chinezesc.
trase de cai
m Ir
Cand a murit, Shi Huangdi a fost Tnmormintat cu 5000 de rdzboi n ici di n teracotS,
AA
SrnrELE coMBATANTE
Perioada cu prinsd intre 48 I i. H r. si 221 i. H r. in care China era divizata in regate rivale, este numita Perioada Statelor Combatante. Printul Zheng a putut si infrangi ;i celelalte state
,
si
Garda imperiali
a armatei Qin
';r",":':,;u
+?
:Ifl:1,1.?:
^ -
J*l',J*:Hnezdsau
,,' ,l'
anului 1650 i.Hr., pana in 1027 i.Hl. Shang erau agricultori si fierari iscusiti.
:xTJ;il,'.:i:,?!?Ti;li'5:',T,i',1fii,
t
\
$"
;1il5ff:,:?ffi::"J:::H:l,lTli'''
perioada Shang'
,'ti,Di l\
iIl'SV:*
,,Wi_\,
i.Hr.
Cand printul Zheng a ajuns a facut multe schimbiri, ca si tine im periu I su b control . A dat legi noi si a numit alti oficiali. in plus, a oi ,it u *iri.at sistemul
impirat,
poatd
lfffi
hllfi
effd;jllbiffiffi-r& ru
ffi&66sb
invifat
scriind cu v'srr 'lrrrrrv Ls o pensuli
chinez,
si
poduri.
'
I
I \.
i
at
" strimo;ilor
I | -v I li *^!l
TARDEREA
CAnfllOn
-,t I i
LOCURI CELEBRE:
lsroRrA OvruLUr
Spafiul medlfuranean
&
lntr" 8OO i.Hr. gi 500 d.Hn, teritoriul din jurul Mirii Mediterane a fost leaginul a doui mari
civilizafii. Grecii antici erau marinari, agricultori ;i megtegugari care triiau in mici orate-ceti{i independente. Perioada lor de glorie a fost intre 500 i.Hr. gi 350 i.Hr. Romanii din Antichitate erau excelenfi soldati, constructori 9i ingineri. Pini la anul 200 d.Hr. au stipinit un imperiu care se intindea din Germania de astizi, pini in nordul Africii gi in Orientul Mijlociu.
Oragul Roma 200 d.Hr.
* 'RoMA
Roma era capitala agitati, zgomotoasa ti aglomerati a tmperiului Roman. in jurul anutui 300 d.Hr., ajunseserd si locuiasca acolo un milion de oameni. imparatii si cetatenii bogati locuiau in vile splendide ti in
Basilica
- birouri
guvern am entale
Palatul im perial
si tribunale
OnAguL ixcnoPAT
Pompeii a fost un oraq prosper, la sud de Roma. in anul 79 d.Hr., a fost ingropat sub lavd gi cenuQd, dupd erup[ia Y ezuviului, vulcanul din apropiere. Cu toate acestea, straturile de cenuqd au conservat clddirile qi tot ce era
in
fiind ulterior
Teatrul lui Marcello mii de oameni veneau aici pentru piese de teatru
Colina Capitoliului locul unui mare templu al lui Jupiter, stapAnul zeilor romani
Cascd
Spnnul
MEDTTERANEAN
Scut
Armurd de corp
Sabie Tunicd
de IAnd
Sandale
T" \ni*'
t--^r/-
,--
'ARMATA RowTANA
Soldatii romani erau cel mai bine antrenati din lume ti aveau cele mai bune arme. Au construit drumuri lungi, drepte, pe care sd mirsaluiasci, si forturi, ca si apere Imperiul Roman
d
A +-.
-.41-\--
^r4
/-i
-r*n.
e atacu ri .
Colosseum
- arena in care
ri se
Parthenon
dedicat
UTUITIIARE
Circus Maximus locul unde se de care
desfasurau cursele
Romanii au inventat primul beton adevirat amestecind ap5, prundig 9i cenu95 vulcanici.
rrr!
PLANETa
lcan
SPORTURILE:
f ----rrrr---rrrrrrr---
Jocurile Olimpice
lsroRrA OuuLUr
0erceffitnd
W Ln
sAPAr
tre0utul
cerceteazi trecutul - au metode diferite de-a afla cum triiau oamenii in trecut.
Arheologii citesc documente vechi sau cerceteazi ruinele clidirilor antice. Pot utiliza, de asemenea, tehnologii moderne, precum scannerele sau microscoapele, care pot vedea prin bandajele unei mumii sau pot examina particule infime de polen ale unor plante cultivate cu mult timp in urmi. Ultrasunetele pot gesi obiecte ingropate adAnc ?n pimAht, razele X scot Ia iveali adeviratele arme, ascunse de straturi de rugini, iar computerele reconstituie realitatea din ruitle.
Arheologii
cartograf iaza
5i impart situl
Excavatiile arheologice -numite, pe scurt, sapaturi- ne ajuta sa descoperim trecutul. Sapitorii indeparteaza straturile de pamAnt, unul cate unul, ca sa scoati la iveala rimasitele antice. Bijuteriile, pielea si fragmentele de tesaturi ne spun cum se imbricau oamenii. Armele ne spun cum se luptau si cum mureau. Vasele pentru gatit si resturile menajere ne fac o idee despre ce mancau si daca erau bolnavi.
Se fotografiazd
Gridurile se agazd
pe obiectele partial ingropate, apoi li se fac fotografii pentru a li se stabili
dimensiu
n
ile
lmaginile computerizate ale capului lui Ta-bes, tnumia unei femei din Egiptul antic
22*#F
'\tfr.
ir
II
CeRcerAruo
Tnecurul
in Australia
qt
CUvANTUL VoRBrr
Computerele sunt folosite pentru a tine
evi d enta descoperi ri
I
or
Arheologii sapd tanturi de testare ca sd cerceteze situl Proptelele suslin peretii tanturilor
Majoritatea oamenilor din vechime nu Stiau sd scrie sau si citeasci. Astfel si-au antrenat memoria si poata retine informatii importante, legende si povesti pe care le transmiteau mai departe, pe cale orald. Si azi cuvintul vorbit poate fi inci o sursa de informatii foarte utila pentru istoricii care cercet ez6, trecutu I
a
oi,
Sdpdtorii
folosesc pensule
ca sd indeparteze
*"tr$ J
,*is..i'
a.
u{4.'
ffi ,\
i&u-.*
;
\:>-
r
. '\t-.'
rrr
rrrrrrr-rrr-rrr
_?r
rl
,.t
-Y
cAUrA $r DEscoPERA
COMUNICATII: Scrierea ANATOMIA TEHNICII : Tomografu
I L-----r------rrrr--r--
i
I
,l
-'..Creta,
*1.
