Vous êtes sur la page 1sur 29

PRODUCCIN Y MATERIAL DIDCTICO EN LA LEPIB IRETA KARPANI.

Isidro Alejo Rodrguez Turi karsnga nitamakua ambe karratarakua jingoni enga ambakerantajka kararatechani, engaks ataantka parakateeri atantskuani, jim enga tas karka jini its jatakuarhu. Chiiti juataecha eska axuniiri pexu, Karhatasndijtsni jucheeri auandarhu is, Mandani anhatapurhu, mandani tarheta jchakurhakatarhu, Jucheeri echeri ambakiti engaks irerka. Im its tekua jukari ka ambanharhitiicha Ojtakuarhu kaspiti ka auandarhu anapu, Kuinio, kuiniiri pirekua ka tstski charhapiti jukari, Eska sesi jas parhakpini ixu echeriru ka ambkiti jorhnakua. Chiiti nitamakua iauani is niarasndi Tariakuriiri uaxajtakua ka uinhapikua, Kurhikakua keriiri erjkukua ka kuini ambakiti, Ka tata Achaeri uarhipikua ka kaspekua. Kuiripu Karapani anapu engari etskujka kuskakuechani, Uarhimascha kurhinda rapiti ka chapata jpati, Tataka sapirhatiicha tekolmeneni jamarhani imeeri Tsanguarakuechani jingoni. Keriskari tamu arhukuarhikuarhu is, Kpikua, parhakpini tsipikueri tata san Juanuuri, Ka chiiti erjchatakua ini parhakpini kuajpintasndi, Ixu uratini ukari niarani naningari jamberi uekaaka eska karriicha. Ireta Karapani, jindeeskari mitakua parhakpini kuini tspambitiiri, Uxu utsisndi its jchakurakata engantsni intskujka irkuarhikua, Chiiti tata jurhiata tsandisndi no cheparini pauani pauani eska eterhukua, Tarhiata tsiraperantasndi unikua tstskiichani. Mandani nitamakuarhu, jimari jauaka skaparini, Ka is no meni pajpini jucheri tsipikua,

Ka eskaks menkis pireaka tataka sapirhatiicha marku, Ka eska tskipu tsikintaaka ixu parhakpini jucheeri kuiripu auandarhu anapuuri. CARAPAN. Isidro Alejo Rodrguez T escribes lo que pasa Como pluma que engrandece las letras, Que pintan el color de la mariposa Aquella que vuela todava en las piletas. Tus montaas como lomo de venados, Nos alzan en cielos que merecemos, En cada rbol, en cada milpa benditos, En nuestra tierra sagrada que veneramos. Esas aguas dulces y cristalinas, De Ostakuaro la belleza y la gloria, De Kuinio canto de pjaros y camelinas, Como parasos en la tierra y su sabidura. Tienes historia de gran horizonte, De Tariacuri los cimientos y fuerzas, De Curicaueri la luz y el cenzontle, Y de Tata Ach la valenta y purezas. Gente de Carapan que vislumbran conciertos, Mujeres de pan blanco y sabor a chapatas, Jvenes que piensan y vuelan inciertos, Nios sabor a miel en sus piruetas. En cuatro puntos eres grande, La plaza, risueo paraso de San Juan Bautista, Y tu ventana al mundo defiende, De aqu puedes llegar a todos lados como periodista. Carapan, puerta al paraso del pjaro amarillo, Nacimiento del agua bendita que da vida, Tu sol brilla sin temor cada amanecer como cerillo, El viento refresca las flores en estampida. En cada momento, all estars pendiente, Para que no se apague nunca la sonrisa,

Y canten para siempre los nios al instante, Y tu semilla florezca en este reino de gentes gloriosas. JUCHAERI TSIPIKUA Isidro Alejo Rodrguez. Charasndiks juataecha Charasndiks japundaecha, Charasndiks tsakapuecha, Charasndiks janikuecha, Charasndiks jucheeri uandakuecha, Charasndiks jucheri mintsitaecha, Charasndiks juchaeri mimixikua. Uekani jatini untaati irekani Juecheeri terekurhikua. Achamaschaks tarhtantaati Tekatsikua ka ikaraatiks xanini Tiripiti auandarhu anapu. Sapichu, taki, ski, tarhesati Anhatapuni tsendakuntani iojtarhakua, Ka its sesi janharhi ertitaraati jucheri nitamakuani. Kstatiichaks sriantauati ertsikuechani, Ka terukutantaatiks pirekua kuiniicheri, itscheri Ka auandarhu anapu pireriicheri jingoni. Nanaka spi, urhuri, marikua, Srikuati tstskini, auanini ka kuarakini, Intskuati nanita ka tatitani ichskuta Tsiri uarhutiiri, Ka jatsikuntaati kanakua Nana kuerajpiri Xaratangani. Uarhimaschaks kuiparhaati charhakuni, Ka tarhexeraatiks keri kaxumbikua jingoni, Jimboka im jauatantaati pauandikua Jucheeri iretani, Jucheeri tsipikuani ka Jucheeri irechekuani.

