UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE FACULTATEA DE RESURSE MINERALE SI MEDIU SECTIA CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

HALA INDUSTRIALA IN CONSTRUCTIE METALICA

PROIECT TEHNIC
ANUL IV Sem. I

Intocmit student : Mihut Cristian Indrumator de proiect: Ing. Fodor Remus

Ianuarie 2011

Hala metalica UBM - CCIA

TEMA DE PROIECTARE

Sa se proiecteze executia unei hale industriale in constructie metalica, cu inchideri din panouri, pe pereti laterali si pe acoperis. Date tehnice
-

Zona de amplasare Sibiu Deschidere 20 m Lungime 90 m Inaltime stalp 6m

- Panta acoperisului 6%
-

Travee 9 m.

Page 2 of 25

Hala metalica UBM - CCIA

BORDEROU

Piese scrise
1. Coperta 2. Tema de proiectare 3. Borderou
4.

Memoriu tehnic

5. Breviar de calcul

Piese desenate
6. Plan general hala 7. Plan cadru curent 8. Stalp cadru curent
9.

Rigla cadru curent

Page 3 of 25

Hala metalica UBM - CCIA

MEMORIU TEHNIC
1.1. Alegerea solutiei constructive In baza temei de proiectare rezulta urmatoarele date necesare pentru intocmirea proiectului: - clasa de importanta: III (cf. P100-92 - constructii de importanta normala) - zona seismica: - zona climatica: - vant - zapada F (cf. P100-92) A (cf. STAS 10101/20-90 ) A (cf. STAS 10101/21-92)

Avand in vedere dimensiunile geometrice ale structurii, dispunerea traveelor, a stalpilor si a riglelor s-a facut in functie de planul constructiei, astfel incat sa rezulte solicitari de incovoiere minime pentru o dimensionare optima. Pentru dimensionare se va studia fiecare element in parte, luand in calcul solicitarile maxime ale elementelor ce urmeaza a fi proiectate. 1.2. Necesitatea investitiei Conform temei de proiectare costurile investitiei vor fi suportate de catre beneficiar. Hala, care se va proiecta, va avea ca destinatie depozitarea si stocarea de materii prime si materiale de constructii. In functie de zona de amplasare a constructiei se va avea in vedere potentialul seismic (ag = 0.16, Tc = 0.7 s) si incarcarea specifica climatic din zapada (sok = 1.5 kN/m2) si vant.

Page 4 of 25

Hala metalica UBM - CCIA

BREVIAR DE CALCUL
1. Evaluarea incarcari climatice 1.1. Actiunea vantului
Presiunea vantului la inaltimea z deasupra terenului se determina cu relatia: w(z) = qref ce(z) cp unde: qref presiunea de referinta a vantului ce(z) factorul de expunere la inaltimea z deasupra terenului cp coeficient aerodinamic (cpe pentru suprafete exterioare si cpi pentru suprafete interioare) Inaltimea la coama: z = 7.2 m Deschiderea hala d = 20 m Inaltimea hala h = 7.2 m Traveea halei T=9m Lungimea hala L = 10 x T = 10 x 9= 90 m. Presiunea de referinta a vantului (pentru zona Brasov) qref = 0.5 kPa Factorul de expunere (diagrama fig.5 din Reglementari tehnice NP 08204) ptr zona urbana cu densitate redusa si considerand factorul tpografic Ct(z)=1.0 se obtine: ce(5)=1.28 Coeficienti aerodinamici Acestia depind de geometria si dimensiunile constructiei, unghiul de atac al vantului, categoria de rugozitate a suprafetei terenului la baza constructiei.
Page 5 of 25

Hala metalica UBM - CCIA

a. Pereti: Coeficientii de presiune se stabilesc pentru diferite zone ale constructiei functie de: -raportul

-cazul unde :

d>e d<e e = min (b, 2h) = min (90,14.4) d = 22 > e = 10.4

Se obtine: cpe(D) = +0.7

cpe(E) = -0.3

b. Acoperis
Acoperisul va fi cu doua pante

Pentru un cadru curent, coeficientii aerodinamici (cp) sunt prezentati astfel:

w= qref ce(z) cpe T = 0.5 1.28 9 cpe = 5.76 cpe kN/m Incarcarile unui cadru tranversal curent produse de actiunea vantului (w) sunt prezentate astfel:

1.2. Actiunea zapezii

Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe acoperis, sk, se determina cu relatia: sk = i ce ct s0k
Page 6 of 25

Hala metalica UBM - CCIA

unde: sok valoarea caracteristica a incaperii din zapada pe sol i coeficient de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperis ce coeficient de expunere al amplasamentului constructiei ct coeficient termic Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol, pentru zona Sibiu ese: sok = 1.5 kN/m2 Pentru expunere partiala ce = 1.0 iar pentru acoperisuri cu termoizolatii uzuale coeficient termic ct = 1.0. Coeficenti de forma Distributia coeficientilor de forma 1 si 2 pentu incarcarea din zapada pe acoperisurile cu doua pante: Pentru = 6 - respectiv 0 < < 30 se obtine: 1 = 0.8 2 = 0.8+0.8 (/30) = 0.96
1 0.51 2 2 0.51

In acest caz pentru travee T = 6 m rezulta: z1 = 1s0kT z2 = 2s0kT z1 = 0.81.59 = 10.8 kN/m z2 = 0.88 1.5 9 = 11.88 kN/m

Se obtin ipotezele de incarcare prezentate astfel:

Page 7 of 25

Hala metalica UBM - CCIA

9.6 kN/m 4.8 kN/m 11.52 kN/m 11.52 kN/m 4.8 kN/m

1.3 Evaluarea fortei seismic

Conform normativului P100/2006, functie de regularitatea structurii, structura de rezistenta a constructiei se incadreaza in unul din cele 4 cazuri, indicandu se si simplificarea de calcul admisa, calcul elastic liniar precum si orecizia factorului de comportare. Pentru constructia analizata, hala parter cu 1 deschidere, care prezinta regularitate in plan si pe verticala, se propune efectuarea unei analize de cadru plan, in care influenta seismului asupra constructiei se poate obtine prin incarcarea seismului structural, cu o forta laterala de proiectare. Forta taietoare la baza, corepsunzatoare modului propriu fundamental, pentru fiecare directie orizontala principala, se detrmina cu formula: Fb = 1 Sd(T1) m Unde: 1 factorul de importanta al constructiei (1 = 1.0 pentru cladiri de tip curent clasa de importanta III) Sd(T1) ordonata spectrului de proiectare, corespunzatoare perioadei fundamentale T1; Pentru Sighet: Tc = 0.7 s ag = 0.16 g TB = 0.07 s TD = 3 s (T) = 2.75 S=1 Pentru TB <T<Tc

Page 8 of 25

Hala metalica UBM - CCIA

T1 perioada proprie fundamentala de vibratie a cladirii in planul ce contine directia orizontala considerate T1=ct H3/4 = 0.085 63/4 = 0.7 s m masa totala a cladirii factor de corectie care tine seama de contributia fiecarui mod propriu fundamental prin masa modulara efectiva asociata acestuia, ale carui valori sunt: = 0.85 daca T1Tc si cladirea are mai mult de doua niveluri = 1 in celelalte cazuri (in acest caz cladirea fiind cu un nivel) q factorul de comportare al structurii, iar valoarea lui se stabileste functie de tipul structurii si capacitatea acesteia de disipare a energiei Pentru structuri metalice parter, tip cadru cu o deschidere, necontravantuita, cu stalpi articulati in fundatii si clasa de ductilitate M (medie) q = 2.5 Dupa efectuarea inlocuirilor forta seismica la baza structurii se obtine:

Pentru o travee curenta suprafata construita este: S =9 x 20 = 180mp Pentru a calcula masa totala luam in calcul: -greutate proprie=40kg/mp -greutate instalatii=30kg/mp -greutate pane si invelitoare=30kg/mp -greutate zapada=64kg/mp. Total=164kg/mp. Greutatea unui cadru:164kg/mp132mp=26640kg. Rezulta forta seismica asociata unui cadru tranversal: Fb = 0.17 G = 0.17 26640 = 4688.6 daN = 46.8 kN. Avand in vedere distributia maselor in structura se propune efectuarea calculul static in gruparea speciala, cu considerarea fortei seismice la nivelul nodului (rigla stalp), cu valoarea: kN.