+23
lsroRrA OvruLUr
Scandinavia
patria vikingilor
lrurEMErEToRr VrKrNcl Nu toti vikingii erau calareti. Fam ilii intregi de agricu ltori au parAsit Scand inavia in cautarea u nor
pamAnturi mai bune. Ei s-au stabilit in Scotia, lrlanda, Rusia, Franta, Anglia, lslanda si Croenlanda. in
an u I
1
00 1 d.
r. s-au asezat si in
si arta.
Casele de lemn aveau acoperisurile din iarba imbibata in gras i nt e
t
1
Sat Viking
in Scandinavia
24
RAzBotNtct CrLTI
Celtii erau rizboin ici d in centru Asiei, care s-au stabilit in nordvestul Europei pe la anul 750 i.Hr. Erau agricultori, vdnatori si fierari iscusiti. Triburile celtice din Franta si Germania au fost cucerite de romani in jurul anului 50 i.Hr., dar s-au mentinut la putere timp de sute de ani in lrlanda, Scotia si in Tara Calilor.
I
RTcELE FnnructLoR
Carol cel Mare (Charlemagne) a fost regele francilor. El a fondat un vast imperiu in nordul Europei si a obligat popoarele cucerite si urmeze religia cregtini. Dorea si
\\
pentru gAt
Bijuterie celti
formeze un nou lmperiu Roman, incoronandu-se el insuSi Sfantul imparat Roman in anu I 800 d. H r.
Cordbiile vikinge aveau adesea sculptat in fata (la prora) un cap de dragon
*'
Dnrr UutToARt
;k cetlii puneau adesea
Negustorii pe vikingi calatoreau pe distante lungi ca sd faca schimbu ri
deasupra ugii de [a intrare captete dugmanitor invingi ca s5-i apere de spiritele rete.
6nurA $l DEscoPenA
-/rr
r:
-rr
rrrrrrr-rrr
rri
l---r---r-------------
fu25
lsroRn
OMULUT
Imperiul fuab
&
Murulmanii sunt cei care urmeazi invifitura islamici, credin{i propoviduiti
---'-:-'l.'*--,,:-. - -..j--"
de profetul Mohamed, care a triit in Arabia, intre anii 570-632 d.Hr. Dupi moartea lui Mohamed, islamismul s-a rispindit in multe pa4i ale lumii, prin negustorii musulmani ;i prin soldafii musulmani pornifi si cucereasci noi teritorii. in jurul anului 8OO d.Hr., lmperiul Arab era deja bogat ;i puternic. Se intindea din sudul Spaniei pini in vestul Chinei gi avea multe orate gi ageziri minunate. Conducitorii imperiului se numeau califi.
In biblioteci se gaseau mii de carti si manuscrise
a,
LAPITALA
Bagdadul, din actualul lrak, a fost capitala lm periu lu i Arab. A fost fondat de califul al-Mansur, in anul762 d.Hr. Orasul era construit circular. Palatele, moscheile ti colegiile erau in centru. 5colile, spitalele si locuintele muncitorilor se aflau de jur imprejur, spre exterior.
Pagini impodobiti
4GEAffi';ffi, tot
Pe cuprinsul lumii musulmane oamenii erau guvernati dupa legi care aveau la bazd cartea sfdntd a lslamului, numita Qur'an. Cetatenii de alta credinte erau tratati corect dar trebuiau sa pliteascd taxe in plus.
65 d. Hr.
luPERruL Anne
* 'ARTE
5r MESTESucuRI
Muncitorii de pe tot cuprinsul Imperiului Arab erau me5tesugari pricepuli: olari, liglari, sticlari, fierari, tesitori de covoare. Faceau obiecte minunate, cu care impodobeau moscheile, palatele ti locuintele. Negustorii europeni si asiatici cilatoreau citre tArgurile din ora5ele musulmane ca si cumpere obiecte musulmane si sa vanda blanuri, mitase si mirodenii.
Babur, primut impirat mogul, a c6gtigat prima bititie pe cind avea doar 14 ani. Bagdadul avea peste 65.000 de bii publice.
Ulcior de
1
a
il
Delicati veseli musulmani
Mosch, loc
de rugaciune al
a-r \
-o
RAzBOINCI MUSULMANI
impdra[ii moguli au pldtit generos bani pentru a incuraja arta, arhitectura qi invd[dmdntul. Acegtia au creat o civili za\ie noud in India, ci vi liza\ia moguld, care cornbina stil urile arhitectonice
impiratuL mogut Shah Jahan,
la
cu
inaret.
Astronomii
fo
loseau
i
astro lab
i ca sa
traseze pozitia
stelelor
rte
Indii.
rr-----r----rr-rr--rIri
Colegiile 5i ;colile au fost infiintate pentru stud ierea astronom iei, sti i ntelor si
med icinei
6nurA sr DEscoPERA
*27
lsroRrA OuuLUr
lillilili il1'::iil3;ff:il;3'
AztEcE
Aztecii se temeau cd, intr-o bun a zi, lumea se va sfArsi. Ca si impiedice acest lucru, credeau ci trebuie sd hraneasci zeii cu singe de om. Astfel, plecau la razboi ca sa ia prizonieri si sa-i ucidd ca sacrifiu
'SAcRrFIcu =
n#H;i#i;fi6
ldffiGEsf**
4f,-trH*?r$t
.:j:'j-:'r'"';r*t
I protector
*
JocuRr
Sportu I favorit al aztecilor era u n joc cu mingea numit tlachtli sau pot-a-tok. Doua echipe incercau sa loveasci o minge tare, din cauciuc, si sa o bage printr-un inel fixat de un zid. Era un joc rapid si
Doar nobilii aveau voie si-t joace, iar an u m ite zile festive, ech ipa era sacrificat a
zeilor.
