Vous êtes sur la page 1sur 23

ASPECTE PRIVIND POLUAREA ESTETIC Daniela MARINESCU Universitatea din Bucureti, Facultatea de Drept n contextul unei democratizri a informaiei

i a accesului liber la formare i informare individual i social, rmn inexplicabile fenomene, devenite uneori obinuite prin recidiv, precum kitsch-ul, prostul gust, vandalizarea mural, grotescul i hidosul unor creaii mobiliare i mai ru, imobiliare, vestimentaia hilar, snobismul decoraiei i altele. Studiul i propune prin definirea categoriilor estetice de frumos i urt, analiza succint a unor fenomene ale urtului contemporan ca obscenul, trivialul .a. care adncesc deruta estetic caracteristic consumatorului neinstruit, cu o cultur de periferie, cu dorina de a epata, parveni sau accede pe scara social. Nici natura nu a scpat neafectat de prezena omului ocupat care distruge nu numai prin poluare ci i prin agresiuni estetice de tot felul. Poluarea vizual a cotidianului nu reprezint un fapt conjunctural episodic, de tranziie sau minor. Prin aria sa de cuprindere geografic, social i temporal, ea reprezint un fenomen grav n contextul definirii i dezvoltrii spaiului nostru cultural. Poluarea vizual a cotidianului este cauza dar i efectul unei crize: criza de educaie a individului n contextul crizei de sistem; acest fapt demonstreaz lipsa sau insuficiena de repere ale unei societi aflate n deriv, cu urmri nebnuite asupra existenei umane. Poluarea si protectia mediului inconjurator Prin capacitatea sa de a descoperi, inventa si crea, omul s-a dovedit apt sa realizeze modificari ample si rapide, chiar explozive, asupra naturii, sa transforme mediul inconjurator in favoarea sa si a semenilor sai putand provoca insa si daune incalculabile cand a actionat in mod abuziv, irational, fara sa-i cunoasca legile si fara respectarea riguroasa a acestora. Lipsa de informare l-a facut sa persiste in actiuni care provocau daune mediului inconjurator, nedindu-si seama ca el insusi avea o contributie negativa in acest sens. El a reusit sa o aduca intr-un stadiu in care poluarea a capatat un caracter universal, atingand proportii nelimitate si devenind una dintre problemele fundamentale cu care se confrunta

majoritatea statelor. Desi s-a incercat inca din cele mai vechi timpuri combaterea poluarii, aceasta a continuat sa se extinda. Ar trebui luate unele reglementari care sa fie in masura sa faca fata noilor aspecte legate de protectia mediului inconjurator, lucru care necesita o foarte buna cunoastere a acestui fenomen, a desfasurarii lui, a factorilor care duc la formarea lui etc In cele ce urmeaza voi prezenta mai pe larg cateva aspecte pe care acesta le propune. Daca ar fi sa definim termenul de poluare, am putea spune ca ea reprezinta complexul fenomenelor care au schimbat sau tind sa schimbe mediul inconjurator in detrimentul calitatii vietii. Astfel orice schimbare in caracteristicile mediului inconjurator care afecteaza negativ calitatea lui indica prezenta nemijlocita a poluarii. Poluantul este orice material sau substanta introdusa artificial de om in biosfera sau care exista in conditii naturale, care prin prezenta sa provoaca inrautatirea calitatii factorilor de mediu. Procesele de poluare, considerate ca medii de desfasurare a vietii, sunt vechi, de aceeasi varsta cu solurile si cu apele, in intelesul lor de leagan al vietii.In tot trecutul geologic, astfel de procese au fost provocate numai de cauze naturale.Exista o asa numita poluare naturala provocata de eruptiile vulcanice, de cutremurele de pamant, furtunile de praf, dereglarile meteorologice si actiunea vietuitoarelor. Aparitia omului si largirea activitatii acestuia odata cu dezvoltarea industriala, incepand cu secolul al XIX-lea, a facut ca degradarea mediului biotic sa creasca neasteptat si ingrijorator. Aceasta crestere amenintatoare a gradului de poluare a mediului inconjurator in lume a impus, in ultimul timp, necesitatea de a se aborda mai sistematic problemele de prevenire, limitare si combatere a ei, generand o larga preocupare privind sistematizarea si clasificarea poluantilor dupa diferite principii si criterii. Exista mai multe tipuri de poluare: Poluarea fizica: -poluare radioactiva; -poluare termica; -poluare sonora. 2. Poluare chimica: -derivati gazosi ai carbonului si hidrocarburi lichide (in aer si apa) ; -materii plastice (in aer, apa si sol) ; -pesticide si alti compusi organici de sinteza (in aer, apa si sol) ; -derivati ai sulfului (in aer, apa si sol) ; -derivati ai azotului (in aer, apa si sol) ; -metale grele (in aer, apa si sol) ; -fluoruri (in aer, apa si sol) ; -particule solide aerosoli (in aer si sol) -materii organice fermentescibile (in apa si sol) . 3. Poluare biologica: -contaminarea microbiologica a mediilor inhalate si ingerate (bacterii si virusuri) ; -modificari ale biocenozelor prin invazii de specii animale si vegetale. 4. Poluare estetica: -degradarea peisajelor si locurilor prin urbanizare necivilizata sau sistematizare impropriu conceputa; -amplasarea de industrii in biotopuri virgine sau putin modificate de om. O alta clasificare ce are in vedere, in special, solul se refera la poluanti care pot actiona

direct sau indirect cu acesta: -Dejectii animale. -Dejectii umane. -Deseuri si reziduuri de la industria alimentara si usoara. -Agenti contaminati (agenti infectiosi, toxine, alergenti). -Reziduuri vegetale agricole si forestiere. -Sedimente produse prin eroziunea solului. -Elemente nutritive pentru plante. -Minerale si materii anorganice (inclusiv metale, saruri, acizi, baze) provenite de la industria chimica si metalurgica. -Pesticide. -Materii radioactive provenite din caderi radioactive de la experiente cu arme atomice, accidente sau avarii ale rectorilor nucleari. -Aerosoli (unele hidrocarburi, etilena, amoniac, bioxid de sulf, cloruri, fluoruri, oxid de carbon, ozon, oxizi de azot, compusi de plumb etc). -Caldura (pericolele poluarii reflectandu-se in intensitatile crescute ale reactiilor, atat chimice cat si biologice). Odata evacuati in mediu, polantii nu raman la sursa de evacuare. Chiar cei solizi, pot fi surse de poluare a mediului la distante mari de locul de depunere. Ei pot fi spulberati de vant, iar unele substante solubile continute pot fi dizolvate sau luate in suspensie de apele de precipitatii si duse, odata cu apele de infiltratie sau de scurgere de suprafata, in rauri, lacuri sau in apele freatice, degradandu-le. Observam astfel ca miscarea atmosferica si apele joaca un rol esential in circulatia si distributia poluantilor in mediul inconjurator. Un rol mai putin important in circulatia si distributia unor polanti in mediul inconjurator il au insesi organismele vii ca parti componente ale lanturilor trofice. De exemplu, aparitia in unele produse de sera a unor reziduuri de pesticide, care nu au fost folosite niciodata in serele din care au fost obtinute, poate fi legata de utilizarea gunoiului de grajd de la animale hranite cu furaje tratate cu asemenea pesticide sau de folosirea unor baloti de paie continand astfel de reziduuri, ramase in urma tratamentelor aplicate culturii respective. Dar pe langa circulatia, repartitia si dispersia poluantilor in biosfera, are loc si o concentrare biologica a acestora, cu urmari deosebit de grave in anumite situatii si aceasta cu atat mai mare cu cat produsul rezista mai mult la degradare. Astfel, de la cantitati reduse de pesticide persistente in aer, sol sau apa se poate ajunge la concentratii tot mai mari, de la o treapta la alta a lantului trofic. S-a constatat ca de la concentratia DDT-ului in sol de o unitate, concentratia in ramele din sol ajunge pana la 10-40 unitati, iar in pasarile care consuma rame (sitari, de exemplu) atinge circa 200 unitati.

http://www.scritube.com/geografie/ecologie/CONCEPTUL-DEPOLUARE15125616.php Poluarea estetica In unele locatii, turismul conventional a fost invinuit in ceea ce priveste esecul integrarii structurilor sale cu particularitatile naturale si caracteristicile arhitecturale specifice acestor locatii. Statiunile mari, dominante pot iesi in evidenta in orice mediu natural ceea ce ar putea contrasta puternic cu designul structural autohton. Depozitarea deseurilor constituie o problema majora pentru acele zone in care concentratia ridicata a activitatilor turistice este determinata de existenta unor atractii naturale deosebite. Depozitarea necorespunzatoare poate fi un factor major in ceea ce priveste degradarea mediului natural. Deseurile solide si gunoaiele pot degrada aspectul fizic al apelor si al liniei tarmului.

http://www.gazetadeagricultura.info/index.php? option=com_content&view=article&id=1098:Gestiunea%20creativa%20a%20peisajului %20cultural&catid=83:Turism%20rural&Itemid=142

Terra in pericol
Conditionarea omului de catre natura este evidenta sub multiple aspecte, influenta exercitata de om asupra acesteia fiind perceputa ca un fenomen global(incalzire globala, poluarea mediului, consumarea resurselor etc.) predominant negative. Topirea ghetarilor, subtierea stratului de ozon si incalzirea globala sunt doar cateva din 333h71d tre anomaliile provocate de poluarea mediului inconjurator. Incalzirea globala este principala consecinta nefasta a poluarii mediului.