Page 9 of 25

Hala metalica UBM - CCIA

2. Analiza Globala a elementelor

Se propun sectiunile pentru stalp si rigla. Pentru evaluarea incarcarilor, pentru un cadru transversal curent, exceptie cele de pe capete, analiza incarcarilor s-a efectuat in programul de calcul AXISVM10 versiune student. Pentru fiecare element component al cadrului in cauza a fost predimensionata sectiunea caracteristica conform cerintelor si criteriilor de proiectare. 2.1. Calcul stalp 2.1.1. Datele tehnice ale stalpului Materialul stalpului: S235 Lungime stalp L=6 m Se alege stalp cu sectiune variabila in forma de I sau H din table subtiri imbinate prin sudura continua, astfel: - Sectiune la baza stalpului: h=25 cm; b=25 cm tw=1.0 cm tf=1.6 cm - Sectiune la capul stalpului: h=80 cm; b=25 cm tw=1.0 cm tf=1.6 cm VEd= 117.23 KN NEd=240.72 KN MEd= 735.9 KNm 2.1.2. Calculul clasei sectiunii 1. Capul stalpului sectiunea este solicitata la compresiune si incovoiere Talpa comprimata rezulta talpa este clasa1 conf tab 1.1.b pag11
Page 10 of 25

Hala metalica UBM - CCIA

Inima solicitata la compresiune si incovoiere

Aw = hw tw Aw = (80-2 1.6)1=76.8 Ax = 156.79 cm2 aria sectiunii inimii fy = 235 N/mm2 Pentru rezulta nu verifica pag10
=
2 N Ed 2 24000 1 = 1 = 0.86 > 1 . Aw f y 166 2350 c 42 42 = =107 .64 clasa 3. t 0.67 + 0.33 0.67 + 0.33 (0.28 )

1-conf tab 1.1.a

Clasa sectiunii stalpului=max.(clasa talpii comprimate;clasa inimii) = clasa 3 Calculele se vor efectua in continuare folosind Abrut - aria bruta si Wel y Verificarea sectiunii stalpului se va face la varf pentru rezistenta la incovoiere cu efort axial si la voalare din forfecare. 2.1.3. Verificarea sectiunii la incovoiere cu efort axial Conditia de verificare este

verifica. aria bruta a sectiunii 2.1.4. Verificarea la valoarea din forfecare

Page 11 of 25

Hala metalica UBM - CCIA

Placile pentru care:

se vor verifica la voalare din forfecare.

in cazul nostru =1,20

w =

hw 76 .8 0.83 0.83 0.83 = = 0.88 < w < 1.08 w = = 0.94 . 86 .4 t 86 .4 0.88 w

w f yw hw t w
3 M1 = 0.94 2350 76 .8 3 = 979 .48 KN

Vbw . Rd =

2.1.4.a.Verificarea la forfecare
Av ( f y / 3 ) 92 .1( 2350 / V Ed 1 Vc. Rd = V pl . Rd = = Vc . Rd M0 1 3) =1250 .4 KN .

Av = hw t w = 1.2 76 .8 1 = 92 .16 cm 2

deoarece
neglijeaza.

V Ed <0.5V pl . Rd efectul fortei taietoare se

2.1.5. Verificarea la flambaj Verificarea sectiunii stalpului la flambaj se va face in o sectiune situate la 1/3 din innaltimea stalpului, la distanta de 1.33 m fata de baza stalpului.
Page 12 of 25

Hala metalica UBM - CCIA

NEd= 240.72 KN VEd= 117.23KN MEd= 735.9 KNm Conditiile de verificare a sectiunii la flambaj sunt:

2.1.5.1. Flambaj fata de axa y y

inaltime stalp se va alege in functie de = 0 rezulta =2 = 1 rezulta =2.6 = 2 rezulta =3.2

este 0,5 pentru cadre cu noduri deplasabile Valori citite din axis la o treime din inaltimea stalpului raportat la baza acestuia.Noua sectiune a stalpului are h=46.6 si noua sectiune a grinzii are h=33.37cm.
Page 13 of 25

