SEMINTELE FERICIRII

Omraam Mikhael Aivanhov

Cuprins:
1. Fericirea, un talent de cultivat
2. Fericirea nu este plcerea
3. Fericirea este n munc.
4. FilozoIia eIortului.
5. Lumina este cea care aduce Iericirea
6. Sensul vietii
7. Pacea si Iericirea
8. Pentru a Ii Iericit, Iiti viu!
9. S ne ridicm deasupra conditiilor
10. S dezvoltm sensibilitatea pentru lumea divin
11. Pmntul Canaan-ului.
12. Spiritul este deasupra legilor destinului
13. Cutati Iericirea n nalt
14. Cutarea Iericirii, cutarea lui Dumnezeu
15. Nu exist Iericire pentru egoisti.
16. Dati Ir s asteptati nimic n schimb.
17. Iubiti Ir a cere s Iiti iubiti.
18. Despre utilitatea dusmanilor.
19. Grdina suIletelor si spiritelor
20. Contopirea n planurile superioare
21. Noi suntem creatorii viitorului nostru
1. Fericirea, un talent de cultivat
Oamenii vin pe Pmnt cu anumite aspiratii: nevoia de a iubi si a Ii iubiti, nevoia de a
cunoaste, nevoia de a crea. Ei numesc Iericirea ca Iiind realizarea acestor aspiratii. Dar pentru a o
obtine, ei trebuie s adauge Ir ncetare cte ceva la bagajul cu care au venit, pentru c nu ajunge
s-ti doresti ceva pentru ca s-l si obtii. Ei doresc s iubeasc si s Iie iubiti, dar iat c se trezesc
singuri si dezorientati...Ei doresc s nteleag dar sunt tot timpul mrginiti si dezorientati...Ei doresc
s creeze dar nu Iac dect gaIe. Pentru a realiza toate aceste aspiratii e nevoie de o lung perioad de
nvtare sub controlul unui instructor care-i antreneaz pe adevrata cale a dragostei, ntelegerii si a
creatiei veritabile.
Toti oamenii vor Iericirea, dar nu stiu cum s o obtin si nu si imagineaz c pentru a o
obtine este nevoie de munc si de o disciplin de urmat. Din moment ce au venit pe Pmnt si
mnnc, beau, dorm, se plimb si au copii, ei cred c sunt automat Iericiti. Dar si animalele au
aproape aceleasi activitti, si atunci? Nu este suIicient doar s Iii pe lume pentru a Ii Iericit. Pentru a
Ii Iericit, exist un anumit numr de lucruri care trebuie Icute... si altele care nu trebuie Icute!
Fericirea e ca un talent (dar) care trebuie cultivat. Dac nu l cultivm nu obtinem nimic. Este la Iel
ca si cu talentele artistice: chiar si persoanele cele mai dotate pentru muzic, pictur, dans nu ar Ii
realizat nimic dac nu ar Ii muncit zi de zi cu nversunare pentru a cultiva aceste talente.
Dac vreti Iericirea, nu stati Ir s Iaceti nimic, ncepeti s cutati elementele care o
alimenteaz. Aceste elemente apartin lumii divine si, cnd le veti gsi, veti iubi lumea ntreag si veti
1
Ii iubit, veti poseda o ntelegere superioar a lucrurilor, si n Iine veti avea puterea de a actiona si de a
realiza.
2. Fericirea nu este plcerea.
Nevoia de a gsi Iericirea e proIund nscris n Iiinta uman. Aceast nevoie ne ghideaz si ne
stimuleaz. Cu toate acestea, urmndu-si temperamentul, omul consider Iericirea n mai multe Iorme
diIerite, care i apar mai degrab sub Iorma plcerii, si majoritatea oamenilor conIund una cu alta. Ei
si imagineaz c tot ceea ce le pare atrgtor, simpatic, ce le place, ce le spune ceva, i va Iace
Iericiti. Ei nu, dac vom analiza ce este cu adevrat plcerea, cum o gsim, unde o gsim, vom
ntelege c e mult mai complicat.
Cnd vedem ct energie desIsoar Iiintele umane pentru a se angrena n activitti care le
dau plcere, e evident c, dac Iericirea ar Ii sinonim cu plcerea, lumea ntreag ar nnota n
Iericire. Dar mai mult se ntmpl contrariul: adesea acolo unde oamenii si gsesc plcerea, ei si
gsesc si nenorocirea.
Plcerea este o senzatie momentan agreabil care v Iace s credeti c prelungind-o ct mai
mult, veti Ii Iericit. Ei bine, nu este asa. De ce? Pentru c aceste activitti care v procur rapid si
usor plcere nu se situeaz, majoritatea, ntr-un plan prea elevat: ele nu ating dect corpul Iizic, poate
inima si un pic intelectul. Ori, nu putem Ii Iericiti cnd cutm s satisIacem doar corpul Iizic, inima
sau chiar intelectul, acestea sunt doar satisIactii partiale si eIemere. Fericirea, contrar plcerii, nu e o
senzatie de moment, ci ea priveste totalitatea Iiintei.
Acel care crede c gseste Iericirea n plcere poate Ii comparat cu un betiv: si toarn vin sau
alcool si bea. Ah, se simte bine, uit de toate necazurile si trage concluzia c e magniIic s bei. Dac
ar Ii s ne pronuntm pentru cteva minute, cteva ore, aceasta poate pare magniIic. Dar dup ctiva
ani, ce se va produce? Pierderea Iaculttilor, imposibilitatea de a tri o viat Iamilial si social
echilibrat, decderea, crima poate...
Ei bine, n numeroase circumstante, oamenii se conduc ca si betivul: de vreme ce lucrurile le
par agreabile, ei trag concluzia c ele vor rmne asa pentru eternitate. Din pcate pentru ei sunt
obligati mai trziu s constate pierderile, stricciunile, si suIer.
Este la Iel si cnd e vorba de persoane cu care ei au ales s Iormeze o Iamilie, s se
mprieteneasc, sau s se asocieze pentru munc: ei au tendinta s se conduc dup prima impresie de
plcere sau neplcere, simpatie sau antipatie. Ei cred:Oh, acesta mi spune ceva si, Ir s
gndeasc, Ir s aproIundeze, ei se decid, Ir s-si dea seama c n realitate au de-a Iace cu un
ruIctor. Ei se ndeprteaz de un om pe care-l gsesc mai putin agreabil, dar n realitate acesta e
un om corect, cinstit si bun. Cnd ne conducem dup simpatie si antipatie, care sunt impresii de
moment, si nu dup judecat care vede mult mai departe, ce vreti, ne vom sparge capul.
Initiatii, nteleptii ne previn despre realitatea lucrurilor, ei ne spun:Atentie la ce Iaceti:
primul moment de satisIactie trecut, veti plti Ioarte scump lipsa voastr de clarviziune. Ei da, cte
lucruri sunt pe moment agreabile, dar dup... Pentru cteva minute agrabile pe aici, pe acolo, trim
ani de suIerint. De aceea trebuie s Iii vigilent si s nu ai ncredere n ceea ce pare agreabil.
E adevrat c exist anumite plceri care hrnesc suIletul si spiritul, dar nu acestea sunt cele
preIerate de oameni. n plus, a te conduce dup plcere prezint si pericole, pentru c ceea ce le place
alimenteaz, cel mai Irecvent, instinctele nu suIletul sau spiritul. Proba: nu trebuie dect s vedem
unde si gsesc plcerea: n mncare, n butur, n a se culca cu cineva, n a juca pe bani la casino,
strivindu-i pe altii, rzbunndu-se, etc., posibilittile nu lipsesc. Dar unde vor ajunge astIel? Desigur
nu la Iericire, pentru c Iericirea este ceva vast, inIinit, n timp ce plcerea nu atinge dect un
domeniu limitat n om, acela al naturii inIerioare, egoist, mrginit.
n cutarea Iericirii, omul nu se gndeste dect la el, plcerea sa este el. El nu caut de loc
plcerea altora, numai a sa. AstIel, el se limiteaz si se depreciaz, pentru a obtine plcerea sa si o
apr, el e obligat Irecvent de a Iolosi metode care nu sunt prea catolice: devine incorect, crud, si
2
dac e un moment cnd un altul l priveaz de plcerea lui, devine iritabil, agresiv, vindicativ. Atunci,
ce plcere gust el? El devine insuportabil pentru altii, care nu uit s-l Iac s simt aceasta.
Desigur, eu nu spun c trebuie s se priveze de toate plcerile si satisIactiile sale, ar Ii stupid.
De altIel, natura e cea care oblig oamenii s-si caute plcerea, altIel viata
si-ar pierde gustul, sensul, si ar deveni ntunecat, monoton. Plcerea e cea care anim, care d
culoare existentei si nu e vorba de a o suprima. Trebuie doar s nu o punem pe primul plan s Iacem
din ea un scop n viat, trebuie orientat aceast tendint ntr-un sens constructiv.
Toti avem instincte, dorinte si e normal, dar nu e un motiv pentru a Iace numai ce ne place.
Dac Cerul ne d creierul, este pentru ca s ne servim de el si s ne orientm corect. Fiinta uman se
aseamn cu un vapor care navigheaz pe oceanul vietii; la bordul acestui vapor sunt mateloti care se
ocup cu ncrcarea combustibilului n cazan pentru propulsie, si apoi mai exist comandantul cu
busola sa care se ocup de orientare. Matelotii, sunt instinctele, poItele: ei sunt orbi, dar ne Iac s
avansm. Comandantul este inteligenta, ntelepciunea care ne d directia si suprevegheaz ca vaporul
s nu esueze pe stnci sau s loveasc un alt vapor. Din pcate, aceste vapoare care sunt oamenii sunt
amenintate pentru c comandantul las matelotii s Iac ce le place!
Cele mai mari deziluzii l asteapt pe cel care se ghideaz dup plcere, si care nu vede
consecintele alegerii pe care e pe cale s o Iac. Trebuie cutat un alt ghid: ratiunea, pentru c, ea
vede consecintele Iiecrei directii pe care sunteti pe cale s o alegeti si v avertizeaz:Atentie, acolo,
ti vei sparge capul...Acolo, da, poti s mergi... Din pcate, dac vorbiti cu oamenii, veti vedea c
majoritatea oamenilor sunt convinsi c nu pot s-si descreteasc Iruntea, s se nsenineze, dect dac
Iac ce le place. Ei sunt gata pentru asta s sar peste toate regulile, toate tabu-urile, cum se spune. Ei
vor s Iie liberi. Si care e aceast libertate? Aceea de a Iace nebunii, si de a se distruge. Dac ne
eliberm cu bun stiint de lumin, de ntelepciune, de judecat, pentru a gusta cteva momente de
plcere, vom suIeri, e inevitabil, si chiar Iizic: vom Ii bolnavi, pentru c boala nu e altceva dect
maniIestarea n plan Iizic a dezordinii pe care o lsm s se instaleze n planul psihic.
Dac vrei s inversezi aceste prejudecti si reguli pentru a Ii tu nsuti, nu e ru, chiar din
contr. Dar trebuie stiut c sub legile moralei umane se gsesc legile eterne stabilite de Inteligenta
cosmic, si, c vrem sau nu, cnd clcm aceste legi, o vom plti prin durere, suIerint, boal. V-am
spus mai demult: e usor s prevezi ce noi boli vor aprea n lume din cauza manierei n care oamenii
si triesc libertatea si, n acest caz ce boli vor Ii incurabile.
Desigur, Inteligenta cosmic nu e asa crud pentru a strivi imediat pe cineva pentru o greseal
mai mic. Cel care Iace exces de hran, de butur, de tutun, de sexualitate, etc. poate s nu se
mbolnveasc dect dup ani de zile. Dar e usor de prevzut c dac nu si schimb conduita nu va
putea scpa bolii. Organismul aceluia care depseste msura, n orice domeniu ar Ii, este ca o
constructie de lemn a crei pereti sunt rosi: ea nu se va distruge astzi sau mine, dar dup ani, dintr-o
lovitur casa se drm. Multe lucruri sunt la Iel n viat si, cum lumea nu ntelege Ielul n care aceste
legi lucreaz, oamenii gndesc doar pe o perioad de timp prea limitat.Ei spun:Priviti-l pe acesta: el
e cinstit, rezonabil, bun, dar nu e recompensat. n timp ce un altul e un snapan si tot i reuseste, si
trag concluzia c e mai avantajos s Iii snapan. Iat IilozoIia ce o are acum lumea: oamenii nu vd
mai departe de lungul nasului.
n realitate, pentru a ntelege cum lucreaz legile, trebuie observati oamenii si evenimentele
pe o durat mai lung. O perioad mai scurt e insuIicient pentru a ne pronunta. Priviti cum se
ntmpl cu trile: de multe ori numai dup secole putem ntelege cum o tar cade ncet, ncet n
decadent; cei care triesc n aceasta nu si dau seama. La Iel e si pentru oameni. De multe ori,
consecintele unei purtri bune sau rele n ncarnarea actual se vor constata n ncarnarea urmtoare.
Ei da, din pcate sau din Iericire, Iericirea pentru om nu nseamn a Iace ce-i place si cum i
place, pentru c, v repet, Iericirea nu este plcerea. Deci, atentie, nu v lsati inIluentati. Multi
gsesc normal s respecti anumite reguli de conduit, pe care apoi ncep s le ncalce pentru c au
auzit de la alte persoane c acestea sunt baliverne ridicole, de care trebuie s ne eliberm. Si, la sIrsit
sunt att de bine eliberati c si sparg capul. Exist de asemenea si oameni care se cred Ioarte
3
inteligenti, si care intr singuri n catastroIe, si care atrag o cantitate de naivi care-i urmeaz.
Cunoasteti parabola orbilor din Evanghelii: dac orbii conduc alti orbi, cad toti n groap. Ei bine,
cti savanti, IilozoIi, gnditori spun absurditti, si totusi toti i urmeaz. n timp ce pe Initiati, care
cunosc bazele pe care e construit viata, nimeni nu-i ascult. De ce? Este Ioarte simplu: pentru c
Initiatii nu prezint lucrurile ntr-un mod agrabil, ei vorbesc de legi, judecat, ntelepciune, stpnire
de sine si chiar de sacriIiciu! n timp ce ceilalti vorbesc de dorinte, plceri, pasiuni, atunci evident,
asta convine la toat lumea. Ei da, dar ce v spune un Initiat este cu adevrat pentru binele vostru.
Poate nu pentru ce considerati ca binele vostru de moment, dar sigur pentru binele vostru ndeprtat,
deIinitiv, etern. Iat, din acest punct de vedere sunteti orbi. Da, aceasta e s Ii cu adevrat orb: s nu
vezi dect momentul prezent, satisIacerea imediat a unei dorinte, a unei nevoi, a unui instinct, n loc
de a veda un pic mai departe.
Desigur, aceste explicatii nu sunt, poate pentru toat lumea. Deci, trebuie s lsm oamenii s
caute Iericirea asa cum se pricep: ei vor gsi tot timpul cteva Irmituri pentru a mnca. Natura e
att de generoas! Ea las peste tot ceva de rontit...chiar si n lada de gunoi, simbolic vorbind. Cei ce
nu sunt capabili s se hrneasc n alt parte, de ce s moar de Ioame privndu-se de singurele
alimente care le excit gustul? Aceste alimente i nbolnvesc, desigur, dar ce s Iac, dac nu doresc
altele?
Cnd cei ce simt c plenitudinea, Iericirea pe care o caut este n alt parte si doresc s o
gseasc, trebuie s-i ajutm. Trebuie s le spunem:Fericirea, adevrata Iericire, este Ioarte greu de
obtinut, dar nu e un lucru imposibil. Trebuie mult munc, mult voint, si mai cu seam
discernmnt: s ntelegem c ceea ce majoritatea oamenilor numesc 'Iericire nu este, de Iapt, dect
o sum de mici plceri, mici satisIactii, aparente de Iericire. Dac vreti s ntreprindeti acest drum
lung si penibil spre adevrata Iericire si, odat ce ati obtinut-o, s puteti s o dati si la altii, atunci
cutati-o n aIara crrilor btute: n aIara plcerii!
3. Fericirea este n munc.
Unde e n realitate adevratul pericol pentru un alcoolic? n alcool? Nu, n capul su. De ce?
Pentru c consider lucrurile numai dup plcerea de moment. Pentru moment, bea, se simte bine si
trage magniIica concluzie c asa va Ii tot timpul. Si aceasta e eroarea. Da, plcerea, nu e nimic mai
grozav pe moment, dar pe o perioad mai lung, e ruin!
Veti zice:Bun, am nteles, nu plcerea e cea care ne Iace Iericiti, dar atunci, ce ne-o va da?
Munca. O, stiu deja ce mi veti spune: c vreau s v lipsesc de toat bucuria, de toate satisIactiile, c
a lucra e penibil, c voi nu Iaceti altceva dect munciti si asta nu v Iace de loc Iericiti.
nlocuind plcerea cu munca, nseamn a nlocui o activitate ordinar, egoist, cu o activitate
mai nobil, mai generoas, care ne lrgeste constiinta si declanseaz n noi posibilitti noi. Nu se
pune problema de a v lipsi de plcere, dar pur si simplu s nu o puneti pe primul loc ca scop al
existentei, pentru c aceasta ne slbeste, ne srceste. Cel care caut plcerea nainte de orice, se
conduce ca un om care, pentru c iarna e Irig, utilizeaz pentru a se nclzi toate obiectele de lemn
din cas: usile, Ierestrele, scaunele, paturile, dulapurile...peste un timp, nu mai rmne nimic. Este la
Iel cu cel ce se las ghidat de plcere: tot ceea ce e pe cale s triasc ca emotii, senzatii, i arde ncet-
ncet rezervele. Cei care caut plcerea cu orice pret trebuie s stie dinainte ce i asteapt: srcirea si
ntunecarea constiintei, si nu vor putea cunoaste tezaurele suIletului si spiritului, ci numai ceea ce
trece prin stomac, pntece sau nc mai jos.
n loc de a considera plcerea ca scop al existentei, trebuie s spunem:A, trebuie s Iac cu
viata mea ceva cu sens, util, mare si s nlocuim astIel plcerea prin munc, adic cu un ideal. Si
care este aceast munc? Acea a soarelui. Nu am gsit niciodat o activitate care o depseste pe cea a
soarelui. Fr oprire, el strluceste, nclzeste, viviIic. Iat o munc pe care oamenii nu au luat-o
niciodat n considerare; prin comparatie, ei s-au oprit la a Iace mici reparatii.
4
Dac discipolul si nsuseste aceast problem a soarelui n mod serios, la nceput va Ii
stngaci, imperIect, dar ntr-o zi va ncepe s radieze lumin, cldur, si viat ca un soare. Cnd
discipolul ntreprinde aceast munc, restul l tenteaz din ce n ce mai putin: micile distractii, micile
bucurii plesc naintea sarcinii grandioase de a munci ca soarele. Ei simt atunci o plcere, o bucurie,
o expansiune cu care nimic nu se poate compara.
Multi acept Iaptul c Iericirea se limiteaz la cteva eIervescente, la cteva Iocuri de paie
urmate de dureri si necazuri. Ei bine, dac ar Ii asa, nu merit s o cutm. Cteva lucruri pe Iug, la
ce bun?...Si stiti cum am descoperit c Irancezii sunt poporul cel mai inteligent de pe Pmnt? ntr-o
zi, la Paris, am auzit pentru prima dat cntecul:Plcerea dragostei nu dureaz dect un moment,
Durerea din dragoste dureaz o viat Ei da, nu am auzit niciodat asa ceva n Bulgaria! Iat de ce i
stimez pe Irancezi: din cauza acestei descoperiri. Numai c, m ntreb de ce, dup ce au gsit acest
adevr, ei continu s Iac la Iel, ca si cum nu l-ar Ii descoperit de loc.
n realitate, cnd ai descoperit adevrata dragoste, nimeni si nimic nu te poate Iace s o pierzi;
o ai pentru totdeauna. Veti spune:Da, dar cnd iubim pe cineva, cum s nlocuim plcerea cu
munca? E imposibil! Ba da, e posibil. Ce v mpiedic s v prindeti Iiinta iubit n brate, si s v
ndreptati mpreun spre lumin, Irumusete, viat etern...Desigur, va Ii imposibil, pentru c sunteti
convinsi c plcerea senzual trebuie s v guverneze existenta. Dar voi, nvtati s studiati aceste
viziuni de ansamblu noi si exersati: veti simti c avansati, c alte Iacultti se dezvolt n voi ncet-
ncet, si ncepeti s gustati plcerile sub o Iorm mai subtil.
Plcerea senzual e la nceput agreabil, desigur, dar ncet v distruge. Munca, din contr, la
nceput e grea, dar pe msur ce trece timpul, deveniti rezistenti, bogati si Iericiti. Aveti, deci,
interesul s tratati munca ca scopul vietii voastre, adic s Iaceti n asa Iel nct Iiecare moment al
zilei s Iie o ocazie de a progresa pe calea stpnirii de sine, a armoniei, a luminii. Veti vedea,
aceast munc v va da ntr-o zi cele mai mari plceri.
Dar, nu trebuie s v opriti sub impresia momentului, pentru c des aceast impresie e
mincinoas. Trebuie reIlectat pentru a vedea ce eIect are decizia voastr n timp mai ndelungat. Voi
lucrati, Iaceti eIorturi, si pentru un moment nu vedeti nici un avantaj, v descurajati. Da, pentru un
moment poate Ii asa, dar dac veti vedea, asa ca mine, tot ceea ce munca voastr v pregteste
magniIic, nu veti mai vrea s v opriti.
4. Filozofia efortului.
Omul are o tendint nscut de a evita eIorturile si Iace tot ce poate pentru a se debarasa de
sarcinile sale sau a le ceda altor oameni, animale sau masini. Si astIel el slbeste si si pierde
Iaculttile. Cel care vrea s devin rezistent, inteligent si capabil s nIrunte toate situatiile, trebuie s
se obisnuiasc s Iac eIorturi. EIorturile l vor mentine n Iorm. n zilele noastre putem s
achizitionm multe lucruri Ir eIort, dar care va Ii rezultatul? Vom Ii arhiplini la exterior si asta-i
tot, n interior nu va Ii nimic.
Progresul tehnic, de exemplu, a adus multe Iacilitti, nu o putem nega; dar n acelasi timp ce
omul are nevoie de tot mai multe pentru a tri, pmntul, apa si aerul sunt din ce n ce mai poluate si
nu mai absorb elementele toxice care le otrvesc. Atunci, tot acest progres nu aduce mare lucru
pentru adevrata Iericire, nseninare: contribuie mai curnd la o slbire si o dispensare de eIorturi. Ei
da, masinile lucreaz pentru el, socotesc pentru el, si aduc aminte pentru el, se deplaseaz pentru el,
si el n acest timp este n pericol. Omul a Iabricat tot Ielul de motoare pentru a se deplasa n spatiu si,
eIectiv, el se plimb prin aer cu avioane, elicoptere, rachete, dar n interior, el rmne atasat de sol,
incapabil s se desprind, de a se ridica prin gndire.
Nu v este interzis a v Iolosi de toate mijloacele tehnice care sunt la dispozitia
dumneavoastr, nici chiar s Iabricati altele, dac sunteti capabili, dar trebuie s ncepeti o munc
interioar care v va permite s v serviti de aceste mijloace pentru a v mbogti, n timp ce, pentru
moment, acestea contribuie la a v slbi. Dac veti avea gloria, bogtia, puterea nu veti Ii satisIcut
5
dac nu ati Ii Icut nici un eIort pentru a le obtine. EIortul este acel pe care puteti conta, n eIort veti
gsi bucuria, Iericirea. Singurul punct de sprijin solid pe care v puteti sprijini existenta voastr, este
propria persoan si activitatea proprie. Pn nu veti ntelege asta, nu veti Ii stpn pe situatie, veti
depinde de circumstantele exterioare, la voia schimbrilor, nu veti obtine nimic din ce doriti proIund,
v va scpa totul. Atunci, obisnuiti-v n Iiecare zi de a conta numai pe eIorturile voastre si veti avea
cerul si pmntul, nimic nu v va dezamgi.
Veti spune:Dar noi Iacem eIorturi, nu Iacem dect asta: n Iiecare zi muncim pentru a ne
cstiga existenta... Da, e adevrat, dar nu ajunge, nu sunt chiar eIorturile de care vorbeam. Eu v
vorbesc de eIorturile inimii voastre, ale spiritului vostru, eIorturi pentru a v regsi, pentru a v lega
de ce e esential n voi: Eul superior. Acestea sunt eIorturile mai importante, pe care trebuie s le
mentineti zi de zi, pn veti reusi. Chiar dac nu veti atinge idealul spre care tindeti, nu abandonati
niciodat eIorturile, pentru c ele sunt singurele care vor rezista si dup moarte: eIorturile care vi le
impuneti pentru a v realiza din plin. Aceste eIorturi sunt cheia viitorului vostru.
Iat de ce cnd ntlniti diIicultti n viat, nu v revoltati si nu ncercati s le evitati;
ntelegeti c Inteligenta cosmic v pune n aceste conditii pentru a v Iorta s mergeti mai departe,
mai sus. Nu cereti ca viata s v Iie linistit. Nici un alpinist nu poate s Iac o ascensiune a unui
munte dac ar avea n Iata lui pereti perIect netezi. Pentru a se cocota, are nevoie de asperitti unde
s-si pun minile si picioarele si de asperitti pentru a prinde coarda. Si astIel, putin cte putin
ajunge pe creast. Ei bine, pentru motive asemntoare e necesar s ntlnesti n viat diIicultti,
necazuri, obstacole.