E foarte probabil sa fii multumit pe deplin de viata pe care o duci. Insa aceasta viata fara griji ascunde imens de multe motive de ingrijorare excluse pentru moment din lista ta de prioritati. Masina ta consuma benzina, iar noxele pe care le emite, alaturi de alte cateva miliarde de vehicule, duce la bine cunoscutul effect de sera. Avionul mai traseaza o linie peste stratul de ozon si asa zgariat de alte aeronave. Pentru salariul pe care urmeaza sa il incasezi firma in cauza polueaza mediul inconjurator departe de ochii tai in zonele necunoscute din tarile lumii a treia. Conform unor studii de specialitate, consecintele poluarii excesive se anunta a fi unele cu adevarat extreme: din cauza excesului de dioxid de carbon din atmosfera, Pamantul altfel in jurul Soarelui, pana in 2050, vor ramane 54% din ghetarii care erau in 1950, iar pana in 2100, resursele de titei si gaze naturale vor fi epuizate, din cauza exploatarilor uriase. Mai mult, unii biologi afirma ca o serie de specii de pasari din Scandinavia au suferit adaptari radicale fata de efectul de sera predominant in nordul Europei. Mentinerea starii de aparenta indiferenta a autoritatilor guvernamentale fata de acest flagel poate atrage dupa sine inundatii, maladii incurabile si alte calamitati care ameninta omenirea. Procentul cu care suprafata de gheata di Antarctica s-a micsorat din 1978 pana in ziua de astazi este de 9%. Nivelul de crestere al apelor din jurul Groenlandei, inregistrat ca rezultat al topirii ghetarilor este de 7 metri. Datorita incalzirii globale si, implicit, a topirii ghetarilor din ultimul secol Oceanul Planetar a crescut cu 20 de cm. 100 de milioane de oameni traiesc in present la cel mult 3 metri de zonele de tarm, fiind supusi cresterii nivelului oceanelor. Nivelul de crestere a temperaturii Oceanului Planetar, dupa o eventuala disparitie a coralilor, este de 29 de grade Celsius. Diferite actiuni antropice, cum ar fi amenajarile hidroameliorative, hidroenergetice, exploatrile miniere, amplasamentele industriale, defrisarile

si incendiile, precum si alte fenomene datorate omului, contribuie la modificarea peisajelor foarte frecvent, intr-un sens negative. Prin degradarea peisajelor are loc o saracire estetica a acestora. Exista insa si exemple de tari cu traditie in ocrotirea mediului, cu o legislatie adecvata si un inalt grad al cunostiintei civice: Regatul Unit, Olanda, Belgia, Luxemburg, Germania, Austria, Elvetia, Franta, Spania. Insulele coraligene sunt printer cele mai expuse dezechilibrelor naturale. In anumite regiuni atolii de corali scad sensibil in timp. Este cazul unor insule din Oceania(inclusiv Marea Bariera de Corali din estul Australiei), insulele Maldive(paradis turistic amenintat cu distrugerea). In mod similar sunt amenintate si alte tipuri de peisaje, cum ar fi: deltele, ghetarii continentali, lacurile. Una dintre problemele raporturilor dintre om si natura o reprezinta ceea ce a fost numit cercul care se inchide. In conditiile in care natura primeste deseuri, cercul nu se inchide, deoarece deseurile nu revin in pozitia initiala a circuitului. Daca natura primeste deseuri utilizabile, care pot fi incluse in circuitele naturale initiale cercul se inchide. Diminuarea stratului de ozon, fenomen cunoscut si studiat in ultimile doua decenii, are efecte deosebite asupra patrunderii radiatiilor ultraviolete pana la suprafata terenului, care afecteaza lumea vie. S-a observat ca stratul de ozon sete consumat din cauza poluarii aerului: zborul supersonicelor si ridicarea in atmosfera a moleculelor de clor-fluor-carbon (CFC), produse de industria chimica si de utilaje frigotehnice. Despaduririle genereaza disparitia faunei, pasunatul excesiv este sursa de degradare a solului, eroziunea versantilor este consecinta interventiilor antropice, vulcanii reprezinta o cauza naturala de degradare a mediului. Protectia plantelor si animalelor se realizeaza in anumite rezervatii si parcuri naturale. Acestora li se aociaza frecvent si protectia unui anumit peisaj. Ocrotirea speciilor de flora si de fauna, precum si a celor de peisaj, raspund unei cerinte mai largi de protectie a mediului, care poate fi numita protectia diversitatii.

Sub raportul diversitatii fenomenele care au elemente de unicat sunt: pesteri,forme de relief, asociatii vegetale, constructii antropice, realizari tehnice traditionale etc. Protectia reliefului impotriva fenomenului de eroziune accelerata se poate realize prin construirea unor lucrari ameliorative, plantari forestiere, prin reducerea exploatarii agricole a terenurilor etc. Protectia reliefului constituie elemental initial al protejarii peisajului, deoarece relieful, constituie suportul acestuia si a componentelor sale (sol, vegetatie, ape etc.). Prin protectia peisajelor se realizeaza pastrarea unor anumite suprafete cu elemente naturale conservate in starea lor initiala. Un grad avansat de complexitate il reprezinta protectia mediilor si peisajelor cu un anumit specific. Printer acestea ar fi: deltele (ex.Delta Dunarii,Delta Nilului); tarmurile cu mangrove, foarte mult afectate de constructiile realizate in lungul litoralului si foarte sensibile la poluare; insulele coraligene, care reprezinta adevarate laboratoare vii ale naturii; peisajele glaciare si ele in transformare si, uneori, in degradare, foarte sensibile la modificarile climatice; peisajele forestiere. Domeniile protectiei mediului sunt foarte mult interconectate si, in realitate, exista un singur domeniu major: mediul inconjurator al planetei noastre. Un element deosebit al raporturilor dintre mediul inconjurator si dezvoltarea societatii il constituie intelegerea caracterului determinant al dezvoltarii durabile. In acest context, cerinta dezvoltarii fata de mediu o constituie asigurarea pentru generatiile viitoare a unor conditii de existenta favorabile si a unor resurse naturale neepuizate. Dezvoltarea durabila presupune protectia si conservarea mediului inconjurator, pe de o parte si utilizarea rationala, cantitativ si calitativ, a resurselor naturale, pe de alta parte. Delta Dunarii-rezervatie a biosferei Delta Dunarii este un teritoriu cu o mare diversitate a materiei vii, in plina transformare, ca intr-un adevarat laborator al naturii. Diversitatea si bogatia faunei (pesti, pasari, mamifere) au atras exploatarea ei nerationala.

Pentru a se conserva anumite specii rare si datorita intresului pentru diversitatea biologic ape care o are, a fost inclusa in proiectul international de conservare a biosferei.