Tspantaatiks tstskiicha ka anhatapuecha, Tarhiauati kskakua jingoni, Axuni uiriauati juatani patsani, Eska kuari enga churikua jskuechani Kuajpitarakua raajka. Xarntaati xupakata enga iumu tsimani Atantskuechani kasperaantka, Ktsiati xuma enga kuajchakuaka Jucheeri erkuarhitani, Uinhapintantaati jucheeri Anhanhastakua .

Ka tatsikua charaati jamberi Engaks jupikantaaka xanharu Engajtsni paaka Jucheeri ambakiti irekuarhikuarhu, Engajtsni jatsintaaka, Miaparini eska jucheeri mintsikua jnguaka, Ma inchamani noviembre kuts jimbo, Ka eska jucheeri kuiripita Echerhiru knguarhintaaka Para marhuakuani anhatapuechani, Tstskiichani ka manakuarhiriichani. Jatsintaatijtsni eska tsiri, eska purh O tatsni, paraks uanntani, Ka ugs xirhutani tas juheeri tsipikuani. Karsti: taja jorhntpiri Isiru Aleju Rodrguez.

NUESTRA ALEGRA Isidro Alejo Rodrguez Retumban los montes, Retumban los lagos, Retumban las piedras, Retumba la lluvia, Retumban nuestras palabras, Retumban nuestros corazones, Retumba nuestra cultura. Una gran fuerza revive Nuestra alegra. Los seores levantarn nuevamente El azadn y sembrarn el maz de oro Con la gloria de los cielos. Chiquillo, nio, pequeo, Crecers tomando ejemplo del rbol y su altura, Te vers en el agua clara as como nuestra historia. Los msicos tejern los pensamientos, Y conjugarn el canto del pjaro, de los ros Y el canto de los ngeles.

Nia, pequea, chiquilla, Bordars la flor, al conejo y a la ardilla, Y le dars a la abuela y al abuelo La tortilla del maz morado, Y le pondrs la corona A nuestra diosa creadora Xaratanga.

Las seoras cargarn al beb, Y lo criarn con educacin, Porque l levantar el da de maana A nuestro pueblo,

Nuestra alegra y Nuestro gobierno. Florecern las flores y los rboles, El viento sonar con msica, El venado correr a proteger el monte, Como el velador que ocupa a las estrellas Como armadura. Aparecer el arcoris que embellece Los siete colores, Bajar la neblina que proteger Nuestra esperanza, Y se fortalecer nuestra vida. Y luego retumbar tambin Cuando tomemos el camino Que nos llevar A nuestra casa, A nuestra gran morada, Recordando que nuestro espritu regresar, El primero de noviembre de cada ao, Y que nuestro cuerpo y carne Regrese a donde pertenece: a la tierra, Para que alimente a las flores, a los rboles Y todo ser viviente. Nos plantarn como el maz, como la calabaza, O como el frijol, para que nos multipliquemos Y poder seguir enredando nuestra alegra.

Escribi: Profr. Isidro Alejo Rodrguez.

MIRISKUA. Isidro Alejo Rodrguez. No miasnga na nitamaski Juchiiti kuiripikua engani sapichuupka Imnkusni miajka eska tirekua Ka ichskuta no andangusremka. No miasnga na xanharaski Ixu jamberi engani tsnchitini jaka Engaks takukukataecha noteri mitika Tsipikua, ertsikua ka kaxmbikua. Noks misnga ertsikua ka Pikuarhinhikua kamani, Najkirukaks kuiripueka Snderuks kaspisndi mamaru manakuarhiriicha. Miriskua pajti jucheeri mintsitani Jim enga kameka tekntskua, Miriskua pajti jucheeri keri ertsikua Jim enga terni jaka kamtsta. I parhkpini tsjpixati Jimboka ukperata ka Janhanharhperakua ambe Nirajti uekanhini keri kauarurhu. Pamenchakua ka karhimakua Uandikuxati sapirhatiichani Is eska tstskiicha Engaks its noteru itsmajkia. Tatita ka nanita Uerxati echerini No uni kuajpini Jimboka uinhapikua ueka paska. Erkaakaks eska miriskua No paaka jucheeri jorhnguaechani, Juchaeri uatsapirhatiichani,