Veti protesta pentru c apare o contradictie: n Iiecare zi v spun c viata trebuie trit n
armonie si pace, si acum v spun c trebuie s ntlnim diIicultti si opozitie pentru a
progresa...Trebuie bine nteles aceasta: cei care doresc armonia si pacea Ir ca n prealabil s Ii
nvtat s treac de obstacole, se pregtesc din contr pentru o viat n dezordine si zpceal. De ce?
Pentru c adevrata armonie, adevrata pace sunt recompense care revin celor care le-au cstigat,
maniIestndu-si calittile de dezinteres, buntate, rbdare. n acel moment, chiar dac ei trebuie s
treac ncercri, nu se vor simti deranjati, nu vor suIeri si nu vor Iace pe altii s suIere. Pentru c ei
au reusit s se transIorme, s se amelioreze. Gratie unei munci rbdtoare, sustinute, ei au reusit s
stabileasc relatii cu Cerul, s aib schimburi cu entittile luminoase care-l populeaz si ntr-o zi ei se
vor simti luati dintr-o dat chiar pe culme. Acolo, ei nu vor mai avea nevoie s se agate de asperitti,
s se catere penibil, ei vor zbura! E asa de greu de nteles?
Trebuie s dorim Iericirea, plenitudinea si pacea, cci aceasta e adevrata viat, dar cnd
suntem imperIecti, vom trece pe lng. Proba: cine nu doreste Iericirea? Toti oamenii nu doresc dect
asta, toti si petrec timpul Icnd proiecte pentru a realiza ce cred ei c i va Iace Iericiti. Dar iat, ei
nu sunt Iericiti...E clar c mai au ceva de nteles si de corectat. Da, dac nu Iacem eIorturi pe calea
perIectiunii, nu trebuie s dorim o viat linistit si agreabil, n toate Ielurile, ea nu va Ii. Trebuie s
acceptm diIiculttile cutnd care sunt eIorturile pe care noi ne obligm a le Iace care ne vor
conduce la adevrata Iericire.
Stiu c pentru voi e diIicil de admis, dar asta e realitatea. Dac lucrurile ar sta cum vrem noi,
ar Ii o catastroI! Noi nu suntem att de clarvztori pentru a vedea consecintele ndeprtate a ceea ce
ne dorim. Ceea ce noi credem c este bine pentru noi ne va antrena si dac se va realiza, vom petrece
viata n trndvie, plceri. Dar, din Iericire Inteligenta cosmic nu d oamenilor Iericirea pe care ei o
asteapt: ei ar pierde totul si chiar gustul vietii. Deci, adevrata Iericire este n eIort. Atunci, nu
cutati dulceat, pentru c v veti mbolnvi. Cnd ncepeti s iubiti amrciunea, chinina, veti Ii
salvati. Adesea ceea ce iubiti v mbolnveste: atunci, nu plngeti dac sunteti lipsiti de acestea. Cerul
e cel care nu vi le d, pentru mai rmne un pic n viat.
Iat adevrata IilozoIie pe care am descoperit-o si am acceptat-o. Nu as abandona aceast
IilozoIie pentru toate bogtiile din lume...Aceasta nu nseamn c, dac cineva vrea s mi dea
bogtii, eu le voi reIuza! Orice e binevenit, cnd putem Iace ceva util pentru toti, dar nu bogtia o
caut.
6
Atunci, iat esentialul: s Iaci eIorturi pentru a merge n Iiecare zi mai departe n realizarea
idealului propriu. Din punct de vedere material, exterior, aceasta nu v va aduce mare lucru, dar chiar
regii si printii Pmntului nu vor avea ce veti obtine. Nu v lsati tot timpul subjugati de aparenta
lucrurilor, n interiorul vostru veti gsi adevrate comori mergnd pn la inIinit...Cnd ncepeti s
Iaceti aceste eIorturi, lumina va veni, ntelegerea va veni, puterea va veni, ordinea si armonia vor
veni.
Oamenii sunt marcati de latura exterioar; chiar cnd se reculeg n liniste, ei se gndesc la
evenimente, obiecte exterioare. Da, n loc s caute n ei ce e mai proIund, centrul lor, chiar cnd se
reculeg ei se ocup de ce e aIar. Si voi, de asemenea,
analizati-v, si v veti da seama c nu stiti s intrati si s rmneti n voi nsiv, atentia v este
atras, Ir ndoial, aIar. Veti spune:Dar ce ne cereti e Ioarte diIicil. Poate, dar e util s o auziti;
ntr-o zi, v veti aduce aminte si veti descoperi c sunteti, n Iine, capabili de a avea o adevrat viat
interioar.
Bazati-v existenta pe propriile eIorturi, nu contati pe nimic altceva. Acceptati si utilizati tot
ceea ce lumea exterioar v oIer bun, dar nu v bazati pe acestea, pentru c viitorul vostru adevrat
este de a parcurge toate regiunile spatiului, printre stele si sori, si nu veti putea duce n acest voiaj
bogtiile pe care le-ati ngrmdit sub voi. Trebuie s nvtati unde e de lucrat si pe ce trebuie contat.
Dac v bazati pe sotul vostru, copiii vostri, banii vostri, ntr-un moment sau n altul veti avea
deceptii. Nu puteti conta dect pe spirit, adic pe o activitate pur, eIort constant. Ct despre restul
lucrurilor, utilizati si multumiti Cerului c vi le-au dat, dar nu contati pe ele.
Si v mai spun: nu contati pe Maestrul vostru, nu contati pe mine ca si cum m-ati considera
exterior vou, ca pe cineva care poate sau nu poate s vin s v vad. Dar dac m veti plasa n voi,
n inima voastr, n suIletul nostru, veti putea conta pe mine, pentru c prezenta mea n voi va Ii att
de exact, att de real ca voi nsiv. Si n necazuri si suIerinte m veti gsi totdeauna pentru a v
ajuta, ca s ntelegeti c sunt peste tot cu voi, c nu o s v prsesc niciodat, c ceva din
cunostintele mele, din dragostea mea, din rbdarea mea a rmas n voi. Veti spune:Atunci, nu e util
s venim s v ntlnim? Da, utilizati aceste ntlniri, proIitati de ele, dar nu contati exclusiv pe ele,
cci ntr-o zi sau alta, veti Ii dezamgiti si suprati.
5. Lumina este cea care aduce fericirea
Majoritatea oamenilor stiu n adncul suIletului, c banii nu pot s le aduc o Iericire
veritabil, de altIel n Franta aveti un proverb:L`argent ne Iait pas le bonheur... Dar exist si
constiinte care si permit s si satisIac anumite dorinte. Si cum sunt multe dorinte, au, evident,
nevoie de multi bani! Iat, trebuie s reIlectm: sunt oare dorintele care le putem satisIace cu ajutorul
banilor, n majoritatea timpului, dezinteresate, elevate?
Atunci, atentie, ntrebati-v tot timpul de ce vreti bani si cum vreti s-i utilizati. Da, trebuie s
v supravegheati, pentru c banii sunt mijlocul cel mai puternic pentru a v satisIace natura
inIerioar. Eul voastru divin nu are nevoie de bani: are nevoie de lumin, dragoste, inIinit, eternitate
iar pe acestea banii nu le pot Iurniza. Banii pot Iurniza doar ceea ce aveti nevoie n planul material:
hrana, vesmintele, bijuteriile, casele, masinile,etc Cteodat nu pot nici mcar s v serveasc pentru
a v regsi sntatea. Si cnd v simtiti tulburat, angoasat, cnd nu mai aveti gust de viat, nici
medicamentul cel mai scump nu v poate ajuta. Chiar admitnd c ar ncepe s v usureze, ati duce o
viat att de nerezonabil, care va distruge eIectul bun al medicamentului, nct v veti mbolnvi din
nou. Pentru c originea rului este n modul vostru de viat, si nu puteti cstiga ceea ce nu se poate
cumpra cu bani.
Desigur, banii sunt necesari, nu sunt eu cel ce v spune c ati putea tri Ir ei, ati deveni un
parazit. Nu e o solutie de a suprima banii, cum ar sugera unii care cred c ei sunt cauza tuturor relelor
societtii. Banii sunt un mijloc de schimb, si dac i-am suprima, am Ii obligati s-i nlocuim printr-un
alt mijloc; pentru c viata n societate e bazat pe schimburi si ne-am ntoarce n Iata aceleiasi
7
probleme. Dac banii produc stricciuni, nu ei sunt vinovati de aceasta ci persoana care se serveste de
ei, si care se strduie s si satisIac dorintele. Din moment ce persoana are intentii murdare n cap,
banii sunt cei care o ajut a le realiza. Punndu-si alte idei n cap, aceiasi bani devin n minile ei o
bineIacere.
Banii sunt o Iormidabil putere asupra naturii inIerioare, personalitatea. O invit, o excit:Ba
da, du-te, ai mijloacele de a-l ruina pe acesta, de a-l nvinge pe cellalt. Aceast Iemeie e mritat?
Nu nseamn nimic, ce te retine? Pentru c te place, poti s o ai: vei vedea c nu va rezista masinii si
diamantelor pe care vrei s i le oIeri. Ei da, banii sunt un consilier ru al personalittii pe care-l
vedem n Iiecare zi. Dac vreti s cunoasteti cu adevrat pe cineva, dati-i multi bani si observati cum
se poart. Dac persoana nu se arunc imediat n plceri, nu devine vanitoas, exigent, dur,
arogant, etc., iat o persoan magniIic pe care puteti conta, pentru c ea a reusit s-si nving
tentatiile pe care i le dau banii.
Pentru a rezolva deIinitiv problema banilor, trebuie stiut c pericolul este de a-i lsa s se
instaleze n cap. Vreau s spun: nu v mai gnditi la ei pentru c ideea de bani, dorinta de a avea bani
creste, se umIl pn acoper cerul. E ca o perdea care mpiedic lumina celest de a penetra, de a
veni s se instaleze n Iiinta uman. E bine s ai bani, binenteles, dar cu conditia de a-i pune ntr-un
buzunar, ntr-un sertar, pentru a putea dispune de ei cnd e nevoie...puneti-i oriunde, n aIar de capul
vostru. Dac nu, banul va deveni stpnul vostru, iar voi sclavii lui. Dac voi sunteti stpnul si el se
supune, puteti Iace mult bine; dar dac el e stpnul, v va mpinge la a domina si a elimina pe
semenii vostri. Si atunci, s-ar putea ca prostimea s v admire pentru c ati devenit un mare bancher,
un om de aIaceri Iormidabil care a reusit s instaleze Iiliale n lumea ntreag; dar cum ati reusit s
clcati legea bunttii, generozittii, a dezinteresului, vine s v ntrebe justitia divin. Si atunci veti
plti aceste nclcri de legi prin tot Ielul de ncercri Iizice si psihice.
Fiecare dintre voi trebuie s reIlecteze asupra raportului pe care trebuie s-l aib cu banii, dar
mai ales s evite s-i aib ca ideal, ca scop al vietii, s evite s-i aib n cap pentru c vor deveni ca
un ecran care mpiedic soarele, spiritul de a v lumina. Capul vostru trebuie s Iie numai la
dispozitia luminii, a Cerului, a ngerilor, a arhanghelilor gata de a primi mesajele, sIaturile. Dac
aveti un ecran n capul vostru, mesajele sunt reIlectate si nu veti sti pe ce directie s mergeti, nu veti
Ii ghidati. Si cnd nu mai suntem ghidati cdem cu capul n jos n gropi si prpstii.
Pentru a obtine Iericirea, nu de bani aveti nevoie, ci de lumin. Cteodat unii vin si m
roag s-i sItuiesc pentru a-si alege o proIesie. Ei ezit: s se angajeze pe un anume drum unde vor
cstiga multi bani, sau s aleag o meserie mai putin lucrativ dar care le las mai mult timp pentru a
Iace altceva?...Si eu, ce credeti c le rspund? Ca instructor, nu pot s spun cuiva ce trebuie s Iac
aici si acolo, ci numai s-i explic care sunt consecintele alegerii sale; apoi, el se decide dup ce a
reIlectat, analizat bine. Rspund deci:S vrei s cstigi multi bani, nu e ru, dar totul depinde de
scopul vostru, de idealul vostru, de ce vreti s realizati n viat. Dac idealul vostru e cel pe care-l
numim de obicei 'a reusi n viat, adic a avea putere, inIluent, ei bine, cstigati mai multi bani.
Dar dac aveti ca ideal progresul pe calea vietii interioare, spirituale, puteti Ii Iericit cu mai putini
bani. Alegerea v apartine.
DealtIel, cel care posed multe bunuri nu e niciodat linistit, e Ir ncetare antrenat n multe
activitti, probleme, etc. Trebuie s Iie tot timpul cu ochii n patru pentru a se proteja de oamenii
ambitiosi, necinstiti, lacomi care-i vd propriettile. Si chiar dac e Ioarte vigilent, cum poti s
prevezi totul? Sunt preocupri Ir sIrsit care ngreuneaz, materializeaz, decupeaz regiuni
spirituale. El pierde, deasemenea, mult timp si mult energie pe care ar Ii putut s o Ioloseasc mai
util pentru evolutia sa si a altora pe care ar Ii avut ocazia s-i ajute cu achizitiile sale spirituale!
Oricare sunt sarcinile pe care le avem de ndeplinit, ar Ii bine s nu ne suprancrcm, s ne
multumim cu necesarul pentru a tri. A cere mai mult, complic existenta.
Veti spune:Sunt persoane care mostenesc bogtii Ioarte mari, este ru pentru evolutia lor?
Mai nti, nu sunt cazuri asa Irecvente, dar si n acest caz totul depinde de persoan: dac ea vrea s
proIite de banii si pentru a-si satisIace tendintele de lene, capricii, ambitii, sau dac ea e
8
dezinteresat, stpn pe ea nssi si capabil s se Ioloseasc de bogtia sa pentru a Iace bine cu
ajutorul ei.
Dar trebuie s Iim constienti c banii nu sunt utili dect n plan material. n plan psihic,
spiritual, nu putem Iace nici un bine cu banii: aici, trebuie lumin, lumina e Iluidul de aur. Dac iubiti
lumina, posedati deja aur n plan spiritual. Cu ct sunteti mai bogat cu acest aur, cu att mai mult
aveti posibilitatea s mergeti n magazinele celeste s 'cumprati ceea ce nu puteti gsi n nici un alt
magazin: ntelepciune, dragoste, bucurie, inIinit, eternitate. Din acest motiv, nteleptii, initiatii se
strduie s adune ct mai mult aur posibil n plan spiritual pentru a putea s se mbogteasc de
calitti si virtuti de care, apoi, vor beneIicia altii. Chiar dac nu au un ban n buzunar, ei continu,
gratie luminii lor, s atrag prezenta Cerului si s o distribuie n jurul lor.
Deci, e clar, n plan material e preIerabil de a nu te satisIace de loc. n timp ce n domeniul
spiritual, din contr, trebuie s nu te saturi niciodat, s nu Ii deloc multumit de tine, nici de ce ai, s
vrei s devii ct mai bogat,din ce n ce mai puternic n slujba binelui. Si cu att mai ru c aceasta nu
se nvat din moral sau din religiile ordinare, pentru c e suIicient s Ii un tat si un sot bun: s-ti
hrnesti si s-ti mbraci nevasta si copiii, s iesi la plimbare dimineata si s te ntorci linistit...Iat
modele! Desigur, nu e ru si multi oameni nu sunt capabili s realizeze aceasta. Dar aceast 'moral
e insuIicient pentru cel care pretinde c trieste dup regulile adevratei morale, adevratei religii.
Adevrata moral, adevrata religie este continut n cuvintele lui Iisus: 'Fiti perIecti cum si
Tatl vostru din Ceruri e perIect. Cum putem Ii perIecti ghidndu-ne dup o moral ordinar?
Distanta dintre om si Dumnezeu e asa de mare c ne ntrebm de ce Iisus ne-a dat acest ideal care ne
depseste imaginatia: s Ii perIect ca si Dumnezeu nsusi! Ei bine, stia ce Icea...Pentru c n plan
material, e bine s te multumesti cu lucruri mici, de a Ii recunosctor si s multumesti pentru Iiecare
dintre ele, dar n plan spiritual, nu trebuie s Ii multumit niciodat, trebuie s Ii ambitios, insatiabil,
s tinzi spre un ideal Ioarte elevat, cel mai inacesibil: perIectiunea divin. Toti trebuie s cerem
bunttile ceresti. Da, cereti sut la sut, pentru a obtine mai putin de unu la sut! Ceea ce trebuie s
cereti este lumina, ca tot s devin lumin n gndirea voastr, sentimentele voastre, actele voastre,
corpul vostru Iizic. Lumina: acest cuvnt rezum, condenseaz tot binele pe care ni-l putem imagina,
tot ce e mai pur, mai puternic, mai Irumos, sublim... Dumnezeu nsusi.
Cnd eram Ioarte tnr, printre primele dti cnd l-am ntlnit pe maestrul Peter Dunov, ntr-o
zi l-am ntrebat: 'Maestre, care e cea mai bun metod de a te lega de Dumnezeu, prin meditatii?
Mi-a rspuns:Prin munca cu lumina, pentru c lumina e expresia splendorii divine. Trebuie s ne
concentrm spre lumin si s lucrm cu ea: s plonjm n ea, s ne bucurm de ea. Prin lumin
suntem n relatie cu Dumnezeu. Atunci, eu v-o spun de asemenea: nu exist munc mai bun dect
lucrul cu lumina. Lumina e ca un ocean de viat care palpit, vibreaz, puteti s intrati n ea pentru a
nnota, v puriIic, beti-o, v hrneste...n snul luminii veti simti plenitudinea.
Lumina, este de asemenea simbolul tuturor culorilor asupra crora v puteti concentra, Iie
separat, Iie combinate ntre ele. O dat ce ati reusit s-i creati culorile cu gndirea, puteti s le Iaceti
s treac prin voi, si s le proiectati asupra Iiintelor pe care le iubiti si asupra lumii ntregi. Aceast
munc cu lumina e o munc cu virtutile, cu Iortele si entittile celeste, pentru c, n spatele luminii si
culorilor, exist o ntreag viat ascuns, lumina Iiind numai reprezentarea ei vizibil. Prin culori
intrati n legtur cu aceast viat.
Mai este o vorb a maestrului, din vremea aceea, pe care n-am uitat-o. Pe atunci, el tinea
conIerinte ntr-o sal de pe stada Oborichte n SoIia, nainte ca Fraternitatea s se instaleze n aIara
orasului, la Izgrev. ntr-o zi, nainte de conIerint, un domn ce venise s-l vad i pusese tot Ielul de
ntrebri. Eu eram acolo, ascultam...Maestrul era ca de obicei simplu, natural, demn, grav. Rspundea
cu gentilete, dar pe scurt. La un moment dat, ntrebarea era:Dup ce semn recunoastem evolutia unui
om? Si maestrul a rspuns: Dup intensitatea luminii ce eman din el. Eram tnr, nu aveam nc
aceste criterii, si acest rspuns m-a Irapat, dar iat pe acest principiu s-a bazat, de asemenea, o mare
parte a vietii mele. De-a lungul vietii, si eu m-am convins c putem judeca Iiintele dup lumina lor.
Aceast lumin, nu e, desigur, vizibil, dar o simtim n privire, n expresia Ietei, n armonia
9
gesturilor. Ea nu depinde nici de Iaculttile intelectuale, nici de educatie, ea este o maniIestare a vietii
divine, si pe aceast lumin trebuie s o cutm, Ir s ne sturm.
6. Sensul vie(ii
Fiinta uman caut, constient sau inconstient, un sens n viata ei. Are nevoie de un motiv de a
exista si n Iiecare zi ncearc s-l gseasc n tot ce i se petrece, n viata Iamilial, social,
proIesional. Dar n realitate, nici o reusit, nici o posesiune material nu poate s-i dea sensul vietii,
dac chiar e vorba de un 'sens, iar sensul nu e material, nu putem s-l gsim dect sus, n planurile
subtile. Mai jos, nu gsim dect Iorme. Putem s umplem Iormele cu un continut care e dat de
sentiment, de senzatia pe care o ncercm atunci cnd iubim un obiect, o Iiint sau o activitate. Dar
sentimentul e trector, ntr-o zi sau alta vom simti un gol si vom suIeri. Trebuie, deci s cutm un
lucru deasupra continutului: sensul. Cnd am atins sensul, posedm plenitudinea. Un exemplu v va
Iace s ntelegeti mai bine ce vreau s v explic. Ieri ati mncat excelent, dar asta a Iost ieri, si astzi
aveti din nou nevoie de mncare, amintirea mesei de ieri nu v potoleste stomacul. La Iel citind o
carte, privind un tablou, ascultnd muzic simtiti uneori c atingeti un adevr care v transIorm
viziunea asupra lucrurilor, aceast revelatie va dura pna mine si poimine. Pentru c prin
intermediul crtii, tabloului, muzicii spiritul vostru s-a ridicat Ioarte sus si a gsit un sens. E ca si cum
un element etern care a intrat n voi, nu v mai prseste.
Cnd ati gsit sensul lucrurilor, l aveti pentru totdeauna. Dar pentru a-l gsi trebuie s urcati
s v hrniti, s v gnditi, s iubiti, s actionati n planurile superioare. Cnd cutati mai jos, nu
gsiti nimic. Nimic din ceea ce e material nu v va aduce acest sens. n timp ce cu un adevr pe care
l sesizati sau care vi se d, puteti lucra si tri cu el tot timpul avnd rezultate.
Desigur, nu e suIicient s aveti timp de meditat si un moment de inspiratie, lumin, pentru a
da un sens vietii; trebuie s nvtati s Iaceti s dureze acest moment pn devine o stare de constiint
permanent care puriIic, ordoneaz si restabileste totul n voi. Din pcate, sunteti destul de des
nepstori, treceti usor, n cteva minute, din lumea divin n preocuprile cele mai prozaice si
stupide, ca si cum s-ar sterge totul. Ei bine, nu stiti ce pierdeti, pentru c aceast stare are puterea de a
actiona asupra Iiintei voastre pentru a o linisti si a-i armoniza miscrile; dac aveti puterea s o
mentineti, ea e capabil s mpiedice strile negative care vin s se instaleze n voi. Iat, ati Icut
schimbri, si dup ce ati meditat, v-ati rugat, aveti nevoie s v gnditi la lucruri nesemniIicative,
rzbunri, plceri.
Veti spuneDar ne cereti ceva imposibil. n viat nu putem mentine continuu strile divine.
Da, n aparent aveti dreptate, triesc n aceeasi lume cu voi si stiu cum e. Dar stiu de asemenea c, n
ciuda oboselii, descurajrii, necazurilor, discipolul luminii nu se descurajeaz, din contr el se agat
de ce a cucerit, de experientele care i-au dat, n anumite momente privilegiate, un veritabil sens al
vietii.
Deci, chiar dac n existent e imposibil s nu suIerim, s nu plngem, trebuie s conservati n
voi acest sens al vietii;si nu numai s-l conservati, ci s utilizati diIiculttile vietii cotidiene pentru a-l
ntrii, ampliIica. Asa lucreaz adevratii spiritualisti. Niciodat, orice s-ar ntmpla, nu ntrerup
lucrul divin pe care l-au ntrerprins nainte. Chiar n mijlocul ncercrilor grele, ei si spun:Iat o
bun ocazie de a mobiliza toate Iortele ostile n serviciul muncii mele. n timp ce majoritatea
oamenilor, chiar dac nu li se ntmpl nimic ru, vor Iace n asa Iel nct vor demola prin indiIerenta
lor tot ceea ce au cstigat bun. Atunci iat, creem, distrugem, creem, distrugem...si de aceasta nu
obtinem nici un rezultat. Pentru a obtine rezultate, trebuie s Iim perseverenti n munca spiritual pe
care am nceput-o, adic trebuie s punem totul n serviciul acestei munci: binele, rul, bucuriile,
suIerintele, sperantele, descurajarea, da, totul n slujba acestei munci. Iat ce nseamn cu adevrat a
construi, cum Iiecare zi aduce elemente noi. Sensul vietii, nu-l gsiti din plin nici n Iamilie, nici n
proIesie, nici n art, nici n cltorii, etc. Acestea pot Ii mijloace care v ajut s v apropiati acest
10
sens, dar nu l contin. Proba: Iamilia, meseria, cltoriile sau arta nu au mpiedecat niciodat un
brbat sau o Iemeie s se sinucid.
Dac ne decidem s participm la realizarea mprtiei Domnului si Drepttii Sale, vom gsi
sensul vietii. Pentru c asa, orice vi se ntmpl, stiti c sunteti un lucrtor pe pmntul Domnului si
v simtiti arhiplin, Iericit, sustinut, pentru c participati la o munc urias. Nu sunteti singur, nu
sunteti abandonat. Toti pot, de astzi, s gseasc sensul vietii, pentru c, de astzi, n loc s
munceasc pentru ei nsisi, pentru nevoile lor, satisIactiile lor, ei pot spune:De acum nainte, vreau
s lucrez pentru mprtia Domnului si Dreptatea Sa. Si chiar dac numele lor nu e cunoscut pe
Pmnt, el este scris n Cartea Vietii si sunt rspltiti cu binecuvntrile Cerului. Nimic nu e mai
glorios dect s te angajezi n aceast munc. Da, n Iiecare zi trebuie mers mai departe, s ai aspiratii
mai largi, mai vaste: aceasta d cu adevrat un sens vietii.