Urbanismul si efectele lui asupra mediului


Provocarea lansat umanitii are o structur profund. Suntem posesorii informaiei, tehnologiei i ai unei contiine a lucrului ce trebuie realizat. Singura ntrebare ce apare este: Putem oare s rezolvm aceast problem? Poate oare o specie capabil s formuleze o teorie care s reflecte naterea universului, s implementeze o strategie pentru construirea unui sistem economic durabil din punct de vedere al mediului? Lester Brown Probleme globale ale omenirii De-a lungul istoriei sale omul a cunoscut o evoluie ascendent, nregistrnd n mod continuu noi i noi descoperiri. Aceast afirmaie este destul de evident dac privim sfritul mileniului doi: avionul supersonic, trenurile de mare vitez, blocurile zgrie-nori, explorarea spaiului cosmic .a.m.d. Drept urmare, amprenta dominant a acestui secol o constituie nivelul de cunoatere tot mai ridicat al umanitii i, n consecin, nivelul de trai al acesteia nregistreaz astzi n rile dezvoltate, cota cea mai ridicat din istorie (acesta fiind determinat de transpunerea n practic a descoperirilor din activitatea de cercetare-dezvoltare). Tendina de dezvoltare tot mai accentuat capt un caracter exploziv ca urmare a creterii i diversificrii produciei, a productivitii activitii economice tot mai ridicate, a metodelor, tehnicilor i tehnologiilor utilizate, tot mai competitive. Dar, nu trebuie uitat c primul factor care a stat la baza dezvoltrii umane l-a constituit mediul nconjurtor: ap, aer, sol, subsol, vegetaie i faun din care omul a extras fr ncetare, uneori pn la epuizare resursele necesare materii prime: lemn, sare, fier, cupru, crbune, petrol, ap, substane chimice fr de care nu ar fi putut nregistra progresul ce caracterizeaz astzi omenirea.

n evoluia sa, acest progres tiinifico-tehnic, s-a materializat ntr-o agricultur mecanizat i chimizat, ntr-o industrie automatizat i robotizat, n mijloace de transport din ce n ce mai rapide, mai confortabile i mai eficiente, omul stabilindu-i habitatul nti n aezrile rurale, apoi n orae care s-au dezvoltat att pe orizontal ct i pe vertical. n prezent, ntre progresul tiinifico-tehnic i noiunea de urbanism se afl o relaie direct: progresul a determinat dezvoltarea oraelor i intensificarea activitii economico-sociale. Urbanismul reprezint o activitate de interes general, cu caracter continuu, care se desfoar pe ntreg teritoriul naional, avnd la baz principiul dezvoltrii durabile sustainable growth adic, deciziile generaiei prezente trebuie s asigure dezvoltarea societii fr a compromite dreptul generaiilor viitoare la existen i dezvoltare. Activitatea de urbanism are urmtoarele obiective principale: determinarea structurii funcionale a localitii, utilizarea raional i echilibrat a terenurilor necesare funciunilor urbanistice din localiti, asigurarea unei locuiri corespunztoare nevoilor oamenilor, n general, a unui nivel de trai decent, asigurarea condiiilor pentru satisfacerea unor nevoi speciale ale copiilor, persoanelor vrstnice i a celor handicapate, asigurarea esteticii compoziionale n realizarea cadrului construit i amenajarea cadrului natural din localiti, protejarea populaiei i a cadrului natural i construit de poluare i de riscurile naturale i tehnologice previzibile, protejarea, conservarea, punerea n valoare i revitalizarea monumentelor istorice, precum i a patrimoniului natural. Activitatea de amenajare a teritoriului i de urbanism este finanat n principal din bugetul de stat i din bugetele administraiilor comunelor, oraelor i judeelor, dar pot participa i alte persoane juridice i fizice. Ministerul Lucrrilor Publice i Amenajrii Teritoriului, celelalte ministere, alte organe ale administraiei publice centrale, consiliile judeene, oreneti i comunale pot solicita informaii n legtur cu proiectele majore de dezvoltare ale agenilor economici, care sunt apreciate ca fiind necesare pentru activitatea de amenajare a teritoriului i de urbanism la nivel naional, respectiv local. Documentaiile de amenajare a teritoriului i de urbanism constau din urmtoarele: planuri de amenajare a teritoriului, planuri de urbanism, regulamente de urbanism.

Planurile de urbanism sunt: - planul urbanistic general, - planul urbanistic zonal, - planul de dezvoltare local i reglementeaz utilizarea terenurilor i condiiile de ocupare a acestora cu construcii. Regulamentele de urbanism sunt documentaii cu caracter de reglementare i cuprind prevederi referitoare la modul de utilizare a terenurilor precum i de amplasare, realizare i utilizare a construciilor. Acestea sunt redactate sub forma unor texte scrise, nsoite, dac este cazul de scheme desenate explicative. Pe baza Planului Urbanistic General sau a Planurilor de Dezvoltare Local, autoritile administraiei publice locale elibereaz: certificatul de urbanism, autorizaia de construire, autorizaia de funcionare, autorizaia de schimbare a destinaiei. De asemenea, urbanismul se afl n relaie de intercondiionare i cu mediul nconjurtor, oraul fiind n mare msur dependent de ecosistemele care l nconjoar. Astfel, efectele modificatoare ale activitii economico-sociale desfurate ntr-o aezare urban asupra mediului sunt mai evidente, ca intensitate i rspndire dect n cele rurale n ultimele patru decenii, datorit dezvoltrii industriei, transporturilor i comerului i practicrii unei agriculturi intensive. Drept urmare, ecosistemul urban este ecosistemul cu cel mai nalt grad de artificializare, parametrii ecologici care caracterizeaz calitatea mediului au suferit modificri n compoziia chimic atmosfer, sol i ap n urma activitii menajere i industriale. Din numeroasele elemente ce alctuiesc ecosistemul urban, resursele umane sunt influenate n mod direct. n istoria umanitii dezvoltarea oraelor a avut efecte de sensuri contrare: pozitive : la nceput, a fost un factor de dezvoltare, n orae aprnd primele manufacturi germeni ai industrializrii, s-a mrit numrul de locuri de munc, au crescut veniturile populaiei, s-a dezvoltat cultura, au aprut primele universiti etc.; negative : pe parcursul dezvoltrii a avut loc o explozie demografic, care a dat natere la fenomene dereglatoare pentru activitatea normal: omaj, lipsa locuinelor i aglomerarea lor, lipsa hranei. n consecin, echilibrul balanei resurselor umane devine instabil la nivel local, regional, naional i mondial, ca urmare a migrrii populaiei rurale cu venituri mici, sau a celei din zonele afectate de evenimente naturale, etnice, religioase sau militare i, drept consecin, a concentrrii populaiei n marile orae. n aceste condiii este greu de determinat cum vor fi asigurate alimentele, locuinele, asistena medical i educaia. n urma activitii umane din industrie, agricultur, transporturi, turism etc., elementele biocenozei i biotopului din ecosistemul urban cad prad polurii. Principalul factor al polurii oraelor este industria; aceasta fiind o cauz a dezvoltrii aezrilor urbane. ntre industrie i urbanism exist o intercondiionare, industria fiind un factor sine qua non al urbanizrii, i, prin urmare, acolo unde exist industrie exist i poluare. Industria, ca activitate economic, elibereaz n aer, substane chimice, particule i gaze (dioxid de carbon (CO2), monoxid de carbon (CO), hidrocarburi nearse, amoniac (NH3)), prafuri industriale; deverseaz n ap i n sol