Jimbokaks is kori kamajkuaka ini parhakpinini. Is pakraxati juchiiti kuarhakukata uandakua enga no meni kamakuarhiaka. AMNESIA. Isidro Alejo Rodrguez. No recuerdo cmo paso El desarrollo de mi infancia, Solamente me queda la desesperacin De la ausencia de comida y tortilla. No recuerdo cmo camin Hasta el presente disturbio Donde los libros extraviaron Su alegra, su pensamiento y su sabidura. Amnesia es perder la inteligencia y El sentimiento sublime, El privilegio de seres humanos Es rebasado por la inocencia de los animales. La amnesia se llev nuestro corazn En el amargo sabor de la tolerancia, La amnesia se llev nuestra reflexin En la perdicin de la potente masa griscea. Es catastrfico este mundo, El amor y el aprecio Se hundieron En el vacio. El malestar y la hambruna Extermina a los pequeos, Parecido a las flores secas Por falta del vital liquido. El abuelo y la abuela Lloran al flaquear Sus fuerzas y no Poder defender el mundo maravilloso. Con la esperanza de que la amnesia No se lleve nuestro conocimiento, No se lleve a nuestros pequeos,

Porque en ese trance s se acabar nuestro planeta. Queda mi quebrantable voz sin final. UKPERATA MEREMERES. Isidro Alejo Rodrguez. Tarhiata nirsti Ka no exsti kuiripuechani, Tupuri karhrasti suini ukuarhitini Ka no sti parhiani uandakuaechani. Sraata karhnchisti Ka no miteantasti pikuarhinhikuaechani, Xuma manakuarhisti Ka no sti panhiani mintsitaechani. Ka tatsikua kuiripu xanhrasti Ambakerantasti kutskua ka kurhnguntskua, Jimboka snga kurhnguntani Uandakua enga tarhiata manatajka. . Imeecheri irkuarhu Jarhasti ma nchitakua sapichu, Enga jka jaiapanhiantani Uandakua ka kskakua sesi jas. Tarhiateeni jas tsirimbiti Psndi terekurhikua, unhikua, Pirekua, ertsikua, kskakua, Ka tsipikua jucheeri irkuarhitarhu. Maruks uandakuaecha spaspamsndi ka iatsitakuarhuks xanhrasndi, ka maruteruuchaks uinhachasndi xamonhita jingoni uandakuarhintskuarhu. Ka jarhastiks uandakuaecha Engaks tekuaeni jamarhka, Is eska uanikuaecha tas Engaks ertsikuani tsnharhitajka pauani pauani. Juecheeri Uandakua etskutarakua XEPUR Metku is irkaati kuiripu jingoni,

Is eska ukperata enga Mereajka jucheeri mitsitaecharu. KUINCHIKUARHU MA EKUATS IUMU TSIMANI UXURHINI, XEPUR UANDAKUA ETSAKUTARAKUA PORHEECHERI. TSIMANI INCHAMANI, OCTUBRI KUTS, IUMU IREPETA KA IUMU TAMU UXURHINI JIMBO.

AMOR BRILLANTE. Isidro Alejo Rodrguez. El viento sopl Y no mir a los personajes, El polvo se hizo remolino Y no pudo atrapar las palabras. El humo se elev Y no reconoci los sentimientos, La neblina se movi Y no sinti los corazones. Y luego trascendieron las personas Afinaron los odos y la razn, Porque su capacidad de comprensin Hace reconocer las palabras que la atmosfera transporta. A sus hogares Adorna una radio Que acepta con agrado La palabra y la msica bella. Las ondas magnticas Llevan la alegra, la poesa, El canto, el pensamiento, la msica Y la vida en nuestros hogares. Algunas palabras transportadas Se oyen en el susurro al desplazarse lentos, Y otras Llevan eco en sus protestas incansables. Impactan otras palabras

Que tienen sabor a miel, Y otras tantas Que despiertan el pensamiento en el devenir. Nuestra radio XEPUR Permanecer por siempre con nuestra gente, Como el amor que brilla En nuestros corazones. EN EL 27 ANIVERSARIO DE LA RADIO XEPUR LA VOZ DE LOS PURHPECHAS, 2 DE OCTUBRE DE 2009.