Si cnd ati trit un moment divin, Iie prin meditatie, rugciune, muzic, lectur sau
contemplare a unui peisaj, ncercati s multumiti Cerului. Spuneti:Astzi am trit ceva exceptional!
Trebuie s m alimentez mine si poimine, pentru c acesta e Cerul. Acest moment va transIorma
totul n mine.
A gsi sensul vietii nseamn a gsi un element care numai lumea divin l poate oIeri; dar nu
l d dect acelora care, n lungul anilor, au Icut eIorturi pentru a ajunge la el. Sensul vietii nu e ceva
ce se poate Iabrica aIectiv sau mental: nu omul e cel ce decide care va Ii acesta pentru el.
Sensul vietii este recompensa unei munci interioare, rbdtoare, nentrerupt pe care omul o
Iace asupra lui nsusi. Cnd a ajuns la o anumit stare de constiint, primeste din Cer un electron, ca o
pictur de lumin care impregneaz toat materia Iiintei lui. Din acel moment, viata sa primeste o
dimensiune si o intensitate nou, evenimentele i vor aprea cu o nou claritate, ca si cum i s-ar Ii dat
cunoasterea sensurilor lucrurilor. Si chiar moartea nu l mai sperie, pentru c acest electron i-a
descoperit imensitatea unei lumi eterne unde nu exist pericole, nici tenebre, si omul simte c deja
merge n lumea nelimitat a luminii.
Odat ce a descoperit sensul vietii, totul pleste n prejm, iar necazurile existentei cotidiene
si pierd importanta. Toti acei care si pierd timpul plngnd si lamentndu-se pentru c nu au bani,
c nu au succesul sperat, c sunt abandonati sau trdati, arat, de Iapt, c nu au descoperit adevratul
sens al vietii. Dac banii, ambitia, posesiunea unui brbat sau a unei Iemei reprezint pentru ei acest
sens, atunci, evident, nu vor lipsi ocaziile s Iie dejamgiti si suprati!
A gsi sensul vietii nseamn a tinde la o stare de constiint att de elevat, care mbrtiseaz
universul ntreg, nct micile lucruri ale existentei se pierd si se dizolv. Chiar cnd e conIuz,
persecutat, acel ce a gsit sensul vietii se simte reconIortat si el e cel care i priveste pe altii cu mil,
si spune:Sracii, nu vd c, orice ar spune, orice ar Iace, eu triesc n imensitate, n eternitate,
particip la viata cosmic.
Poate veti gsi c tot ce v-am spus e diIicil de nteles. n realitate, aveti nevoie s retineti doar
aceasta: nu veti gsi sensul vietii dac nu v puneti n slujba unui ideal sublim. Pentru c n spatele
acestui ideal, exist miliarde de creaturi luminoase care lucreaz si, cnd vor vedea c voi participati
cu ele la constructia unei noi lumi, v vor da toate bineIacerile si atunci veti Ii asa de plini c v veti
revrsa. Chiar dac nu cereti nimic, chiar dac nu asteptati nimic, veti simti c ati primit tot.
7. Pacea yi fericirea
De multe ori auzim oameni spunnd:A, putin mi pas de pace! Ei si imagineaz c, pentru
c lor nu le 'pas, totul va Ii bine si vor Ii Iericiti...Dar ce este aceast pace? E usor s ai pacea si s
Ii Iericit? Nu, nu avem o idee clar despre ce este pacea, si de asemenea nu avem o idee clar despre
ce este Iericirea.
Ct timp omul e subjugat naturii sale inIerioare, instinctelor, poItelor sale, ambitiilor sale, el
nu poate tri n pace. Ct timp elemente ca ura, gelozia, cupiditatea exist n inima, intelectul sau
11
vointa sa, nu va avea dect ciocniri si necazuri. Chiar dac apare un moment de repaus cnd omul
crede c necazurile s-au sIrsit, Ioarte repede problemele ncep si s-a sIrsit cu 'pacea sa.
Pacea, nu nseamn s Ii linistit cteva ore sau cteva zile, gsindu-ne n conditii agreabile
singur sau la munte. Pacea, pacea adevrat, acea de care vorbesc Initiatii, e o stare de constiint
superioar care necesit cunoasterea structurii omului si universului. Da, Initiatii v spun c nu veti
gusta cu adevrat pacea pn n ziua cnd elementele corpurilor voastre (Iizic, astral, mental, cauzal,
budhic) vor Ii puriIicate, armonizate ntre ele si vor vibra la unison cu regiunile cele mai nalte din
univers.
Pacea e deci o stare de constiint la care ajungem dup o lung munc de stpnire de sine si
armonizare interioar. Pn atunci, veti avea, Ir ndoial, cteva momente de liniste, dar pn nu
veti ndeplini aceast munc, nu veti avea pacea, si n Iiecare zi, de mai multe ori pe zi, se pot
produce incidente susceptibile s v deranjeze! Cnd ati obtinut pacea adevrat, chiar dac aveti de
nIruntat diIicultti, dureri, nu v veti clinti; desigur, veti Ii ngrijorat si suprat, dar numai la
supraIat. n proIunzime, pacea nu v va prsi, veti simti c ea e mereu cu voi...Ca si Iundul mrii:
nici o intemperie nu l deranjeaz. Exist n pacea adevrat ceva imens, vast, inalterabil pentru ca ea
este o cucerire a suIletului si spiritului.
Pacea adevrat se situeaz deci Ioarte sus: ea e un acord, o sintez, o armonie a tuturor
elementelor din noi. Si la Iel pentru Iericire: ceea ce iau oamenii drept Iericire nu sunt, adesea, dect
mici satisIactii de scurt durat. Veti spune c sunteti Iericiti pentru c ati petrecut o vacant
agreabil de unde veniti odihniti si plini de energie, pentru c un brbat sau o Iemeie pe care o (l)
iubiti si-a maniIestat dragostea, pentru c ati Iost Ielicitat pentru inteligenta si competenta
voastr...Evident, nu putem nega c e important s Iim sntosi, de a ne simti iubiti si s Iim
cunoscuti pentru capacittile noastre, dar e insuIicient pentru a spune c suntem Iericiti, pentru c
adevrata Iericire este deasupra corpului Iizic, inimii si intelectului. Ne imaginm c dac avem o
cas, o Iemeie, vom Ii Iericiti, c dac avem gloria, stiinta sau Irumusetea vom Ii Iericiti...nu! De mii
de ani, istoria arat c Iericirea nu e acolo, sau poate pentru putin timp. Obtinem aceea, obtinem
cealalt, dar rmnem nesatisIcuti si n interior e vid, vidul larg, gata s nghit tot.
Dac Iericirea e greu de obtinut si mentinut, este pentru c trebuie s o cutm Ioarte sus, ntr-
o regiune unde materialele sunt inalterabile; ceea ce cere omului mari calitti si mai ales puritate,
pentru c numai ce este pur e inalterabil si poate s dureze. Aceast regiune exist n spatiu, dar si n
noi nsine si toti acei care au descoperit-o se strduie s gndeasc, s iubeasc, s actioneze si s
munceasc n asa Iel nct s triasc n aceast regiune unde nimic nu i poate deranja. Orice s-ar
ntmpla, oricare ar Ii conditiile, ei sunt Iericiti pentru c au gsit elemente stabile, imuabile, eterne.
Adevrata Iericire,ca si pacea, e o stare care se caracterizeaz deci prin stabilitate. Veti
spune:Dar viata nu e dect o succesiune de schimbri: succese si esecuri, abundent si srcie, pace
si rzboi, boal si sntate...si omul e obligat s ndure aceste schimbri! Nu, rzboiul poate s
izbucneasc, puteti s v mbolnviti, puteti Ii ghinionist, puteti Ii abandonati de sotul vostru, de sotia
voastr, de copiii vostri, de prieteni toate acestea Ir a nceta s Iiti Iericti. De ce? Pentru c
constiinta voastr nu stagneaz la nivelul evenimentelor: pentru Iiecare diIicultate, pentru Iiecare
ncercare, veti gsi o explicatie, un adevr care v calmeaz, v consoleaz pentru c ati mers prea
sus si stiti cum s vedeti lucrurile. Puteti Ii dezgolit, persecutat, dar pentru c stiti c toate astea sunt
trectoare, c sunteti nemuritor, c nimic nu v poate atinge cu adevrat, aici unde toti scot strigte,
voi zmbiti.
Fericirea, o purtati, deci, n voi. Dac nu sunteti constienti, nseamn c rmneti la supraIat,
la periIeria Iiintei voastre si la periIerie nu sunt dect iluzii si schimbri: de abia ati sesizat cteva
particule de bucurie, c ele sunt nlocuite cu mult suIerint, ca si cum ar Ii o pedeaps c ati Iurat un
pic de Iericire.
Iat de ce, Iaceti eIorturi pentru a intra n voi nsiv si aici ncepeti s cutati ceea ce e
imuabil, etern, Dumnezeu, spirit. AstIel veti gsi Iericirea. Odat ce ati gsit-o, ncercati s-i rmneti
aproape, si atunci nimeni n-o s v mai Iac necazuri. Oricare ar Ii situatia voastr, Iie c sunteti
12
bogat sau Ir bani, glorios sau dezaprobat, c sunteti iubit sau urt, sunteti deasupra schimbrilor,
triti n eternitate.
Acesta nu e, poate, dect un limbaj pe care toat lumea l poate pricepe. Ce vreti? Un biat i
spune unei tinere Iete:Iubito, te voi Iace Iericit. El nu stie nici ce este Iericirea, nici el nu e Iericit,
dar vrea s o Iac Iericit pe ea!...Sau, invers, Iata i spune biatului:Te voi Iace Iericit. Dar cum o
Iac? Cu imperIectiunile, nervozittile, Iuriile, gelozia lor, ei se Iac Iericiti! Cam asa...au multi copii,
ca n povesti. S mergem mai departe: eu nu cred prea mult n acest tip de Iericire. Desigur, ei trec
prin momente agreabile, dar sunt ca si prizonierii crora li se dau n Iiecare zi cteva minute de
destindere pentru a respira un pic, si apoi 'napoi n beci!' Sau, ca o durere de dinti: se opreste un
moment, si apoi rencepe!
Pentru a Ii Iericiti, trebuie s gsiti un punct de neclintit de care s v agtati, Ir ca ceva s
v Iac s pierdeti acest pozitie de echilibru: ceea ce n Iizic se numeste echilibru stabil. Priviti
pendulul: l Iacem s oscileze la dreapta, la stnga, dar revine n pozitia de echilibru pentru c e atasat
de un punct Iix. Ei bine, omul trebuie s gseasc acest punct n el nsusi si s se prind de el. Atunci
poate s spun ca si Initiatul vechiului Egipt:Sunt stabil, Iiul cuiva stabil, conceput si nscut n
teritoriul stabilittii.
Ct timp sunteti schimbtor, ezitant e inutil s vorbim despre Iericire! Fericirea apartine
regiuniilor inIinitului, eternittii care sunt regiuni ale suIletului si spiritului. Da, inIinitul, eternitatea,
iat regiuni nc neexplorate, unde suIletul si spiritul au nevoie s plonjeze pentru a se hrni, a se
mbrca, pentru a Ii satisIcut si liber. Voi ncepeti s v dati seama c Iericirea cere de la voi o
ntreag disciplin, datorit creia v ridicati ntelegerea si dragostea voastr pn n regiunile
suIletului si spiritului, si n acest moment puteti s v adpati din acest ocean Ir margini al pcii si
Iericirii. Pacea, ca si Iericirea e rezultatul unei comuniuni, al unui schimb perIect cu principiile,
entittile si toate existentele lumii suIletului si spiritului.
n sus, pacea si Iericirea sunt unite, ele nu pot exista separat. Nu veti ntlni pe nimeni
adevrat Iericit Ir a Ii n pace. Pacea si Iericirea reprezint aceeasi realitate exprimat diIerit.Pacea
v pune n armonie cu toat creatia si cnd triti aceast armonie, nu puteti Ii neIericit. Energiile,
Iortele universului v ptrund si nu v mai lipseste nimic. Nu veti ntelege niciodat ce este Iericirea
dac nu veti nceta s o considerati o senzatie agreabil, asa cum si imagineaz majoritatea
oamenilor. Adevrata Iericire este, desigur o senzatie agreabil, dar este de asemenea lumin si
putere. Priviti, de exemplu: cnd sunteti Iericit, Iie si un moment, sunteti n pace si ncepeti s
ntelegeti Iiecare eveniment din viata voastr, totul devine simplu si clar si reusiti tot ce ntreprindeti.
Dar cum pierdeti aceast stare, ncep necazurile, durerea sau descurajarea, totul se umbreste n capul
vostru si nu Iaceti dect prostii.
Fericirea nu e nimic altceva dect o stare de constiint, o manier de a ntelege, de a simti, de
a se comporta, o atitudine n viat, de aceea nu apartine dect acelora care stiu s o gseasc printr-o
munc spiritual. Fericirea, ca si pacea e o sintez: dac ntelegem bine lucrurile, dac le simtim bine,
putem actiona bine si putem Ii Iericiti. Dar ca s reusesti aceasta trebuie s accepti stiinta initiatic,
pentru c ea este singura care ne nvat s ne educm intelectul, inima si vointa, adic s stpnim
natura inIerioar, personalitatea, pentru a da naturii superioare, individualittii, toate posibilittile de
a se dezvolta.
Pentru a gsi Iericirea, nu este suIicient s nvingi natura inIerioar. Binenteles, aceast
victorie este necesar, dar ea este insuIicient: mai trebuie nc s reusesti s Iuzionezi cu natura
superioar. Nu veti reusi s gsiti Iericirea doar reusind s nvingeti din timp n timp egoismul,
senzualitatea, gelozia si Iuria. Aceste victorii sunt etape necesare pe calea reusitei dar ele nu pot s v
Iac Iericiti, pentru c Iericirea se gseste ntr-un loc inaccesibil pentru tot ce este negativ. De altIel,
chiar dac veti reusi ntr-o zi s v nvingeti personalitatea, pziti-v: a doua zi ea va putea s v
joace noi Ieste.
Victoria asupra personalittii e totdeauna incert. Este exact ca o tar care a nvins o alt tar:
niciodat nu poti Ii sigur c acest lucru va dura. Pentru c, ntr-o bun zi, cnd nvingtorul doarme
13
pe lauri, tara nvins va ncerca s-si ia revansa. La Iel se ntmpl cu natura inIerioar,
personalitatea: chiar dac, n anumite mprejurri, ati reusit s nvingeti anumite maniIestri ale ei,
victoria nu este niciodat deIinitiv; la un moment sau altul, ea poate reveni, v poate da noi lovituri,
si iat-v la pmnt.
Ce este de Icut? S implorati natura voastr divin, principiul Cristic, s vin s se instaleze
n voi. AstIel, n loc de a Ii totdeauna ca un nvingtor ce nu e niciodat sigur de victoria sa, veti avea
un asociat puternic, atotstiutor, pe care puteti conta. Si chiar dac uneori sunteti putin obosit, putin
adormit, el continu s tin piept naturii inIerioare. Cti oameni preau s-si Ii nvins anumite
slbiciuni, anumite vicii, dar dup putin timp recdeau n aceste vicii, si chiar mai ru dect nainte!
Deci, singura solutie este de a pregti terenul, cucerind victorii asupra naturii inIerioare n ct mai
multe domenii, dar si de a implora Cerul, natura superioar, s vin s se instaleze si s se maniIeste
n noi.
Si cnd natura superioar a venit cu adevrat s se instaleze n voi, atunci da, veti gusta o
Iericire inexprimabil. Sunteti Iericit si nici mcar nu stiti de ce. Aceast Iericire - si cu att e mai de
mirare - este o Iericire Ir cauz. Veti gsi c este minunat de a tri, de a respira, de a mnca, de a
vorbi...Nu vi s-a ntmplat nimic, nici n-ati primit un cadou nici o mostenire, nici o ntlnire, sunteti
Iericit pentru c vi s-a adugat ceva de sus, care nu depinde de voi...ca o ap care curge din Cer, si v
mirati necontenit descoperind n voi nsiv aceast stare minunat de constiint. V bucurati si nu stiti
de ce. Iat adevrata Iericire.
Adevrata Iericire, e ca aerul pe care-l respirm: aveti preocuparea de a cuta aerul? Nu, aerul
vine la voi, este aici, sunteti n el si l respirati Ir s v gnditi la el. Restul ca apa, hrana, banii
trebuie din cnd n cnd cutate, n timp ce aerul si lumina,nu!
Voi respirati Ir ncetare si nu e bucurie mai mare dect a respira. Dac nu m credeti, retineti-v
respiratia pentru un moment, veti vedea...Ei bine, Iericirea e comparabil cu aerul care-l respirm.
Inspirati, expirati...inspirati, expirati...Iericirea e respiratia suIletului...Nu ne putem opri s
studiem respiratia din acest puct de vedere. Orice altceva trebuie cutat, cumprat, bucat cu bucat,
pentru a avea o bucurie, o plcere, n timp ce aerul nu trebuie cutat, respirm Ir ncetare, chiar si
cnd dormim. Putem spune c respiratia a Iost dat omului pentru a-i arta c tot ce este tangibil ca
banii, posesiunile, etc., nu se poate compara cu ce e subtil, impalpabil, invizibil, cu lumea eteric n
care se aIl incluse. Toti aceia care au constiinta Iaptului c sunt inclusi n lumea eteric, n lumea
spiritual, respir Ir ncetare si sunt Iericiti din cauza acestei respiratii.
8. Pentru a fi fericit, fi(i viu!
Pentru a Ii Iericit, trebuie s Iii viu.Dar, veti spune, noi suntem vii!. Desigur, si plantele si
animalele sunt de asemenea vii, si admitnd c sunt Iericite n Ielul lor, credeti c puteti Ii Iericit n
Ielul lor? Pentru om, viata, adevrata viat nu e aici. Atunci unde este ea?
n zilele noastre, oamenii acord un loc excesiv activittilor intelectuale si realizrilor tehnice:
aceasta le-a Iost prezentat ca un ideal de instructie, de acumulare de cunostinte si de avantajele aduse
de progresul tehnic. Ei bine, tocmai, acumulnd cunostinte si utiliznd din ce n ce mai multe aparate,
sau aparate din ce n ce mai perIectionate, nu nseamn a tri. Lund-o pe aceast directie, omul stric
ordinea natural a lucrurilor si natura se apr.
De altIel, ce spun acum tinerii? C vreau s 'triasc. Da, dar cum idealul de viat pe care
adultii l prezint nu-i atrage de loc si nu gsesc pe nimeni pentru a-i nvta ce este adevrata viat, ei
o caut n aventuri primejdioase, senzatii puternice, pasiuni, plceri, alcool, droguri....Deci, prea mult
intelect pe de o parte, prea multe pasiuni pe de alt parte, n cazul lor, aceasta i dezechilibreaz.
Trebuie stiut c omul e Icut pentru a tri n diIerite planuri: Iizic, astral, mental, dar si cauzal,
budhic, atmic ( a se vedea 'Viata Iizic: elemente si structuri cap.3 'Mai multe suIlete si mai multe
corpuri;colectia Izvor nr.222); dac si limiteaz activitatea la primele trei planuri Iizic, astral si
mental, el nu poate cunoaste adevrata viat.
14
A mnca, a bea, a dormi, a munci, a avea relatii sexuale, a ncerca cteva sentimente, a
achizitiona cteva cunostinte, a avea cteva gnduri, e important, dar nu ajunge pentru a satisIace
nevoile noastre. E o viat la relanti, nu e o viat intens. Veti spune:Dar cum, contemporanii nostri
au o viat intens! Priviti-i: Iug la stnga, la dreapta, discut, si schimb sotul, sotia, amantul,
amanta. Ei bine, aici v nselati din nou. Viata intens nu nseamn agitatie, nu este o acumulare de
aventuri pasionale sau de activitti intelectuale.
Pentru a tri o viat intens, trebuie s cunoastem structura omului, s-i cunoastem corpurile
sale diIerite ca si centrii care-i permit s intre n relatie cu regiunile spatiului si locuitorii acestor
regiuni. V-am vorbit deja si v-am indicat de asemenea metodele, exercitiile de Icut, atitudinea de
adoptat pentru a trezi n voi aceste organe subtile(a se vedea 'Centrii si corpurile subtile;colectia
Izvor nr.219). Numai acel care s-a strduit poate vorbi de adevrata viat, de o viat intens. Si el este
Iericit pentru c se simte ca o surs, ca o cascad, ca o livad plin de arbori IructiIeri, ca un parc plin
de Ilori, si e o binecuvntare pentru toti acei care i sunt n preajm.
Iat de ce v spun: dac cutati Iericirea, nu e alt secret dect acela de a tri o viat spiritual
intens. E inutil s cauti ajutorul talismanelor sau altor obiecte magice: pietre, metal, parIum...pentru
c singura magie adevrat e viata. Dac vreti s Iiti Iericit, munciti ca viata voastr s Iie mai pur,
mai bogat, mai abundent. De ndat ce ncepeti aceast munc, asupra corpului Iizic, asupra
corpului astral (sentimente), asupra corpului mental (gnduri), veti vedea rezultatele: sntatea se
amelioreaz, simtiti peste tot dragostea voastr si din jurul vostru, si sensul vietii v devine din zi n
zi mai clar.
Cum se Iace aceast munc? n nvtmntul nostru nu am vorbit de asta. De-a lungul
anilor, v-am dat cteva metode, dac nu le veti putea aplica pe toate; alegeti, cel putin, unele din ele,
si munciti cu ele n mod serios. Dac nu vreti aceasta, de-a lungul anilor chiar viata v va Iace s
pricepeti, v va da lectii si veti suIeri. Credeti-m, nu veti putea Ii Iericiti ducnd o viat ordinar.
Si dac vreti o metod pe care o puteti aplica imediat, pot s v-o dau: a ne obisnui s
multumim. Da, a multumi n Iiecare clip, chiar si pentru ce ni se ntmpl: n mijlocul diIiculttilor,
necazurilor, suIerintelor, multumiti tot timpul. n acest Iel, neutralizati otrava ce se produce n voi
prin strile negative, v cicatrizati rnile, pentru c nimic nu poate rezista n Iata recunostintei. Deci,
multumiti pn veti simti c tot ce vi se ntmpl e spre binele vostru. De ndat spuneti:Multumesc
Domnului, multumesc Domnului.... Multumiti pentru ce aveti, dar si pentru ce nu aveti, pentru ce v
bucur dar si pentru ce v Iace s suIeriti. Asa ntretineti n voi Ilacra vietii. Prevd c m veti
ntreba:numai att? Da, numai att, dar practicati aceast metod si veti constata rezultatele ei.
O adevrat nvttur initiatic v nvat s puneti accentul pe viat, propria voastr viat.
Aceasta nu vi se pare Ioarte important, pentru c nici mcar nu v dati seama c sacriIicati aceast
viat unor lucruri care sunt mult mai importante dect ea. V ndreptati mereu atentia asupra
obiectelor, evenimentelor, agitatiilor din exteriorul vostru si, n tot acest timp, lsati viata voastr s
srceasc. Este un calcul Ioarte gresit.
V-ati gndit vreodat la timpul pe care l petreceti cu lumea exterioar? Cteva minute, cteva
ore...n
timp ce ntreaga zi si ntreaga noapte sunteti cu voi nsiv. Atunci, nu vedeti c viata voastr
interioar este cea mai important? Trebuie ca abundenta, bogtia si ordinea s Iie n voi...Vedem c
lumea exterioar se umple de obiecte, produse, aparate, constructii si arme de tot Ielul, n timp ce
oamenii sunt tot mai mult bntuiti de haos, mizerie, slbiciune si vid. Este timpul ca ei s se
gndeasc s realizeze n interior tot ceea ce i preocup s realizeze n exterior. n noi trebuie s
avem bogtia, Irumusetea si Iorta; pentru c, ceea ce vom obtine astIel, nimeni si nimic nu ne va
putea lua. Nici mcar btrnetea.
Da, cei mai multi oameni gndesc c, odat ajunsi la o anumit vrst, ei trebuie obligatoriu
s-si piard Iaculttile si s cad n decrepitudine. Gndindu-se la aceasta, pna la urm se si
ntmpl! n realitate, pentru discipolii Stiintei Initiatice, btrnetea e cea mai bun perioad a vietii;
pentru c anii de cutri si experiente interioare le-au adus luciditatea, pacea, serenitatea, buntatea, si
15
toti vin s se instruiasc de la ei. Chiar si copiii sunt atrasi de ei si i iubesc. Dac n lume circul o
prere contrar, aceasta este pentru c este adevrat c pentru multi dintre oameni btrnetea este o
perioad Ioarte rea, din cauza Ielului n care au trit. Ei si-au risipit energiile n activitti ordinare,
inutile, stupide iar atunci cnd nu le mai rmne aproape nimic, cnd sunt slabi, bolnavi, goi, ce mai
pot astepta de la btrnete?
Evident c, chiar dac ducem o existent rezonabil, plin de sens, btrnetea va veni la un
moment dat. Si chiar si boala poate veni. Dar cei care au Icut o adevrat munc interioar vor trece
prin aceaste perioade cu mai mult curaj si senintate, si nu vor nceta de a se mbogti spiritual. Da,
dac lucrati pentru lumin, pentru un ideal nalt, cu ct veti mbtrni, cu att veti deveni mai viu si
mai expresiv; veti cstiga chiar o viat si o expresivitate pe care nu o aveati n timpul tineretii. Bine
nteles, veti Ii putin mai plecati, veti avea putin mai multe riduri, prul alb, dar nu v veti opri la att:
lsati corpul s mbtrneasc n liniste si gnditi-v c suIletul se poate maniIesta nc prin el cu o
tinerete extraordinar. De ce trebuie s suportm aceast mentalitate catastroIic propagat peste tot
n legtur cu btrnetea?