reziduuri industriale nocive att plantelor ct i animalelor etc. Pn nu demult, energia folosit n industrie era dat de arderea crbunilor, lemnelor i produselor petroliere, care provoca o important poluare a oraelor. Industrializarea excesiv care a caracterizat oraele ultimelor decenii a fost cauza esenial a creterii concentraiei de dioxid de carbon (CO2) n atmosfer; dac la nceputul revoluiei industriale cu baza energetic axat bazat pe petrol i crbuni procentul de dioxid de carbon n atmosfer nu era dect de 0,030; astzi acesta a ajuns la valoarea de 0,033, iar pentru anul 2050 se prefigureaz o valoare de 0,060. Un alt exemplu reprezentativ al polurii industriale este dat de freoni (compui chimici utilizai n industria cosmeticelor i pentru instalaii frigorifice) care, ajuni n straturile superioare ale atmosferei, sub influena radiailor ultraviolete de mare intensitate, se descompun eliminnd clor, fluor etc., care atac ozonul din atmosfer. Trebuie adugate nc dou exemple edificatoare: 1. La 3 decembrie 1989 n Bhapal (India) o scurgere aprut la uzina de pesticide a firmei Union Carbide otrvete aerul cu metilisocianid, ucignd 3600 de oameni i mbolnvind 100 000, dintre care 50 000 rmnnd pentru, tot restul vieii invalizi. 2. La 26 aprilie 1986, Cernobl (Ucraina), un accident la centrala nuclear distruge reactorul i arunc n aer 5 tone de combustibil; un nor radioactiv ocolete Globul de mai multe ori, afectnd n special Ucraina, Belarus, Finlanda, Polonia, Germania, Moldova, Romnia. Consecinele imediate au fost 32 de victime, 150 000 de persoane evacuate, 115 sate abandonate definitiv, 600 000 expui radiaiilor, dintre care ntre 7 000 i 25 000 s-au mbolnvit de cancer; n toat Europa culturile agricole i animalele au fost expuse radiaiilor vreme de mai muli ani; n anul 1990 circa 3 000 000 de persoane erau sub supraveghere medical, datele indicnd c zilnic au murit, n medie, doi pacieni ca urmare a accidentului nuclear. Industria cu toate componentele sale (industria energetic, industria metalurgic, industria chimic (produse cloro-sodice, acid sulfuric (H2SO4), ngrminte chimice, produse petrochimice), industria materialelor de construcii (ciment, var, crmizi etc.) joac un rol dublu n poluarea biosferei: omul tehnicizat de astzi consum o cantitate de oxigen incomparabil mai mare pentru ntreinerea arderilor n uzine, pentru diverse procese tehnologice; consum n continuu resurse naturale (petrol, gaze, crbune, fier, lemn) etc; n acelai timp industria emite produse i subproduse nocive mediului nconjurtor (polietilena, sticla, zgura, cauciucul, materiale radioactive materiale greu biodegradabile) care nu pot intra in circuitele naturale de refacere. Un alt factor care contribuie la degradarea mediului din interiorul i din afara oraului l reprezint agricultura. n sprijinul acestei afirmaii se aduc urmtoarele argumente: folosirea necorespunztoare a irigaiilor care pot aduce apa freatic la suprafa i produce nmltiniri; folosirea ngrmintelor chimice, a pesticidelor (de exemplu, din rspndirea extrem de larg a DDT-ului, detectat pn i n oule pinguinilor din Antarctica, s-a tras concluzia c acesta s-ar putea structura n lanul alimentar uman, acumulndu-se pn la pragul de pericol).

Totodat, agricultura poate afecta calitatea mediului nconjurtor prin zootehnie, necesar pentru satisfacerea nevoii de hran a populaiei urbane; astfel, din marile complexe zootehnice rezult nsemnate concentraii de dejecii i ape uzate. Zootehnia reprezint o surs de poluare i prin cantitile mari de sod calcinat i detergeni folosii n aciunea de igienizare. De asemenea, agricultura, poate fi la rndul ei victima activitii urbane prin extinderea teritoriului localitilor, ocuparea de terenuri de ctre construciile industriale, de ctre drumuri etc. n ultimii ani se resimte tot mai puternic o extindere teritorial a oraului, extindere care acioneaz asupra zonelor nvecinate; se realizeaz astfel un flux continuu de distrugere a terenului arabil i, apoi, a pdurilor datorit defririlor efectuate pentru extinderea culturilor agricole. Astfel, n cele mai multe cazuri, punerea n circuitul agricol a unor noi suprafee arabile se face pe seama defririi pdurilor, ducnd treptat la dispariia acestora de pe mari suprafee. Continund, pe plan mondial, cu ritmul actual de defriare, de dou hectare pe minut, se apreciaz c pdurile ar urma s dispar complet n urmtorii 80-85 de ani. Defririle pentru mrirea suprafeelor arabile, concomitent cu practicarea unei agriculturi intensive duc la scderea apei freatice i la accentuarea dezechilibrului ecologic pe mari ntinderi. Sub efectul creterii demografice i exodului rural aezrile umane, i, n special, oraele devin o ameninare pentru mediul ambiant. Suprafeele de teren sustrase agriculturii prin procesul de urbanizare i industrializare n raport cu cele existente reprezint cote importante n rile dezvoltate: 28,0% n Belgia, 12,0% n Marea Britanie, 9,2% n Olanda. i n Romnia proporiile acestui fenomen sunt ngrijortoare; de exemplu, capitala Bucureti are o populaie de cteva ori mai mic dect a Franei, Paris, dar ocup o suprafa mai mare dect aceasta. Nu odat fixarea platformelor industriale s-a fcut fr o preocupare pentru protejarea terenurilor arabile, ca i cum suprafaa acestora ar fi nesfrit. Drept urmare, principalul factor de producie din agricultur solul cade victim activitii urbane, fie ca urmare a degradrii lui printr-o activitate chimizat i mecanizat care foreaz pmntul peste puterea i capacitatea sa de a furniza alimente pentru o populaie urban n cretere, fie prin introducerea n compoziia chimic a acestuia a unor substane nocive: ngrminte chimice, reziduuri industriale deversate n apele rurilor, apele de ploaie care adun substanele otrvitoare (uleiuri minerale, benzine, detergeni) din orae, reziduuri menajere care, n final, ajung n sol. Un alt domeniu cu impact negativ asupra mediului, ca parte component i funcional a oraului, este cel al transporturilor. Acestea, pe lng poluarea solului, apei i aerului constituie i un puternic factor de stres asupra populaiei urbane prin numrul mare de maini, poluarea fonic, transformarea peisajului urban etc. Astfel, traficul rutier reprezint principala surs a emisiilor de oxizi de carbon (circa 90%) i de oxizi de azot (circa 59%), ocup o poziie mai modest, dar comparabil cu celelalte surse, n ceea ce privete emisiile de bioxid de carbon, i are o influen mai redus n privina bioxidului de sulf (SO2) (circa 4%). Traficul rutier deine principala pondere n domeniul emisiilor de hidrocarburi volatile (circa 45%), precum i la emisiile de plumb, estimate a fi de peste trei ori mai importante dect cele generate de sectoarele industriale. Contribuia la fenomenul de poluare a motoarelor folosite n transporturile urbane. Pe lng poluarea aerului de ctre motoarele cu ardere intern prin:

substane toxice, poluani atmosferici uor sesizabili (fum, miros), gaze cu efect pe termen lung (bioxid de carbon), transporturile afecteaz mediul nconjurtor ntr-un mod agresiv, ca o consecin a dezvoltrii economice din ultimii patruzeci de ani care a condus la creterea continu a transporturilor de persoane (o sporire de 2,20 ori a numrului de pasageri pe km) i de bunuri (de 1,75 ori tone pe km). Asemenea nivele de trafic genereaz elemente de stres pe care populaia le accept din ce n ce mai greu. Avnd n vedere complexitatea problemei transporturilor (sigurana traficului auto, influena lui asupra naturii), concluzia principal este aceea c n zonele urbane trebuie micorat viteza maxim de deplasare (sub 30 km/h), ct i intensitatea traficului (de exemplu, centrul oraului Gteborg nu este supus circulaiei rutiere). Pe lng cele enumerate, transporturile afecteaz n sens negativ perimetrul oraelor prin dezvoltarea infrastructurii i a reelei de drumuri i ci ferate; de exemplu, pierderile de spaiu provocate de construcia autostrzilor sunt considerabile: o autostrad cu trei benzi pe sens degradeaz cca. 8 hectare de teren pe km. O alt surs de poluare provenit ca urmare a activitii urbane i ce afecteaz n mod vizibil natura este cea a deeurilor menajere i industriale. n prezent cantitatea acestor deeuri a atins nivelul cel mai ridicat datorit att creterii populaiei i agenilor economici, ct i creterii i diversificrii activitilor urbanistice. Principala problem n cazul deeurilor o constituie modul lor de gospodrire (generare, incinerare, reciclare, refolosire). De altfel, semne privind considerarea dezvoltrii deeurilor au i aprut sub forma scderii ritmului de generare, sporirea nivelului de reciclare i, respectiv, de incinerare a deeurilor. Industrializarea i dezvoltarea economic au dus nu numai la creterea cantitii de gunoi, dar i la schimbri n structura lui. n timp ce hrtia i cartonul rmn componenta principal a deeurilor menajere n rile dezvoltate (ntre 15-40% din greutatea total a acestora), se constat apariia altor categorii importante de deeuri. Astfel, aluminiul, masele plastice i alte substane relativ noi le nlocuiesc tot mai mult pe cele tradiionale: sticla, oelul, fibrele sintetice. n ultimele dou decenii, aproape toate rile dezvoltate au ajuns la concluzia c datorit cantitilor enorme i a caracteristicilor gunoaielor produse, aruncarea lor pe terenurile virane sau deteriorate devine nesatisfctoare ca metod de depozitare. Toate aceste terenuri au scurgeri ce favorizeaz ptrunderea n pnza freatic a substanelor toxice antrenate de apa ploilor. Arderea gunoiului nu este un proces curat. Se produc tone de cenu toxic i se polueaz atmosfera. Combustia materialelor la temperaturi ridicate duce la ruperea legturilor chimice care elibereaz o serie de substane toxice. Acestea pot polua aerul atmosferic sau pot fi luate de apa de ploaie i transportate n pmnt, ctre pnza freatic. Instalaiile de incinerare elibereaz n atmosfer oxizi de sulf i de azot, dioxili i furani (substane extrem de toxice, suspectate a cauza cancer i defecte genetice), metale grele (plumb, cadmiu, mercur). O alt form de poluare o reprezint apa cu care se rcete cenua fierbinte: apa devine n mod inevitabil contaminat cu substane acide i pune probleme

