Donato di Niccole di Betto Bardi cunoscut sub numele de Donatello (1386, Florenta - 13 decembrie 1466, Florenta) sculptor si pictor

italian, a fost primul si cel mai stralucit sculptor din timpul Renasterii. Donatello a contribuit la dezvoltarea stilului Renasterii , lucrarile lui sugerand calm si stabilitate. Numele lui apare pentru prima data intr-un document din Pistoia din anul 1401, in legatura cu o incaierare la care ar fi participat. Vasari relateaza ca, impreuna cu Brunelleschi, ar fi stat intre anii 1402-1404 la Roma, unde ar fi luat contact cu opere ale antichitatii, care au determinat dezvoltarea propriului sau stil artistic si l-au indemnat la observarea si studiul naturii. Viata lui Donatello este cunoscuta de noi doar prin documente referitoare la lucrarile lui, iar biografia este compusa in mare parte din legende. Se formeaza ca ucenic in atelierul sculptorului Lorenzo Ghiberti, care se presupune ca ar fi fost tatal lui vitreg. In 1406, este unul dintre sculptorii care lucreaza la decorarea catedralei din Florenta. Statuia de marmora a lui David face o legatura intre maniera gotica, inca libera, cu realismul renascentismului, care pune accent pe constitutia corporala. Donatello lucreaza in colaborare cu cei din Florenta, care comanda la diferiti sculptori statuile patronilor lor pentru biserica Or San Michele. Donatello dobandeste un mare succes prin realizarea statuilor in marmora ale Sfantului Petru, Sfantului Marcu si Sfantului Gheorghe (1411-1416). Fidelitatea fata de realitate si naturaletea figurilor, armonia proportiilor si raportarea fragmentelor la intreg dau impresia ca sculptorul si-ar fi realizat operele dupa modele. Relieful de pe piedestalul statuii Sfantului Gheorghe, pentru breasla armurierilor, care reprezinta lupta sfantului cu balaurul, este cea mai mare inovatie a statuii. Sunt aplicate aici pentru prima oara regulile perspectivei in compozitie. Sfantul Marcu, sculptat la comanda breslei tesatorilor, prevesteste seria de mai tarziu a profetilor (1415-1422) din campanila Domului din Florenta. Aceste statui emana o forta atat de mare si se evidentiaza prin redarea atat de individuala a trasaturilor fetei, incat sunt considerate ca apartinand unor persoane distinse ale orasului. Din 1416, Donatello are propriul sau atelier si primeste comenzi din Orvieto, Ancona si Siena. Impreuna cu sculptorul Michelozzo, se muta in anul 1427 la Pisa, unde dezvolta tehnica turnarii in bronz. La insistentele lui Cosimo de Medici, Donatello se intoarce in 1432 la Florenta. Pentru protectorul sau, realizeaza in aceasta perioada unele din cele mai frumoase lucrari ale sale in bronz. Una din acestea este populara statuie a lui David, primul nud barbatesc din sculptura Renasterii si cea mai veche statuie individualaa de la mijlocul secolului al XV-lea, care nu este legata de arhitectura. Tot din aceasta perioada dateaza Usa Apostolilor, realizata in bronz de-o parte si de alta a altarului vechii sacristii a bisericii San Lorenzo. Cantoria - balconul cantaretilor din Domul din Florenta, realizat intre anii 1433-1438 - este ilustrata cu un sir de amorasi dansand, care vor devenii foarte populari in arta Renasterii. Scenele in relief sunt incadrate de decoratii bogate, care ocupa fiecare centimetru al balconului de piatra si care au fost proiectate de artist pe baza desenelor reprezentand ruine antice, realizate probabil in timpul sederii lui la Roma.Intre anii 1443-1453, Donatello lucreaza la Padova. Cele mai importante opere ale sale sunt: statuia ecvestra monumentala a lui Erasmo da Nori, conducatorul mercenarilor din Venetia, statuie cunoscuta si sub numele de "Gattamellata" ("pisica tarcata"), precum si altarul principal al bazilicii Sant' Antonio. Cele 21 de reliefuri in bronz, populate cu numeroase figuri, prezinta o imagine in panorama a arhitecturii, care trezeste senzatia de profunzime a spatiului.In 1454 Donatello se intoarce la Florenta. In 1455 realizeaza in lemn pentru Baptisterium figura Mariei Magdalena caindu-se, plina de expresivitate. Probabil din insarcinarea lui Cosimo de Medici executa grupul Judita si