Se spune tinerilor:Grbiti-v s proIitati pentru c tineretea nu dureaz mult Asa este, sigur,
dar cnd nu durez ? Ei bine, tocmai atunci cnd ascultm aceste sIaturi duntoare si ne grbim s
ne amuzm si gustm din toate plcerile! Ne vestejim repede cnd nu mai suntem asa de agreabili si
plini de viat, suntem respinsi si este normal. Atunci, evident, pentru c acestea sunt Iaptele, oamenii
trag anumite concluzii. Da, dar dac Iaptele sunt care sunt, este pentru c nu am stiut n prealabil, s
observm si s gndim bine. Ceea ce este adevrat pentru un moment (c, mbtrnind, ne pierdem
Iortele si Iarmecul), poate s nu mai Iie asa pe viitor. Iat, trebuie s dm niste explicatii. Si s nu se
mai dea sIaturi rele tinerilor sub pretext c le dorim Iericirea!
Retineti bine aceasta: Iericirea, pentru cei tineri...dar si pentru cei vrsnici, este de a-ti
consacra viata unui ideal nalt. Vedem Ioarte multi oameni risipindu-si energiile pentru aprarea a tot
Ielul de cauze care nu merit mare lucru, pe care, de altIel, le si abandoneaz curnd, pentru alte
cauze. Dar Ioarte putini se mobilizeaz pentru a servi aceast mare idee a mprtiei lui Dumnezeu si
a Drepttii Sale. Veti spune:mprtia lui Dumnezeu, aceasta e o utopie ce nu se va realiza
niciodat! Ascultati, aceasta nu e treaba noastr. Treaba noastr, este de a lucra pentru realizarea sa,
pentru c este singurul ideal cruia merit s-i consacrm viata noastr. Se va realiza sau nu, nu ni se
cere prerea. Ceea ce n orice caz este sigur, este c dac nimeni nu Iace nimic, gndind c toate
eIorturile sunt inutile, evident c nu se va realiza niciodat.
9. S ne ridicm deasupra condi(iilor
I
Dac lucrurile nu merg cum trebuie, avem tendinta de a da vina pe conditiile proaste. Ei bine,
s o stiti, ct timp credeti c Iericirea sau neIericirea voastr depind de conditii, nu veti Ii niciodat la
adpost. Pentru c viata e astIel Icut nct nimic nu e veritabil stabil si deIinitiv si, dac nu munciti
cu gndul, vointa, veti Ii, Ir ndoial, aruncat la stnga si la dreapta, Iericit cnd conditiile sunt
Iavorabile, neIericit cnd ntlniti obstacole si diIicultti. Si unde veti ajunge asa?
Trebuie nteles, odat pentru totdeauna, conditiile nu sunt determinante. Pe acelasi sol, avnd
aceleasi elemente chimice, smochinul poate creste la Iel ca si scaietele. ntr-o Iamilie, unde copiii au
acelasi tat, aceasi mam si primesc aceeasi educatie, se pot gsi mari diIerente Iizice, intelectuale si
morale ntre acesti copii. Si constatm, de asemenea, n ceea ce privesc evenimentele care au
important pentru colectivitate, c aceleasi ncercri nu aIecteaz oamenii n acelasi Iel. De ce?
Pentru c nu le nIrunt cu aceeasi stare de constiint. n timp ce unii, neavnd o bun ntelegere,
devin, putin cte putin, ursuzi, vindicativi sau se las complet striviti si otrvesc viata celor din jurul
lor, altii, din contr, se ntresc, se mbogtesc si, gratie experientei lor, pot apoi s-i ajute pe cei din
jurul lor prin sIaturile, atitudinea, strlucirea lor, prin Iorta pe care o degaj.
16
Aceasta dovedeste c conditiile nu sunt totul. Desigur, nu le putem ignora de tot, dar pentru a
progresa, trebuie s stim c multe lucruri n viat nu depind dect de noi, de Ielul nostru de a le
considera, si c Iericirea sau neIericirea sunt stri relative. Aceasta e de altIel si IilozoIia lui Nastratin
Hogea. Vreti un exemplu?
O Iemeie btrn l caut ntr-o zi:A, Nastratin Hogea, dac ai sti situatia noastr! Familia
noastr nu si-a putut permite s locuiasc dect ntr-o mic cas, si suntem nghesuiti acolo eu,
brbatul meu, Iiul meu, sotia lui si copiii lor: e nspimnttor, nu mai putem tri asa.-Da, nteleg,
spuse Nastratin Hogea, dar exist un remediu.- Care? -ti voi spune, dar trebuie mai nti s-mi
promiti s Iaci tot ce-ti voi cere. -Bine,
promit. -Bun, si s vii n Iiecare zi s mi spui nouttile. Aveti cine? -Da. -Si pisic? -Da.
-Atunci luati-i si pe ei n cas. -Dar, Nastratin Hogea, ce mi ceri? -Ai promis s Iaci tot ce-ti spun,
nu-i asa? Ea a plecat si a Icut dup cum a promis. E oribil, i spune lui Nastratin Hogea revenind
a doua zi. Cinele si pisica s-au pruit tot timpul, n-am avut nici un moment de odihn.-E
bine.Aveti si capr?-Da.-Atunci luati-o nuntru.Cnd ea reveni a doua zi: Ah, Nastratine, capra n-a
avut stare, a rsturnat totul, n-am putut dormi toat noaptea, ce ne vom Iace? -Nu-ti I griji, totul
merge bine.Aveti si gini?-Da.-Atunci aduceti-le nuntru.Nu v mai povestesc n ce hal reveni
btrna a doua zi. Porc aveti? ntreb vesel Nastratin.-Da,spuse ea coplesit.-Ei bine, adu-l n cas
acum. Ea a vrut s protesteze, dar nu avu curaj: doar promisese. A doua zi, cu lacrimi n ochi,
spuse n hohote de plns: Nastratin Hogea, mi-ai promis ajutorul, dar merge din ce n ce mai
ru.Vom nnebuni,viata noastr e un inIern!-Bine,spuse Hogea cu gravitate,trgndu-se de barb, voi
aranja totul. Scoate porcul si revino mine s m vezi. A doua zi, ea reveni surznd:Ah, ne simtim
mai bine, ncepem s respirm.-Acum, scoate ginile... Si astIel, zi dup zi, toate animalele prsir
casa. Cnd iesir toate, Nastratin Hogea ntreb: Acum cum e? - A, e extraordinar, e ca n paradis,
lumea cnt si se mbrtiseaz.-Ei bine, vezi, sunteti n acelasi punct ca n ziua cnd ai venit s te
plngi c viata e insuportabil. Atunci, de ce te-ai plns?
Unii vor zice:E o istorie prosteasc! S spunem c e un pic exagerat; dar e adevrat c
indiIerent cum ne simtim, bine sau ru, Iericiti sau neIericiti, totul este relativ. Sunteti cteodat
lenesi, tristi, viata v pare Ir culoare, Ir gust...si iat, primiti o veste rea, a avut loc un accident si
un membru al Iamiliei e grav accidentat. Veti Ii neIericit. Dar peste cteva ore, aIlati ca e o eroare, a
Iost o conIuzie. Atunci, pe neasteptate, ce bucurie! Viata va prea usoar, Irumoas si bogat! Da, dar
de ce nu vi se prea asa si nainte? De ce a trebuit s vi se anunte, din greseal, o catastroI pentru a
v Iace constient c nainte ati Iost Iericit?
Evident, eu nu spun c trebuie s Iii multumit cnd trebuie s triesti ntr-o cas mic. Dar
dac totusi trebuie, n general cu o bun IilozoIie, cu o bun judecat putem contribui din plin la
binele nostru interior, pentru c gndul lucreaz asupra strilor de constiint. Nu trebuie s uitm
niciodat aceasta: gndurile, sentimentele sunt atotputernice asupra constiintei. DealtIel, observati:
ct timp sunteti nemultumit de viat si suIeriti, deseori nu schimbrile materiale sunt cele care v
permit ameliorarea strii interioare, ci schimbrile n gndurile si sentimentele voastre. Desigur, dac
suIeriti Iizic, aveti nevoie de remedii Iizice. Dac aveti o ran sau un picior rupt, nici chiar gndurile
si sentimentele bune nu v vor vindeca, si nu v vor scpa de durere: pn acestea coboar n
materie, pentru a aduce ameliorare, trebuie mult timp; dar v pot ajuta s suportati mai bine suIerinta.
Exist o actiune asemntoare a gndurilor si sentimentelor asupra corpului Iizic. Gndurile si
sentimentele armonioase actioneaz asupra circulatiei si puriIic sngele; cnd sngele este pur, el
contribuie mai eIicace la sntatea organismului. Chiar si rnile se cicatrizeaz mai bine si mai
repede.
Ct timp nu ati Icut o anumit munc interioar, chiar dac la un moment dat ati reusit s v
nbunttiti situatia material, dup un mic moment de satisIactie veti cdea n aceleasi stri de
nemultumire, acreal, revolt. Lipsurile din planul Iizic nu si au remediul n planul Iizic. n plan Iizic
putem aduna tot ce vrem: leacuri, bogtie, putere...pn la inIinit: dac nu suntem ntr-o stare de spirit
17
convenabil, nu vom Ii niciodat satisIcuti. Trebuie s cutm s schimbm ceva n suIlet, n
gnduri, n viziunea asupra lumii. Dac nu, tot ce puteti aduna nu v va da dect saturatie si dezgust.
Au Iost Iemei si brbati care s-au sinucis n timp ce, cum se spune,aveau totul pentru a Ii Iericiti:
tineretea, Iamilie, prieteni care i iubeau...Ei aveau totul, n aIar de ce-i esential: gustul de a tri. Nici
unul din avantajele pe care le aveau nu puteau nlocui ceea ce le lipsea: gustul de a tri.
Trebuie s schimbm ceva n capul nostru, n interior trebuie s cutm s Iim Iericiti. Pentru
c dac nvtm s Iim Iericiti n interior, vom Ii Iericiti n orice conditii. Da, n cele mai rele
conditii, vom putea comunica cu entitti celeste, si ne vom simti arhiplini, plini de lumin. Dac
cauza Iericirii voastre e n voi, nimic si nimeni nu v poate lua Iericirea. n ziua cnd veti ntelege
lucrurile astIel, acesta va Ii momentul eliberrii, imortalittii, eternittii voastre. Desigur, avem nevoi
materiale, dar nu attea cte ne imaginm. Cnd destinul Iace s suportati anumite privatiuni,
spuneti-v c aveti ocazia de a cuta alte solutii, noi ci ,n suIlet si minte.
Da, cnd calea exterioar este barat, blocat, trebuie s v ntoarceti spre nuntru...sau n
sus, ceea este acelasi lucru. Exist totdeauna o cale de salvare. Cteodat, v simtiti descurajati,
coplesiti, distrusi, v vine chiar gndul de a v suprima... Da, sunt lucruri care se pot ntmpla. Nu
spun c ai zi de zi motiv de Iericire si bucurie, spun doar c este mereu ceva de Icut, chiar si n
cazurile cele mai diIicile. Si chiar si n cele mai grele momente de descurajare, trebuie s stim c
nssi aceast descurajare contine elementele care, dac ati nvtat cum s le sesizati si s le utilizati,
v vor servi ca s v recstigati curajul. Pentru c descurajarea este o stare care posed Iorte
Iormidabile. Dovada: din moment ce este capabil s destrame o ntreag mprtie - voi nsiv, cu
toate bogtiile si posibilittile care sunt nmagazinate n corpul vostru, inima voastr, intelectul,
suIletul vostru - nseamn c este ntr-adevr Ioarte puternic. Atunci, de ce s nu ncercati s puneti
stpnire pe aceast putere pentru a o orienta ntr-un sens pozitiv?
Omul nu este constient de toate posibilittile care zac n adncul su. Chiar cnd el se crede
complet extenuat, la captul Iortelor, n realitate i mai rmn resurse. Pentru c el este Icut ca o
rachet cu mai multe trepte: n momentul n care carburantul primei trepte se epuizeaz, o scnteie
aprinde a doua treapt si racheta si continu drumul. La Iel se ntmpl si cu a doua treapt, si cu a
treia, cu a patra... Cnd un om moare, aceasta nu se ntmpl n mod necesar pentru c si-a epuizat
toate resursele ci, de multe ori,
pentru c nu a reusit s aprind treapta urmtoare. Dac ar Ii reusit, ar Ii vzut c mai are rezerve.
Suntem departe de a bnui cantitatea de rezerve pe care Dumnezeu le-a depus n noi.
Deci, ntelegeti-m bine, cnd calea exterioar vi se pare barat, blocat, ntoarceti-v spre
interior si ncepeti s lucrati prin gndire, prin imaginatie, prin voint: ncetul cu ncetul, veti simti
deschizndu-se n voi orizonturi nebnuite. Dac ncercati s ntelegeti limbajul destinului, veti Ii
totdeauna Iericit, veti binecuvnta Cerul, care v ajut s explorati regiuni mai secrete si mai bogate.
ntrebati un om de aIaceri care a Icut avere: credeti c v va spune c este Iericit? Nimic nu e
mai improbabil. El se va plnge c este surmenat, c sotia sa proIit de absenta sa pentru a-l nsela, c
Iiul su este un incapabil, c muncitorii si sunt niste lenesi, c actiunile sale au sczut la burs, c el
va Ii ruinat de ctre concurent, etc., etc...l veti asculta si dup un timp v veti simti la Iel de
mpovrat ca si el. n ciuda tuturor posesiunilor sale, el nu v va putea Iace niciodat s simtiti ct de
Irumoas este viata. Pentru c el trieste cu teama de a pierde una si alta... Atunci, vedeti
dumneavoastr, nu numai c nu v va da nimic, deoarece i este team de a nu pierde ceea ce posed,
dar v va lua si pacea si bucuria de a tri. n timp ce un om care a muncit pentru a obtine bogtii
spirituale va Ii totdeauna gata s vi le mprtseasc si, multumit lui, n orice stare ati Ii, veti avea
cele mai bune metode si remedii pentru a gsi echilibrul si sensul vietii.
Veti spune:Dar nu este prea trziu acum pentru a ncepe aceast munc interioar? Nu, nu
este niciodat prea trziu. Binenteles, cu ct mai trziu veti ncepe, cu att va Ii mai diIicil, pentru c
aveti deprinderile Iormate. Deprinderile sunt ca niste Iorme rigide pe care trebuie s le scuIundm n
Ioc pentru a le Iace maleabile si a le da o nou Iorm, asa cum se Iace cu metalele. Ei bine, acest Ioc,
18
sunt ncercrile pe care vi le trimite lumea invizibil pentru a v da o nou Iorm, a imprima o nou
orientare existentei voastre. Dac v limitati la a striga si a v revolta, veti mpiedica Cerul de a v da
Iorma pe care o doreste; atunci nu v mirati dac suIerintele voastre nu vor lua sIrsit niciodat.

II
Lucrurile nu pot Ii totdeauna aranjate n planul Iizic, pentru c planul Iizic este lumea
consecintelor, iar asupra consecintelor avem putine posibilitti de actiune. Pentru a produce schimbri
durabile, trebuie s mergem n lumea cauzelor. Omul a crui gndire poate ajunge pn aici, are toate
mijloacele de a atinge si a declansa Iorte pure, luminoase, care vor produce mai trziu rezultate. Atta
timp ct v multumiti s interveniti n planul Iizic pentru a schimba starea lucrurilor, n realitate nu
aranjati nimic pentru c, din nou, evenimente sau persoane care nu v cer prerea, le vor organiza
ntr-un Iel care nu v convine si nu veti Ii niciodat stpn pe situatie. A lucra pentru schimbarea
consecintelor este ca si cum s-ar scrie un cuvnt pe nisipul mrii: valurile vin si l sterg... Asupra
cauzelor trebuie lucrat.
Lucrurile nu se aranjeaz de jos, impulsul trebuie s vin de sus. Toti cei ce nu cunosc aceast
lege ncearc mereu s intervin n planul Iizic pentru a schimba lucrurile, a le deplasa, reconstrui sau
a le distruge. Dar iat, istoria ne nvat c aceste interventii nu sunt deIinitive: dup un timp, apare un
val care sterge toate aceste decizii.
Conductorii anumitor tri au vrut s ia n stpnire noi teritorii deportnd sau asasinnd
locuitorii lor, lundu-le bunurile, etc., si au si reusit. Dar iat, dup ctiva ani ntoarcerea situatiei:
trile ocupate se revoltau si acesti conductori erau nvinsi, ei sau succesorii lor care se aIlau n Iata
unor probleme de nerezolvat. Ei da, de cte ori istoria a artat c dup un triumI de scurt durat,
acesti tirani lsau trilor o mostenire catastroIic!
Doar ceea ce este creat sus, n lumea spiritului, este etern; restul este trector, tranzitoriu. De
aceea doar binele este etern, rul nu are dect o existent eIemer. Noi spunem n Bulgaria:Rul
dureaz pn mine dimineat, binele dureaz o vesnicie.
Deci, cnd dorim s mbunttim deIinitiv o situatie, trebuie s ne ridicm Ioarte nalt n
domeniul spiritului si s lucrm acolo, s ne rugm, s Iormulm cereri, s creem imagini care ntr-o
zi se vor realiza n planul Iizic. Dac stiti s declansati Iortele luminoase, ntr-o zi toate obstacolele
vor Ii nlturate si o nou ordine de armonie si pace se va nstpni pe pmnt.

10. S dezvoltm sensibilitatea pentru lumea divin
Se spune c oamenii simpli, primitivi, putin instruiti, pot Ii mai usor Iericiti ca oamenii
cultivati. Este adevrat, c dezvoltndu-ne inteligenta, gustul, devenim mai sensibili, deci mai
vulnerabili la evenimente, la variatia conditiilor materiale sau psihologice n care trim. Atunci, ce
concluzie tragem? C, pentru a Ii Iericiti, trebuie s rmnem primitivi, slbatici? n acest caz, de ce
s nu mergem mai departe si s descindem pn la regnul animal? Animalele sunt Iericite...Si se prea
poate ca plantele sunt si mai Iericite pentru c nu suIer de loc. Si pietrele? Ele nu simt nimic, e si
mai bine...Iat o logic!
Principala diIerent ntre regnurile naturii: pietre, plante, animale, oameni este sensibilitatea,
pentru c evolutia e proportional cu sensibilitatea. Plantele sunt mai sensibile dect pietrele,
animalele sunt mai sensibile dect plantele, oamenii sunt mai sensibili dect animalele. Dar sirul
Iiintelor nu se opreste aici: deasupra oamenilor sunt ngerii, arhanghelii, divinittile...Da, exist o
ntrag ierarhie de Iiinte din ce n ce mai sensibile...pn la Dumnezeu nsusi. Dumnezeu este
omniscient, simte tot, vede tot, stie tot pentru c numai El nsusi e cu adevrat sensibil. Iat
adevrata dimensiune a sensibilittii. Singurul cu adevrat sensibil este Dumnezeu.
19
Ct despre om, e adevrat c, devenind mai sensibil, devine mai vulnerabil, ceea ce i aduce si
dezavantaje. Dar e preIerabil, pentru c si dezvolt sensibilitatea, iar sensibilitatea l Iace s
evolueze.
Pentru a avea o vedere clar asupra acestui subiect, trebuie s revenim la chestiunea celor
dou naturi din noi: natura inIerioar si natura superioar. Pn ce omul nu a nceput s lucreze
asupra lui nsusi, cu scopul de a-si stpni tendintele egocentrice ale naturii sale inIerioare, e evident
c dezvoltarea sensibilittii e nsotit de diIicultti si suIerinte de tot Ielul. Instruirea care se d n
scoli si universitti nu Iace, din pcate, dect s agraveze aceast tendint: punnd accentul pe
achizitia de cunostinte si nu pe Iormarea caracterului, nu ncetm s dm tinerilor dect pretexte
pentru a deveni mai egoisti, diIicili si moIturosi. Nu se Iace nimic pentru a-i nvta pe cei ce studiaz
cum s se serveasc de cunostintele pe care le primesc, pentru un scop nobil, mai generos. Din contr:
n Iiecare domeniu, Iiecare nvat s se Ioloseasc de cunostintele lui pentru a ajunge la o anumit
pozitie social, pentru prestigiul su, binele su material. Si astIel, devenind adulti responsabili n
societate, si unii si altii nu se gndesc dect cum s trag ptura peste ei, avnd ca si consecinte
nemultumire, agresivitate, certuri, pentru c toti se simt atacati si lezati de comportamentul egocentric
al altora.
Aceast sensibilitate nevralgic care este hrnit de natura inIerioar, personalitate, Iace viata
imposibil si de aceea se trage concluzia c, pentru a Ii Iericit, e mai bine s nu Ii sensibil.
n realitate, rebuie s Iacem diIerenta ntre adevrata sensibilitate si aceast sensibilitate
maladiv care va duce la susceptibilitate sau hipersensibilitate. Adevrata sensibilitate e o Iacultate
care ne Iace capabili de a ne ridica Ioarte sus, pentru a avea acces la o lume din ce n ce mai subtil
pentru a-i ntelege realittile. Hipersensibilitatea e o maniIestare a naturii inIerioare care se crede
centrul lumii, are impresia permanent c nu i se d destul atentie, care se simte Irustrat, rnit si
devine agresiv. Cnd am Icut aceast distinctie, ntelegem c trebuie s lucrm asupra naturii
inIerioare pentru a o stpni: e singura posibilitate care permite adevratei sensibilitti s nIloreasc,
s se mbogteasc.
Sensibilitatea nu e numai aceast Iacultate care ne Iace s ne emotionm, ci ne Iace rmnem
uimiti n Iata Iiintelor pe care le iubim, n Iata Irumusetii naturii sau n Iata operelor de art. Ea ne
deschide portile imensittii, luminii, ne d ntelegerea ordinii divine a lucrurilor, ne permite s
vibrm la unison cu regiuni, entitti si curenti ai Cerului.
Aceata e sensibilitatea pe care toti trebuie s o cultivm, dac nu, umanitatea va regresa.
Vedem uneori oameni care sunt pe cale s se rentoarc la stadiul animal, vegetal sau chiar la stadiul
de piatr! Da, ei nu Iac nici un eIort de a-si educa sensibilitatea, se las n voia lor, si n acest caz, n
mod necesar se ntorc pe scara evolutiei. Din contr, gratie eIortului pentru adevrata sensibilitate,
materia noastr devine mai Iin, mai supl, mai pur, vibreaz altIel, si ne Iace capabili s percepem
lumea divin, ne atenueaz stupiditatea, rutatea, atitudinea jignitoare; nu le mai dm atentie. nainte
de a dezvolta aceast sensibilitate nalt, reactionam la cea mai mic agresiune, n timp ce acum nu
suIerim de loc. Aceasta e adevrata sensibilitate, aceea a suIletului si spiritului, care ne protejeaz de
hipersensibilitate, aceast sensibilitate ridicol, ce provine din natura noastr inIerioar. Atunci, sunt
dou avantaje: ne deschidem luminii, Irumusetii, Iericirii lumii divine, si scpm de tenebre, urtenie
si de suIerintele pmntului. Iat, deci, un subiect la care merit s reIlectm.
Acum, pentru a dezvolta aceast sensibilitate la lumea divin, e Ioarte important ca voi s
luati cunostint de valoarea unor anumite momente ce le triti, momente n care n liniste, reculegere,
primiti o lumin, o gratie a Cerului. Multe din suIerintele voastre provin chiar din cauz c nu
posedati aceast stare de constiint. Primiti binecuvntri, dar aceasta nu dureaz, Iaceti repede n asa
Iel nct le pierdeti, Ioarte simplu, chiar din cauz c ignorati ceea ce ati primit. Oricnd exist o alt
preocupare mai important: cteva mici reparatii, cteva discutii discutii legate de lucruri
nesemniIicative. V imaginati c Cerul trebuie s Iie tot timpul gata s-si reverse binecuvntrile iar
voi, cnd v place, cnd nu aveti ceva mai interesant de Icut, s v opriti cteva minute pentru a le
20
primi. Nu, aceasta nu trebuie s se petreac asa. Cerul nu e la dispozitia oamenilor superIiciali si
nepstori. ntr-un moment determinat, n anumite conditii, el si revars binecuvntrile si dac nu
sunteti destul de constienti pentru a le primi sau nu stiti s le conservati, cu att mai ru pentru voi,
ele v vor prsi.
Deci, Iiti atenti: n zilele n care simtiti c ati avut o revelatie, c ati primit o gratie a Cerului,
ncercati s conservati acest lucru cu precizie. Chiar v-am dat o metod. ncercati s v amintiti
momentele cele mai luminoase ale existentei voastre, gnditi-v prin cine au venit si cum s-au
produs, Iaceti-le s revin des n memoria voastr ca si cum v recntati deseori o muzic ce v
place, si retriti din nou aceleasi senzatii de puritate, libertate, lumin.
Din neIericire, majoritatea oamenilor Iac chiar contrariul: ei si amintesc numai de ce i-a Icut
s suIere, poart cu ei acest lucru, l privesc, l rumeg. Este Ioarte periculos, nu trebuie s te ntorci
spre ceea ce a Iost ru. Trebuie s trageti pentru totdeauna o concluzie si s nu mai reveniti la aceasta.