XANHARUUCHA JUCHIITI IREKAKUERI. Isidro Alejo Rodrguez Xanharaskia knikua Ini xanharu tsakatsakandi is, Jirinhantani uekperatani, Jirinhantani juchiiti ssikua uiriparini. Ji tsanharhiska unikua xanharuuchani, Engajtsini iauani is pajka, Maruksi nomambe kurhndikuarijti, Ka materuchaks jiskaasndi uandakuechani. Ji pireska no kurankuparhini, Eska irekuarhikua enga xanharka no kuinchaparini, Imani pirekuechani engaks atajpijka ka undipka, Mandani nitamakuecharhu ka ji mirikuarsinga eskani ji juramukuarsinga. Jirejtasinga iauna ka knikua, Asiperini sanititu pakajkuni jirejtakuani, Ka xanharsnga no mitipirani nni, Jima xanharu arhukurhikuarhu enga irekuarhikua uarhiperani ujka. Marapenkuni jurajksnga nirani mintsikuani, Ka menderu taarhatantsinga kamanharhiparini, Parhi parhitsinga ka menderuni kuindsnga, Eska sanu sanus putimukuparini.

Kuarhatiska ueparini juchiiti irekuarhikua, Jauaraska ka menderuni uksinga andani Imani uandanhiatechani engaksi no meni kamarka, Ka is snderu uinhapini ka jndini jingoni mintsikani. Enga kndika uekperata, Noteruni mntsiksnga ini parhakpinini, Is pikuarhersinga esnajkini no eratsikua jingoni xanharki, Eska kuini enga mirikurka karani. Ka xhanharsnga ini xanharu sapirhatiicharhu jimbo, Xanharsnga sanusanundu ka chekamindu is, Mintsita uiniratini kri jiriajtakua, Erokaparini eskani pauani paunani xeantauaka jimbanhi xanharuuchani.

VEREDAS DE MI VIDA. Isidro Alejo Rodrguez He caminado mucho Por este camino pedregoso, Buscando amor, Buscando mi suerte presuroso. He soado con varias veredas, Que conducen al infinito, Algunos son silenciosos, Y otros tienen voces en incgnito. He cantado sin tono, Como el alma que deambula sin sueo, Esos cantares que daan y matan Cada momento y me olvido que soy mi dueo. Respiro lejos y profundo, Aunque a veces me quede en pedacitos de suspiro, Y camino sin rumbo, Por esos entronques que la vida conspira. He dejado ir a veces la fe, Y luego la vuelvo a levantar acurrucndola, La acaricio y me vuelvo a dormir,

Como si fuera un oropel besndola. He cado llorando mi vida, Me levanto y vuelvo a desafiar Esos retos que nunca terminan, Para ser ms fuerte y en mi confiar. Cuando se aparta el amor, Ya no creo en este mundo, Siento que vago sin conciencia, Como el ave que se olvida de su vuelo. Y voy caminando estas veredas, Camino en alfombra y entre espinas, Con el corazn lleno de ansas, Esperando que da con da encuentre nuevas veredas

KAMAXURHINI.

Isidro Alejo Rodrguez

Nani niraski jucheeri nitamakua ka jucheeri karakua ambe? Nani pakaraski iurhiri ambakiti jucheeri kuiripu iontki anapuuri? Tarhiata paski o echeri arhaski? Chpiri pjpixati ka tataka sapichu utas uerzati, Kuiniicha piresndi ka tstskiicha jurajkusndi puntsurakua, Tataka sapichu as uer, axu ju jndini jingoni jikini kamanharhiaka, Tataka sapichu, kui ia, ima its ka chpiri no meni kamakurhiati. Ka materu nema tas uerxati, Jimbokaks euakarhiska imeeri uandakua, imeeri xukuparhakua Ka imeeri sesi jndikua ambe, Imachka no tsiueritijti, Piarsndi uerni ka no jatanharhiksndi imani no sesi uniirini. Ka xamonhita pamekuarhiteeri pakarsndi ias, Ka uekorhisndi jucheeri terekurhikua, Jucheeri kuinchikua ka jucheeri parhakpini. Jucha tsiueritiska, Jimbokaks jatanhiska mintsita, eratsikua ka

Usnkaks iauani jamberi karani. Juchiiti kuiripu porh eratsndi keri ambe Jucheeeri nitamakueri, Jucheeri sesi jarhati iakateecha iamindu ambe uandantsndi, Jucheeri kuiripu iontki anapuecha irersrendi nana kutsini, Tata jurhiatani, tata janikuani ka jskuechani. Ka sesiks xesrendi tstskiiri puntsurakuani, kuiniiri Pirekuani, parakata karatani Ka irekua juaterichani. Tata kuerjpirijtsni inskusreendi iamindu ambe, Jimboka ima uspka iamindu ambe enga jaka ixu parhakpinirhu, Tsiuntsumu atajpirarakuecha jucheeri uarhipiteericha Ka jucheeri juramutiiricha iauani jmberi niantsrendiks. Uarhiitichaks srikusrendi piruakua piripirijas jingoni Iamindu ambe sesi jndikuechani ixu parhakpinirhu jaka. Juia je kundantani jucheeri kurhujkukuechani, Kundantani jucheeri uandakua, jucheeri mitikua ambe, Jorhnguarhiakaks jinbanhi ambe, Tatitechani peranharhiaka Tsma jorhnajti keri ambe porheecheri.