,t{
AnrE gI MEgrEgucuRI
din America Centrald, aveau meEtegugari foarte priceputi. Au sculptat statui frumose'
Popoarele
caP,
din pene.
stAnga
- pistra
de
Scu tptu
ri
CAmpurile terasate erau taiate in pantele golase ale muntilor, pentru agricultura
\\
Templul lui Tezcatlipoca,
,,Oglinda Fumegendd", dedicat unuia dintre
-ttt''
,r' ir
qg
la
sat
l0 m
VIATA LA MUNTE
lncasii au stipanit, de pe la anul 1400 pana in I 533, un vast imperiu in Muntii Anzi din America de Sud. Au ridicat orate cu palate si temple ti cu mii de kilometri de d ru m u ri . Oamen ii se ocu pau cu cultivarea porumbului si a cartofilor si cu cresterea lamelor, pentru lana.
l:
'"unte
incas
Aztecii au preparat prima ciocotati din Lume, din pudri de boabe de cacao, ap;, miere 9i mirodenii.
----------
-l
qF2s
lsroRrA OuuLUt
Europa Medievalf,
&in
p"rioada medievali, incepind cu anul I ooo pini la 1500, Europa a fost condusi de regi gi regine. Ei se bizuiau pe ajutorul lorzilor, al cavalerilor ti pe cel al conducitorilor bisericii. in schimbul acestui ajutori primeau pimint. Stipinii piminturilor erau foarte bogafi. lgi puteau permite si locuiasci in castele splendide, si consume mincare buni ;i si poarte haine frumoase. Piminturile lor erau lucrate de oamenii de rind care dideau stipinului din alimentele pe care le oblineau, 9i uneori i'ir:r:l\i tr;t i iffih bani, in schimbul unui mic bordei si al unui petic de pimAnt.
- :' li + '!'-.t dE r:d,:t;Td I
-).
rt+,ti
I t
ri
I I !
I
I I
* 'CASTELE
MEDIEVALE
Primele castele, construite in jurul anului I 000, erau facute din pamAnt Zidul gros de piatrd si lemn. incepAnd cu secotut al XIll-lea, proteja castelui si cladirile s-au construit fortirete masive, din inconju ratoare piatra, cu ziduri groase. Orasele s-au dezvoltat in jurul castelelor Castelul Conway, Tara si fortaretelor, pentru proteclie. Galilor, construit intre 1283-1 287
Dnrr UulrOARE
;t
nrmura compteti de
.l'r
,$ 'i
tupti a unui cavater era at6t de rigidi 9i grea, Tnc6t acesta avea nevoie de ajutoruI unui cavater
antrenat special, numit scutier, ca si o ?mbrace.
i-$' -,,&d
U.' .l{'
-ra
EURoPA MEDTEVAI-A
* 'CAVALERT
5r DoMNTTE
Cavalerii erau soldati care luptau cilare. Era de datoria lor si-i ajute pe regi sd-si apere pamAnturile. De obicei, cavalerii proveneau d in fam ilii
nobiliare, dar un soldat foarte viteaz putea fi innobilat drept rdsplata. Cavalerii trebuiau sd se poarte curtenitor cu doamnele. U nele dom n ite ingad u iau cAte unui cavaler si poarte o eSarfi sau o mAnuSa de-a lor, drept semn al loialitatii Ior.
- pentru
* 'LA
portanti
Turnul fnchisorii cu o temnita
su bte ran d
Cruciadele au fost rdzboaie purtate intre cre5tin i si m usu Iman i. E i s-au lu ptat pentru dom inatia asu pra PamAntu lu i Sfant teritoriul din jurul ora;ului lerusalim. Cruciadele au inceput in I096, cand
soldatii creStini au mirsiluit citre lerusalim, si s-au sfirsit in 1291 , cAnd armatele musulmane i-au alungat pe crestin i d in Tara Sfanta.
PUTEREA BlsERIcu
Biserica cre5tini a jucat un rol foarte
important in viata Europei medievale. Era foarte bogata ;i puternica ;i controla majoritatea sp ital el or, tcolilor si colegiilor.
Cilugir scriind
un
manuscris intr-o
ministire medievali
CnurA $r DEscoPERA
-arr--r
Procesiuni
Castele
lsroRrA OuuLUr
&
Ir"parafii Tang au condus China din 618, pAni in 907. Au cucerit noi teritorii,
*'
au construit orate importante, precum Chang'an (azi Xi'an), ;i au incurajat comerful. CAnd s-a pribugit imperiul Tang, China s-a impa(it in cinci regate rizboince. Dinastia Song a preluat puterea in 960 ;i a reinstaurat pacea. impirafii Tang 9i Song au prefuit arta gi stiinfa, in perioadele acestea inventindu-se multe lucruri utile, cum ar fi tiparul, busola si racheta.
Santinelele
stateau de veghe deasupra fiecarei porti a orasului
de locuitori traiau aici,printre care imparatul si toti dregatorii sii, nobili bogati, negustori si invatati.
Dnrr UUITIIARE
Drumut Mitisii avea peste 7000 de kilometri tungime. Unui negustor Ti trebuiau tuni de zile, ureori chiar ani, s5-[ stribati de [a un cap;t [a attut.