V Iaceti ru revenind continuu asupra unor stri sau evenimente negative.
Atunci, de acum ncepnd, cnd Dumnezeu v va da binecuvntarea sa, pstrati-o cu sIintenie,
pentru c Iericirea const ntr-o permanent atentie ndreptat ctre lucrurile Irumoase, ntr-o
sensibilitate Iat de tot ce este divin. Cnd simtiti c spiritul, lumina v viziteaz, nu lsati s se
stearg aceste impresii gndindu-v imediat la altceva, opriti-v ndelung asupra acestei impresii
pentru ca ea s ptrund proIund n voi si s dea rezultate. AstIel ea las urme pentru eternitate.
Trebuie Iormat o obisnuint: n loc s ne aplecm tot timpul asupra strilor negative, asupra
deceptiilor, animozittilor, debarasati-v de ele si concentrati-v asupra a ce vi se ntmpl bine, pur,
luminos.

11. Pmntul Canaan-ului.
Cnd vi se ntmpl s v dati seama c sunteti pe o cale gresit, c ati servit Iortele negative,
lsndu-v tentati de mici plceri trectoare, schimbati calea, ndeprtati-v rapid de zonele
periculoase n care v-ati rtcit. Constientizati c depinde n totalitate de voi ce zon veti Irecventa.
Dac v aventurati dedesubtul acestei linii de demarcatie ce se poate simboliza prin nori, evident, veti
cdea sub legea norilor: este ntunecat si v este Irig. Dar urcati, depsiti aceast linie a norilor si v
veti gsi imersat n lumin si cldur. Da, totul depinde de voi.
Religia ne nvat c Dumnezeu ne pedepseste pentru Iaptele noastre rele si ne rsplteste
pentru cele bune. Nu este dect un mod de a prezenta lucrurile. n realitate, Dumnezeu nu ne
pedepseste si nici nu ne rsplteste. Noi suntem cei care, prin gndurile noastre, sentimentele si
Iaptele noastre, alegem s mergem ntr-o zon sau alta; n continuare vom avea de suIerit sau vom
beneIicia de conditiile acestor zone. Si nu este acelasi lucru de a merge n zonele luminii sau cele ale
tenebrelor!
'Tot ceea ce este jos, este ca si ceea ce este sus a spus Hermes Trismegistul. Ceea ce
nseamn de asemenea: ceea ce este n interior, este ca si ceea ce este n exterior; ceea ce este nuntru
este ca si ceea ce este n aIar. Pe pmnt veti gsi toate Ielurile de zone, unele mpdurite, nIlorite,
Iertile unde v plimbati minunndu-v, n deplin sigurant; altele sunt niste deserturi, niste mlastini
sau jungle locuite de Iiare, animale veninoase, unde sunteti n permanent amenintat. Da, sunt de
toate pe pmnt: torente tumultoase si lacuri linistite, vrIuri de munte si prpstii, vulcani si
ghetari...Toate acestea le stiti, dar ceea ce nu stiti, este c aceste zone exist si n voi nsiv; si n voi
exist vrIuri si prpstii, mlastini si grdini nIlorite, deserturi si cmpii Iertile.
Este bine s cunosti geograIia, geologia si agricultura, dar este si mai important s cunoastem
pmnturile noastre interioare si s nvtm cum s evitm unele si s penetrm n alte pmnturi
pentru a le ntretine si a le cultiva. Este bine s stii s navighezi pe Iluvii si oceane sau s mergi s
escaladezi vrIurile muntilor, dar este nc mai bine s stii s stpnesti Iurtunile si vrtejurile
interioare si s exersezi escaladarea vrIurilor muntilor spirituali. Atunci, iat care este de acum
munca pe care trebuie s o Iaceti: a explora diIeritele zone din voi si, prin gndire, meditatie,
21
rugciune si contemplatie s atingeti Tara Igduintei de care povesteste Geneza, tara Canaanului,
'unde curge laptele si mierea, simboluri ale vietii pline si perIecte.
Viata omului nu e nimic altceva dect un lung pelerinaj n descoperirea zonelor necunoscute:
unele primitoare, unde se poate opri mcar pentru o vreme; altele neprimitoare, pe care trebuie s le
evite sau s Iug ct mai repede dac din neIericire a avut imprudenta s pun piciorul. Ei da, cti
gnditori si poeti au comparat existenta cu o cltorie! Veti ntelege imediat de ce. Chiar dac
rmneti toat viata acas, n camera voastr, puteti cunoaste interior tot ceea ce exist pe pmnt n
materie de cltorii sau Ienomene ale naturii. n unele zile v plngeti:Nu stiu ce e cu mine, m
suIoc! Ei bine, este pentru c, Ir s v dati seama, ati cobort prea jos n adncimile subterane si
acum sunteti zdrobit. Atunci, iesiti putin, urcati la aer, si veti spune:Oh, ce usurint! n sIrsit
respir. Si dac n anumite zile v simtiti dilatat, inspirat, ca si cum ati scpat de legea gravitatiei, este
pentru c ati Icut o ascensiune, chiar dac aceasta e inconstient.
Se poate ntmpla rar, n conditii exceptionale, s Iaceti cu adevrat aceast experient de
scpare de gravitatie, ca si cum ati zbura. Cu ocazia primei mele sederi n India, cnd cltoream n
Casmir, m dusesem dincolo de Srinagar, n regiunea Gulmarg si mergeam pe munte admirnd
Nanga Parbat, unul din cele mai nalte vrIuri din Himalaia. Spectacolul era minunat...Si deodat, m-
am simtit transportat: m deplasam cu o asemenea usurint nct picioarele mele nu mai atingeau
solul, escaladam pantele ca si cum as Ii zburat. Mi s-a ntmplat o singur dat n viat si a rmas
pentru mine o amintire de neuitat.
12. Spiritul este deasupra legilor destinului
Toate ncercrile care ne vin au o ratiune; trebuie s o cutm si dac o vom Iace cu
sinceritate, cu scopul de a progresa, lumea invizibil, care nu e chiar nchis si crud, ne va da
rspunsul. V poate releva cum, ntr-o alt ncarnare, ati clcat legile divine si v poate arta c
primiti aceste ncercri n conIormitate cu justitia divin, pentru a v ndemna s v reparati erorile.
Desigur, veti spune: 'Dar de ce n aceast Iorm? Aceast judecat putea veni cu blndete, cu
gentilete, s mi se explice cu cuvinte amiabile ce trebuie s Iac pentru a m schimba. Nu sunt att de
prost ca s nu nteleg.
Din pcate, nu v cunoasteti de loc. Da, de cte ori entittile celeste au venit s v explice n
toate manierele posibile c trebuie s Iiti mai constiincios, mai cinstit, mai rbdtor, mai generos,
etc., si voi n-ati auzit, n-ati vzut, n-ati nteles nimic. Deci acum, pentru c v-ati artat att de surd,
orb, mrginit, trebuie s Iiti putin zguduiti. Iat de ce justitia divin v-a trimis s v ncarnati n
conditii diIicile, unde aveti de suIerit pentru a v plti datoriile si aveti de nvtat cteva adevruri. Si
voi trebuie s acceptati aceast situatie.
De altIel, dac nu vreti s acceptati aceasta, nu se schimb, oricum, nimic. Nu ne putem
sustrage justitiei divine si nu o putem evita. De aceasta, e inutil s consultm astrologi, cum Iac unii,
pentru a v preveni de pierderile si acidentele la care sunteti expusi. E inutil s v puneti la adpost.
Pentru c, orice veti Iace, nu evitati nimic: nu scpati de destin prin siretlicuri. Singurul lucru pe care
l puteti Iace este s lucrati cu lumina, pentru ca atunci cnd zilele ncercrilor vor veni, s aveti
posibilitatea de a le suporta mai bine.
Stiti, de exemplu, c veti suIeri de o boal grav: ei bine, ducnd o viat rational, puriIicnd
si ntrind organismul vostru, v pregtiti armele cu care veti lupta. Nu aveti posibilitatea s evitati
aceast boal, dar n ziua cnd va ncepe, i veti putea micsora aria de actiune. Aceast lege e valabil
n toate domeniile: eIorturile pe care le Iaceti pentru a v ntri si pentru a v puriIica v vor permite
s nIruntati ncercrile n conditii mai bune.
Destinul nu se las nduiosat, dar el nu e niciodat crud; e just. Toate greselile pe care le-ati
comis se adun pe un platan al balantei, dar dac v decideti s v redresati viata, tot ceea ce Iaceti
bun va apsa pe cellalt platan. Deci, cnd va veni momentul de a plti pentru greseli, gndurile,
sentimentele, actiunile voastre bune intervin pentru ca plata s Iie mai mic. Aceasta nseamn, de
22
asemenea, c nu trebuie s Iim Iatalisti spunnd: 'Pentru c destinul meu e asa si asa, nu e nimic de
Icut, trebuie s-l accept. Nu. Nu uitati niciodat aceasta: destinul nu ne cere suIocarea, nbusirea
spiritului. Din contr, destinul exist pentru a ne obliga s ne trezim spiritul si s lucrm cu el, pentru
a ne crea un nou destin.
Din cauza greselilor svrsite n ncarnrile precedente, omul trebuie s suIere, conIorm
destinului su; hindusii spun c e o 'Karm de pltit. Dar aceasta nu semniIic c e imposibil de a
reactiona la aceasta, pentru c cel ce nu Iace nimic altceva dect s suIere, o sIrseste, ntr-o zi,
strivit. Din contr, trebuie s luptm cu armele iubirii si luminii, pentru a triumIa asupra destinului si
pentru a intra n ordinul Providentei. Din acest moment, nu mai exist destin pentru omul ce s-a
hotrt s triasc n lumin. El a schimbat planul, legile nu mai sunt aceleasi, a iesit din lumea
Iatalittii pentru a intra n cea a gratiei.
Marea majoritate a oamenilor, care nu au idei prea clare despre acest subiect, Iolosesc cu
indiIerent cuvntul destin pentru tot ce li se ntmpl n viat, bun sau ru. Nu, s numim, dac vreti,
'destin consecintele ignorantei noastre, greselilor noastre, si 'Provident consecintele luminii
noastre si a tot ceea ce am Icut bun. Deci, acum e clar: exist Provident pentru cei ce triesc n
lumina si dragostea divin si exist destin pentru cei ce se ncptneaz s rmn mrginiti si
rutciosi. Acel care vrea s ias de sub inIluenta destinului trebuie s nceap prin a vedea clar
lucrurile: s discearn gndurile, sentimentele si Iaptele care-i ngreuneaz karma, si s se strduie s
devin mai ntelegtor, mai pur, mai dezinteresat. AstIel el va intra n sIera Providentei unde si
creaz cu adevrat viitorul.
Cu cteva exceptii, extrem de rare, nici o Iiint uman n-a venit pe pmnt Ir s aib greseli
de reparat, datorii de pltit. Cti Initiati, cti sIinti si proIeti au suIerit, de asemenea, pentru a-si repara
greselile pe care le-au Icut n ncarnrile anterioare! Aceasta nu a npiedicat suIletul si spiritul lor s
triasc n splendoarea divin, pentru c munceau Ir rgaz, n ciuda karmei lor, si astIel au devenit
sIinti.
Orice vi se ntmpl, trebuie s v pstrati spiritul vostru ntr-o regiune inatacabil. Aici
trebuie s v reIugiati pentru a munci. Atunci, chiar dac karma v asalteaz, v veti simti deasupra:
karma vrea s v limiteze, voi v veti elibera; karma vrea s v tin n ntuneric, voi v veti
ilumina...pentru c n ciuda oricror ncercri voi v continuati eIorturile. Da, trebuie s cutati s
ajungeti la acel punct n care veti scpa sIerei de inIluent a karmei.
Se pune acum problema de a sti dac puteti urca pn acolo, dac sunteti capabili de a v
stabili n aceast regiune care se gseste dincolo de vnturi, vrtejuri si Iulgere. Tocmai despre
aceast regiune vorbea Iisus cnd ddea sIatul de 'a construi casa pe stnc. Stnca este sIera
spiritului n care trebuie s ne plasm lcasul, pentru c este singurul loc Ierit de intemperii. Este de
asemenea 'naltul reIugiu din Psalmul 91: planul cauzal. Pn cnd nu ati atins aceast sIer prin
gndire si meditatie, veti stagna n regiunile inIerioare ale planului mental si al planului astral si veti
Ii vulnerabili, veti rmne prad zbuciumrilor.
Sper c aceste cuvinte vor clariIica mai bine problema. Nu putem scpa karmei, dar putem s
o pltim n diIerite Ieluri. Este ca si n viat, cel mai des se plteste cu bani, dar sunt alte mijloace de
a-ti achita datoriile: poti munci sau Iace un cadou sau poti Iace un serviciu...n plan spiritual cel mai
bun mijloc de plat este de a strnge aur, adic a-ti dezvolta calitti si virtuti. Dar si rugciunea e o
Iorm de plat, pentru c si n rugciune puneti aur, tot ce este mai bun din inima voastr, din suIletul
si spiritul vostru. V citi pentru greselile voastre, promiteti s le reparati prin Iapte bune. Atunci
Cerul spune:De vreme ce se cieste si vrea s-si repare greseala, nseamn c a nteles: s-i usurm
ncercrile. Pentru c, ce doreste Cerul? Ca noi s Iim mai buni. El nu vrea s ne striveasc, la ce i-
ar servi? Dorinta sa este ca noi s devenim mai constienti, mai ntelepti; de aceea, dac noi avem
capul tare, el continu s ne trimit ncercri. Dar dac vede c noi am nteles Ir s trebuiasc s
trecem prin toate aceste ncercri, i este suIicient, el nu tine s ne nimiceasc.
Exist multe exemple de oameni care au pltit datoriile lor karmice lucrnd pentru altii,
sacriIicndu-se, dndu-si timpul si Iortele, gndurile si suIletul...Aceasta, pentru c nu trebuie s lum
23
de pretext cunoasterea legii karmei, pentru a rmne indiIerenti suIerintelor umane. Din neIericire,
iat ce am constatat: auzind vorbindu-se despre karm, anumiti asa zisi spiritualisti, n loc s
gndeasc la toti cei care suIer si a se decide s Iac ceva pentru ajutorarea lor, se multumesc s
spun:Oh, este karma lor, si nu Iac nimic. Dac o Iolosesc pentru a avea motive de a se blci n
egoismul lor, uneori ar Ii de preIerat ca oamenii s nu Ii auzit niciodat vorbindu-se de karm. De
aceea, consider c este o mare superioritate din partea occidentalilor de a nu accentua suIerintele
celorlalti Ir a Iace nimic. Dup cum se vede, cnd e Ioamete, sunt epidemii, inundatii, cutremure de
pmnt, ei organizeaz imediat ajutoare, si este minunat!
n realitate, binenteles, ar Ii mai bine ca toti s cunoasc legile destinului, s nteleag de ce li
se ntmpl anumite nenorociri si se ntmpl si altora, ns Ir a nceta de a-i dori s-i ajute. Unii
vor zice:Dar de ce s-i ajutm, de vreme ce primesc ce merit? nti, pentru c eIorturile ce le
Iacem pentru a ajuta alte Iiinte nu sunt niciodat inutile: n anumite circumstante, vznd sinceritatea
voastr, Cerul se poate mbuna. Si apoi, pentru voi nsiv, pentru a progresa. Ajutndu-i pe ceilalti,
dezvoltati ceva n voi nsiv. Este ceea ce rspund totdeauna celor ce m ntreab, de ce m ocup att
de mult de ceilalti; pentru c simt c aceasta mi Iace bine, actioneaz Iavorabil asupra mea. Atunci,
voi de ce n-ati Iace la Iel? Si voi v veti simti mai bine.
Acum, c ceilalti beneIiciaz de ceea ce vreti s Iaceti pentru ei, si sunt sau nu salvati, asta
numai Dumnezeu stie. Nu sunt destul de naiv pentru a nu vedea c nu este att de usor de a Ii util.
Deseori mi spun: bietul de tine, crezi c, pentru c ai petrecut ore si ore ascultnd oamenii
povestindu-ti problemele si suIerintele lor, si vorbindu-le pentru a-i consola si a le da sIaturi, ei vor
tine cont de ce le-ai spus si o vor lua pe calea cea bun? Nu-ti I prea multe iluzii: cei mai multi vor
continua nc mult timp s mearg pe cile pe care sunt mpinsi. Dar tu, continu totusi s te ocupi de
ei, pentru c tu esti cel care se ntreste si care se lumineaz. Si dac ei nu doresc s lucreze pentru
mprtia lui Dumnezeu, tu I-o: mprtia lui Dumnezeu va veni mcar n tine.
Dac toat lumea ar putea s gndeasc asa 'egoist, ar Ii Iormidabil. Da, trebuie s Iii egoist,
trebuie s Iii interesat! Veti spune 'Dar cum? Totdeauna ne predicati dezinteresul, si acum... n
realitate dezinteresul absolut nu exist. Exist doar dezinterese diIerite: un interes inIerior, material,
grosolan si un interes superior, divin, sublim. De aceea, singura ntrebare important pentru voi este
de a cunoaste unde este adevratul vostru interes. Cel care crede c interesul su este de a parveni cu
orice pret de a-si aranja aIacerile pe pmnt, a deveni bogat, puternic si glorios, trebuie s stie c va
ajunge n cealalt lume gol, srac, mizerabil, urt, deIormat. Deci, el nu si cunoaste adevratul su
interes.
Si voi trebuie s ntelegeti ct este de important s v puneti la treab pentru binele tuturora:
pentru c astIel veti plti karma voastr. Cel care spune:Ah, eu nu sunt prost! Nu voi Iace nimic
pentru ceilalti. Vreau s proIit de viat, vreau s mnnc, s beau, s m distrez... va simti karma
abtndu-se 100 asupra sa sub o Iorm sau alta; el se crede istet, dar n realitate este stupid si
ignorant.
Iat utilitatea Stiintei Initiatice care ne nvat s ne conIormm si noi acestor reguli, acestor
legi si metode, pentru a deveni cndva liberi, puternici si Iericiti. Cel care neglijeaz aceast stiint va
lucra mereu contra interesului su.
Deci, dac aveti de trecut prin ncercri, n loc s v plngeti si s v vicriti, linistiti-v,
reIlectati si ntrebati-v:Care este planul Domnului si al tuturor prietenilor mei ceresti? Ce doresc ei
s obtin? Se va Iace o lumin, si veti ntelege c ei doresc s deveniti mai rbdtor, mai rezistent,
mai inteligent sau nc altceva. AstIel, nu numai c nu v revoltati, dar deveniti chiar recunosctor si
multumiti. Si aceste virtuti spre care v ndeamn Cerul s le obtineti, le veti primi mult mai repede.
Auzim de multe ori oameni care povestesc c si-au gsit vocatia sau chiar salvarea multumit
unui accident, unei boli grave sau unei mari nenorociri. La nceput, ei credeau c totul e pierdut si
erau disperati, revoltati. Desigur, anumite ncercri pot Ii teribile, si nu putem s nu suIerim. Dar de
24
ce s nu ne gndim c ntr-o zi, mai trziu, vom gsi la captul acestor ncercri Iericirea pe care o
asteptm? De ce s pierdem att timp n disperare si revolt?
Oricare ar Ii ncercrile, Initiatii continu s lucreze, continu n lumin, bine, n dragoste
pentru c au nteles esentialul. Atunci, bucurati-v pentru cunostintele din acest nvtmnt, bucurati-
v si multumiti pentru toate aceste pietre pretioase, aceste posibilitti ce se dezvluie n Iata voastr,
n Iata spiritului vostru pentru o munc gigantic. Fr aceast lumin, ce ati deveni?
13. Cuta(i fericirea n nalt
Cel mai mare pericol pentru oameni este de a accepta o IilozoIie materialist, care-i mpinge
s-si caute toate satisIactiile n plan Iizic. n aceast cutare, ei ncep a se arta egoisti, injusti,
necinstiti si chiar criminali. Pentru a obtine o mrire de salar, un post mai nalt, o parte din piat mai
important sau o invitatie la o petrecere, se lanseaz n intrigi si acept tot Ielul de compromisuri. Dar
admitnd c-si ating scopul, ce le poate aduce, aceasta, cu adevrat, n plus? De obicei, odat ce au
obtinut ce au vrut, ei se simt nesatisIcuti. Ei Iac nedreptti la altii, dar nici ei nsisi nu sunt mai
Iericiti dect acestia. Toate acestea nu sunt prea avantajoase.
Acel care caut Iericirea n materie e asemntor cu cuttorul de aur care misc tone de nisip
pentru a gsi un Iir de aur. Nici aceasta nu e avantajos. Pentru a gsi aur n cantitate mare, trebuie s
urcm Ioarte sus n soare, n spirit. Jos, nu gsim dect deseuri,
Desigur, nu ne putem smulge din materie: avem un corp si prin intermediul lui avem relatii cu
tot ceea ce ne nconjoar; dac ntrerupem aceste relatii, murim. Trebuie s mncm, s bem, s
dormim, s ne mbrcm, s ne adpostim, s ne distrm, s muncim, s iubim, etc., dar e necesar s
consacrm acestor activitti atta eIort si timp? ntr-o zi ne vom plictisi de toate acestea.
Ce s Iacem pentru a nu ne plictisi? S lum un exemplu simplu: nutritia. De ani de zile, v
nvt c e bine s nvtati s mncati n liniste, cu dragoste si gratitudine. De ce? Pentru c adoptnd
acest Iel de a mnca, intrati n relatie cu aspectul subtil al hranei, care const n elemente
imponderabile mai importante ca si cantitatea de materie pe care o absorbiti si care v aduc sntate si
echilibru. Si nu numai c v aduc sntatea si echilibrul, dar mai si produc transIormri n nssi
chintesenta Iiintei voastre: inima v devine mai generoas, gndirea mai lucid...Iat ce nseamn 'a
cuta Iericirea n nalt: nseamn a introduce n tot ceea ce Iaceti material elemente de natur mai
spiritual.
La Iel si pentru iubire. Asa cum omul nu poate s se hrneasc Ir s absoarb hran solid,
material, i este imposibil, n aIara unor Ioarte rare exceptii, s iubeasc Ir s aib nevoie s Iac
schimburi n planul Iizic. Dar pentru a Iace aceste schimburi, nu este necesar s se scuIunde zi si
noapte n senzualitate. Si aici exist metode: cte sIaturi nu v-am dat eu pentru a Iace aceste
schimburi n planurile subtile!...Pn acum, binenteles, pentru voi sunt doar pregtiri, experientele pe
care le Iaceti n acest sens sunt mai mult sau mai putin reusite, ati atins putin ceva, Ir a obtine
rezultate deIinitive; si este normal: este aproape imposibil s ajungeti la un succes complet: este
culmea Initierii. Dar nu trebuie s v abandonati eIorturile pentru gsirea bucuriei si Iericirii din nalt.
Nu v este interzis de a v Iolosi de tot ceea ce Inteligenta cosmic a pus la dispozitia voastr,
dimpotriv, dar ncercati s v Iolositi de acestea pentru a merge mereu mai departe nspre puritate si
lumin.
Aceast problem a relatiilor omului cu materia trebuie s Iie acum Ioarte clar pentru voi.
Coborrea omului n materie nu este nici o eroare, nici un accident n evolutia sa: aceasta era
prevzut de Inteligenta cosmic. Pentru a ajunge la totalitatea cunoasterii, Iiinta uman avea nevoie
s-si dezvolte Iaculttile intelectuale si, pentru a-si dezvolta aceste Iacultti, trebuia plasat n conditii
determinate, care s-i slbeasc perceptia lumii invizibile, pentru a-i permite s se consacre explorrii
materiei. Iat de ce omenirea este astzi n acest stadiu al evolutiei sale. Dar nu este stadiul deIinitiv:
omenirea trebuie s se rentoarc din nou spre regiunile suIletului si spiritului pe care le-a prsit si ea
se va ntoarce mbogtit din toate experientele Icute n materie, multumit intelectului.
25
n acest moment asistm la o coborre tot mai vertiginoas a constiintei n proIunzimea
materiei. Si cum materia este de o diversitate, de o bogtie inepuizabil, nu mai terminm de a o
vedea, atinge, si acumula. De aceea oamenii ajung s uite de sine si s se piard n ea. Dar va veni
momentul n care se vor simti stui, pentru c chiar dac materia e inepuizabil, ea nu poate da dect
ceea ce permite satisIacerea nevoilor Iizice, si atunci ei vor simti nevoia de a urca ctre sIerele
spirituale. Noi nevoi se vor trezi n ei pentru c, dup ce au atins, gustat si posedat totul pe plan Iizic,
ei vor simti c nu aici se gseste pentru ei adevrata Iericire.