Jucheri uarhirhichaks jamberi terekurhixati, Jucheeri kunchikua ireteeri, Parakata karakua uandantaxati Ka tirinkini tstski puntsurakuajtu is uandantaxati, Ka tsmajtu uandantsndi kuiniicha, ka tarhiata enga jauatka Echeri tsirimbitini ka jikuarsndi iamindu sesi jndikua ambe. Jucheeri jimbanhi mintsiteecha terekurhixatiks, Kurhaasndi kuskakua sesi jarhati, Tsemusndi iamindu ambe engajtsni intskujka jucheeri echeri, Xesndi juatechani, its sapichu, japundeechani ka Iamindu keri ambe jucheeri. Juchiiti irete porh isskari eska achamas

Knikua tkantskua jukari, enga anchikuarhijka erokuarhikua Jingoni jucheeri echerini. Juchiiti ireta porh, isskari eska uarhiiti Tstski sesi jas keri mintsita jatari. Juchiiti ireta porh, isskari eska iurhitskiriicha ka Tumbiicha engaks tsipikuarhka, eska jskua engajtsni aianguaka Sisi nitamakua ambe. Juchiiti ireta porh, isskari eska tataka ka nanaka sapichu Engaks uerjka, tsipijka ka mintsitajka ka isks sontku Tarhesni sesi. Juchiiti ireta porh, isskari eska its ka Chpiri enga no meni kamakurka. Juia je iaminduucha xanharani, Kundantani jucheeri uinhapikua, Mintsita manhanhiparini ka eratsikuani iauani karhataparini. Jorhnguarhikua jingoks kuajpikuarhiaka, Karakuechaks chararaati jucheeri irekua ambe Ixu ini parhakpinirhu. Keri jorhnguarhikua ambe jingoks uaka tsitantani jucheeri ambe, Tataka sapirhati porheecha jorhnguarhi je mamaru ambe ka Isks no uekorhiaka kamaxurhikuarhu.

AGONA. Isidro Alejo Rodrguez Dnde esta nuestro tiempo y nuestra historia? Dnde quedo la sangre y el decoro virtual de nuestra raza Acaso se lo llevo el viento o se lo comi la tierra? El fuego se apaga y el nio sigue llorando, Los pjaros cantan y las flores dejan su aroma, Nio no llores, acurrcate en mis brazos,

Nio duerme, que el agua y el fuego nunca se van a acabar. Pero alguien sigue llorando, Porque le robaron su lengua, su vestido y su paisaje, Entonces es cobarde, Llora en lugar de pisar la cara del enemigo. El eco del dolor queda marcada en el presente, Y cae nuestra sonrisa, nuestra fiesta y nuestro mundo. Nosotros no somos cobardes, Porque tenemos alma, pensamiento y Podemos volar muy alto. Mi gente purhpecha piensa en la grandeza De su historia, Mis preciosas yacatas lo dicen todo, Nuestros ancestros adoraban a la luna, al sol, La lluvia y las estrellas. Y apreciaban el aroma de las flores, el canto del Pjaro, el volar de las mariposas Y la vida del bosque. El dios Curicaueri proporcionaba todo, Porque era el creador de toda la existencia, Las flechas de nuestros guerreros Y nuestros reyes traspasaban las fronteras. Las mujeres tejan con hilos de oro Los bellos paisajes de la naturaleza. Vamos a rescatar a nuestra historia, Nuestro presente tejido con hilos de oro y Letras de sangre. Tenemos que unir nuestros puos, Unir nuestra voz, unir nuestro saber, Aprenderemos cosas nuevas, Apreciar a mis abuelos Ellos tienen la sabidura purhpecha.