Fermierii cdrau porci, gaini si legume in care trase de cai, ca sa le vAnda in pietele orasului
(t
in perioada Tang
tr vrsrul sr-NrALNEsc
si Kaifeng OraSele "?rruL Chang'ancapitul esticsealintindeau Matasii Drumului amandoui cdtre
MoNGOLII RATACTTORI
Mongolii erau nomazi, hdldduiau peste pdqunile din nordul gi centrul Asiei. f,i au atacat China de Nord in perioadele Tang qi Song. in 1206 s-au unit sub conducerea unui rd,zboinic pe nume Gingis-han gi au inceput sd cucereascd teritorii.
mai importante orate comeciale din est 5i din vest. Negustorii din Europa ti din Orientul Mijlociu calatoreau citre China pe Drumul Matasii cu aur, tesituri din bumbac si piele, pe care Ie schimbau pentru mitase.
W
Negustori Song vAnzAnd mitase
l\,
ne, 1n 12,' Cha ngl'al ft etziiduri inco njr CO cn u ura 'er ri e e p imAnt ,rn ice p ute oa tte =de izi iz cA d.r, si ca rdrmi;
I
,a
fid
ft
'CATRE PTRFEcTIUNE
Portelanul - ceramica foarte delicati, frumoasa gi lucioasd - s-a inventat in China, cu vreo 1800 de ani in urmi. in timpul dinastiilor Tang ti Song, olarii au experimentat multe tipuri noi de ceramica pentru a obtine cea mai frumoasi ceram ica vazuti vreodata.
rrr -2rr r r
cnurA gr DEscoPERA
Chan'an MARI PEnsorunurAfl : Gingis-han
LOCURI CELEBRE:
rr
--.1
L--r--rrrrrrrrrrrrrrr-
+33
lsroRn
OrvruLur
,..:,
r
_
'/.
l_,ig=
"' r''.'.:::.r_,,'-"
*)--r,,.i
o -"q,,i.j'
rir, l,,,
,,*_
i, ,,,r
.:--,=.
"il#;;
Viata la curtea Japoniei era plina de eleganla ;i gratie, dar guvernata de reguli foarte stricte. Era foarte important sd iei parte la ceremoniile traditionale, sa fii manierat gi sa dai dovadi de respect. La curte, femeile stiteau departe de vizitatori - daci acestia nu erau rude sau prieteni apropiati - in spatele unor paravane delicate, ficute din hArtie sau Iem n
.
il;i:;'"desudes'f
N
Curtea japonezi la
DE
ituD-Esr
Dnrr UuItlARE
* Cele mai etegante femei japoneze igi pictau fala cu atb gi dinlii, cu negru. Dinlii erau innegrili pentru ci fardul atb de pe fali ii f;cea si a rate ga tben i.
Agricultori
khmeri,
cu
o
ltivan d rez
(r
i
Munci agricole
lingi
* 'IMPERIUL
DINASTIE COREEANA in 668, dinastia Silla, din Coreea,
a preluat controlul asupra cAtorva regate mici, formAnd un stat puternic. in 918, dinastia Koryo a venit Ia putere. Datorita pozitiei sale geografice, Coreea a devenit o legaturd importanti intre China
si J apon ia.
KnMER
Un sowan coreean,
pa Delic te,p ,,nouri de :a
hArti e,
CO drCr rate cu
CO OD
munt si ti
pnci pictati
lndon ezia
nAmroAREA
Mnr-AcA
Toli negustorii care doreau si cumpere mirodenii din lndonezia erau obligati sd navigheze prin Strdmtoarea Malaca - un canal ingust intre insula indoneziana Sumatra si Peninsula Malaezia. De pe la anul 800, strAmtoarea era controlata de regi budisti. Dupa anul 1 400, a fost sub controlul sultanilor musulmani.
I -vv --I I II-r I I-r r r -tl
AUTA $r DESCOPERA
LOCURI CELEBRE: Borobudur cAuqroRr gr EXPLoRAToRT :
I I
lmperiul Khmer
f --r--r----------rrrr-
lsroRtA OnnuLUt
.'........-..._.....''.
Australia 9i Noua Zeelande pimAntul natal a triburilor aborigene ;i al poporului maori
Spiritele strdmogilor erau cioplite deasupra portii, la intrare, pentru a-i proteja pe cei dinauntru
q, 7Iru
Hei-tiki sau pandantiv piesi de jad maori
NOUA ZTELANDA
Tribul Maori a fost primul care s-a stabilit in Nou a Zeelanda. Erau luptatori viteji, si se ocupau cu agricultura, vAnitoarea si pescuitul. Maori a construit case de lemn grupate in sate, a;eziri mari si
fo rt
i
icate
Pegte sculptat
in lemn din
insulele Solomon
rLProRr PnrcEPUrr
Bastinasii din insulele Pacificului erau mari mesteri cioplitori in lemn, scoicd, os de balena si piatri vulcanica. Maori au facut scu Iptu ri m in u nate intr-o p iatra d u rd, verde, numita jad.
Mantie
il fustaneld
textila, numit| in
364r
buni constructori de ambarcatiuni. Strabiteau distanle enorme pe Oceanul Pacific in canoe cu furchet, ghidandu-se dupa soare gi stele. Au desenat ha(i dupa rutele marine intre insulele cunoscute, pe tulpini de plante, cochilii si pietre.
qtfirMr
AusrRALrENr
Canoe cu furchet
in climatul dur australian, viata e grea. Familiile aborigene (primii locuitori ai Australiei) traiau in adaposturi facute din piei de animale ti crengi. VAnau canguri si pasAri, sipau dupa ridicini si larve,
adunau seminte si prindeau crustacee.
inventat surfing-ut. Jara lor nata15 avea ptaje minunate si valuri uriase.
Ptasele de pescuit ale maoritor aveau aproape 800m [ungime.
I---
- -r
-rr
- --rrr-
--r---rl
tr37
lsroRn OruuLUl
Imperiile afrieane
&Afr,."
a fost leaginul multor civiliza{ii importante, fiecare cu propriile obiceiuri, cu limba 9i credinfa sa. Unele s-au dezvoltat in jurul marilor orate aglomerate, precum Cairo sau Tangir. Acestea erau stipinite de arabi, care au construit palate, colegii gi moschei. Alte civilizafii, ca cea a regatelor din Ghana (700-1200) ;i Mali (1200-t s00), au prosperat prin cregterea vitelor ;i
.