Hala metalica UBM - CCIA

Ir = 7927.7 cm4 Is= 7424.4 cm4 ls = 600 cm lr = 1000 cm

lungime stalp lungime rigla

Pentru =0.88 prin interpolare rezulta lfl/hs=2.28

aria stalp la 1 / 3

Iy=40168.3

Iz=4170.3

Iw =1810182 Wel=1855.3 Wpl=2270 fy = 235 N/mm2

Din curba `` b`` rezulta 2.1.5.2. Flambaj fata de axa z z

fy = 235 N/mm2

Page 14 of 25

Hala metalica UBM - CCIA

Din curba `` c`` rezulta 2.1.5.3. Flambaj lateral

C1=1,14-pentru moment variabil intredoua rigle Iz=4170 cm4 valoare citita din Axis Iw=1810182 cm6 valoare citita din Axis Lcr.LT=2 m G=8.1104 modul de elasticitate transversal It=80.4 moment de inertie perpendicular pe directia grinzii.
1 I t = ( 2 25 1.6 3 + 86 .8 13 ) = 97 .2 3

cm3

Din curba `` d`` rezulta

Page 15 of 25

Hala metalica UBM - CCIA

Coeficientii kyy si kzy

N Ed k yy = C my 1 + 0.6 y y N Rk / M 1

Din Anexa B SR EN 1993 1 1 tabelul B.3 rezulta

24000 = 0.9 1 + 0.6 =1.29 . 0.9 156 .8 2350

MRk=Wy.elfy=9440890 daNcm. NRk=Aefffy=156.82350=368456.5daN. Verificarea la flambaj

Page 16 of 25

Hala metalica UBM - CCIA

Sectiunea stalpului este corect dimensionata la flambaj.

2.2. Calculul rigla vutata

2.2.1. Datele tehnice ale riglei transversale Materialul: Lungime S235 L=20 m - deschiderea halei

Se alege rigla vutata cu sectiune variabila in forma de I sau H din table subtiri imbinate prin sudura continua, astfel: Sectiunea riglei la capul stalpului: h=80 cm; b=25 cm tw=1.0 cm tf=1.6 cm Sectiunea riglei la terminarea vutei si a riglei cu sectiune constanta: h=40 cm; b=25 cm tw=1.0cm tf=1.6 cm L1 = 4.5 m lungimea vutata la stalp a riglei. NEd=-232.6 KN VEd=-216.9 KN MEd= -738.5 KNm 2.2.3. Calculul clasei sectiunii riglei a) Talpa comprimata rezulta talpa este clasa1 conf tab 1.1.b pag11. b) Inima solicitata la compresiune si incovoiere 1-

Page 17 of 25

Hala metalica UBM - CCIA

Ax = 156.8 cm2 aria sectiunii inimii fy = 235 N/mm2

Pentru

rezulta nu verifica 1-conf tab 1.1.a

pag10 -pentru clasa 3

= 2 N Ed 2 232 .6 100 1 = 1 = 0.87 > 1 Ax f y 156 .8 2350
c 42 42 = =109 .9 t 0.67 + 0.33 0.67 + 0.288

verificaclasa 3.

Clasa sectiunii riglei=max.(clasa talpii comprimate;clasa inimii) = clasa 3 Calculele se vor efectua in continuare folosind Abrut - aria bruta si Wel y. 2.2.4. Evaluarea rezistentelor sectiunii 2.2.4.1. Rezistenta sectiunii transversale la incovoiere monoaxiala Capacitatea portanta a sectiunii transversale la incovoiere monoaxiala pentru sectiuni clasa 3 se calculeaza astfel: Wy el = 4017.4 cm4 M0 = 1

Mc Rd = 4017.42350=944.08 KNm . Sectiunea rezista la incovoiere monoaxiala. 2.2.4.2. Rezistenta sectiunii transversale la forta taietoare Valoarea de calcul a rezistentei plastice la forfecare = 1.2 este:

Vpl Rd = 1250.4 KN
Page 18 of 25

Hala metalica UBM - CCIA

<1 Deoarece VEd<0,5VplRd, efectul fortei taietoare asupra momentului de rezistenta se neglijaza. Influenta efortului axial

fy

M1

x.Ed =

M Ed . y N Ed 232 .6 10 2 738 .51 10 4 + = + = 1986 .61 2350 . A Wel . y 156 .8 44017 .4

2.2.2.5. Rezistenta la flambaj lateral (deversare) LLT = 310 cm E = 2,1 x 106 daN/cm2 C1 = 1.0 Iz =4173.1 cm4 Iw=160696.9 cm6 It =92.6 cm4 Gt= 8.1 x 104

Mcr= 6156213.52 daNcm Wy el s=4017.4 cm3 -curba d cu LT =0.88 =0.884017.12350=830.73 KNm . Verifica conditia de flambaj (deversare) 2.2.6. Rezistenta la voalare din forfecare

Ed = = 0.2 < 0.5. -la fel ca la stalp V 977 .47 bw . Rd

200 .8

Page 19 of 25

Hala metalica UBM - CCIA

Verifica conditia de voalare din forfecare Rezistenta la flambaj vertical verifica k=0.55 se utilizeaza momentul rezistent plastic. Afc=aria talpii. 2.2.7. Verificarea la flambaj 2.2.7.1. Verificarea la flambaj fata de axa Y Y Lcr y = 0.61000=600 cm.