Hasta nuestros santos muertos estn festejando, Por la fiesta de nuestro pueblo, El revoloteo de las mariposas lo dicen Y tambin el perfume de la flor de cempaschil, Tambin lo dicen los pjaros, el viento que Levanta la tierra y baa el paisaje. El nuevo corazn de nosotros esta alegre, Oye el comps de nuestra msica, Saborea las primicias que nos da la bendita tierra, Observa los montes, los ros, lagos y Las grandezas de nuestro reino. Mi pueblo purhpecha, eres como el seor Con semblante sereno, que trabaja con esperanza La sagrada tierra. Mi pueblo purhpecha, eres como la mujer, Flor bonita de gran corazn. Mi pueblo purhpecha, eres la juventud Que disfruta su tiempo, como la estrella que Nos dir el buen porvenir. Mi pueblo purhpecha, eres como el nio y La nia que lloran, ren y gritan para crecer Robustos y sanos. Mi pueblo purhpecha, eres como el agua y El fuego que nunca se acaban. Vamos caminando todos juntos, Uniendo nuestras fuerzas, Con el corazn latiendo y con el Pensamiento en alto. Con el estudio nos defenderemos, Las letras harn estallar nuestra Existencia en este mundo.

Con la sabidura lograremos nuestra resurreccin, Nios purhpechas estudien para que no caigamos En la agona.

TAKUKUKATA. Isidro Alejo Rodrguez. Jindeskari juchiiti pichpiriini menku is, Anhatapuuskari enga eratska tripa, Teruxutini ka churikua, Chpiriiskari engari etskujka Pikuarhinikua imeecheri engaks komu nitamka, Jindeskari jajki engari jautka Iotati ma kumanchikua. Inter. Isru jarhasnga Eska tarhiata enga tarhiajka Juatecharhu, anahatapuucharhu, Kari karhindu ka iauakuarhu is. Etershsngari mintsitechani jimbo Mandani kuiripuuri, Imani pikuarhinhikua enga Euakuarhka xnchperakua Ka ikiakua ambe. Takukukata, jindeskari ambakiti mitikua, Jorhnguarhikua ka eratsikua, Jindeskari xanharu enga onharhikujka Nomambe mtikuani. Inskusngari sesikua eratsikuani, Ka acheeti no sesi jndiichani Undikukuasngari no sesi eratsikua ambe. Uarhimaschandi ntsaasnga uinhapikua Engaks chpiri etskutini

Uinhani uandnsndi jurhimbikua ambe, Ka jajkini kurhujkutini No andagutsndi kararatakua Para karani imeeri ikiata ambe. Takukukata, Chiiti uandakuecha no uandasndi, Imeecheri jimbo engaks uarhini jaka karhimani, Chiiti uandakuecha chsndi Imeecheri jimbo engaks no uandantka komu nitamakua ambe, Chiiti uandakuecha no puntsumisti Ima acheeticheri jimbo engaks no jataka mintsita.

Takukukata, Mikuarhitindi jauaka Enga ixu parhakpinirhu kuiripu Onharhitini jauaka, Mitakuarhitindi jauaka Engaks mintsikaaka tas Tinskakua Materu pauaniiri, Tinskakua jorhnguarhikua ambakitiiri.

EL LIBRO. Isidro Alejo Rodrguez.


Eres amigo de toda la vida, Eres rbol que piensa en la maana En la tarde y en la noche, Eres antorcha que prende los Sentimientos de los oprimidos, Eres el brazo que levanta Los cimientos de una bella torre. En todas partes estas, Como el viento que sopla Las llanuras, los bosques, El desierto y los hielos. Te prendes en el corazn De cada ser humano,

En el sentimiento que Arrebata los amores y los rencores. Libro, eres sinnimo de ciencia, De saber y de conciencia, Eres el sendero que combate A la ignorancia. Das libertad al pensamiento, Y a los hombres tiranos Matas sus intenciones. A la mujer le das valenta, Que con la antorcha encendida, Grita las verdades, Y con el puo cerrado, No le alcanza la tinta de la pluma Para escribir sus corajes. Libro, Tus palabras estn mudas Para los que mueren de hambre, Tus palabras tiemblan Para los que callan las injusticias, Tus palabras no tienen sabor Para los hombres sin corazn. Libro, Estars cerrado Mientras la humanidad Siga vendado de los ojos, Estars abierto Mientras creamos todava En la luz de un nuevo da, En la luz de la sabidura.

KURHAJPERATA NSTIICHANI. Isidro Alejo Rodrguez.