I
*
--
-'--.
,'-'-
'
exploatarea auriferi. Ora;ele-state, precum Kilwa gi Mogadishu, de pe coasta de est, ficeau comert cu sclavi ti fildet,in lndia ti Arabia.
.rt,,.t,
"r,,..Krr"_,
r.i -
*{#
inteti
-"
dry.\
'itt rtr. '
* 'BRoNzuL
DrN BrNIN
Me;tesugarii din Benin au facut statui in forma de capete cu care decorau panouri patrate din alama ;i b ro nz. Statu i e e rau a;ezate in altarele de acasi, ca sd Ie aminteasca de strdmosii decedati. Cu aceste panou ri se decorau si palatele regale.
I
"$
lvrPERuLE ArnrcANE
lneI de aur, decorat cu un etefant
ASHANTT Poporul ershanti a trdit pe teritcrriuI Ghanei de azi, intre anii I (j(X)- 11XX). Regii
acestuia stzlpAneau cele mai lnLllte rnine de aLlr din Alricer. Aurerrii ashernti au l'z-rcut Britari
Aunul
,\
\ \ \.\
t l''r
pentru gtezni
*" .ffi
ffip RW
^
CENTRE DE lnrvATAMArur Orasu I Tim bu ktu, actualu I Mali, a fost un centru de invatimAnt renumit,
i I
t-._
[:
I tl
care avea multe scoli. S-a dezvoltat aproape de rutele caravanelor de cam ile care traversau Sahara si a inflorit din comert.
' . ',
Casele aveau
f
I
;- ri-iltl"r\
'';\tt1''t,.tr1rt,i.,,,
| ''
\i *'\' \
..1
bogati cumpdrau
II
f.a
Tarc
hd
DNrr UUITOARE
Suttanul din Kil,wa era foarte bogat. in juruI anutu a 1I*30, eI a construit un palat din corat, cu peste 100 de camere gi piscini.
"
pistor
a observat c5, dupi ce pigteau boabe de cafea satbaticS, cdprele sale nu mai dormeau.Aga s-a descoperit cafeaua - cea care ne tine drepti.
plC'l-Urqi qii
cAUrA $r DESCOPERA
$tiJLfTUfi!; Obiecte din bronz cAmrerftt gi [xpl-snATsf{i : Sclavia
lsroRrA OruuLUl
Oivilir,iltiile nllrdrnfieri0ane
{?
./)'!) /
America de Nord
/
pimAntut
CAndva, in America de Nord, triiau peste 300 de triburi de bagtinasi. Vorbeau multe limbi diferite, iar felul lor de viafi diferea de Ia o regiune la alta. Dar erau gi aseminiri intre triburi Toti au gisit mijloace de supraviefuire in medii ostile gi toti respectau natura. Erau cu tofii mettetugari pricepufi 9i erau mindri de tradifiile gi de obiceiurile lor strimosesti.
I
{,;l;;
.
-H:;''cane
Tribul lroquoi a trait in teritoriile impadurite din estul Statelor Unite de azi, intre anii 1 600-l 800. Satele lor erau alcatuite din citeva case Iung: d in lem n . Se ocu pau cu vinatu I s i cu
agricu ltu ra.
Circa
l2 familii
intr-o
casd
aproape
locu iau
lungime
Locuitori irochezi
Sdtenii cultivau
cAmpuri cu
porumb, fasole
si dovleci
oo4r
ClvtLtzATnLE NoRD-AMERIcANE
Cort
Iglu
/ "/
'CnsA 5t PAnArurul
Modul de viata al bastinatilor americani diferea de la o zond la alta. in zonele impadurite, ei Iocuiau in case de lemn, vinau caprioare, elani, sau ur5i. La cAmpie, locuiau in corturi facute din piei de animale ti vAnau bizoni. in sudul fiebinte, casete erau construite din caramizi de pamint uscate la soare, iar oamenii cultivau porumD, pnn porumb,prindeau iepuri sau adunau
se m
i
,'/
/'l: '<{l
ectoan
PaiufeH
Case
din
caramizi de pamAnt
-'{
rr
Dakota
Pueblo
nte.
*'
LAoLALTA
Confederatia lrocheza a fost o alianta de cinci triburi bastinate - Mohawk, Seneca, Oneida, Onondaga si Cayuga. S-au aliat intre anii 157 0-l 780, ca sa lupte impotriva dutmanilor si, mai tarziu, impotriva colonistilor europeni.
Dnrr UturoARE
*
Poporul inuit din nord a inventat ochelarii de soare erau ficuti din lemn sau os, care te proteja ochii de lumina orbitoare reftectati de gheati gi de zipadS.
Casele
lungi erau
'[:!
1/t; .;rj'
.'Anflsrl
lndienii bistinati din America
uti I izau d iferite materiale,
de la pietre semipretioase, numite turcoaze pAna Ia mici, pentru a confectiona diverse obiecte, foarte frumoase.
Desen fn
forma de
spirala
I--
r - - - - - r r r r r r - - - rl - - - - - -
'
in jurul anului
L------r--------------
100
lsroRn OuuLUr
-)
( l
&
au inceput cu Renagterea, care a schimbat modul in care mulfi oameni vedeau lumea. Au urmat ideile religioase, care au stirnit dispute amare,
P"rio"da cuprinsi intre 14oo 9i l8O0 *r RrvoLUTrE! a cunoscut multe transformiri in Europa. Acestea Revolutia Francezi a izbucn it in
1789, ca o formi de protest ?mpotriva proastei guverniri, a taxelor imense, sdriciei si lipsurilor. Rasculatii au atacat palatul regal, au instaurat un nou guvern si i-au ucis pe rege si pe regini. Mii de oameni au fost executati - cu gh ilotina.
uneori chiar rizboaie, intre protestanfi gi romano-catolici. Proasta guvernare gi marile diferenfe dintre modul de viafi al celor bogafi al celor siraci a dus la revolu{ie - mai intii in Franta, apoi in alte firi ale Europei.