deosebite pentru depozitare, dac nu se poate reutiliza. Dei multe instalaii sunt de tip energetic, cantitatea de energie produs este cu mult mai mic dect cea necesar pentru elaborarea materialelor care se incinereaz. De exemplu, prin reciclarea hrtiei se poate economisi de cinci ori mai mult energie dect se poate obine prin incinerarea ei; n cazul polietilenei, prin reciclare se economisete aproape de dou ori mai mult energie dect prin incinerare. Prin urmare, managementul deeurilor menajere i industriale presupune dezvoltarea ct mai multor opiuni: reducerea surselor (deci evitarea acelor procese care conduc la producerea deeurilor), reutilizarea direct a produselor reziduale, reciclarea, incinerarea cu recuperarea energiei nglobate i, numai ca ultim soluie, gropile de gunoi. Dei guvernele prevd programe i bugete pentru reciclarea deeurilor menajere i industriale, dup un recent studiu realizat n SUA, 18 state din nord-est i vestul mijlociu al SUA, vor cheltui de 8-10 ori mai mult pentru instalaiile de incinerare dect pentru reciclare n urmtorii cinci ani. Din mulimea activitilor caracteristice oraului, nu trebuie uitat cea turistic, care prin aciunile de agrement i recreare contribuie n msur mai mic sau mai mare la distrugerea naturii. Din nefericire, turismul, ca activitate de baz pentru anumite orae de profil, a condus n final la distrugerea lor. Aceasta se materializeaz printr-un flux continuu de turiti, extinderea cilor de acces, schimbarea profilului oraului dintr-un turistic ntr-unul industrial sau agricol care, n consecin, au condus la artificializarea zonelor naturale. Ca o concluzie, dezvoltarea anarhic a oraelor, care s nu in cont de necesitile i trebuinele omului poate s duc, n cele din urm la distrugerea umanitii. Depinde numai de om, de voina sa dac aceasta se va ntmpla sau dac el i va schimba modul de a gndi despre localitatea sa, despre societatea n care triete. BIBLIOGRAFIE: 1. Florina BRAN Probleme economice i riscuri economice; 2. Lester BROWN Probleme globale ale omenirii , Editura Tehnic, Bucureti, 1997; 3. * * * Economia , nr. 1-2/1997; 4. * * * Economie i administraie local , nr. 1/1998.

Astzi una din cele uzuale formule n ceea ce privete esteticul/inesteticul este: gusturile nu se discut. n opinia mea, este o formulare absolut comod, menit s ascund incapacitatea de analiz, lipsa de opinie i de curaj n asumarea unei opinii. Ce-i drept, frumosul poate fi relativ; poate varia n funcie de cel care apreciaz un anumit lucru. Dar, n opinia mea, exist un frumos absolut (precum i un urt absolut), ceva ce poate fi apreciat de oricine, chiar dac nu este pe gustul su, ca fiind frumos. Aici apare adevrata diferen ntre kitsch i art.

n argumentaia mea m voi rezuma n principal la oraul meu, Iai, pe am avut ocazia sl observ i s-l analizez timp de 19 ani. Cel mai evident exemplu l poate constitui pierderea esteticii antebelice i interbelice a oraului, prin pngrirea farmecului cldirilor vechi, construite n spiritul frumosului, al luxului de detalii artistic mbinate. Cci un simplu exerciiu de imaginaie ce ne-ar purta n vremurile dinainte de rzboi near nfia un Iai mai mic, mai plin de farmec, cu strdue ntortocheate i bulevarde luminoase, cu case, biserici, cldiri impozante, construite de meteri italieni sau olandezi, unele fiind adevrate opere de art, edificii ale bunului sim, ale respectului i cultului pentru frumos. Liniile armonioase, lucrtura decorativ detaliat, proporiile elegante griesc de la sine, ncntnd privirea oricui este dispus s admire arhitectura citadin a acestui ora. Evident, n acele vremuri erau i cartiere pline de cocioabe mizerabile, dar acestea nu artau n acel fel din lips de bun gust, ci din cauza srciei. Acum, n zilele noastre, vechile cldiri sunt poluate estetic din dou cauze: nepsarea oamenilor, ce le las s cad n ruin, s se degradeze pe zi ce trece (ex. Teatrul Naional), i intervenia nefast cu elemente moderne, neurmnd nici o raiune estetic. De exemplu, am avut nefericita ocazie de a vedea case vechi, cu acoperiuri vechi, de igl, cu ornamente exterioare miestrit lucrate, iar la ferestre cu termopane albe, plasate absolut ostentativ i vulgar, sau alte case de acest gen transformate n buticuri sau magazine de cartier. mbinarea clasic-modern fcut de amatori poate da natere unor hibrizi monstruoi (ex. sediul Grii Mari, sala de sport a liceului Negruzzi). Cromatica nu este de neglijat. Cldiri de altfel minunate, renovate, transformate n localuri artoase, dar zugrvite n cele mai fistichii culori cu putin. De la verde pastelat pn la portocaliu fluorescent, gama de culori este ct se poate de variat i iptoare. Nu cred c exagerez cnd spun c m doare sufletul cnd vd pori vechi, din fier forjat, cu forme elaborate, fascinante, iar n spatele lor este afiat mare, ostentativ, Coca-Cola sau alte reclame i afie cu care sunt tapetate zidurile i ferestrele cldirii respective. Exist i exemple pozitive, ce ar fi un demn exemplu de urmat: Univ. Al. I. Cuza, sediul Primriei, reedina lui Al. I. Cuza de pe strada Lpuneanu, etc. Acestea sunt dovada valorificrii potenialului istoric i estetic al acestor cldiri, cror renovri au fost fcute judicios. Aspectul oraului a fost mutilat i de ali factori, precum construcia masiv n timpul socialismului de cldiri oribilie, lipsite de orice urm de imaginaie, ncercndu-se s se reinventeze estetica arhitectural de la zero. Liniile simple, zugrvelile terne, aspecul rece, neprimitor al blocurilor i sediilor construite n aceast perioad a ncercat s vin ca o palm adus decadenei, cumsecdeniei ipocrite i meschinriei burgheze. ns proiectele aa-zis ndrznee, fiind fcute pompieristic, la repezeal i cu o acut lips de imaginaie au euat lamentabil: singura motenire care ne-a rmas este un furnicar de ruinate mausolee coluroase din beton, ce nu vor reui niciodat s-mi inspire ideea i suflul arhitecturii de factur cu adevrat modern. Totui, nu putem spune c suntem victime ale unei poluri estetice care nu depinde de noi. i oamenii de rnd au contribuia lor n urirea oraului. Ne pricepem de minune s scrijelim perei, s mzglim graffitti-uri obscene, s murdrim cu orice mijloace tot ce ne nconjoar, neinnd cont dac o cldire, o strad, este sau nu monument istoric sau

obiectiv principal al Iaului, dac aciunile noastre reprezint sau nu un imbold pentru aciunile nefaste ale altor ageni poluani. Prin extensie, poluarea estetic nu se rezum doar la arhitectur, la urbanistic (prezena sau absena binefctoarelor spaii verzi, a monumentelor, parcurilor etc.), ci i la elementul uman. Suntem zi de zi bombadrai n mass-media de muzic proast, filme i seriale abjecte, cri de mna a doua, mod vestimentar de prost-gust, formatori de opinie inculi i nfometai de audien. Poate aceast form de poluare, cea a inesteticului, nu ne amenin existena pe planet, dar cu siguran ne srcete sufletele i ne nctueaz imaginaia, atingnd exact ceea ce ne face umani. Oare cum de au reuit strvechile civilizaii ale antichitii (grecii, romanii, egiptenii, mayaii, etc.) s ne lase motnire att de bogat n ceea ce privete frumosul, constituind pentru civilizaia modern un constant model i surs de inspiraie? Oare aveau i ei vile sau palate construite numai de dragul de a fi mari i opulente? n concluzie, poluarea estetic i are originea n poluarea moral i cultural a societii. Un prim pas ar fi s reuim s ne desprindem de cancerul ignoranei, al inculturii i am nva s judecm pentru noi nine, s triem valoarea de nonvaloare. Apoi, fiecare, dup posibiliti, n loc s mnjeasc i s distrug, ar nva s menin estetica oraului i, eventual, s contribuie la aceasta. Aceata este lecia respectului de sine i a respectului fa de ceilali, lecie pe care noi, ieenii, nc nu am nceput s o nvm.

