A.C.

CUZA SI ANTISEMITISMULUI ROMNESC

Antisemitismul este o anumita perceptie despre evrei, care poate fi exprimata prin ura contra evreilor. Manifestarile verbale si fizice de antisemitism sunt indreptate contra unor indivizi evrei si ne-evrei sau/si contra proprietatilor lor, impotriva institutiilor comunitare evreiesti si a unor lacasuri religioase.

Rdcinile antisemitismului romnesc se mpletesc cu originile statului romn modern i cu apariia bogatei tradiii culturale naionale care a nsoit unirea principatelor, independena i crearea Romniei Mari. Antisemitismul care s-a manifestat n Romnia ntre cele dou rzboaie mondiale a crescut direct din seminele sdite n evenimentele majore ale dezvoltrii rii nceput la jumtatea secolului al XIX-lea. Din motive care puteau diferi de la o persoan la alta sau de la un grup la altul, n viaa politic, cultural i spiritual a societii romneti au existat, n forme variate i cu diverse intensiti, puternice curente antisemite. Acestea au fost prezente n cea mai mare parte a secolului care a precedat ascensiunea la puterea a Partidului Naional Cretin n 1937, instalarea dictaturii regale n 1938 i a statului naional-legionar condus de Ion Antonescu n 1940 - cu alte cuvinte, a secolului care a culminat cu Holocaustul. Aciunile antisemite ale acestor guverne succesive s-au inspirat din temele antisemite care ptrunseser n lexiconul romnesc de idei cu mult nainte de anii 1930 i de creterea influenei i a puterii naziste n Germania. n timp ce fiecare dintre aceste trei guverne a amestecat n mod oarecum diferit elementele eseniale ale unor concepte antisemite rspndite accentund mai mult sau mai puin anumite teme, poate adugnd unor concepte locale noiuni adaptate din exprimarea antisemit ne-romneasc i propunnd uneori mai mult, alteori mai puin violen pentru ndeplinirea scopurilor lor - toate aceste guverne au reprezentat o
1

continuitate esenial cu ideile antisemite romneti care i aveau originea n perioada de dinaintea primului rzboi mondial. Este adevrat c politicienii cu vederi antisemite radicale au cptat o mai mare legitimare n ochii publicului dup venirea la putere a lui Hitler n Germania. Dar ceea ce a fost nou sub Partidul Naional Cretin, n timpul dictaturii regale i mai ales cnd puterea a fost luat de Garda de Fier i de Antonescu, nu a fost natura antisemitismului pe care ei l-au adoptat, ci faptul c antisemitismul a trecut din registrul expresiilor verbale i al izbucnirilor ocazionale de violen, n cel al politicii guvernamentale i al aciunii de stat. Politicile antisemite ale guvernului Partidului Naional-Cretin, ale dictaturii regale i ale statului naional-legionar au pregtit terenul pentru evenimentele mult mai grave care aveau s se ntmple n timpul rzboiului sub regimul Ion Antonescu. Acesta din urm a dorit s elimine evreii din Romnia prin romnizare (deposedarea evreilor de bunurile i de mijloacele lor de existen), deportare i, n fine, prin ucidere. Aceast schimbare a fost sprijinit sau cel puin acceptat de majoritatea elitei politice, culturale i religioase. i nici acest lucru nu e de mirare. Chiar i aceast modificare a politicii s-a fcut n cadrul unei continuiti fundamentale cu ideile care fuseser parte integrant din discursul politic, intelectual i spiritual al luptei din secolul XIX pentru crearea unui stat romnesc independent, pe care Antonescu i acoliii si doreau s-l restabileasc.1 O adevrat explozie de antisemitism deschis exprimat s-a produs pe msur ce dobndirea independenei naionale devenea o certitudine. n timpul discuiilor cu privire la noua Constituie din 1866, liderii romni au nceput s-i prezinte pe evrei ca fiind principalul obstacol n cale independenei, prosperitii i culturii n Romnia. Ulterior, dezbaterile lrgite asupra acceptrii sau respingerii cererii inclus n Tratatul de la Berlin care garanta independena Romniei cu condiia ca evreii s primeasc cetenia, au dus la radicalizarea acestor opinii.
 