Pn atunci, totul e Icut pentru a da oamenilor dorinta de a se aIunda n materie. Priviti
numai publicitatea ce se Iace pentru a convinge c o anumit pomad, cutare masin de splat, caIea ,
parIum, bijuterii, masini...le poate transIorma viata. Si toti alearg s-si procure aceste lucruri
minunate. Doamne, dac ar Ii att de usor s-ti transIormi viata! Nu spun c toate aceste produse sau
masini n-ar Ii utile sau agreabile, dar ele nu pot aduce ceva ntradevr substantial. Dovada, este c
chiar dac le posedm pe toate, si nc ceva deasupra, nu ne simtim mpliniti.
ntr-o zi, va aprea o nou IilozoIie - care este n realitate IilozoIia etern a Initiatilor - pentru
a arta omenirii c vor regsi bogtiile ce le-au abandonat cobornd n materie doar mergnd spre
nltimi. Si nu numai c vor regsi aceste bogtii dar, multumit unei mai bune ntelegeri, vor putea
beneIicia din plin de tot ceea ce au dobndit n plan Iizic n care sunt att de multe de studiat, de
lucrat dar sunt si multe bucurii. Cunoasterea materiei era deci nscris n programul prevzut de
Inteligenta cosmic pentru evolutia inteligentei omenesti. Dar a cunoaste materia nu nseamn s te
aIunzi n ea. Deci, de acum trebuie s ntelegeti c, pentru a gsi Iericirea, trebuie s urcati, da, s
urcati din ce n ce mai sus si s v instalati acolo cu mobilele, Irigiderul, hainele, discurile, Iotoliile si
masinile voastre...n sIrsit, e un Iel de a spune, pentru c nu cred c v veti putea ridica prea sus
dac v ncrcati cu tot acest bagaj! Vreau s spun, pur si simplu, c, orice lucru ati Iace, trebuie s v
gnditi s adugati si un element spiritual pentru a-l transIorma.
14. Cutarea fericirii, cutarea lui Dumnezeu
Fericirea e ca o minge dup care Iugi, dar cnd s o prinzi, i mai dai o lovitur de
picior...pentru a putea continua s Iugi dup ea! Pentru c n aceast curs te simti stimulat; n aceast
cutare, n acest elan pentru atingerea telului se gseste Iericirea. Deci, cnd aveti o dorint, nu v
grbiti s o satisIaceti, pentru c ea v ridic, v mplineste. Eu, cunoscnd aceast lege, mi-am pus n
suIlet niste dorinte pe care stiu c nu le voi putea niciodat realiza: dar, aceste dorinte m Iac s
triesc.
Ei da, iat secretul. De ce s cereti ceea ce veti putea realiza n cteva luni sau ctiva ani? E
prea usor, nu asa veti Ii Iericiti, deoarece pentru a obtine ceea ce v-ati propus nu aveti nevoie s v
legati la Sursa divin, inepuizabil, singura care v poate da totul. Cnd sIrsiti prin a obtine ceea ce
v doreati, binenteles c veti Ii Iericiti pe moment, dar imediat dup aceea, veti simti un gol: trebuie
cutat nc ceva si nu veti Ii niciodat satisIcut. Atunci, ce e de Icut? S cutm ceea ce este mai
ndeprtat si mai irealizabil: perIectiunea, imensitatea, eternitatea iar pe aceast cale veti gsi toate
celelalte: cunoasterea, bogtia, puterea, iubirea... . Da, le veti avea Ir s le cereti. n timp ce, dac
v propuneti un lucru, v veti opri acolo, deci v veti limita si nu le veti avea pe celelalte. Si, numai
Domnul stie, dac veti obtine ceea ce cutati!
Iat pentru ce, cel mai bun sIat pe care vi-l pot da este de a nu cere altceva dect ceea ce e
inacesibil. Toate, n rest, le veti gsi pe drumul vostru, Ir a v opri, Ir s v pierdeti vremea. Da,
dar cine gndeste asa? Se spune:A, dac obtin aceast Iunctie, dac cstig acest premiu, dac m
cstoresc, dac voi avea copii....voi Ii Iericit. Dar de ndat ce le avem, aceasta nu schimb mare
lucru, ba chiar sunteti mai neIericiti pentru c v-ati oprit aici, n loc s alegeti o tint mai ndeprtat
care s v oblige s mergeti nainte Ir ncetare.
De altIel, Dumnezeu nsusi a pus n suIletul creaturilor sale un sentiment de insatisIactie si
lips, care nu dispare dect n ziua n care ele se unesc cu El. Pn cnd ele nu au realizat aceast
26
Iuziune, caut, Iac experiente, creznd de Iiecare dat c obtin ceea ce doresc; dar sunt tot timpul
deziluzionate, dezamgite. n realitate acest sentiment de deceptie nu e asa ru, pentru c el mpinge
oamenii s mearg nainte, cutnd Ir ncetare.
Dumnezeu e peste tot n univers, e ascuns n tot ceea ce ne suscit dorinta. Ambitiosii, betivii,
gurmanzii, lacomii, desIrnatii au maniera lor de a-L cuta pe Dumnezeu. Pentru c, eIectiv, putem
gsi o minuscul particul din El n alcool, hran, sexualitate, bani, glorie, putere. Da, putem s-L
gsim pe Dumnezeu peste tot, chiar si n mocirl, chiar si n piatr unde prezenta Sa este ca o scnteie
ascuns. Dar, desigur, nu vom gusta dect o satisIactie momentan, pentru c nu n straturile dense, n
Iormele inIerioare ale materiei l putem gsi cu adevrat pe Dumnezeu.
Toti oamenii, oricare ar Ii acestia, l caut pe Dumnezeu, Ir a sti c l caut. Ei si spun c
sunt n cutarea Iericirii. Dar cine nu o caut? Toti caut Iericirea, dar si-o imagineaz sub o Iorm
determinat. Ajunge s observi un pic pentru a constata multitudinea Iormelor pe care o are aceast
cutare a Iericirii...si chiar Iorme contradictorii: unii sunt Iericiti cnd chibzuiesc, altii si gsesc
Iericirea n nepsare si distractii. Unii au nevoie de viata de Iamilie, altii preIer singurtatea si
celibatul. Unii caut opulenta, conIortul, gloria, iar altii, austeritatea, ascetismul si obscuritatea. Unii
aspir la o existent n miscare si aventuroas, si altii la o viat pasnic si Ir complcatii. Unii au
nevoie s-si ajute aproapele, s-l apere, s-l ngrijeasc iar altii au nevoie s-l persecute si s-l
distrug.
Fericirea, pe care Iiecare o caut n Ielul su, dup temperamentul su, e o Iorm de a-L cuta
pe Dumnezeu; o cutare mai mult sau mai putin nteleapt, mai mult sau mai putin luminoas, dar toti
l caut pe Dumnezeu. Pentru c, n spatele acestei idei a Iericirii, se ascunde Dumnezeu. El a dat
oamenilor aceast aspiratie la Iericire, pentru ca, pn la urm, ei s-L poat gsi. Si chiar dac, n
asteptare, ei l mai caut trecnd prin mlastini, noroaie si cimitire, ntr-o zi, dup repetate experiente,
ei vor ntelege c trebuie s l caute n sIerele superioare, sub Iorm de puritate, de lumin, iar acolo,
ei da, ei l vor gsi.
Cu totii sunt predestinati s l gseasc pe Dumnezeu ntr-o zi, sub aceast Iorm sublim.
Dar, pentru a-L gsi, trebuie cel putin s l iubesti. Nu pentru c Dumnezeu ar avea nevoie de iubirea
noastr. Dac marii maestrii ai tuturor religiilor au nvtat pe altii iubirea de Dumnezeu, este pentru
c ei cunosteau o lege magic ce nu este alta dect corespondenta n plan spiritual a Iaptelor pe care
putem s le vedem zi de zi n planul Iizic. Aruncati o minge ntr-un perete: el o va trimite napoi.
Adresati, la munte, niste cuvinte contra unui zid de stnc: ele vor reveni napoi. n acelasi mod, cnd
trimiteti dragostea voastr ctre Dumnezeu, declansati aceast lege si dragostea divin e obligat s
vin spre voi. Dumnezeu nu are nevoie de voi, ci voi aveti nevoie de El si doar prin dragostea noastr
putem s-L atragem spre noi.
Pentru a primi, trebuie s dai. Dac nu mi ntindeti paharul, nu v voi putea vrsa ap. Dac
nu ntindeti inima ctre Dumnezeu, El nu va putea s v verse binecuvntrile Sale. Da, pentru a
primi Iorta, lumina, ntelepciunea, buntatea, plenitudinea lui Dumnezeu, trebuie s i dm dragostea
noastr, si aceast dragoste este cea care declanseaz n schimb toate gratiile divine.
15. Nu exist fericire pentru egoiyti.
Nu cnd sunteti egoist v aprati interesele. Dimpotriv, interesul vostru este de a v gndi la
altii, pentru c astIel v ameliorati conditiile propriei existente. S lum un exemplu: treceti peste un
drum iar pe jos vedeti un pahar spart, l vedeti dar nu l ridicati, spunndu-v:Nu eu l-am aruncat, n-
au dect s-l ridice altii.Dar iat c destinul v Iace s treceti peste acelasi drum: e noapte, nu sunteti
atent si v rniti; atunci, evident, exclamati:Dar cine e acel idiot, acel criminal care a lsat aici
cioburile de sticl? Ei bine, nu mai e cazul s v ntrebati. Trebuia s adunati cioburile de prima dat
cnd ati trecut pe acolo.
Cei care nu se gndesc la altii se cred inteligenti. Dar iat, li se ntmpl tot timpul ceva ce n-
au prevzut, ceea ce dovedeste c nu sunt att de inteligenti pe ct se cred. Pentru c inteligenta e
27
Iacultatea de a te proteja n viitor de consecintele actelor proprii...sau de absenta unor acte. Cnd ne
comportm incorect Iat de altii, ne pregtim nou nsine un viitor urt.
A nu te gndi la altii nu e numai o lips de dragoste, e si o lips de inteligent. Si asta nu e
totul. n caz c nu aveti destul dragoste pentru a simti ce trebuie Icut pentru altii, nici destul
inteligent pentru a vedea acest lucru, ei bine, atunci trgnati lucrurile, nu Iaceti nimic ca s
remediati situatia si iat: lips de voint. Atunci, dati-v seama! Cnd lipsesc trei lucruri att de
importante ca: inteligenta care prevede, dragostea care doreste s mbuntteasc totul si vointa
capabil s nIrunte diIiculttile, ce succes mai putem obtine n viat?
n continuare, ceea ce este uimitor, este c tocmai aceste persoane sunt totdeauna primele care
se plng c le lipseste aceasta, c li se datoreaz aceea, c nu sunt iubiti, c nimeni nu se gndeste la
ele, c ceilalti sunt ru intentionati...Dar de ce nu si dau ele seama c prin egoismul si pretentiile lor
nejustiIicate, ele sunt pe cale de a descuraja pe toti cei din jurul lor? Ele au nevoie s Iie ajutate,
sustinute...de acord; ei bine, s nceap a se gndi ceva mai putin la ele nsele si putin mai mult la
ceilalti. Ele nu vor Ii mai Iericite lsndu-se conduse de egoism.
Toti cei care nu se gndesc dect la a trage plapuma asupra lor, la a Ii centrul universului,
imaginndu-si c lumea ntreag trebuie s se nvrt n jurul lor, servindu-i si nclinndu-se n Iata
lor, ca si cum ar Ii printi si printese, si pregtesc o existent de deceptii si de suIerinte. Pentru a Ii
Iericit, trebuie s devii un servitor.
Oare cer prea mult de la voi dac v rog nc o dat s lucrati la lrgirea constiintei voastre?
Uitati o clip tot ceea ce v lipseste. Cnd ai posibilitatea s mbrtisezi ntregul univers cu gndirea,
s comunici cu toate entittile luminoase care l populeaz, cum s te simti singur gol sau umilit? Ce
v mai trebuie ca s ntelegeti c sunteti bogati, coplesiti si c puteti s-i ajutati pe ceilalti? nvtati s
Iiti generosi, dati bogtiile voastre si chiar si bogtiile materiale dac puteti. Dac nu o Iaceti, veti
tremura totdeauna de teama de a le pierde si veti ajunge s uitati c sunt oameni neIericiti si nevoiasi.
Hai, mprtiti! Nu v va mai Ii team de a Ii Iurati si n acelasi timp gestul vostru se va nscrie n
ceruri si l veti regsi ntr-o zi ampliIicat. Dar cum s explici asta oamenilor? Ei sunt att de egoisti,
avizi nct doresc s acapareze totul pentru ei. Nici mcar nu le trece prin minte s-i Iac pe ceilalti
Iericiti. Si din aceast cauz nici ei nu sunt niciodat Iericiti.
Nu poti Ii Iericit cnd ai un orizont prea limitat. Iat de ce egoistul nu poate Ii Iericit: pentru
c el totul este strmtat. Pentru a Ii Iericit, trebuie s te lrgesti pn la a mbrtisa ntreaga lume, si
doar dragostea permite acest lucru. Cel care are mult dragoste, se ntinde, se dilat, mbrtiseaz
ntreg universul, vibrez cu universul; totul se deschide, el nu mai ntlneste bariere si Iericirea nu-l
mai prseste. Calea spre Iericire este dragostea, da, doar dragostea, nu stiinta si nici mcar IilozoIia.
Stiinta, cunoasterea nu pot s ne aduc Iericirea; ele pregtesc calea, orienteaz si lumineaz, dar ele
sunt incapabile de a ne Iace Iericiti. Este ceea ce a nteles Solomon cnd spunea:Mult ntelepciune,
mult tristete. Mai mult stiint, mai mult durere. Cei care stiu mult nu sunt Iericiti, iar cei care au
mult inim, chiar dac nu stiu mare lucru, sunt mult mai Iericiti. De ce? Pentru c Dumnezeu a pus
Iericirea n inim si nu n intelect. Dar inima trebuie s Iie generoas; unei inimi egoiste, cerul si
pmntul au jurat s nu-i dea niciodat Iericirea. Veti spune:Dar cunoastem attia oameni care nu
lucreaz dect pentru ei nsisi, pentru mbogtirea si puterea lor, pentru glorie si sunt Iericiti! Da, n
aparent, si pentru ct timp? Acest lucru trebuie vzut. Ei vor obtine, poate, ceea ce doresc,
multumit intrigilor lor, dar n realitate vor Ii privati de esential: de pace, bucurie si plenitudine.
Chiar dac ei nu sunt privati de nimic material, n interior totusi vor Ii obligati s se simt privati.
Cerul priveste pe cine serviti, dac serviti propriul vostru dumnezeu, egoismul vostru, natura
voastr inIerioar, el se va ntoarce de la voi. El nu si mparte bogtia unor oameni care nu se
gndesc dect la a-si tri viata de necinste, de plcere, viata lor animal. Si atunci, cine v va ajuta,
cine v va salva? Banii vostri? Gloria? Celebritatea voastr? Pentru Dumnezeu, exist doar dou
categorii de Iiinte: cei care lucr doar pentru propriul interes, pentru ndeplinirea propriilor dorinte, si
cei care Iac eIorturi pentru a-si ajuta Iratii, pentru a participa la munca a miliarde si miliarde de
28
entitti din lumea invizibil care s-au nhmat la realizarea mprtiei lui Dumnezeu pe pmnt. Si
acestia sunt nscrisi n marea Carte a Vietii ca bineIctori ai omenirii.
16. Da(i fr s aytepta(i nimic n schimb.
Acela care a Icu bine altora, i-a ajutat, sustinut, gseste c e normal s astepte un pic de
gratitudine din partea lor. Aceia care muncesc pentru copiii lor, pe care i-au hrnit, i-au educat,
asteapt de asemenea ca acesti copii s recunoasc mcar c au Iost printi buni. Ei bine, eu vin si
demolez aceast conceptie asupra acestor lucruri, considerat ca normal, legitim de cnd e lumea,
spunndu-le acestora c nu trebuie s astepte nimic!
Unii vor pune ntrebarea:De ce spuneti lucruri asa bizare?E simplu: pentru c asteptnd
aprobarea, recunostinta, intrm n lumea insatisIactiilor, reprosurilor, rachiunei si chinurilor. Veti
spune:Dar binele pe care-l Iacem nu va Ii niciodat recunoscut? Ba da, dar nu trebuie s asteptm
s Iie. Toti nteleptii, Initiatii stiu o lege prin care si regleaz existenta: legea cauzelor si
consecintelor. Ei stiu c mai devreme sau mai ttziu, asupra lor va reveni eIectul a tot ceea Iac: dac
este un act bun, eIectul va Ii beneIic; iar dac actul este ru...Iat pe ce lege si bazeaz existenta
nteleptii, iar voi trebuie s Iaceti ca ei.
Ce stim despre realitate? Putem chiar s ne ntrebm uneori dac lumea exist cu adevrat, si
anumiti IilozoIi au pretins c lumea nu are nici o realitate obiectiv, c ceea ce percepem despre ea nu
este dect eIectul impresilor noastre personale si subiective. mi aduc aminte c am citit unii dintre
acesti IilozoIi cnd eram Ioarte tnr: Berkeley, sau Ernst Mach...Am Iost stupeIiat, dar argumentele
lor mi s-au prut ntradevr convingtoare. Deci, te poti ndoi de multe lucruri, dar exist o lege de
care Initiatii nu se ndoiesc niciodat, care este: recoltezi ceea ce semeni si dac Iaci un bine, mai
devreme sau mai trziu vei culege roadele acestuia.
n India exist o yoga numit 'Karma Yoga ai crei adepti se antreneaz n a actiona Ir s
astepte nici un beneIiciu n urma Iaptelor lor. Pentru c, astIel cresti, te nnobilezi, devi puternic si te
apropii de divinitate. Dar spiritul Karmei Yoga este strin occidentalilor care, imediat ce au dat ceva,
asteapt o recompens sub o Iorm sau alta.
Ceea ce mai trebuie stiut, este c legile cosmice nu sunt att de grbite ca noi, ele se supun
unui alt timp; de aceea recompensele sunt deseori ntrziate (la Iel si pedepsele!) si dac sunteti
nerbdtori si v revoltati, v complicati situatia. De ce s suIeriti, de ce s v zbuciumati? Mai
devreme sau mai trziu consecintele v ajung din urm: iat de ce nu trebuie asteptat nimic. AstIel
veti Ii liberi si lipsiti de griji. Stiti c niste cadouri sunt deja n drum pentru a v recompensa, si aveti
ncredere. Dac sunteti acru, revoltat, aceasta nseamn c nu posedati adevrata cunoastere.
Sunteti ntr-o Scoal initiatic pentru a nvta niste adevruri Ir de care veti continua s v
zbateti n probleme interminabile. Aceste adevruri v vor permite s debarasati calea voastr de toate
piedicile, putnd merge mereu nainte.
Si v mai spun c trebuie s nvtati s Iaceti bine altora, Ir s le-o spuneti. n acest Iel, veti
trezi n ei ceva bun: ei vor Ii obligati s se ntrebe cine este acest Iiint minunat care nu vrea s se
arate, ceea ce i va mpinge ca si ei s actioneze la Iel Iat de altii. Evident, si eu ar trebui s pot da
aceast nvttur Ir s stiti c este de la mine, dar cum as putea s-o Iac? Cnd vorbesc, nu m pot
ascunde, se vede bine c-mi ies vorbele pe gur; dar, as preIera ca ele s Iie tcute, pentru ca voi s
nu stiti c eu sunt cel care v explic, v instruieste. n realitate, este ceea ce Iac deseori cnd sunt la
mine sau n linistea meditatiei. Pentru c v cunosc problemele, preocuprile si chiar cnd nu v vd,
eu continui s v dau explicatii si sIaturi. Pot chiar n acest Iel, s v Iac revelatii pe care nu le-as
putea Iace prin vorb. Dar voi trebuie s Iiti atenti, s cutati din cnd n cnd cte o lmurire, cte o
lumin. Chiar dac nu stiti c eu sunt cel care am lsat aceast lumin, ncercati s o gsiti si s o
Iolositi.
Cei care sunt capabili s dea Ir s se arate, Iac o evolutie minunat si simt o bucurie secret,
n timp ce cei care spun imediat:Iat, eu v-am trimis asta nu pot avea aceeasi satisIactie. Faptul c
29
si proclam cu voce tare Iaptele lor bune, arat c ei asteapt o recompens si, cum recompensele
uneori au nevoie de timp pentru a ajunge, asteptnd, ei se macin, Iumeg, sunt neIericiti.
S iubesti toti oamenii Ir s astepti nimic n schimb, s-i lmuresti, s-i puriIici si s-i
orientezi ctre lumin, este minunat, dar trebuie s o Iaci n mod natural, cum soarele strluceste pe
cer, cum Ilorile mblsmeaz aerul, Ir s astepti nimic...Da, toate aceste Ilori care cresc pe munte
si pe care nimeni nu vine s le viziteze si s le admire, continu s-si Iac treaba. Priviti-le, nici un
pic de vanitate!
Veti spune:Dar soarele nu ascunde c este pentru noi izvorul luminii! Ah, este adevrat, si
ar Ii si greu acest lucru. Pare chiar c este Iericit s-si trimit lumina n spatiu. Este ca si cum ar
spune:Priviti, v dau lumin Da, dar dincolo de acest soare vizibil, exist un alt soare invizibil,
obscur, numit soarele negru. De la acest soare negru primeste necontenit soarele nostru energia pe
care o transIorm si ne-o trimite sub Iorm de cldur si lumin. Acest soare negru nu se arat, el nu
povesteste de el nsusi si ca acesta ar vrea s devin toti adevratii Maestri spirituali. Si voi, ori c
sunteti vzuti sau nu, apreciati sau nu, nu are important, trebuie s v Iaceti treaba. Comportndu-v
astIel, veti deveni mare, de neclintit, si veti tri n serenitate.
Toti asteapt ceva unii de la altii: printii si copiii, patronii si muncitorii, preotii si enoriasii,
proIesorii si elevii lor...Ct despre ndrgostiti, s nici nu mai vorbim! Un biat i Iace un mic cadou
unei Iete si asteapt dela ea atentii, srutri. Dar iat c, ea se hotrste putin mai ncet, si atunci el
devine violent...Peste tot vedem asemenea lucruri. Dar voi, ncercati s lucrati asupra voastr,
practicati karma yoga, si veti Ii pe calea perIectiunii.
Faceti toate Iaptele bune pe care le puteti Iace, Iie c sunt actiuni, cuvinte, sentimente sau
gnduri, si lsati apoi timpul s-si mplineasc opera. Chiar dac nu vreti, ntr-o zi tot acest bine v va
urmri pentru a v recompensa. Nu e nimic de Icut, nu v puteti ascunde pentru a scpa de aceasta.
17. Iubi(i fr a cere s fi(i iubi(i.
Dragostea e un subiect care nu va Ii niciodat epuizat. Putem vorbi orict, Ir s ne sturm.
A iubi, e ca si a mnca, a bea, a respira; nu putem tri Ir s iubim si Ir s auzim vorbindu-se
despre iubire. De milenii, cntm iubirea, pictm iubirea, iar un Iilm, un roman sau o pies de teatru
care nu vorbeste de dragoste, pare Iad...Si totusi, ce stiu oamenii despre iubire? Ei i cunosc mai de
grab durerile, necazurile. De ce? Pentru c, pentru majoritatea lor, Iericirea nseamn a Ii iubiti.
Desigur, ei sunt dispusi s iubeasc un pic, la rndul lor, dar ei cred c e mai important s Iie iubiti.
Proba: de ce nu le ajunge doar s iubeasc? De ce suIer ei att cnd descoper c acela sau aceea pe
care i iubesc nu rspund la dragostea lor, sau nu le druie att ct doresc? Pentru a Ii Iericiti, ei
asteapt ca dragostea s le vin din exterior. Dac nu vine sau le este retras, se simt Irustrati; ei nu
cred n puterea lor proprie, n propria lor Iort de a iubi, au nevoie ca dragostea s le Iie dat din
exterior de cineva din exterior.
Sunteti prieten, s presupunem, cu un brbat sau cu o Iemeie, v ntlniti si schimbati cuvinte,
priviri, zmbete...Dar ntr-o zi, aceast persoan are necazuri, traverseaz un moment diIicil, are mai
putin timp s v ntlneasc, s v scrie, s v teleIoneze, si atunci v simtiti abandonati si sunteti
nemultumit, necjit si o obositi Iacndu-i reprosuri:De ce nu ai venit s m vezi?...De ce nu mi-ai
teleIonat?... Bine, desigur, e normal s aveti impresia c ati pierdut ceva, dar dac nu v decideti s
v schimbati atitudinea, nu veti nceta s suIeriti. Pentru a v regsi pacea, bucuria, spuneti-v c
trebuie s v bazati numai pe iubirea voastr, si nu asteptati ca dragostea s v vin de la altii. Ct
timp asteptati s Iiti iubit, depindeti de altii si, dac acestia nu v mai iubesc sau v iubesc mai putin -
si au acest drept! - v simtiti neIericit.
Viata e astIel Icut nct nu putem niciodat Ii siguri de ceva, nici de evenimente, nici de
oameni: cteodat se gndesc la voi, dar cteodat v uit. Deci, dac nu instalati n voi ceva stabil,
veti Ii Ir ncetare nehotrti ,dezorientati. Da, e timpul de a ncepe a cunoaste natura lucrurilor si de
a ntelege ce trebuie Icut pentru a Ii Iericiti. Pentru c aveti nevoie de iubire pentru a Ii Iericiti, de
30
vreme ce prin dragoste simtiti c nIloriti, c aveti revelatii, si de vreme ce doriti ca dragostea s
continue la inIinit, ei bine, iubiti si nu mai asteptati s Iiti iubiti. Dac Iiintele pe care le iubiti
rspund la dragostea voastr, cu att mai bine, multumiti Cerului, dar nu contati pe aceasta. Din acest
moment, da, veti putea gsi Iericirea pentru c totul depinde de voi, totul e cum vreti, cnd vreti, si
unde vreti. Sunteti atotputernic, independent, stpn pe situatie.