Mediul inconjurator european - probleme In ce fel de mediu inconjurator vrem sa traim? Ce fel de mediu inconjurator vrem ca nepotii si copiii nostri sa mosteneasca? Toti credem ca aerul pe care-l respiram, apa pe care o bem si hrana pe care o consumam ar trebui sa fie lipsite de substante chimice daunatoare. Vrem sa evitam amenintarea si incertitudinea schimbarilor climatice. Un mediu inconjurator curat si sanatos este vital pentru calitatea vietii pe care o dorim atat pentru noi, cat si pentru copiii nostri in viitor. Protejand planeta, se ivesc si provocari, dar si noi ocazii. Printr-o eficienta mai mare si prin folosirea mai buna a resurselor naturale putem modifica vechea legatura dintre cresterea economica si distrugerea mediului. Putem fi si prosperi si ecologici. Multi oameni din Europa au devenit constienti de faptul ca trebuie sa actionam pentru a proteja planeta si sa folosim resursele naturale mai prudent si mai eficient. Trebuie sa gasim ocazii pentru inovatii, putand astfel sa imbunatatim economia si mediul

inconjurator. Incepem sa devenim mai responsabili pentru propriul nostru comportament si impactul acestuia asupra mediului. Indivizi, familii, companii si asociatii de mediu fac eforturi pentru a recicla gunoiul, pentru a economisi energia, pentru a cumpara produse ecologice si pentru a proteja mediul rural. S-au facut progrese in ultimii 30 de ani. Din 1970 Uniunea Europeana a pus in functiune o retea de masuri cu scopul protejarii mediului. Spre exemplu, politica Uniunii Europene a ajutat la imbunatatirea sigura a calitatii aerului si a apei. In orice caz, mai sunt multe de facut. Presiunile asupra mediului sunt in crestere. Ne confruntam cu schimbari climatice, eroziunea in mediul rural, cresterea cantitatilor de gunoi, de chimicale ce intra in componenta hranei, a aerului si a apei. Daca progresul este continuat, trebuie sa luam in seama cum va afecta mediul fiecare decizie pe care o luam in fiecare domeniu: de la transport la energie, de la industrie la agricultura. Pe scurt, trebuie sa tindem catre o societate in care masinile nu polueaza atmosfera, deseurile pot fi reciclate sau depozitate in conditii adecvate si producerea de energie sa nu conduca la schimbari climatice. Copiii nostri nu trebuie sa incorporeze chimicale de la jucarii sau de la mancare. Peisajele si viata salbatica nu ar trebui puse in pericol de progres. Problemele ce tin de mediul inconjurator si cu care ne confruntam in primul deceniu al mileniului sunt probleme globale. Aceste probleme nu respecta frontierele. Degradarea mediului in alte tari va afecta si mediul inconjurator comun si, in acelasi timp, si calitatea vietii noastre. Totodata, unii ne-ar putea acuza ca folosim mai mult decat ni se cuvine din resursele globale. Uniunea Europeana detine de altfel un rol de conducere in intelegerile internationale importante in protectia mediului. Europa este bine plasata pentru a conduce si a modela dezvoltarea viitoare nu numai a tehnologiilor, ci si a impactului acestora asupra vietii si a activitatii. Competitivitatea intregii industrii europene si standardele de viata ale cetatenilor europeni depind in mare masura de eforturile viitoare in domeniul cercetarii tehnologiilor societatii informationale in scopul pregatirii viitoarelor generatii de produse, procese si servicii. Influenta producerii si consumului energiei asupra mediului La producerea energiei, din sursele energetice se degaja substate poluante cu impact negativ asupra mediului. La arderea combustibililor fosili se polueaza aerul atmosferic cu oxizi de carbon, oxizi de sulf, oxizi de azot, aldehide, hidrocarburi, praf etc. Dereglarea ecosistemelor acvatice impurifica solul. Mediul ambiant poate fi poluat de sectorul energetic direct sau indirect: - Tehnologiile cu impact direct tin de transformarea energiei combustibilului fosil in energie electrica si termica, transformand energia potentiala a carburantilor in energie cinetica; - Indirect, mediul este poluat de tehnologiile energofage. Arderea carbunelui polueaza prin: - emisii de poluanti (oxizi de carbon, sulf si azot, particule de praf); - contribuie la schimbarea globala a climei prin gazele cu efect de sera; - elimina zgura, care are efecte complexe asupra atmosferei, solului si apelor subterane, elimina pulberi metalice; - produce deseuri. Petrolul si gazele naturale:

- produc poluarea marina si a coastelor litoralelor; - modifica pH-ul solului prin acumulari de hidrocarburi; - la ardere produc SO2, NOx, CO2 si gaze cu efect de sera, ce contribuie la formarea ploilor acide. Influenta transportarii energiei asupra mediului Transportarea petrolului Transportul energiei poate avea efecte locale de poluare. Marile si oceanele sunt afectate de petrolul care se revarsa in urma diverselor accidente. Astazi hidrocarburile reprezinta principalii poluanti ai bazinelor acvatice mari. Hidrocarburile sunt rezistente la actiunea bacteriilor, de aceea persista timp indelungat in regiunile infestate. Alt pericol este ca petrolul, avand o densitate mai mica decat a apei, formeaza la suprafata apei o pelicula care impiedica difuzarea oxigenului in apa. Ca rezultat apar probleme la asimilarea clorofiliana si respiratia organismelor, fapt ce ingreuneaza fotosinteza fitoplanctonului, care produce circa 70% din oxigenul atmosferic. Algele si planctonul, care reprezinta alimentul de baza in ecositemele marine, inceteaza sa prolifereze. Deversarile in urma transportarii titeiului si accidentelor in ecosistemele marine se estimeaza la peste 12 milioane tone. Astazi peste 85% din petrolul exploatat pe glob se transporta cu ajutorul tancurilor petroliere uriase, unele avand peste 320 m lungime si o capacitate de peste 2 milioane brarili. Exemple de mari accidente sunt: esuarea petrolierului "Amoco Cadiz" in 1978 pe coastele franceze din Bretagne a determinat deversarea a 230.000 tone de petrol in mare, fiind afectata fauna si flora din regiune pe suprafete de sute de kilometri patrati in lungul coastelor; un alt accident grav s-a inregistrat in Golful Printul William din Alaska, unde esuarea petrolierului "Exon Valdez", in 1989, a determinat deversarea in apele oceanului a 38000 tone petrol, care au afectat grav ecosistemele marine pe o suprafata de 1500 km.p. Cheltuielile legate de indepartarea poluarii, suportate de Compania Exon, proprietara vasului, au fost de 2,5 miliarde dolari. Impactul retelelor electrice asupra mediului Principalele tipuri de poluari pe care retelele electrice le genereaza asupra mediului inconjurator sunt: vizuala deteriorarea peisajului; sonora: zgomote produse de functionarea sau vibratii ale elementelor (conductoarelor) retelelor electrice si in special a transformatoarelor; zgomote produse de descarcarea corona pe liniile de inalta si foarte inalta tensiune; electromagnetica: efecte sonore si luminoase ale descarcarii corona, perturbatii radio si ale emisiunilor de televiziune, influente ale campului electric si magnetic asupra organismelor vii; psihica si pericole (riscuri) de accidente: - teama provocata de apropierea de retelele electrice si de efectele vizuale si sonore ale acestora; accidente, cazuri mortale; ecologica: ocuparea terenurilor; defrisarea padurilor;