Xani sesi erndika ias Enga janikua junguani jamani jaka ia, Spatikuarhku ka charhapunguani Is es juchaeri eratsikuaecha ka mintsitaecha. Sanderu sesi erndisndi pauani pauani Kuskakua ka pirekua kurhandipariani, Enga ixu uratini etsakurhini jarhajka Is es its ka tsanda engajtsni ntskujka irekuarhikua. Jindejti sesi ambakiti ambe Ujtsani kerati ertsikuaechani, Para xukutantani mintsitaechani Ka is terhkuarhirani juchaeri nitamakuani pirparini. Kurhchixakaksni eskajts kuantauaka ma pirekua Imani gringu xarhipinharhi parhikutini anapuechani, Engaks is uxajtaka juramukua Arisona uratini Juchaari kuiripuni tantsirapariani uarhikua jingoni. Xamonhitants je ma kskakua Enga jamberi niraaka Afganistani ka Iraki is, Xani uanikua uarhinhani jaka uarhipekuarhu Amrhperantags uekani juramukua ka echeriichani andaperani. .Srikutaka je ma uanajtskukua Tata ka nana jorhntpiriichani tsinharhitapiariani, Eska xpikua no andaauaka Jimboka juchaaeri iretaecha utarhinchaxati keri kaxumbikua. .Ka materu pirekua kunts je Para jurmutiicha eskaks no mirikuarhiaka, Kuiripuuri komu nitamakua Ka ias juks jarhuajperata ka tsinajpikua ambe. Urpiti xukntaska eska i uandakuaecha

Erkaparini eska nchperata, uka manataani cheeri ertsikuaechani naniinkaksni tata kurajpiri jamberi kndiaaka.

Tata jorhntpiri Isiru Aleju Rodriguesi, ma ekuats tamu jurhiatikua, maiu kuts, iumu irpeta ka tembini uxurhini. Engaks mndakuajka pirekua ka kstakua ntstiichani. XEPUR, Cherni anapu.

PETICIN A LOS COMPOSITORES. Isidro Alejo Rodrguez.

Que amanecer ten maravilloso Cuando la sagrada lluvia va apareciendo, En silencio y con estruendos Como nuestros pensamientos y corazones inquietos. Y todos los das los amaneceres son ms sorprendentes Cuando omos la msica y las pirekuas, Que desde aqu se dispersan al infinito Como el agua y el son que nos suministra la vida. Una de las cosas sorprendentes del ser humano Es construir pensamientos lcidos, Para cobijar nuestros corazones Y alegrar nuestro tiempo con cnticos. Con la peticin de que fantaseen una pirekua Dedicado a los gringos de Estados Unidos de Amrica, Expresando el rechazo total a la Ley de Arizona Que discrimina a nuestra gente conducindolos a la muerte. Resuenen esa msica Que llegue a los pueblos de Afganistan e Irak, Donde hay masacres por la guerra Todo por apoderarse de las tierras y el poder que corrompe.

Adornen con un sonecito Dedicado a los maestros y maestras despertndolos, Que la pereza no nos invada Por nuestros pueblos que requieren sabidura. Y entonen otra pirekua Para nuestro gobierno que no se olvide, De la pobreza de la gente Que proporcione apoyos fortaleciendo la salud. Me visto de blanco como mis palabras Esperando que sta peticin, Pueda mover sus pensamientos Con la bendicin de nuestro padre eterno.

Autor: Profr. Isidro Alejo Rodrguez, 24 de mayo de 2010, da del Compositor Purhpecha. XEPUR, Chern, Mich.

ESKA JORHNTPINI JINDEEUAKA Eska jorhntpini jindeeuaka, nchani ambe tintskaparini, Cuataperani mintsikua ka ertsikua ikraparini, Keri nchikuarhita enga kaspiti ambe jka, Ambakiti kuiriperakua no meni kamarhukua kamatstaeri. Eska jorhntpini jindeeuaka, pirekua tsipikuari, Sesi pikuarhinhikua ka sesi tspiti, Enga kamanharhijka kaxumbikua ertsikua jingoni, Ssikua tsinajperakua ka xenchperata jukarati. Eska jorhntpini jindeeuaka, kuiripuecheri kperantskua, Ini parhakpini jingoni mitintsperaparini, Jarhuatani ka ntskuni jajki imani enga janorini jaka, Kamajchakuni pichpiri jurhimbitini ertakatani. Eska jorhntpini jindeeuaka, jurajkuni eska iamindu ambe, Xanharaaka no anhaxujtani etrhukua rhukutini,

Tsiri jatsikuarhu, kumanchikua nchikuarhitarhu ka sesi jas kskakuarhu, Tataka sapichurhu urpiti mintsita jatari. Eska jorhntpini jindeeuaka, kuerajperakua terjkuntskuaeri, Iretaeri ka jorhentpiriichaeri nchikuarhita pauani pauaniiri, Xanharu ka takukukata jurhimbikua aiagpitiicha, Mitikua ambakiti meremeres ka pamojpiti. Eska jorhntpini jindeeuaka, xchperani mintsita jingoni, Juchaeri pampiriichani engaks tekntskua jatajtska, ntsaani uekperata xanharati engaks no miteaka, Parhi parhitani kuiripuechani engaks tsnchitini jamka. Eska jorhntpini jindeeuaka, exeni ka tsitantani tsanharhikuaechani, Papirhatiicheri, tumbiicheri ka tatitaecheri, Jimbanhi pukuntskua atantskata ma kumanchikua anapueri, Piripirikua jas nchikuarhita kumanchikua jorhntperakuaeri. Isidro Alejo Rodrguez.