Ceea ce trebuie s v preocupe, este de a ameliora maniIestrile iubirii voastre, de a o Iace
mai dezinteresat, mai luminoas, mai pur, mai vast. Iat singura conditie de a Ii Iericit prin iubire.
Priviti soarele, el nu asteapt s Iie iubit, el iubeste lumea ntreag si de aceea e asa radios. E liber, nu
asteapt nimic.
Eu am nteles mai demult c, dac ar trebui s contez pe iubirea Iratilor si surorilor
Fraternittii, oh, la, la, ce tristete si ce deceptii m vor astepta! Sracii, au attea probleme de
rezolvat, diIicultti, obstacole, angajamente, nu au timp s se gndeasc la mine...Veti spune: 'Dar
cum? Ei v iubesc, dac ati auzi cum vorbesc de dumneavoastr! Da, stiu, ei m iubesc pn cnd nu
gsesc pe altcineva pe care s-l iubeasc. Cnd l vor gsi, ei m vor uita. Veti ntelege...un btrnel
simpatic cu barb care le predic zi de zi despre legile divine ce trebuie respectate, despre eIorturile
care trebuie Icute si care i scutur din timp n timp, nu e prea apetisant. Nu-mi Iac iluzii. Iat de ce,
eu sunt primul care aplic sIatul pe care vi l-am dat. mi spun c eu sunt cel care i iubesc (dar nu le-o
art, altIel vor abuza). Si n aceast decizie de a iubi nu numai pe Iratii si surorile Fraternittii ci toat
creatia, soarele, stelele, Domnul si toate ierarhiile de spirite luminoase care sunt deasupra noastr...ei
bine, eu gsesc Iericirea, ceva stabil, Iidel si veridic. Atunci de ce n-ati Iace si voi la Iel?
Dragostea voastr trebuie s mai creasc n lumin si ntelegere. Nu v opriti la stadiul de
sentiment, pentru c sentimentul e prea personal. Pentru a tri plenitudinea dragostei, este necesar si
ntelegerea. Iar atunci cnd v veti Ii hotrt s iubiti Ir s asteptati nimic n schimb, atunci veti Ii
cu adevrat iubiti. De ce?...Dac n apropierea voastr oamenii se simt luminati, nclziti, dar n
acelasi timp se simt liberi, cum s nu v gseasc simpatici si agreabili?
Si veti vedea, c din momentul n care ncetati s cutati dragostea, ea v va urmri, va ajunge
chiar s v deranjeze! O veti izgoni pe us si va reveni pe Iereastr. De ndat ce n-o mai cutati, va Ii
acolo. Dar cu ct o cutati mai mult, cu att se va ndeprta. E ca si cum v-ati urmri umbra: ea Iuge
n Iata voastr si nu puteti s o ajungeti din urm. Da, a cuta dragostea celorlalti e ca si cum ati Iugi
dup propria voastr umbr. Dar de ndat ce nu o mai cutati va Ii tot timpul acolo, surzndu-v.
Cnd cutati dragostea celorlalti, v concentrati asupra a ceva din aIara voastr, si pierdeti dragostea.
Asa se ntmpl. Deci, n loc de a o cuta, druiti dragostea, Iceti-o s ias din voi: ea va Ii mereu
prezent n voi iar voi veti Ii stpni pe situatie.
Acum, dac nu vreti s m credeti, nu v rmne dect s v pregtiti batistele. Asta nici
mcar nu e grav, e inoIensiv, dar se poate si mai ru: multi oameni nu se multumesc cu batista, unii
utilizeaz pumnalul, revolverul, otrava. Ei da, majoritatea dramelor sunt cauzate de
dragoste...dragostea ru nteleas, dragostea care asteapt tot timpul ceva. Pe cnd dragostea de care
v vorbesc si n care triesc Ir ncetare Initiatii e o dragoste care ntinereste, ntreste, te Iace
neobosit, luminos si Irumos, o dragoste care aduce viata etern, care resuscit, care imortalizeaz.
Da, o putere extraordinar a Iost dat dragostei, pentru cei ce stiu s o nteleag si s o
maniIeste. Ea singur stie totul, repar totul, declanseaz si proiecteaz Iorte nebnuite.
Se spune c Dumnezeu este iubire. Dar cnd vedem tragediile pe care dragostea le aduce
oamenilor, avem msura muncii ce mai rmne de Icut, toat calea care mai trebuie parcurs pentru
a ne ridica pna la acea dragoste divin. Dar se merit eIortul, pentru c adevratul vrjitor, vrjitorul
atotputernic, este dragostea. Trebuie s o chemati s se instaleze n voi si atunci, ca Ilacra ce
lumineaz prin sticla unei lmpi, peste tot unde mergeti, dragostea voastr va lumina si va tsni n
jurul vostru.
18. Despre utilitatea duymanilor.
31
Se consider c Iaptul de a avea prieteni este una dintre cele mai mari bucurii ale existentei, si
e adevrat, nimic nu e mai pretios ca prietenia. Numai c, nu cutm numai prieteni adevrati, dar si
aliati, care s ne sustin n cele mai grele conditii. Cunoasteti multi oameni care accept ca prietenii
lor s Iie absolut sinceri cu ei si s nu aprobe ceea ce Iac sau spun? n momentul critic, ei se simt
trdati si se supr. Toat lumea spune c dac vrem s cstigm Iavorurile cuiva, trebuie s-l
aprobm, s-i Iacem complimente, s-l Ilatm. Iat de ce, unii reIuz s aud adevrul, iar altii au
nteles c nu au nici un interes s-l spun, vedem attia oameni care si petrec timpul nselnd sau
nselndu-se pe sine.
Si toti si imagineaz c asa vor Ii Iericiti! Ei bine, nu, pentru c toate acestea nu sunt dect
maniIestrile naturii inIerioare care nu poate dect s ne antreneze n complicatii si deceptii. Acel
care vrea cu adevrat s evolueze nu nseal pe altii, si accept observatiile si criticile. Si de
asemenea, dac e cu adevrat ntelept, va ntelege c e util s ai dusmani. De ce? Pentru a putea
progresa. Veti spune:Dar dusmani, avem, ba chiar cteodat avem prea multi! Da, avem dusmani,
dar nu avem din acest lucru nici un avantaj, pentru c nc nu am nteles cum s-i lum. Dac veti
ntelege bine cum stau lucrurile, veti vedea c acestia sunt prieteni vostri veritabili. Pentru c ei sunt
necruttori, nu v menajeaz, subliniaz tot ceea ce nu merge. Veti spune:Dar exagereaz de cele
mai multe ori! Da, e adevrat, dar nu Iace nimic, ei v sunt utili pe post de microscop; si
microscopul e util cteodat; oamenii de stiint l Iolosesc n Iiecare zi! Acesta serveste la a vedea
detalii care, Ir acesta, trec neobservate.
Deci, dac doriti cu adevrat s progresati, trebuie s acceptati c pentru acest lucru, de multe
ori dusmanii v sunt mult mai utili dect prietenii. Ei sunt aceia care v oblig s lucrati, s v
corectati, s gsiti solutii la problemele pe care vi le pun si astIel, multumit lor deveniti mai
puternici si mai inteligenti.
Va trebui s ntelegem bine rolul dusmanilor. Dac nu l ntelegem, i detestm, suIerim,
ncercm s ne rzbunm, s ne debarasm de ei si atunci, ce de timp si energie pierdute! Si totusi,
chiar si printre oamenii cei mai inteligenti, constatm c Ioarte putini pot s-si accepte dusmanii, cei
mai multi nnoat n slbiciune. Ei nu-si dau seama c mpreun cu prietenii lor si complimentele
acestora, devin din ce n ce mai Iragili si mai vulnerabili. Ei bine, eu v voi spune c, dac am nvtat
ceva important n viata mea, este Iaptul de a-mi aprecia dusmanii. Da, consider c mi-au Icut niste
servicii Iormidabile. Ah, dusmanii, asta e ceva! Din neIericire, nu i apreciem la justa lor valoare.
Ridicm statui celor pe care-i considerm ca bineIctori. Pentru c au salvat patria sau au
descoperit vaccinuri, au Iost mari poeti sau IilozoIi, etc., i urcm pe piedestal. Si aven dreptate
binenteles, eu nu spun c trebuie s le lum gloria. Totusi cred c dusmanilor nostrii ar trebui s le
ridicm cele mai Irumoase statui, pentru c ei sunt adevratii nostri bineIctori: multumit lor,
putem deveni mai vigilenti, mai inteligenti, mai rbdtori. Nu vi se pare un lucru serios? Ei bune,
credeti ce vreti. ncercati totusi s v gnditi la ceea ce v spun: nu Iugiti de dusmani, nu-i detestati,
ci ntrebati-v cum i utilizati. Atunci, va avea loc o adevrat munc n voi.
Cu un mare ideal si dorinta sincer de a progresa, veti primi cunoasterea si Iorta de a utiliza
toate obstacolele pe care dusmanii vi le pun n drum ca trepte ale unei scri care v va permite s
urcati din ce n ce mai sus.
19. Grdina sufletelor yi spiritelor.
Oamenii pot Ii comparati cu Ilorile, Iructele...sau chiar cu legumele! Cnd intrati n relatie cu
ei, cnd i priviti, le vorbiti, i ascultati e ca si cum ati Ii pe cale s-i respirati, s-i gustati chiar. Dar,
ce Iaceti majoritatea timpului? Le priviti hainele, bijuteriile, Iata, picioarele, minile, dar nu cutati s
v hrniti suIletul de toat aceast viat care e acolo, ascuns, care eman din inima lor, din suIletul
lor, din spiritul lor. Si e pcat. Deci, de acum nainte, Iiti mai atenti si ncercati s nvtati s apreciati
oamenii care poart aceast viat subtil, opriti-v n Iata lor gndindu-v:Acestea sunt aspecte ale
Tatlui Ceresc si Mamei Divine! Multumesc Doamne, multumesc Maic Divin. Prin intermediul
32
acestor 'Ilori si acestor 'Iructe, am astzi posibilitatea s m apropii de Voi, s v contemplu pe
Voi; prin intermediul acestei splendori, pot s respir parIumul, s simt gustul vostru.Si vorbiti
Iericiti pentru c aceste Iructe si aceste Ilori v vor permite s v apropiati de Cer.
Desigur, multi se vor mira c eu compar creaturile umane cu Ilori, Iructe...sau chiar cu
legume! Dar de ce s se mire? De cte ori, vorbind despre tinerele Iemei sau bieti Ioarte Irumosi,
poetii au vorbit despre trandaIiri, violete, crini, iasomii sau lotusi! Francezii spun cuiva iubit:Mon
chou (varza mea!). Altii, pe care-i consider prosti, sunt tratati ca pere sau castraveti! Dar, n sIrsit
s lsm livezile si grdinile de legume n pace...Esential e de a ntelege c v dau acum o metod de
lucru Ioarte puternic. Dac stiti s o aplicati, nu numai c veti evita multe neIericiri si complicatii,
dar veti tri Ir ncetare n bucurie si inspiratie.
Cum privesc unii la altii brbatii si Iemeile? Ce vd ei? O aparent exterioar, corpul, hainele.
Aceasta dovedeste c ei nu cunosc adevrata stiint. Este ca si cum, oprindu-se n Iata unei masini, nu
s-ar interesa dect de caroserie si ar neglija persoana care conduce, adic cel care gndeste, simte si
actioneaz. Ei bine, tocmai aceast Iiint trebuie s v nvtati s o cutati, s o priviti si s o simtiti.
Mergeti din ce n ce mai departe pentru a gsi suIletul si spiritul acestei Iiinte, pentru c acolo veti
descoperi bogtiile, comorile...Cerul n ntregime.
Problema este doar de a v debarasa de acest Iel de a vedea, care urteste si srceste viata.
Fiinta uman posed un corp Iizic dar aceasta nu e un motiv pentru a nu ne opri s privim stomacul,
intestinele, etc. Ce veti realiza cu aceasta? Binenteles, veti spune c intestinele nu v intereseaz, c
sunteti n cutarea Irumusetii la oameni si c aceast Irumusete se poate gsi n privire, Iat, mini,
picioare, etc. Da, acest lucru nu este ru. Dar dac v opriti la att, dac nu mergeti mai departe, v
veti expune la deceptii, pentru c v limitati la detalii pur materiale. Dac vreti s v simtiti
permanent inspirati si Iericiti, ncercati s v bucurati de prezenta si emanatiile tuturor acestor Ilori si
Iructe care v nconjoar, gndindu-v c o divinitate invizibil e ascuns n ele. Dincolo de corpul
Iizic, exist tot ceea ce Iiinta eman n planurile subtile, si acesta e cel mai important lucru.
Atta vreme ct se vor opri la aparenta Iizic a unora si a altora, oamenii nu vor gsi Iericirea
pe care o caut. Cineva spune:Am nevoie de Irumusete, am nevoie de dragoste... Ei bine, el trebuie
s stie c nu le va gsi dect atunci cnd va Ii obisnuit s caute Iiintele n lumea Iluidelor, a
emanatiilor, a radiatiilor si a vibratiilor. ntlniti o Iiint minunat, o iubiti, vreti s o cunoasteti: n
loc de a ncerca cu orice pret de a v apropia de ea n plan Iizic, nvtati s ascultati vibratiile vocii
sale, s captati lumina privirii sale si s v bucurati de armonia gesturilor sale. AstIel, ncet, ncet,
veti reusi s intrati n relatie cu ceea ce este mai subtil si mai divin n ea si veti gusta senzatii
necunoscute, inexprimabile. n acelasi Iel veti descoperi c brbati si Iemei pe care aveati tendinta s
i dispretuiti sau s i lsati deoparte, sunt n realitate niste Iiinte exceptionale care v vor mbogti
mult mai mult dect ar putea s-o Iac alte persoane aparent mai interesante sau mai seductoare.
Iat nc un cmp de studiu Ioarte vast. ncepeti s Iaceti experiente si analizati-v. De vreme
ce cunoasteti de acum aceste adevruri, nu le neglijati continund experientele voastre neIericite.
Pentru c ele sunt neIericite, nu v mai Iaceti iluzii! Nu trebuie s credeti n lucruri imposibile. V
veti lansa n tot Ielul de aventuri care nu v aduc dect tristete si deceptii si veti gndi:Este doar o
ntmplare, puteam s Iim Iericiti. Nu, niciodat. Fericirea si neIericirea nu sunt niciodat o
problem de ntmplare si noroc. Ele depind de voi. Voi sunteti cei care semnati semintele pentru a
recolta Iie una, Iie alta.
20. Contopirea n planurile superioare.
Toate Iiintele umane au primit instinctul de a vrea s se uneasc cu o alt creatur pe care o
simte ca partea complementar lui. Pn nu a reusit s gseasc o astIel de creatur,el simte o lips.
De ce? Pentru c are nevoie de cealalt jumtate pentru a Ii complet, pentru a crea.
Dar cum se Iace atunci c cei mai multi oameni, chiar dac le-a reusit aceast contopire, simt
attea insatisIactii si suIerinte? Aceasta, deoarece nu este suIicient ntlnirea pe plan Iizic. Pentru ca
33
uniunea, contopirea s Iie perIect, ea trebuie s aib loc n cele trei planuri, adic n planul psihic
(inima si intelectul) si n plan spiritual (suIletul si spiritul). Ori, ce vedem n cele mai multe cazuri?
Un brbat si o Iemeie se ntlnesc, se gsesc pe gustul lor si hotrsc s rmn mpreun,
imaginndu-si c astIel vor umple golul pe care l simt n ei. Doamne, ct ignorant! Ei nu stiu c
atractia care-i mpinge unul spre cellalt nu este o nevoie superIicial usor de satisIcut, ci
maniIestarea unui Ienomen cosmic care le aIecteaz n primul rnd suIletul si spiritul. Iat de ce
aceast contopire a brbatului si a Iemeii trebuie s se realizeze nti n nalt, n lumea divin, n
lumea luminii. Doar dup aceasta, contopirea poate avea loc n plan Iizic: atunci, da, va Ii
plenitudinea si aceast plenitudine va produce creatii de o Irumusete nemaivzut.
Veti ntelege acum de ce Initiatii ne nvat c trebuie s ne armonizm cu Cerul, cu lumea
divin: pentru c Ir aceast legtur cu Cerul, orice relatie dintre oameni este sortit, ntr-o zi sau
alta, esecului. A se armoniza cu Cerul nseamn a vibra la aceasi lungime de und cu el, deci a se
adapta, a se conIorma, a Ii receptiv. AltIel nu se primeste nimic de la el. n Iata cuiva care nu este
receptiv, Cerul nu insist; el nu se comport ca acele brute care supun prin violent o Iemeie care le
rezist. Pentru ca s existe armonie, trebuie s participe dou vointe. Dac principiul masculin,
emittor, vrea s se impun, si dac principiul Ieminin, receptor, se apr, e inutil de a vorbi despre
armonie! Armonia semniIic acordul ntre cel putin dou principii, dou elemente.
Si deoarece noi nsine posedm n noi cele dou principii, masculin si Ieminin, a ne armoniza
cu Cerul nseamn s Iacem n primul rnd o munc interioar (semniIicnd principiul masculin) de
puriIicare, de elevare, pentru a vibra la unison cu El; apoi, n pace si liniste, lsm Cerul s se reIlecte
n noi (care reprezentm n acest moment principiul Ieminin), primim eIluviile sale, razele si
germenii si de viat, care se vor IructiIica n inima si suIletul nostru.
n munca spiritual punem deci n actiune cele dou principii din noi: principiul masculin,
activ, care ne permitem s atingem lumea divin, si principiul Ieminin, receptiv, care Iace din noi o
cup n care se vars toate binecuvntrile. Iat ce nseamn cu exactitate a se armoniza: a sti s
lucrezi cu cele dou principii. Pentru ca principiul receptor s se poat contopi cu Cerul, trebuie ca
principiul activ s Ii Icut n prealabil eIortul de a stabili ordinea si puritatea. Adevrata creatie nu
este posibil dect cu aceast conditie.
Dup cum vedeti, n plan spiritual, Iiinta uman poate avea alternativ polaritate masculin si
polaritate Ieminin. Este deci mai bogat si mai coplesit dect n planul Iizic, unde exist totdeauna
lacune si imperIectiuni. Si, la Iel ca si cum Iemeia, n plan Iizic, poart copilul cruia brbatul i-a dat
germen, n plan spiritual, suIletul concepe si aduce pe lume copii ai cror germeni i-au Iost dati chiar
de ctre spirit. Ei bine, iat acum cel mai important adevr pe care trebuie s-l ntelegeti pentru a Ii
Iericiti: nainte de a realiza contopirea cu un brbat sau o Iemeie, trebuie s realizati nti aceast
contopire n nalt, ntre suIletul si spiritul propriu. Actul pe care-l ndepliniti pe plan Iizic cu o
creatur Iizic nu este dect reIlectarea ndeprtat a acestui act cosmic care este contopirea dintre
principiul spiritual din voi cu principiul lui Dumnezeu nsusi. Si pentru c nu este dect o reIlectare,
acest act nu v va aduce dect deceptii dac nu ati realizat n prealabil Iuziunea din nalt.
Veti spune:Atunci trebuie s asteptm s realizm o Iuziune asemntoare n plan spiritual
pentru a ne uni cu un brbat sau o Iemeie? Eu nu v spun c trebuie obligatoriu s asteptati. Eu spun,
si asta e realitatea, c nu exist Iuziune adevrat si durabil n planul Iizic pn cnd brbatul si
Iemeia nu au realizat mai nti aceast Iuziune n plan spiritual. Dar voi, Iaceti cum puteti.
n plan Iizic, brbatul rmnr brbat si Iemeia rmnr Iemeie (las la o parte, desigur, cazurile
exceptionale). Dar n plan spiritual, Iiecare Iiint uman este simultan brbat si Iemeie: n suIlet e
Iemeie iar n spirit e brbat. Deci n plan spiritual, Iiinta uman e androgin. Putem vedea un aspect
al acestei realitti pe corpurile noastre: n gur, limba (principiul masculin) si cele dou buze
(principiul Ieminin) lucreaz mpreun pentru a crea vorbirea, cuvintele!...
Initiatul, care a nteles imensa ntelepciune pe care Inteligenta cosmic a pus-o n gur, se
strduie n Iiecare zi, n meditatiile sale, de a penetra aceast lumin inIinit pe care o numim
Spiritul universal, care Iertilizeaz si protejeaz gndirea si vointa sa. Si cnd reuseste acest lucru, el
34
se druieste, astIel ca Spiritul universal s-l ia n stpnire si s proiecteze n suIletul su germeni vii
care vor rsri sub Iorm de inspiratii si bucurii.
Dorinta de a iubi si a Ii iubit, dorinta de a crea este legitim. Dar chiar dac maniIestarea
acestei dorinte are loc n plan Iizic, originea, punctul de plecare al acestei maniIestri este n nalt. De
aceea, pregtiti-v ca aceast ntlnire pe plan Iizic s se Iac n conditiile ce le mai pure, cele mai
sacre. n loc de a v precipita pentru a gsi pe cineva cu care, experienta o dat Icut, riscati s v
simtiti mai singur si mai neIericit ca nainte, Iaceti un eIort pentru a v lega de SuIletul universal,
dac sunteti brbat, si de Spiritul universal, dac sunteti Iemeie. Cti nu mi se plng:nc nu l-am
gsit pe brbatul sau Iemeia cu care asi dori s-mi triesc viata! E mai bine c nu si-au gsit nc
perechea, deoarece, judecnd dup Ielul n care caut, nu ar rmne mult vreme mpreun.
Ei da, o inim gseste o alt inim, dar iat, intelectul care se pune la mijloc pentru a le
separa. Si este Iatal dac rmnem n planul inimii si intelectului. Doar n planul suIletului si
spiritului nu pot avea loc desprtiri, pentru c suIletul si spiritul lucr mpreun asa cum si limba si
cele dou buze lucr mpreun n gur, pentru a crea cuvntul. Deci, cei care nu si-au gsit nc
perechea 'vietii lor s nu se ntristeze, nimic nu este pierdut. n asteptare, s Iac pregtiri pe plan
divin.
Cel care stie cu adevrat s caute, va gsi; si dac nu va Ii n plan Iizic, va Ii n planul
spiritual. Iisus a spus:Cutati si veti gsi. Da, veti gsi, dar cu conditia de a cuta n nalt. Iisus nu
sItuia s se caute n praI si noroi. Binenteles, puteti linistit s cutati si acolo, dac v Iace plcere,
dar atunci nu Iiti surprins de ceea ce veti gsi. n orice caz, dac sunteti n cutarea adevratei iubiri,
s stiti c nu o veti gsi dect n nalt. Cei care au cutat-o acolo cinstit si sincer, au gsit-o
ntotdeauna. Pentru c tot ceea ce exist n planul Iizic, exist n planurile mai subtile, si dac reusiti
s v ridicati pn acolo, veti continua s v hrniti, s iubiti si s munciti, dar aceste activitti vor
avea o dimensiune mai vast, si bucuriile pe care le veti gusta nu vor Ii niciodat urmate de
amrciune sau deceptie. Cel care a reusit s se uneasc cu principiul divin din sine, cu Spiritul
cosmic sau cu SuIletul universal, cunoaste cu adevrat ce este plenitudinea iubirii. El poate continua
s triasc aceast plenitudine n plan Iizic, dar cu conditia de a mentine uniunea din nalt. n acel
moment, totul devine divin, pentru c el are puterea de a transIorma materia, o puriIic si o
ilumineaz. n timp ce cei care nu sunt nici luminati, nici stpni pe ei nsisi si se comport ca niste
Iiinte instinctuale si pasionale, nu sunt capabili de a transIorma materia, si de aceea ei trebuie s
suIere alternanta dintre iubire si ur, bucurie si neIericire. Dup o senzatie de plenitudine, de extaz,
urmeaz cderea si vidul.
Desigur, cu sigurant c Iiecare are posibilitatea, chiar Ir nici o disciplin spiritual, de a
ajunge la mari bucurii n dragoste. Da, dar dup aceea urmeaz deceptiile, si acest lucru este deosebit
de greu de acceptat de ctre oameni. Ei consider c, din moment ce ncep s guste din Iericire,
aceasta va dura vesnic. Ei bine, nu, niciodat, acest lucru nu e posibil. Pentru ca Iericirea s Iie
durabil, ei ar trebui s se ridice Ioarte sus, ntr-o zon nesupus schimbrilor. Jos, totul este
schimbtor, instabil, si ceea ce credem c e de aur devine rapid plumb. Pentru ca iubirea voastr s
rmn din aur, ea trebuie s contin elemente divine. Dac sunteti att de naiv ca s v imaginati c
lucrurile stau altIel, veti merge din deziluzie n deziluzie.
Nu este suIicient s spuneti:Iubesc, iubesc, iubesc... si s v aruncati cu capul nainte n
aceast aventur amoroas, trebuie s v pregtiti s triti aventura n dimensiunea sa cea mai elevat.
Cnd veti reusi, nu numai c aceast iubire v va Iace Iericit, dar prin vibratiile si emanatiile sale, ea
declanseaz Iorte beneIice si contribuie la binele ntregii lumi, si chiar la nIptuirea mprtiei lui
Dumnezeu!
ncepeti acum s ntelegeti c exist ceva mult mai proIund si mai vast dect v-ati imaginat
vreodat? Dar cine sunt cei care se preocup cu studiul tuturor acestor Ienomene eterice, produse de
Iorta iubirii? Ei se iubesc, se mbrtiseaz, se culc mpreun, Ir s se ntrebe ce se ntmpl cu
adevrat n ei. Veti spune:Dar cum? Ce-i asa de mult de nvtat? N-ai nevoie s nveti ca s ntelegi
35
ce se ntmpl cnd esti ndrgostit! Iubesti, ai nevoie s maniIesti aceast iubire sau de a o primi. Nu
e nimic mai mult de cutat sau asteptat. Ei bine, v nselati.