Elie Wiesel , Raport fina. Comisia international pentru studierea Holocaustului in Romania, Ed. Polirom , Iasi, 2005, p. 19

    

              # " ! $" 

         

Exprimarea antisemit nu s-a limitat doar la ntemeietorii elitei politice romneti. Ea a fost de asemenea rspndit printre elitele culturale i intelectuale ale rii, adic printre oameni instruii s neleag importana valorilor universale, oameni care, prin geniul lor, au instaurat valorile culturale ale naiunii. n 1866, cum Brtianu, Bolliac i alii stabiliser temele antisemite care vor rsuna timp de un secol n viaa politic, filologul Bogdan Petriceicu-Hadeu scria c evreii atrag asupra lor ura i provoac ruin economic deoarece sunt carcterizai prin trei trsturi ngrozitoare: tendina de a ctiga fr munc, lipsa simului demnitii i ura contra tuturor popoarelor2 Cnd Puterile europene au stipulat n articolele 43 i 44 ale Tratatului de la Berlin din 1878 c recunoaterea independenei Romniei urma s fie condiionat de acordarea ceteniei i a drepturilor egale pentru evrei, vocile elitei culturale ale noii ri au fost la fel de scandalizate ca i cele din zona politic. Filosoful Vasile Conta, susinnd c adevratul scop al evreilor era s alunge romnii din Romnia i s stabileasc acolo un stat pur evreiesc, declara n Camera Deputailor: Dac nu luptm contra elementului evreiesc, murim ca naiune3. Aceleasi atacuri violente impotriva evreilor au venit si din partea lui Vasile Alecsandri , Ioan Slavici ce afirma in Chestiunea ovreilor din Romaniaca acestia sunt o boala de care practic este imposibil s scapi, i aborda subiectul antisemitismului religios care motiva mai mult populaia pe larg dect elitele, descriind iudaismul ca negarea tuturor religiilor, iar pe Dumnezeul evreilor ca tgduirea tuturor Dumnezeilor. Blamndu-i pe evrei pentru problemele Romniei, Slavici sugera expulzarea acestora, dar era sigur c nimeni nu i-ar fi primit.
 & 

Astfel c din cele mai timpurii decenii ale dezvoltrii Romniei moderne a existat un puternic curent antisemit n viaa politic i intelectual a rii i care nu se afla la periferia societii, ci
2 Bogdan Petriceicu Hasdeu , Industria Nationala, industria staina si industria ovreasca fata cu principiul concurentei,Bucuresti , 1866, p.30 3 Discursul din 5 septembrie , 1879 , in Vasile Conta , Opere Complecte , Libraria Scoalelor , Bucuresti , 1914, p.647,660 4 Ioan Slavici, .Semitismul (IV)., Tribuna, vol. XII (1908), nr. 133 (18 iunie/1 iulie).



' 

  &      ( 0) 

 

%  

 

        #       

chiar n mijlocul ei. Mai mult, limbajul folosit n discuiile despre evrei era un limbaj extremist, chiar i n acei ani de nceput. n scena romneasc au aprut destul de devreme restricii legate de locurile unde evreii se puteau stabili, refuzul ceteniei, al posibilitii de a-i ctiga mijloacele de trai, expulzarea fizic, acuzaii de luare de snge, discuii despre aruncarea n Dunre, asaltul asupra credinelor i practicilor evreieti, descrierea evreilor ca ageni strini, dumani ai statului limbaj al separrii, dezumanizrii i crimei. n fapt, limbajul antisemit extremist introdus n acei ani a fost folosit i n deceniile care au urmat, pn la, n timpul, i chiar dup Holocaust. S-a scris mult despre antisemitismul lui Mihai Eminescu, Octavian Goga, Nicolae Iorga , A.C.Cuza, Nichifor Crainic . Unul dintre cei mai important precursori antisemiti a fost Alexandru C. Cuza (18571947) ce se numara printre intemeietorii miscarii antisemite din Romania, fiind totodata si unul dintre cei care l-au insprat ce mai mult pe Corneliu Zelea Codreanu. Ca o scurta biografie a acestuia putem amintii ca acesta se tragea dintr-o veche familie din Maramures,ce a copilrit pe moiile Lecani, Spinoasa i a studiat la pensionul lui Anton Frey. Iar dup moartea prinilor, A. C. Cuza a plecat din ar pentru a-i aprofunda studiile. Intre 1871-1873 a studiat la Dresda. Dup 1877 a lsat sus inut bacalaureatul in litere i filosofie la Paris coala german pentru cea francez. A