9i
Ghilotinarea in timpul
Revolutiei Franceze
Florenta, ltalia
e
7
renascentist de
- centru
arti
si
invitimAnt
RTNAsTEREA
inrvArAruAruruLUr in Europa, perioada anilor 1 400-1 500 poarti numele de Renagtere. invitati,
oameni de stiinta si arti5ti au dezvoltat idei noi care s-au raspandit cu ajutorul
carti lo r.
o'$
RnroRMA BrspRrcrr
intre anii t 500 qi 1600 au existat dispute intre creqtinii din Europa. Anumite grupuri, numite protestan{i,
au pdrdsit Biserica Romano-Catolicd
c
7
Vrnrn LA CURTE
din Europa credeau ci Dumnezeu le-a dat dreptul sa conducd, de aceea refuzau orice implicare a oamenilor de rAnd in conducerea tarii. Guvernanti triiau izolati in palatele lor mdrete ti purtau haine ti bijuterii superbe. Dupi revolutiile si revoltele din multe tiri ale Europei, conducatorii au inceput sd faca schimbari care sd
Regii si reginele
pentru a infiin{a noi Biserici. Doreau sd citeascd Biblia gi sd spund rugdciunile in limba materild, mai degrabd decdt in latina demodatd. tri au mai pus sub semnul intrebdrii gi o serie de convingeri romano-catolice.
pe
lmpiriteasa Maria
17
Tereza
40-1780
Cruce
cato
lici,
impodobiti
Lamd
Dnrr UturoAnr
* Ual mutt de 3000 de oameni au fost ghitotinali in numai un dr, in timpul Revotuliei Franceze. Perioada 1793-179 l* a fost numit;,,Teroarea".
, ?
fur
r r r r r r r r rrr-rr-
r r r r r r !
$l SCULPTURI: Renagterea
L-----r-rrrr-rr-rrr-rr
++J
lsroRrA OuuLUr
0omevtul pe gldb
,P rima cilitorie in jurul
lutm ia fost ficuti de navigatorii rmii p(o11 gh ezi, intre anii 1 5l 9-1 521. ortul Odati ce exploratorii au descoperit dati ci se poate naviga citre zone indepartate precum Africat, lndia sau AmericEl, negustorii europeni n-au intArzlat si-i urmeze.
Europenii erau neribditori si cumpere tot felul de lucruri noi din tinuturi indepirtat, precum po(elan chinezesc gi pAnzi de bumbac indiani. Comerful a avut ca rezultat gi schimbul de idei intre popoarele unor {iri gi culturi
-{t. ' ,n
/il
l:'..,
rill
diferite.
_j
din lndonezia se mai schimbi inci pe mirodenii aduse din lndia li din sudul
PAnza de batic
Asiei
oo$
Sud
CoMERTUL PE GLoe
trrrolccrrtco..
rfd, utilizat
eu
de negust, rii
1
ropen i
).
I
,ff t,/
l/
L,tt
i''
l&" llr
l,
i/;
Dhow, folositd
de comerciantii
gi
NnvrcANG PE MnRE
Cultivatorii de mirodenii isi
transportau marfa
in marile depozite
d
in port
mijlocul secolul al XIX-lea, toate corabiile d in lem n. Aveau pAnze tesute sau din rogojini, ca sd capteze vAntul. Vasele mai mici aveau vAsle sau padele, pe care marinarii Ie foloseau in apele putin adanci sau cand se oprea vAntul. Calatoria pe mare se facea incet si putea sa dureze Iuni din Asia pana in Europa.
PAna la
tro,
[,
/'-
\i
&::
Schimb de
IzorATE
Japonia gi China nu doreau negustori strdini
mirfuri in portul
in Japonia in China.
gi
(iu angzhou
PortuI comerciat Guangzhou,
China, dnii 1830
6nurA gr DEScoPERA
_?;-
--
- rrr
---r-r
r r--
- --l
tu:lJt-i.l*r-r
til
-,.r.i i-
.i T{.}E
i i F.i i
Comertul cu mirodenii
L---r------r-----------
lsroRn
OnnuLUr
Vrsr
incepand cu I B5O, au traversat America citre vest. Drumul a fost lung ti greu, iar viata in a5ezirile din vest nu era uSoari, insa oamenii sperau sa giseasci pamant pe care sd-l cultive.
Cdrulele erau
trase de cai, magari sau boi
_--r\F"**
-,".1i.*
-*
{.,.
grtri;
in caravane de cirute.
*7
CoLoNtSTu DE PE M+YFLIWER
un
ititi,
condusa de legi bazate pe invititurile din Biblie. Si-au numit noua atezare
DE PEN DENTA ArvrE Rrcr r Britanicii stapaneau 13 colonii americane. in 1776, coloniite au alcatuit o Declaratie de lndependenta, care Ie afirma dreptul de a intemeia o noui natiune, Statele Unite ale Americii. Aceasta a dus Ia declansarea unui razboi care a durat tapte an i. E nglezii au fost invinsi in 17 83
.
Coviltirele cdrulelor
erau facute din p1nza intinsa peste spire de metal
Bdrbalii mergeau
pe jos sau calare pe lAnga carute; bonavii , femeile si copiii calatoreaLt, in general, in cdrute
*7
Rolile din fafa erau mai mici decAt cele din spate, ca sd poata cArmi mai usor
DNrr UUITIIARE
>t intre anii 1900
9a
lgl 0,
aproape 9 mitioane de oameni au ptecat din Europa gi din estuI Asiei pentru a se stabiti in Statete Unite ate Americii,
, coPilt int LUME: Statele Unite ale Amencn uurilr rN LUrYltr: DIaIere unrre are Amencil
reAurA
-----------------I-rrrl
g_r
DEScoPER+..
!
I r
2 --O:r
*t47
lsroRn
OnnuLUt
-:)
Bevolutia
A
Industfidi
Anglia
de apd, necesare pentru functionarea noilor masini cu aburi. Orasele crescute in jurul fabricilor erau murdare si aglomerate.