Timp de mii de ani, oamenii au mncat, dormit si dat nastere la copii, Ir s stie ce se
ntmpl, pn n momentul cnd au simtit nevoia de a cunoaste procesele digestiei, somnului,
conceptiei, gestatiei, etc. Si de cnd le cunosc, ei au posibilitatea de a se hrni si dormi mai bine, si de
a naste copii n conditii mai bune. Tot asa, sunt multe lucruri de nvtat despre dragoste, despre
eIectele pe care le produce asupra psihismului Iiintei omenesti, asupra Iortelor si curentilor pe care le
declanseaz n planurile subtile, asupra zonelor pe care le traverseaz n om si n cosmos. Este o
ntreag stiint care asteapt omenirea.
Acum, voi aduga nc un lucru important. Initiatii care, n timpul meditatiilor lor reusesc s
se ridice pn n regiunile dragostei divine, primesc din aceste regiuni particule eterice de o mare
puritate. Si aceste particule coboar pn n planul Iizic unde adap toate celulele corpului lor. Ei
simt o asemenea plenitudine nct nu mai au nevoie de nimic: nici o dorint Iizic nu i tulbur pentru
c nsusi Cerul le-a luat n posesie suIletul, inima si chiar toate organele corpului lor. Dar, pn si n
acest stadiu, trebuie s Iim vigilenti si s nu ne Iacem iluzii. Chiar unii dintre sIinti si mistici care nu
au lucrat suIicient asupra autostpnirii si purittii, nu au reusit prin meditatiile lor dect s-si
declanseze pasiunile cele mai dezordonate. Pentru c, chiar dac Iiecare dintre noi poate Iace eIorturi
pentru spiritualizarea iubirii, nu este dat oricui s guste adevratul extaz mistic.
Aceast lucrare reprezint cea mai nalt alchimie. Cei care nu au lucrat suIicient la puriIicare
pentru a elibera canalele eterice ale corpului lor subtil, au aceste canale obturate; atunci, energia
divin rmne sus, n nalt, neputnd cobor; de aceea ei triesc ntr-o stare de insatisIacti teribil,
sunt ca si arsi de un Ioc care-i devoreaz.
Cnd Hermes Trismegistul spunea n Tabla de Smarald:Ea urc din pmnt si coboar din
Cer si si primeste Iorta de la lucrurile superioare si cele inIerioare...Este Iorta tuturor Iortelor, pentru
c ea va nvinger toate lucrurile subtile si va penetra toate lucrurile solide, aceast Iort a tuturor
Iortelor, pe care Hermes Trismegistul o numeste telesma, este iubirea. Si aceast Iort, Initiatul
trebuie s o capteze din nalt, n stare subtil, pentru a o Iace apoi s coboare n proIunzimile Iiintei
sale, adpndu-i celulele. Nu este suIicient ca el s se ridice pentru a atinge si a capta energia divin,
el trebuie s Iie capabil s o coboare si s o primeasc n el, altIel se va simti si mai nsetat si
neIericit. Exist multe bibliograIii de sIinti si mistici care dau o idee asupra ravagiilor produse asupra
anumitor Iiinte de ctre iubirea mistic ru nteleas. Si apoi, binenteles, asa zisii oameni rezonabili,
cu bun simt, au un argument n plus de a spune c e periculos de a te consacra Domnului, de a dori s
gsesti n El plenitudinea iubirii.
Nu, nu este periculos pentru cel care este iluminat. Acela stie c nu va gsi iubirea de
Dumnezeu, pn nu se va debarasa, n prealabil, de toate sentimentele si gndurile ce nu vibreaz n
armonie cu toat aceast Iort cosmic. Dac nu a terminat aceast lucrare, orice ar Iace pentru a se
ridica pn la ea, el nu poate nc s o Iac s-l penetreze: pentru c energia divin nu intr ntr-un
receptacul, un vas ce nu este gata s o gzduiasc.
nvtmntul nostru este nvtmntul iubirii. El revine nencetat asupra problemei iubirii,
pentru a o explica si lmuri, pentru c totul depinde de iubire: Iorta, echilibrul, pacea, Iericirea.
Trebuie s simtiti c iubirea este acolo, la ndemna voastr, este n voi si deci nu aveti nici un motiv
de a v simti srac si singur. Dac v simtiti srac si singur, este pentru c nu ati reusit s v degajati
de planul Iizic. Imediat ce intrati n planuri mai subtile, si mai ales dac intrati n zonele suIletului si
spiritului, nu puteti s v mai simtiti singur. Pentru c SuIletul universal, Spiritul universal sunt
totdeauna n jurul vostru si n voi, si puteti comunica cu ele n orice clip. n timp ce, un brbat, o
Iemeie, chiar si cei mai buni, sunteti siguri c ntr-un moment sau altul nu vor Ii ei obligati s se
gndeasc la altceva si s v prseasc?
36
Atunci, credeti-m, chiar dac ati gsit Iiinta cea mai minunat de pe pmnt, nu v opriti la
ea. Multumiti Cerului c va Icut s ntlniti o asemenea Iiint, dar s stiti c iubirea nu v va aduce
adevrata Iericire dect atunci cnd veti ajunge s o gsiti n zonele suIletului si spiritului.
21. Noi suntem creatorii viitorului nostru.
I

Prezentul nostru este rezultatul trecutului nostru. De aceea nu avem aproape nici o putere
asupra lui: el este consecinta, urmarea logic a trecutului. Gndurile, sentimentele, dorintele pe care
le-am avut n ncarnrile anterioare au declansat n univers Iorte si puteri de aceeasi natur care au
determinat calittile, slbiciunile si evenimentele existentei noastre. Veti spune:Dar prin ce mijloace
le-au determinat? Ei bine, s stiti c, cu miliarde de ani naintea Iabricrii ordinatoarelor de ctre
contemporanii nostri, Inteligenta cosmic pusese la punct aceast tehnic de nregistrare. Toate
Iaptele si gesturile umane, pn la cea mai mic miscare a vietii lor intime, intr ca date n ordinatorul
cosmic si iat, se aIiseaz implacabil rezultatul. Nu este necesar ca Dumnzeu, un destin, un judector,
spuneti-i cum vreti voi, s-si bat capul pentru a sti ce recompens sau pedeaps merit o persoan
dat: exist un mecanism cosmic care determin automat aceasta. Iat de ce este aproape imposibil de
a schimba, n cursul acestei ncarnri, ceea ce a Iost determinat astIel de trecutul nostru. Singurul
lucru ce ne st n putere este de a pregti viitorul. Da, iat ce este neclar pentru majoritatea
oamenilor: ei discut la nesItsit pentru a aIla dac omul este liber sau nu, unii gndind c este, altii
c nu este liber, dar n realitate ei pun gresit problema. Libertatea nu este o conditie dat sau nu
omului odat pentru totdeauna. n ceea ce priveste prezentul, libertatea lui este Ioarte limitat, pentru
c prezentul este consecinta unui trecut asupra cruia este imposibil de a reveni pentru a-l modiIica;
trecutul trebuie suportat, digerat. Pentru viitor suntem noi liberi, pentru c avem posibilitatea de a-l
crea asa cum l dorim.
Iat un adevr Ioarte important de cunoscut, pentru a putea ntelege n ce sens trebuie lucrat!
Dac nu, ce se ntmpl? Nestiind c putem mbuntti situatia pentru viitor, suportm prezentul, ne
lsm prad unui comportament din ce n ce mai deplorabil, iar rezultatul e c la urmtoarea
ncarnare vom Ii si mai limitati, si mai sclavi.
ncepnd de azi, puteti s v pregtiti viitorul. Prin dorint, gndire si imaginatie, veti alege o
orientare, veti cere cele mai bune calitti si conditii pentru a v putea maniIesta ntr-o zi ca Iiinte de
pace, buntate si lumin. Pentru c este o realitate absolut: veti reveni ntr-o zi pe acest pmnt, si
depinde de voi si de Ielul n care pregtiti existenta viitoare, cine veti Ii si pe cine vati ntlni.
ntelegerea acestui adevr e Iundamental pentru destinul vostru.
Eroarea multor spiritualisti, este de a crede c alegnd calea binelui si a luminii, existenta lor
va Ii imediat transIormat. n interior, da, ea poate Ii transIormat, dar ei nu trebuie s-si Iac iluzii:
aceast ncarnare va Ii realizat din multe plti, suIerinte, reglri de conturi, pentru c au de pltit
datoriile trecutului. Doar dup ce s-au achitat cinstit de datoriile lor vor Ii liberi. Nici voi nu veti Ii
liberi dect dup ce v veti plti datoria. De aceea, cnd ntlniti greutti, ncercri, nu v revoltati,
nu Iiti drmati ci ncercati s treceti prin ele stiind c sunt necesare. Dac nu le acceptati, veti comite
alte greseli si, la urmtoarea ncarnare, datoriile voastre vor Ii si mai mari si veti suIeri si mai mult.
Dar aceasta s nu v mpiedice s v construiti viitorul; ncercrile la care sunteti supusi nu
vor mai Ii dect o Iurtun peste care veti trece usor. Da, dac oamenii se simt zdrobiti de ncercri,
este pentru c nu au nici o scpare spre un viitor luminos, orizontul lor este astupat. Dar este astupat
pentru c ei nsisi au Icut aceasta, si depinde doar de ei s deschid o Iereastr pentru a vedea
soarele.
Multi mi vor spune, binenteles, c lucreaz pentru viitor, pentru viitorul lor si al copiilor lor.
A, stiu, ei pun de o parte bani la banc, cumpr actiuni, si Iac o asigurare pe viat...si cred c astIel
lucreaz pentru viitor! Doamne, dar ce numesc ei viitor? Viitorul este altceva dect urmtorii treizeci,
37
patruzeci sau cinzeci de ani, pe care i vor mai petrece pe pmnt, sau chiar durata de viat a copiilor
si nepotilor lor!...Viitorul, adevratul viitor, sunt ncarnrile viitoare, si trebuie s le pregtim prin
practicarea virtutilor si calittilor.
Mult prea multi nc, chiar dintre voi, sunt orbiti de achizitiile materiale pentru ei si pentru
copii. Esentialul trebuie asigurat, binenteles, trebuie s ai din ce tri. Dar restul, de care nu e cu
adevrat nevoie, de ce si pierd timpul si si risipesc energia pentru a Iugi dup ele? Viata este att de
scurt! Cti ani vor avea pentru a se putea bucura de aceste achizitii? Nu numai c nu le vor lua cu ei
n cealalt lume, dar nici mcar nu si vor aduce aminte c au avutcutare castel, cutare post de
director, de ministru, de presedinte...Totul se sterge att de repede!
Acest viitor, pentru care pretind oamenii c lucreaz este att de apropiat nct va deveni
Ioarte repede prezent, un prezent care va disprea n curnd. Deci, ei nu lucreaz dect n gol, n vnt.
Da, toate evenimentele care se vor derula n aceast existent apartin n realitate prezentului. Viitorul
este altceva si voi nu stiti nc ce este cu adevrat. Acest viitor despre care v vorbesc este n aIara
trecutului si prezentului; este eternitatea, inIinitul, si pe acesta avem puterea s l crem. Prin gndire,
prin dorint si voint putem Iace totul. Atta vreme ct nu cunoastem aceast putere, nu Iacem mare
lucru pentru a ne ameliora situatia si uneori chiar putem s o agravm.
Stiu c unii, auzindu-m vorbind astIel, se ntreab:Totusi, pe ce lume trieste el? Existenta
este att de complicat: griji, greutti, boli...iar el ne vorbeste despre un viitor de splendoare si de
perIectiune! E chiar cu capul n nori. Cum crede el c ne poare convinge cu o IilozoIie att de
nerealist? Ei bine, s stiti c, dimpotriv, cunosc mai bine dect voi ceea ce voi numiti realittile
existentei: privatiunile, adversittile, ostilitatea, dar n-am vrut s m opresc la aceast realitate pentru
c stiam c ea nu este dect un aspect nesemniIicativ al adevratei realitti.
Credeti-m, triesc aceleasi greutti ca si voi, chiar mai ru; diIerenta este c eu am o alt
IilozoIie a vietii tocmai pentru a remedia aceast realitate prozaic, dur, n care suntem cu totii
scuIundati. Iar voi, n loc de a respinge aceast IilozoIie a Initiatilor, sub pretext c e nerealist, de ce
s nu o acceptati,stiind c multumit ei veti reusi s v rezolvati problemele?
Oricare ar Ii suIerintele voastre, deIicientele si mizeriile prin care treceti, spuneti-v c nu
trebuie s capitulati: ele sunt trectoare si n curnd veti Ii n conditii mai bune.
Dac constatm atta dezordine la indivizi si n diIerite societti, este pentru c oamenii au
abandonat adevrata IilozoIie pentru a urma o IilizoIie duntoare care nvat c omul este doar
materie si existenta sa e guvernat doar de ntmplare. Religia nssi, care avea ca misiune purtarea
Icliei spiritului, s-a materializat. ns, cnd omul nu are viata spiritului pentru a-l sustine, este ca si
cum i s-ar Ii tiat rdcinile, este n pericol. Poarta este deschis tuturor relelor Iizice si psihice.
Medicina nu-l va putea vindeca, pentru c ea este doar un paleativ. Din moment ce portile rului au
Iost deschise, nu-l vom mai putea nvinge. La ce ajut s l combatem, dac l hrnim pe de alt
parte?
Singura solutie este de a nlocui aceast IilozoIie materialist cu o IilozoIie a spiritului lsat
mostenire de Initiatii din trecut. Toti acei care au acceptat-o si au Iolosit-o s-au maniIestat ca Iiinte a
echilibrului, ale pcii, ale luminii. Atunci , de ce s nu ne ntoarcem imediat spre aceast IilozoIie?
Veti spune:Dar aceasta e IilozoIia pe care o urmm! Credeti numai, dar analizati-v si veti vedea c
sunteti nc subjugati de tot Ielul de preocupri care nu au nimic spiritual.
Sunt numai cteva Irme pe care le cceptati de la Initiati ca s v linistiti constiinta, dar le
amestecati cu tot Ielul de banalitti: ceea ce acel om politic, intelectual, artist, spune sau Iace... Eu nu
spun c nu trebuie s nu ne interesm de loc, dar sunt lucruri mult mai importante! Da. Si e si mai
important s ne interesm de creaturile care populeaz regiunile luminoase ale spatiului, de munca pe
care o desIsoar si de legile care guverneaz evolutia omului. Pentru c aici e adevrata noastr
viat, n aceast lume esential, etern, la care ntr-o zi trebuie si noi s participm, viata nu este n
ceea ce povestesc ziarele, televiziunea, etc.,
Deci, Iiti vigilenti, amestecati, nc prea mult spiritualitatea cu materialismul; aceste dou
IilozoIii se plimb si se ntreptrund n voi si trebuie s le separati. Cum spune Hermes Trismegistul
38
n Tabla de Smarald:Vei separa cu mare ndemnare subtilul de dens. Acest precept alchimist este
valabil n toate planurile si mai ales n planul gndirii. n acest plan trebuie s separati IilozoIia
materialist care duneaz dezvoltrii voastre de IilozoIia Initiatilor care v va da elanul pentru a
progresa si creste n lumea divin.
Gsiti n Iiecare zi cteva minute pentru a gndi la crearea viitorului vostru, stiind c aveti
asupra acestuia aceeasi putere ca Dumnezeu nsusi. Pentru prezent, nu puteti Iace mare lucru, dar
pentru viitor sunteti atotputernici, pentru c sunteti toti Iii si Iiice ale lui Dumnezeu si scnteia pe care
o purtati n voi nu cere dect s revin spre Focul primordial.
Veti spune:Dar suntem att de neputinciosi, prpditi, ce viitor minunat am putea s ne
imaginm? Ei bine, aIlati c acest mod de gndire dovedeste c rationati gresit. Nu cei care sunt
Iericiti si coplesiti, ci cei neIericiti sunt cei care au nevoie de a dori si imagina, si ei o Iac de o sut de
ori mai puternic dect ceilalti. Deci, dac v simtiti att de dezmosteniti, acum e momentul de a crea
prin gndire un viitor de bogtie si splendoare.
Ce veti Iace stiind c veti mosteni o mare bogtie sau c veti porni ntr-o mare cltorie?
Triti dinainte bucuria a ceea veti Iace cu aceast comoar sau a ceea ce veti vedea n timpul
cltoriei. Atunci, de ce n-ati Iace la Iel si pentru ceva cu mult mai important dect banii si
cltoriile: viitorul vostru divin? Desigur, este doar nchipuire, dar aceasta nu rmne inactiv:
gndurile si sentimentele care creaz n voi reprezentarea acestui viitor divin inIluenteaz si
transIorm cu adevrat destinul vostru.

II
Care sunt nevoile voastre? Ap proaspt, aer curat, o bucat de pine...si mult sperant!
Puteti vna aceast sperant n Iiecare dimineat la rsritul soarelui, asa cum se vneaz animalele.
Da, la rsritul soarelui se plimb speranta si atunci trebuie prins. Soarele este cel ce v d sperant.
Soarele spune:Priviti-m, mi s-a ntmplat vreodat o nenorocire? Sunt mereu aici, luminos,
neclintit, deci legati-v de mine si veti deveni ca mine. Pentru c eu sunt cel care distribuie
chintesenta sperantei, eu sunt viitorul vostru.
Deci, unde v cutati viitorul? Viitorul vostru e soarele, ntr-o zi veti deveni ca soarele, pentru
c pmntul nsusi va deveni un soare. Pmntul e un Iruct care se coace; pentru moment el e nc
verde, tare si acru, si nu v sItuiesc s l gustati. Dar soarele, cu rbdarea si dragostea sa, l priveste,
l mngie si l coace; peste cteva milioane de ani el va deveni ca printele su, soarele.
Pentru c pmntul e un copil al soarelui, aprut din snul su. Soarele e cel care l-a proiectat,
dar continu s l hrneasc si s l educe pentru a deveni ntelept si rezonabil si pentru a-l nvta s
stie s dea ca si el. Pn acum, pmntul s-a obisnuit mai mult s ia; chiar dac d ceva vegetatiei,
cteva Iructe, este departe s stie s dea cu generozitatea soarelui. De aceea, el trebuie s continue s
nvete, s priveasc si s asculte cuvintele soarelui care i spune:Trebuie s nveti s dai, trebuie s
nveti s radiezi ca mine, s dai putin din tine nsuti, s surzi. Iar pmntul, care ascult, Iace n
Iiecare zi eIorturi pentru a se asemna soarelui.
Veti spune: Da, dar soarele, de acolo, vorbeste si de noi? Desigur, pmntul, oamenii care
au aceasi origine, au acelasi destin. Fiecare Iiint uman e un mic pmnt si Iiecare dintre aceste
pmnturi trebuie s devin, ntr-o zi, ca si soarele. Iat viitorul umanittii. Multi spun:O, noi
suntem departe de a gndi asa! Evident, cnd ai gndurile ocupate de tigri, vin, bani, amante,
masini, nu poti auzi soarele vorbindu-ti de viitorul nostru luminos.
Toti marii Maestri, toti marii Initiati ne nvat: omul este un spirit, o Ilacr tsnit ca si
pmntul nsusi din snul Eternului. El are de Icut un ntreg drum, si n cursul lui, se poate ntmpla
s se lase amortit, s rceasc, s se ntunece. Dar el e predestinat a se ntoarce n regiunile pe care le-
a prsit, si ntr-o zi, dup suIicient timp, dup ncarnri si ncarnri, la Iel cum pmntul va deveni
ca si soarele, omul se va ntoarce la Tatl su Ceresc. Sunt aceleasi legi, aceleasi corespondente.
39
Veti vedea, Initiatii ne-au transmis cheile care ne permit s desciIrm tot ceea ce Dumnezeu a
creat. Atunci, nu uitati niciodat aceasta: viitorul vostru este de a deveni ca si Dumnezeu nsusi. Dac
uitati aceast povat nteleapt, aceast lumin, s nu v mirati dac veti gsi numai deceptii,
amrciune si disperare. Si dup, evident, veti da de lucru medicilor. Sunt oameni care s-au oprit
chiar la marginea prpastiei! Se spune c sunt depresivi, neuroastenici, au nevroze...epitetele
stiintiIice nu lipsesc! Dar, n realitate, e vorba de aceeasi maladie: uitarea adevratei naturi a omului,
a esentei sale divine si a predestinrii Iinale, rentoarcerea n snul Eternului. De aceea, zi de zi
legati-v de soare, gndind la viitorul vostru luminos.
Oamenii se ntreab deseori cum va Ii viata pe pmnt peste zece ani, cincizeci de ani, un
secol...Este important, desigur, dar esentialul este de a sti c ntr-o zi vor strluci precum soarele, c
prezenta lor va mblsma atmosIera, c vom mirosi perIumul suIletului lor si c peste tot pe unde
vor trece vor rsuna simIonii, pentru c toate celulele lor vor cnta. Zilnic, mcar cteva minute,
reprezentati-v acest viitor minunat si, dintrodat, veti simti cum v revine curajul si sursul. Asta
nseamn a deveni un om nou. Peste tot se pronunt cuvntul 'nou: o nou IilozoIie, o nou stiint,
o er nou, un um nou...dar cum s ne imaginm c suntem oameni noi, rmnnd morocnosi,
plicticosi, crispati?

Asistati dimineata la rsritul soarelui pentru a primi Iructele sperantei. De cte ori soarele nu
va dat, prin lumina, cldura si viata sa, s v hrniti cu sperante. Pcat c, deseori, ati abandonat
aceast sperant pentru descurajare. Dac n-ati Ii abandonat-o, dac n-ati Ii avut attea ndoieli si
ezitri, ati Ii obtinut rezultate mult mai bune. De ce n-ati avea aceste gnduri care v hrnesc spiritul?
Dac nu ncercati s iesiti din trista realitate de care v simtiti asaltati, veti Ii cu adevrat suIocati.
Trebuie schimbat ceva, cel putin n interior, spunndu-v:Toate acestea nu sunt durabile. Sunt Iiul
lui Dumnezeu, sunt Iiica lui Dumnezeu, si Dumnezeu pregteste pentru mine Irumusetea, lumina si
splendoarea.
nc nu stiti ce este speranta. Speranta este o ntelepciune care stie utiliza trecutul si prezentul
pentru a actiona asupra viitorului. Speranta nseamn a putea tri o realitate minunat care nc nu s-a
actualizat pe planul Iizic. Speranta, este o 'avanpremier a perIectiunii. Multumit ei, mncati si beti
o Iericire pe care n-o aveti nc, dar care este adevrata realitate. Pentru c adevrata realitate nu e n
planul Iizic ci n lumea divin. Adevrata realitate, este c sunteti un mostenitor al Cerului si al
pmntului. Mostenirea voastr este aici dar, Iiind prea tineri, nu o puteti lua n stpnire.
Sunteti un print, o printes si va asteapt un regat: e oare cazul s Iiti disperat si s v pierdeti
curajul pentru c mai aveti un pic de asteptat? Da, dar n asteptare, triesc mizerabil, m epuizez n
munc, nu sunt respectat, sunt chiar insultat. -A, dar este necesar. Regele, Tatl vostru, v-a trimis n
ucenicie, asa, din motive pedagogice. Pentru c pedagogia exist si n mprtia Domnului! Si
tocmai aceasta este adevrata pedagogie. Pentru c Domnul zice: Cnd acest copil va domni, el va
avea puteri imense asupra a milioane de creaturi, dar ce o s ias dac el nu si-a dezvoltat nti
calittile de buntate, rbdare si curaj? El va Ii ru, lenes, capricios si las. Se va purta ca un despot,
nchipuindu-si c toti trebuie s Iie n slujba sa. Deci, nu l voi pune n stpnirea mprtiei sale
dect dup ce-mi va da dovezi c nu va abuza de puterea si bogtiile sale.
Deci puteti avea toate sperantele, dar pn atunci, la lucru! Speranta modeleaz si realizeaz
viitorul pe planurile subtile, pentru c este o Iort magic. Asa c, linistiti-v, v cunosc situatia si v
dau aceste metode nu pentru a rde de voi ci pentru a v Ii util, pentru a v Iace s ntelegeti unde
este adevrata Iericire. Preluati aceste metode si ncercati-le. Voi sunteti cei care, orbiti de aceast
realitate material grosolan, nu vedeti cealalt realitate mai subtil care este si ea prezent si v
asteapt. Dar Iaceti cum vreti; eu v spun cum e mai bine pentru voi, iar voi va trebui s decideti.
Scrie n Genez c omul a Iost creat dup imaginea lui Dumnezeu, dar cnd vorbim despre
viitorul sublim care asteapt omenirea, sunt Ioarte putini oameni care iau aceste lucruri n serios.
Desi, dac admitem cu adevrat c omul a Iost creat dup imaginea lui Dumnezeu, trebuie s Iim
logici si s acceptm toate consecintele. Iar una dintre consecinte este tocmai Iaptul c omul are un
40
viitor divin, sublim. Nu avem dreptul de a suprima jumtate din acest adevr, altIel ce viitor am avea
n vedere pentru imaginea lui Dumnezeu?

41