QUE EDUCAR SEA Que educar sea, voluntad alumbrando, Pulir el alma y pensamiento sembrando, Afanosa tarea formadora de artes, Fina perfeccin infinita de las mentes. Que educar sea, cancin maravillosa, Inspiracin elocuente y milagrosa, Que cobija virtudes bordados de razn, Libertad cuajada de salud y pasin. Que educar sea, humana reconciliacin, Con el orbe al mantener la afiliacin, Ayuda solidaria al que llega justo, Abrazo fraternal al amigo honesto.

Que educar sea, mantener los engranes, En movimiento continuo como volcanes, En los surcos, las fbricas y las sinfonas, En el infante lleno de luz y armonas. Que educar sea, universo concordante, Pueblos y maestros en actividad permanente, Sendero y libro lisonjero de verdad, Sabidura radiante de roco y bondad. Que educar sea, encuentro con el corazn, Del semejante irradiante de comprensin, Amor al desconocido caminante, Lienso de cario al sujeto errante. Que educar sea, mirar y rescatar sueos, En los nios, adolescentes y abuelos, Clara primavera pintada de familia, Brillante encomienda de la escuela. Isidro Alejo Rodrguez. 29 de agosto de 2011.

HOMBRES NUEVOS DEL SOL Profr. Isidro Alejo Rodrguez. Los nios tienen hambre y frio En las montaas y en las cabaas, Sus vidas adornan la primavera y el ro Cantando como pajaritos en las maanas. Los campos y hogares floridos En surcos sembrados de maz y calabaza, Esperan pueblos enteros con cnticos Que despierten los libros con esperanza. En los hombres nuevos del sol Irradia el corazn en sus letras, Sus armaduras llevan la fe y el conocimiento en son Para pintar en virtudes las alboradas. No hay ms camino de luz Que emerge del destello ilustre, Del padre, del amigo, del maestro y su cruz Guerrero del saber gigante. Queda todava el antiguo lenguaje Y la cultura ancestral que cobija la sabidura, En los sueos, en los lagos, en el paisaje En cada capullo que brota de alegra. En ste da interminable y radiante Emergen en bien de nuestros pueblos, Aquellos que permanecen brillantes Para construir nuevos pensamientos. Hombres nuevos cultiven en sus jardines Flores que tienen conocimiento y alma, Flores pequeas que lloran y sonren, Flores morenas que gritan y aman. Cultiven conciencias en su parcela dorada, Las conciencias que no sucumban en el desierto,

No paguen por su historia sagrada, No callen su canto en el caminar incierto.

Sean como el sol en cada amanecer Que levanta al universo infinito, As como el libro que dar saber Para los hijos de esta patria y su canto. Sean sinnimo de los hombres campesinos Que con sacrificio siembran en sus pequeos, Para que el amanecer salve en sus caminos Su rbol, su imaginacin y sus sueos. Isidro Alejo Rodrguez. ENIM, Chern, Mich., Julio de 2010.

MY FRIEND

Eres una luz que proporciona fe, Tu vida da armona que se siente, En este universo de disturbio, Compartiendo alegra sin silencio. T tienes las fuerzas del mundo, Tus palabras, tu sonrisa en que ando, Esperanzas hay en tus palabras, Anhelos grandes inspiran tus sonrisas. My friend, juchiiti p`ichpiri, mi amigo, En todos los idiomas eres contigo, Con ese corazn puro que da calma, Para ayudar y proteger con el alma. En todo el orbe te puedo encontrar, Cuando hay contrariedad por destrabar, En las miradas que necesitan serenidad, Y los odos que requieren sonidos de santidad. Te puedo observar en todas las figuras, En la perfeccin de todas tus anatomas, Y en la brisa fresca de la maana, En el correr de los das y la semana. Tus montaas y tus lagos infinitos, Dan fuerza y valor con cnticos, El universo son tus pensamientos, Igual que tu corazn con sentimientos. En la inmensidad de tus algarabas, No te olvides siempre de tus ansias, Como el sol eterno que irradia vida, Que tu arrojo te mantenga en estampida. Isidro Alejo Rodrguez.

Vous aimerez peut-être aussi