Dnrr UTUITOARE
;t
intre
1820 9i 1860,
Tn Europa
s-au construit
tf 'MuNcA
suB PAwrArur
Revolutia lndustriala n-ar fi putut avea loc fara cirbune. Dar acesta era extras adesea cu un pre! teribil Bdrbati, femei si copii lucrau ore
interminabile, in conditii cumplite. Multi erau riniti sau ucisi in urma prabusiri lor, explozii Ior sau incendiilor.
Minerii impigeau
vagoane grele cu carbLtni, pAna la suprafa{a
o'$
rvot
rJ
T,,r*..-1_ I
pu
srnl4ra
DrN FnenrcA
Multe familii sdrace gi-au parasit "fiuNcrroRrr ca si munceascd la tara
casele de
RpvoLUTrA AcnrcolA
De la inceputul secolului al XVIII-1ea, proprietarii de pdmdnt din Europa au inceput sd experi mente ze noile metode agricole qi de creqtere a animalelor. Ulterior, noi magini agricole, cum ar fi secerdtorile, au fdcut culesul grdnelor mai uqor gi mai eficient.
in noile fabrici. Sperau si giseascd slujbe stabile, bine plitite. Totugi, munca in fabricd era grea. Erau multe ore de munci, iar matinile
erau periculos de manevrat. Locuintele muncitori lor erau adesea supraaglomerate, iar bolile se raspAndeau utor.
$u
Seceritorite, trase
de cai, adunau
recoltele
-\\N
galeriei
Minerii sdpau cu
tArndcopul dupa cdrbune, pe care il incdrcau in saci
EnurA sr DEscoPERA
cuM
FUNCTTONEAZA:
-Ir-IIIIIIITT--rrrrl
lsroRrA OnnuLUt
s mondiale
rizbOaie ingrOzitOare. Acestea se numesc mondiale pentru ci au fost implicate multe nafiuni.
Primul Rizboi Mondial a avut loc intre anii 1914 gi 1918. A inceput pentru ce Franfa gi Anglia doreau si impiedice Germania se preia controlul asupra Europei. Oamenii l-au numit ,,rdzboiul care a pus capet tuturor rizboaielor", din cauza numirului mare de soldafi uci;i. Cu toate acesta, 21 de ani mai tArziu, a inceput al Doilea Rizboi Mondial. S-a desfigurat intre anii 1939 gi 1945. A inceput atunci cAnd Adolf Hitle[ conducitorul Germaniei, a ordonat invadarea altor tiri europerle.
Cimp de lupti ?n Europa de vest, Primul Rizboi Mondial
Douf, t ilzboaie
nnii r eoo au cunoscut
t*ri#.13:
hupTr,"*,
*?*""1Tilii'.='3,tTf*1ru;
inamici s-au intdlnit fata-n fata.
doui
I'il?ffii::i:?J'#il ll":'ifl'rilli?'
noroi gi cadavre, multi soldati murind de diferite boli'
f.:"
:s
-r:
+r
f-. F4*\
.-'--t ! a {!f
I '$;.
j i*F
?ft
Sustinitorii lu i H itler se n u meau nazisti. Nazistii au ucis multi evrei gi alte grupuri etn ice d in E u ropa inainte de-a fi invin5i, in 1945. Japonia si ltalia erau aliate lui Hitler; Anglia Franta, Rusia, Canada, Australia, Noua Zeelanda, Africa de Sud si Statele Unite luptau impotriva lor. China, impreund cu Anglia ti Statele Unite, a reu5it sd impiedice Japonia sd cucereasci Asia de sud-est.
Crucea Ro5ie, infiin{atd fn 1863, a cAstigat Premiul Nobel pentru
Pace,
In
semn
de pace,
se da drumul
porumbeilor albi
in I 9l 7, pentru ajutorul
sol dati
oferit
lor
ran
iti
-: + Ll
"J
f-X
a
pacii in oratul japonez Hiroshima. AminteSte de cei 1 50.000 de oameni care au murit sau au fost
f*
*i{r.
rdniti in urma exploziei primei bombe atomice din !ume. A fost lansati la Hiroshima de citre
t _'"'l
-.,
"r
,r',F
{.
--\r
*/ t"_
rfi
EnurA $r DEscoPERA
ATLAS: Harta lumii MARI PERSOrUellrATl: Alfred Nobel
---------I--II-
|r5r
lsroRn
OrvruLut
BeY0Iutiile 00munlste
O,
f . gtomunismul.
'-
. v este o manrera de guvernare a unei {ari prin care se de putere cetifeanului de rind. La inceputul anilor 1900 au avut loc revolufii comuniste in multe fari, inclusiv in Rusia (in 191 7') gi in China ( 1 9 49) . Comuni;tii s-au descotorosit de regi 9i proprietari de piminturi, au organizat cooperative in care oamenii imparteau terenurile gi produsele.
I E
Mar;, 1934-1935
* 'MARsuL
Din 1g34
de Mao Ze Dong, au avut o tentativd curajoasi de evadare din teritoriile inconjurate de inamici. Au marSiluit circa 9600 km, din sud-estul Chinei spre nord-vest,
ch in ezi, cond uSi
prin m u lte locu ri salbatice. ln 1 949 , com u n istii au preluat controlul asupra intregii Chine.
Peste 100.000 de
comunisti chinezi au pornit in Lungul Mar5
!
*
'CoNTRoLUL MrNTrr
Revolutia Culturali a fost parte a Revolutiei Comuniste. A fost initiata de lideru I com u n ist ch inez, Mao Ze Dong, in 1966. Dorea sd controleze modul in care oamenii traiesc, muncesc gi gandesc. PAna in 1976 (cand a murit Mao) , qcolile si facultatile au fost inchise,
Gdrzile Rogii, citind,,Gandirea" lLti Mao, adunata intr-o micuta carte rosie.
sd
Revolulia Culturald
a fost rdsp|ndita de Garzile Rosii - tineri cu putern ice convingeri
com u n iste
524r
RevoLUTULE CoMUNTSTE
' :::i.\ .,.,..t.