protectia naturii si a peisajului; influenta asupra instalatiilor si constructiilor etc. Utilizarea tensiunilor din ce in ce mai inalte in retelele electrice este determinata de ratiuni tehnico-economice, pentru transportul de puteri electrice pe distante din ce in ce mai mari. Pentru liniile electrice de medie si joasa tensiune, impactul cu mediul inconjurator se refera indeosebi la: ocuparea terenurilor, defrisarea padurilor, poluarea vizuala si impactul cu alte elemente de constructii si instalatii. Poluarea vizuala Poluarea vizuala genereaza deteriorarea peisajului proportional cu tensiunea nominala, cele mai poluante fiind liniile electrice aeriene (L.E.A.) de inalta si foarte inalta tensiune, precum si statiile de transformare. Incercari si propuneri de limitare a efectelor negative s-au facut si se cauta si in continuare, ele vizand atat designul stalpilor cat si al traseelor, prin ascunderea liniilor electrice in spatele unor elemente naturale. Camuflarea liniilor electrice aeriene se aplica la traversarea soselelor cu ajutorul unor zone impadurite sau pe traseu prin folosirea denivelarilor naturale ale solului. Problema protectiei mediului ambiant din punctul de vedere al poluarii vizuale a capatat o atentie deosebita in multe tari, indeosebi in tarile cu un potential turistic important. Astfel, in Elvetia sunt in vigoare, la nivel federal, Directive cu privire la protectia naturii si a peisajului elaborate de Departamentul Federal de Interne, pe baza studiilor unui grup de lucru interdisciplinar pentru elaborarea unor directive avand ca tema Transportul energiei electrice si protectia peisajului. Aceste reguli au ca obiect asigurarea principiilor de protectie a naturii si a peisajului in sens global, pentru integrarea armonioasa in peisaj a instalatiilor pentru transportul si distributia energiei electrice. Directivele se adreseaza autorilor de proiecte, instantelor insarcinate cu evaluarea lor si autoritatilor care elibereaza autorizatii de constructie. Domeniul de aplicare a acestor directive se refera la: - alimentarea cu energie electrica in general (linii electrice aeriene si in cablu subteran pentru toate nivelurile de tensiune, statii electrice de transformare si conexiune); - alimentarea cu energie electrica a cailor ferate electrificate (linii electrice aeriene si in cablu subteran pentru toate nivelurile de tensiune, statii electrice de transformare si conexiune); - transmisia de informatii (linii aeriene si cabluri ale retelelor de telefonie, linii de semnalizare, linii de antena). a) Poluarea vizuala determinata de liniile electrice aeriene Poluarea vizuala este datorata caracterului industrial, extins pe trasee lungi al acestora (in special L.E.A. de inalta si foarte inalta tensiune) care, plasate in mijlocul naturii, altereaza peisajul. Contradictia apare intre factorul economic (care reclama trasee de linii electrice cat mai scurte) si factorul natural (necesitatea de a proteja terenurile fertile, ocolirea padurilor si conservarea peisajului). Sunt socotite regiuni demne de protectie contra obstructionarii vizuale partile din peisaj care se disting prin: valoarea lor naturala, diversitatea lor, semnificatia istorica sau culturala, raritatea sau armonia lor. b) Poluarea vizuala generata de posturile de transformare Din punct de vedere constructiv, posturile electrice de transformare sunt de trei feluri:

subterane, supraterane si aeriene. Posturile de transformare subterane nu ridica probleme sub aspectul poluarii vizuale a mediului inconjurator. Posturile de transformare supraterane pot fi inglobate in constructiile pe care le deservesc (industriale, blocuri de locuinta etc.), fiind insa si cazuri in care ele trebuie executate in constructii independente, ceea ce diminueaza estetica peisajului prin aspectul mai putin placut al acestora, ocuparea terenurilor, nearmonizarea lor arhitecturala cu zona in care se amplaseaza. Pentru aceste cazuri, una din solutiile cel mai des utilizate in ultima vreme este miniaturizarea posturilor de transformare. La aceasta solutie s-a ajuns ca urmare a progreselor facute in tehnologia de fabricare a echipamentelor electrice, unde aerul care forma spatiul dielectric dintre faze a fost inlocuit cu alte materiale cu caracteristici electroizolante mai favorabile. De asemenea, exista preocupari privind realizarea unor constructii cu aspect placut sau care se incadreaza in mediul inconjrator. Posturile de transformare aeriene sunt construite pe stalpi din lemn sau din beton, de dimensiuni mari, aspectul nefiind estetic. Intreg echipamentul postului de transformare nu este intotdeauna bine finisat. S-au cautat continuu solutii pentru ameliorarea estetica a posturilor de transformare aeriene. Astfel, de la posturi de transformare pe doi stalpi si cu balustrada pentru sustinerea transformatorului s-a trecut la posturi de transformare pe un singur stalp, iar in ultima vreme s-a renuntat si la balustrada pentru transformator, o data cu aparitia transformatoarelor etanse care pot fi agatate. c) Poluarea vizuala generata de statiile de transformare si conexiune Statiile de tip exterior, indiferent de faptul ca echipamentul de comutatie primara si transformatoarele de masurare sunt plasate la sol sau la semiinaltime pe cadre, prin caracterul lor industrial, polueaza estetic peisajul. Pot fi luate in considerare trei solutii, care amelioreaza aceasta situatie: - mascarea statiilor de transformare de tip exterior prin plantatii de pomi in imediata vecinatate a exteriorului gardului statiei; - amplasarea statiilor electrice in intregime in interiorul constructiilor (statii de tip interior) si la care aerul ramane in continuare mediul electroizolant intre elementele aflate sub tensiune; aceste instalatii ocupa insa volume de constructii relativ mari; - utilizarea tehnologiei instalatiilor capsulate, in care mediul electroizolant este hexafluorura de sulf; instalatia capsulata cuprinde atat barele si conexiunile, cat si aparatajul de comutatie primara; instalatiile de acest tip ocupa un spatiu relativ redus, insa costurile ridicate limiteaza inca larga lor implementare in reteaua electrica urbana. O situatie deosebita pentru aspectul estetic al peisajului este data de intrarile si respectiv iesirile liniilor electrice aeriene din statiile de transformare. In fata statiei se formeaza o aglomerare de linii aeriene de diferite tipuri constructive, aparute in etapele de dezvoltare a statiei. In cazul instalatiilor de medie tensiune, o solutie posibila ar fi realizarea iesirilor prin linii in cablu subteran. La liniile electrice de inalta tensiune situatia este mai complicata, atat ca latime a culoarelor cat si ca estetica a lor. Solutia care ocupa cel mai putin spatiu si asigura o estetica acceptabila este aceea a culoarului unic format din cadre metalice care se construiesc o data cu statia de transformare pentru numarul final de circuite prevazut. Poluarea sonora Poluarea sonora genereaza multiple efecte asupra organismului, in functie de trei