Holofern pentru gradina palatului Medici. In 1494, dupa izgonirea familiei Medici din Florenta, grupul statuar este mutat in ansamblul din Piazza della Signoria. Ulimele sale lucrari, Plangerea lui Christos (1460) si reliefurile in bronz pentru biserica San Lorenzo din Florenta (dupa 1460) raman neterminate. Ajuns la varsta de optzeci si trei de ani, Donatello s-a imbolnavit grav. Paralizat, marele sculptor a fost nevoit sa nu mai poata lucra si sa stea numai in pat, intr-o casa pe care o avea pe Via del Cocomero, alaturi de calugaritele de la San Niccolo. A murit in ziua de 13 decembrie 1466 si a fost ingropat in biserica San Lorenzo, langa mormantul lui Cosimo de Medici, asa cum a cerut inainte de a muri. Moartea lui Donatello i-a indurerat peste masura de mult pe concetatenii sai, pe artisti si pe toti cei care l-au cunoscut in timpul vietii. La inmormantare au fost de fata aproape tot poporul Florentei, toti pictorii, sculptorii, arhitectii si giuvaergiii orasului. Lucrarile de arta pe care le mai avea le-a lasat elevilor sai. Vasari sustinea ca au ramas in lume atatea opere de-ale sale ncat se poate spune, si pe buna dreptate, ca nici un alt artist n-a lucrat mai mult decat el.

Donatello. i el a abordat tema Cantoria (inspirat din Psalmul 150 al lui David), dar factura lui este mai complex i mai curajoas. A relaionat figurile dansante cu elemente de arhitectur (balutri) ca ntr-un contrapunct muzical, dndu-le expresia unei explozii de vitalitate. n plus, pentru a spori complexitatea tehnicii, placheaz colonetele ,i fundalul cu mozaic policrom, fapt ce amplific exuberana temei. Dar lucrarea care a nsumat calitile noilor orientri umaniste a fost David (1432). Figura personajului biblic este redat ca nud, asemeni celei a lui Adam din fresca lui Masaccio. Lucrat n spiritul statuarei antice greceti, lucrarea reia contraposto-ul accentuat, uor efeminat, contemplativ, al clasicitii trzii de tip Praxiteles. Formele sunt modelate cu o delicatee ce amintete de maestrul su, Ghiberti, dar armonia, linitea i elegana ntregii atitudini, i mai ales sigurana de sine interiorizat, toate acestea dovedesc ptrunderea ei de suflul umanist al epocii. O alt lucrare a lui Donatello de o importan deosebit pentru arta sculptural renascentist este statuia ecvestr a unui vestit condottiere denumit Gattamelata i care domin piaa din faa catedralei din Padova (1444). Donetello face o adevrat demonstraie de miestrie ce frizeaz perfeciunea artistic i tehnic. Pentru prima data n epoca Renaterii, statuara antic (la Roma s-a pstrat statuia ecvestr original a mpratului Marc Aureliu) este egalat ca tehnic i depit ca i complexitate a concepiei compoziionale. Rigoarea geometric a raporturilor formale, claritatea echilibrului dintre masele sculpturale i golul pe care l deseneaz n spaiu fac din acest monument una din expresiile cele mai desvrite ale spiritului renascentist. Statuia ecvestra (sau sculptura ecvestra) este forma de reprezentare publica preluata din epoca antica la nivel mondial care reprezinta o persoana in postura de calaret.
Statuile ecvestre din Roma Antica erau puse in evidenta prin ridicarea lor pe un soclu cu inscriptie. Ele dominau pietele publice in tot imperiul ti exprimau in mod deliberat eroizarea indivizilor ca ipostaza a autoritatii. De atunci, omul de vaza, calare, a devenit un simbol al puterii si motiv de exprimare a prestigiului si demnitatii. Singura statuie ecvestra pastrata din acea perioada este cea a lui Marc Aureliu, la Roma, turnata in bronz. Restul statuilor antice au disparut, pentru ca au fost topite spre a se fabrica din ele tunuri. Prin unicitatea ei, a devenit material de cercetare ti inspiratie pentru sculptorii Renasterii. Abia in Renastere, in 1444, Donatello a realizat o statuie ecvestra cunoscuta sub numele de Gattamellata ("pisica tarcata"), reprezentandu-l pe vestitul condottiere Erasmo da Narni din Venetia, statuie amplasata in piata din fata catedralei din Padova, care egaleaza ti chiar depatette statuia ecvestra a imparatului Marc Aureliu, in ce privette complexitatea conceptiei compozitionale. Stiinta heraldicii impune anumite reguli de redare a personajului calare: daca cele doua picioare din fata ale calului sunt in aer, aceasta inseamna ca eroul (calaretul) a murit in lupta. Daca un picior din

fata al calului este in aer, inseamna ca eroul a murit datorita ranilor primite in razboi, sau a murit ucis mitelette. Daca toate cele patru picioare ale calului pe sol, inseamna ca personajul aflat pe cal a murit de moarte naturala.

Monumentu situate pe o baza de marmura mare in fata bisericii Sf.Antoan, principala biserika din Padova. Inceput in 1447 inkeiat 1453, din bronz 3.40-3.90 piedistalul 7.80- 4.10. Armura stil roman, cu mina dreaptatine bagheta de comanda, cu cea stinga friele