2.2.7.2. Verificare flambaj fata de axa Z Z Lcr z = 310 cm

z = 0.7489 - curba c. 2.2.7.3. Flambaj lateral Wy el =4017.4 cm3 MRk=9440890daN NRk=156.82350=368480daN Coeficientii kyy si kzy au aceleasi formule ca si la stalp

Page 20 of 25

Hala metalica UBM - CCIA

Verificarea la flambaj

Sectiunea riglei este corect dimensionata la flambaj.

2.3. Calcul rigla constanta

2.3.1. Datele tehnice ale riglei transversale Materialul: Lungime S235 L=22 m - deschiderea halei

Se alege rigla vutata cu sectiune variabila in forma de I sau H din table subtiri imbinate prin sudura continua, astfel: Sectiunea riglei constante h=40 cm; b=25 cm tw=1.0cm tf=1.6 cm NEd=-127.28 KN VEd=-73.14 KN MEd= -220.65 KNm 2.2.3. Calculul clasei sectiunii riglei Capatul riglei sectiunea este solicitata la compresiune si incovoiere c) Talpa comprimata rezulta talpa este clasa1 conf tab 1.1.b pag11. d) Inima solicitata la compresiune si incovoiere 1-

Page 21 of 25

Hala metalica UBM - CCIA

pentru clasa 2 fy = 235 N/mm2 Pentru

rezulta verifica -lucram cu aria bruta si

Wpl.y

1-conf tab 1.1.a pag10.Clasa 2.

2.3.4. Evaluarea rezistentelor sectiunii 2.3.4.1. Rezistenta sectiunii transversale la incovoiere monoaxiala Capacitatea portanta a sectiunii transversale la incovoiere monoaxiala pentru sectiuni clasa 2 se calculeaza astfel: Wy el = 4684.6 cm4 M0 = 1

Mc Rd = 1683.062350=395.51 KNm . Sectiunea rezista la incovoiere monoaxiala. 2.2.4.2. Rezistenta sectiunii transversale la forta taietoare Valoarea de calcul a rezistentei plastice la forfecare = 1.2 este:

Vpl Rd = 599.15 KN

Deoarece VEd<0,5VplRd, efectul fortei taietoare asupra momentului de rezistenta se neglijaza. Influenta efortului axial
Page 22 of 25

Hala metalica UBM - CCIA

fy

M1

x.Ed =

N Ed M Ed . y 127 .28 10 2 220 .65 10 4 + = + = 1668 2350 . A Wel . y 116 .79 1683 .06

2.2.2.5. Rezistenta la flambaj lateral (deversare) LLT = 115 cm-distanta intre pane E = 2,1 x 106 daN/cm2 C1 = 1.0 Iz =4169.7 cm4 Iw=33661.2 cm6 It =79.3 cm4 Gt= 8.1 x 104

Mcr= 6259022 daNcm Wy pl=1874.6 cm3 -curba d cu LT =0.65

. Verifica conditia de flambaj (deversare) 2.2.6. Rezistenta la voalare din forfecare -nu mai trebuie facuta verificarea. Verifica conditia de voalare din forfecare Rezistenta la flambaj vertical verifica k=0.55 se utilizeaza momentul rezistent plastic. Afc=aria talpii.
Page 23 of 25

Hala metalica UBM - CCIA

2.2.7. Verificarea la flambaj 2.2.7.1. Verificarea la flambaj fata de axa Y Y Lcr y = 0.61000=600 cm.

y = 0.97 curba b

2.2.7.2. Verificare flambaj fata de axa Z Z Lcr z = 115 cm

z = 1 - curba c. 2.2.7.3. Flambaj lateral Wy pl =1874.6 cm3 MRk=1874.62350=4405310 NRk=116.82350=274480 Coeficientii kyy si kzy au aceleasi formule ca si la stalp

Verificarea la flambaj

Page 24 of 25

Hala metalica UBM - CCIA

.
Sectiunea riglei este corect dimensionata la flambaj.

Page 25 of 25