Dnrr UTUITIIARE
parte a margutui s-a desfSgurat intr-o iarni grea, iEr oamenii aveau prea pulini mincare. Conditiite au fost atit de aspre, Tncit doar unul d in zece a su pravietu it.
O
i!
a th;
Au cdqtigat comunigtii, in 1922, iar Rusia a devenit o noud na[iune comunistd, numitd IJRSS - lJniunea Republicilor Socialiaste Sovietice. incepdnd din anul 19 91, URSS s-a divizat) rezultdn d asl"dzi 15 trari.
rd,zboiul civil.
RAzBoruL Rrcr
Din 1945, URSS si SUA au devenit dutmani. URSS credea in puterea de control a statului si in comunism. SUA credea in afaceri si in Iibertatea de exprimare. Aceasti separare s-a numit ,, Rd,zboiul Rece" - un razboi fara lu pte. Tarile ,, lu ptau " costru ind arme nucleare;i sprijinind conflicte in alte tari cum ar fi Cuba (l 961- 1962) si Vietnam (1 9 64-197 5). Razboiul Rece s-a incheiat in 1989.
Soldati americani in Saigon, Vietnam, 1968
---r------II---II-rrr-!
L---rrr------rrrr-----
*-s3
lsroRrA OuuLUr
* 'SARBAToRT
Fiili*i
ffi ffi
NATToNALE
castigat independenla fata de Anglia in 1948. Singapore si Malaezia, in 1957 . Acestea ti multe alte naliuni tinere au sarbatori nationale (Ziua Nalionala) , care se !in in fiecare an, pentru a marca dobandirea independentei.
I
t)
de-a lungul intregii istorii, dar cele mai mari schimbiri s-au petrecut in perioada recenti.
inainte de cet de-at Doilea Rizboi Mondial, unele {iri europene defineau colonii pe tot globul: in Asia de sud-est, in AfricEr, in America Centrali ;i de Sud, in Caraibe si in Pacific. Din 1947, multe dintre aceste colonii si-au cAgtigat
independenfa ;i se autoguvernea26,. in unele {iri, independenfa s-a cfutigat doar dupa lupte sAngeroas, iar viafa unora dintre noile natiuni a fost foarte grea.
Unele clddiri
guvernam entale
fiat
t-'-.i''-
tr--:}
,i'.
il
Ziua Nafionali
in Singapore,
se fine in fiecare an, pe 9 august
Dansu ril e
traditionale
Ziarele ne
spun ce se intAmpla in lume
istoria se scrie in
'o{r
q'r '
Steagul singaporez a fost
PRoBLEME
Nol
/ "K
1'.
Mu lte natiu n i tinere se confru nta cu probleme. Trebuie sa construiasca drumuri noi , fabrici, spitale, scoli. U n e Ie au fost n evo ite sa in fru nte secetd sau inundatii. Uneori, Iiderii rivali intra in confl ict declansAnd
perioade de razboi civil. TotuSi, naliunile tinere au supravietuit, unele ajungAnd bogate datorita comertu lu i.
Copiii noii
Membrii guvernului
urmaresc paradele de Ziua Nationala
q# '
in 1945, ca si mentina
incerce sA
solutioneze problemele fara lupte. Astizi, majoritatea !arilor independente sunt membre ONU.
qrvENrND
I trtoEPENDENrl Din 1947 , cand lndia si Pakistanul au iesit de sub dominatia engleza, multe natiu n i au deven it independente, cu guverne proprii.
in 1992
i I
Arborarea steagului indian, de Ziua Nafionali, 1947
TaurA sr DEscoPERA
r---
--r
----
al
L----r------rr----rr---
lsroRn
GlosAr de euvintereheie
Armi nucleari: armi
exploziva, extrem de putern icd, sim ilara
Civilizafie: O societate cu propriile legi, obiceiuri cred inte si trad itii artistice
Colonie: o atezare sau o tari guvernatd de o
alta
Gladiator: roman, care lupta in areni, adesea pana la moarte, contra altui birbat
sau a unui animal salbatic
bombei atomice
tari
;tiinla
Conservare: p rotejarea de distrugere sau descompunere, de ex. m u m ificarea tru pu ri lor Cregtin: persoani care
urm eazd
Astronom: om de ttiinla
care studiaza miScarea
utern ic
lndependent: o tari
independenti este cea care e condusi de propriul ei guvern
Cuceri: a prelua controlul unei zone, prin fo(i Excava{ie: o portiune de pamint unde se sapi pentru a scoate la iveald obiecte sau cladiri istorice
Ministire:
Manuscris: varianta originala a unei carti sau a unui document, de obicei scris de mAnd
--5..$
Musulman: o persoand adepta a invataturilor islamice, religie bazati pe invataturi le profetului Mohamed, care a triit intre anii 570-632 d.Hr.
Temnifi: inchisoare
Nobil: persoani care poarti titlul nobiliar, de exemplu
duce/conte, sau care face parte dintr-o familie de rang inalt
su
bterani
Teracota: un lut brun-rotcat, d in care se fac vase care se pot arde in cuptor Tolteci: popor din Mexic, care a pus bazele unui imperiu care e existat aproximativ intre anii 900-1 100 d.Hr. Tomograf: aparat care genere azd, imagin i detaliate ale interioru Iu i corpu lu i, cu aj utorul unei tehnologii
computerizate.
Nomad: persoani care se muti din loc in loc, odati cu anotimpurile, care nu are o locuinti stabila
Obicei: mod de comportare specifica unui grup de oameni, manifestat pe o durati lunga de timp Olmeci: popor stabilit pe coasta de est a Mexicului, intre an ii 1 200 -1 400 i. H r. Perioada medievali: cunoscuti 5i ca Epoca Medievali. lstoric, perioada s-a intins intre anii 501-1500 d.Hr.
Revolu{ie: schimbare extremi in desfaturarea unui Iucru Sacrificiu: o plant5,, un animal sau viata unui om, adusi ca ofranda
zeilor