parametri: intensitate (tarie), inaltime (frecventa) si durata. Poluarea sonora produsa de centralele si retelele electrice poate sa aiba caracter intermitent sau permanent. Depasirea unor anumite valori poate deveni nociva pentru om. Nocivitatea zgomotelor are consecinte diverse, pornind de la generarea unui sentiment de frica si mergand, dupa caz, pana la pierderea totala sau partiala a auzului. Nivelul de zgomot depinde de intensitatea si de frecventa lui, fiind divers in centralele si retelele electrice, atat ca natura (mecanica, electrica, magnetica, electrodinamica, termica), precum si ca durata (permanent, intermitent). In unele cazuri, un acelasi utilaj produce componente de natura diferita. Motoarele electrice, de exemplu, determina atat vibratii ale circuitului magnetic cat si zgomote aerodinamice, iar ventilatoarele dau nastere la zgomote de natura aerodinamica peste care se suprapune si o componenta mecanica. Zgomote cu caracter intermitent sunt produse in centralele si retelele electrice de catre echipamente in unele etape ale functionarii lor. Conectarea si deconectarea unui intreruptor de medie sau inalta tensiune, ca si a unui contactor electric, sunt insotite intotdeauna si de zgomote puternice. Zgomote cu caracter permanent se produc in centralele si retelele electrice pe toata durata functionarii instalatiilor. Liniile electrice aeriene de inalta si foarte inalta tensiune sunt insotite in functionarea lor de un zgomot specific determinat de descarcarea corona (descarcari electrice incomplete in jurul conductoarelor sub tensiune). Ca orice descarcare electrica, acest fenomen este insotit de zgomote si de emisie de lumina. Sub liniile aeriene de 220 kV si 400 kV, ca si in statiile de transformare cu aceleasi tensiuni, se aud zgomote specifice, iar in unele cazuri noaptea se observa si efectul luminos al fenomenului. Descarcarea corona determina un zgomot a carui intensitate depinde de raza conductorului (cu cat conductorul este de raza mai mica cu atat fenomenul corona este mai accentuat), de numarul de conductoare din fascicul si de umiditatea atmosferica. Nivelul zgomotului audibil calculat variaza intre 40...60 dB (raportat la 20 mP), in functie de tensiunea liniei electrice, de numarul de conductoare pe faza, de sectiunea conductoarelor, conditiile meteorologice si distanta fata de faza exterioara a liniei electrice. In SUA se considera ca limita maxima admisibila a zgomotului audibil este de 50...60 dB masurat la 15 m departare de faza exterioara a liniei electrice si sub ploaie puternica. Transformatoarele de putere si autotransformatoarele genereaza zgomote compuse dintrun ton fundamental de 100 Hz si armonice ale acestuia, repartizate in functie de tipul si caracteristicile echipamentului. Aceste armonici scad cu frecventa. Zgomotul se datoreaza vibratiilor miezului magnetic si infasurarilor, care se transmit prin uleiul electroizolant si cuva. Zgomote cu caracter intermitent sunt date si de ventilatoarele de aer, care servesc la racirea transformatoarelor atunci cand acestea sunt in functiune. Poluarea electromagnetica Descarcarea corona care apare in instalatiile de inalta si foarte inalta tensiune este insotita de aparitia succesiuni de impulsuri de curent de scurta durata. Propagarea acestor curenti determina, in jurul circuitelor parcurse, aparitia de campuri electromagnetice perturbatoare, de frecventa si amplitudine diferite, care conduc la distorsionarea semnalelor utile ale emisiilor radio si de televiziune. Poluarea electromagnetica este specifica instalatiilor cu tensiunea nominala peste 220 kV si prezinta o importanta deosebita o data cu extinderea comunicatiilor in domeniul frecventelor inalte si foarte inalte.

Perturbatiile de inalta frecventa determinate de descarcarea corona se manifesta atat in instalatiile radio care functioneaza, in general, in banda de frecventa de (0,5...1,6) MHz, cat si in cele de televiziune (24...216) MHz si de telefonie de inalta frecventa prin curenti purtatori. Perturbatiile in domeniul radiofrecventa depind de: gradientul de tensiune superficial al conductorului, numarul si dimensiunile conductoarelor din fascicul, distanta receptorului radio fata de linia electrica de inalta tensiune si conditiile meteorologice. Pe timp frumos, nivelul perturbatiilor radio, in cazul liniilor cu tensiunea nominala de 400 kV, poate atinge 50 dB (la 20 m de axul liniei si raportat la 1 mV/m); pe timp de ploaie nivelul perturbator poate atinge 70 dB. Perturbatiile emisiunilor de televiziune de doua feluri: perturbatii pasive, datorate prezentei instalatiilor electrice si reflexiilor semnalului util determinate de acestea (aparitia imaginilor fantoma); perturbatii active, datorate distorsionarii semnalului util de catre campul perturbator de inalta frecventa determinat de descarcarea corona. Perturbatiile electromagnetice de inalta frecventa determinate de descarcarea corona cresc o data cu intensitatea ploii si se manifesta mai ales in zone cu intensitati slabe ale semnalului TV, ca si in cazul unei montari nefavorabile a antenei de receptie. Se poate ajunge la niveluri perturbatoare de (40...70) dB, la o frecventa de 75 MHz. Prezenta descarcarii corona in instalatiile de inalta tensiune conduce si la pierderi de energie electrica, care sunt dependente de o serie de factori constanti (tipul stalpului, sectiunea conductorului fascicular, distanta dintre conductoarele unui fascicul si distanta dintre faze) si factori variabili (tensiunea de serviciu a liniei electrice, conditiile meteorologice, starea suprafetei conductoare, a clemelor si armaturilor, tipul si gradul de poluare a izolatoarelor). Pierderile prin descarcarea corona nu depind de puterea transmisa in instalatie si reprezinta cateva procente din capacitatea de transport a liniei. Poluarea psihica generata de pericole (riscuri) de accidente Poluarea psihica rezida in sentimentul de teama pe care-l provoaca instalatiile electrice asupra factorului uman. Acest sentiment este valabil si pentru personalul instruit care lucreaza in statiile de transformare, de conexiuni, care manifesta teama cu caracter temporar (la declansarile intempestive ale intrerupatoarelor aflate in imediata apropiere) sau cu caracter permanent (teama pe care o inspira efectele presupuse ale campului electric si magnetic asupra starii de sanatate). Influenta campului electric produs de catre instalatiile electrice asupra organismelor vii formeaza obiectul unor cercetari din ce in ce mai ample si mai profunde, o data cu cresterea tensiunilor utilizate in retelele electrice. Din masuratorile efectuate a rezultat ca, la o linie electrica aeriana cu tensiunea nominala de 400 kV cu dublu circuit, campul electric are valori de pana la 15 kV/m. Pentru o linie aeriana cu tensiunea nominala de 765 kV, valorile maxime masurate ale campului electric la sol pot depasi 15 kV/m. Valorile limita admise ale campului electric inca nu sunt complet definite; studiile efectuate au pus in evidenta fenomene de: oboseala, scaderea atentiei, slabiciune in membrele superioare, senzatii de ameteala, schimbarea ritmului de somn cu insomnii si treziri frecvente, in cazul persoanelor care lucreaza in zone cu campuri electrice intense. In prezent se considera ca pentru valori sub 5 kV/m nu exista pericole pentru om, intre 5

kV/m si 25 kV/m trebuie sa se limiteze timpul de lucru in camp electric, iar peste 25 kV/m nu se poate lucra decat luand masuri speciale de protectie. Problemele legate de efectele campurilor magnetice asupra organismelor vii sunt in studiu, nefiind inca definite complet limitele admise si nici efectele concrete asupra factorului uman. Pericolele (riscurile) de accidente datorate curentului electric sunt in principal electrocutarile si arsurile. Electrocutarile sunt provocate de trecerea unui curent electric prin corpul omului, fie ca urmare a atingerii directe cu partea metalica a unei instalatii electrice aflate sub tensiune, fie indirect, prin atingerea unor elemente metalice care au ajuns accidental sub tensiune (conturnari sau strapungeri ale elementelor electroizolante, inductie). Curentul electric care trece prin corpul omenesc, in functie de frecventa si intensitatea lui, poate provoca efecte diferite. Astfel, un curent electric de 50 Hz cu o intensitate de pana la 0,9 mA este insensibil, intre (1,2...1,6) mA provoaca senzatii de furnicaturi, intre (8...9,5) mA dureri de brate, iar la 15 mA desprinderea omului de elementul aflat sub tensiune nu se mai poate face cu forte proprii. Aceste fenomene au condus la concluzia ca pentru a nu fi periculos, curentul electric prin om nu trebuie sa depaseasca 10 mA. In curent continuu aceasta limita este de 50 mA. In curent alternativ, la valori mai mari de 10 mA, in functie de durata de trecere a curentului electric, organismul viu este lezat, cele mai grav afectate fiind inima si sistemul nervos. Se poate produce moarte prin electrocutare, caz destul de des intalnit in instalatiile energetice. Arsurile generate de efectul termic al arcului electric asupra organismului viu sunt, in general, mai grave decat arsurile provocate de alte cauze. Arcul electric comporta temperaturi inalte si totodata poate determina transferul pe suprafata corpului uman de metale topite. Student Dan Florian Eremia, Facultatea de Energetica, Universitatea Politehnica Bucuresti Lucrare elaborata in cadrul Centrului pentru Dezvoltarea Creativitatii Studentlor in Energetica Coordonator: prof. dr. ing. Ion N. Chiuta