i s-a inscris la Facultatea de Drept din ora

apoi la Universitatea Veche din Bruxelles (1882) unde a obinut un titlu de doctor in drept. A devenit profesor universitar la Iasi, publicist, om politic cu o bogata si indelungata activitate, Cuza caruia ii placea teribil sa se identifice cu figura intemeietorului Romaniei, a avut o influenta puternica in epoca asupra numeroase generatii de student. Tonul curentelor antisemite este data de veteranii deoctrinelor social-politice, afirmati inca in ultimele decenii ale secolului trecut , care-si fac din atisemitism un program politic, chiar si un crez filozofic si o ideologie. Grupul lor este dominat de figura profesorului universitar A.C.Cuza. Activitatea sa in cercurile si publicatiile socialiste apare inca din 1888.Cuza a fost cel mai consecvent teoretician si propagator al antisemitismului , in presa , la catedra, in viata politica si in manifestarile publice.5 Lucrarile Generatia de la 48 si Era noua reprezinta transformarea graduala si un palid inceput al anisemitismului. Cuza incerca s se apere, de asemenea, prin evitare, impingand cat mai devreme (1889) momentul convertirii la antisemitism i al aderrii la cauza naional5

Leon Volovici, Ideologia nationalista si problema evreiasca, Ed. Humanitas , Bucuresti , 1995, p.43

cretin. Activitatea pentru care a rmas in istorie a inceput in 1892,cand poetul cu vederi politice confuze a intrat in Parlament ca junimist. In 8 februarie 1893, a luat pentru prima oar cuvantul,susinand excluderea evreilor din colile de meserii caantisemit.Sfarsitul de secol l-a gasit in afara succeselor politice ,datorat tocmai doctrine ce doarea sa o promoveze. Din 1901 Cuza a devenit professor universitar la Facultatea de Drept din Iai, beneficiind de ajutorul, foarte activ, al lui Ioan Bogdan6 noul socru al lui Nicolae Iorga. In anul 1889 tocmai una dintre cele mai importane lucrari ale sale Despre poporaie, i-au adus pe lang titlul de professor si un premiu din partea Academiei Romane (1899). Cuza se inscrie fr probleme in standardul profesorului mediocru, prin eforturile istovitoare de a afia faptul c era la curent cu scrierile vremii. In urma cursurilor tinute la Vlenii de munte i cursul su inaugural, publicat in 1901 sub numele Obiectul economiei politice i insemntatea ei,in care s-a maifestat mai explicit xenofob decat in lucrarea Despre poporatie. In orice caz, cursurile sale sau, mai exact, predicile sale de naionalism au fost extrem de apreciate de studeni precum C. Z. Codreanu. Controversatul profesor a abuzat ani la rand de pozi ia sa pentru a- i propaga ideologia, formand adep i. Oricum, in a doua jumtate de veac a vieii, pedagogia lui A. C. Cuza s-a orientat cu precdere spre politica propriu-zis. O parte din motivele pentru ultimele conflicte din universitate s-au datorat acestui aspect al carierei lui. Intrarea in viaa politica secolului XX datorita girului oferit de Nicolae Iorga. Cele dou personaliti s-au armonizat inc de la apariia Neamului Romanesc (10 mai 1906), dand natere in 1910 Partidului Naionalist Democratic, o grupare de ni, asemenea Partidului ConservatorDemocrat. Acest partid este prezentat ca avand o politica cu doctrina hibrida sau incerta.A. C. Cuza apare in descrierile epocii ca fiind neschimbat din punct de vedere spiritual-ideologic, in ciuda faptului c incrun ise 7,scrierile sale confirm aceea i preferin pentru consecven . Referindu-ne strict la asocierea politic direct, putem men iona faptul c drumurile celor doi profesori s-au despr it, la scurt timp (1914)insa din 1921i se alatura N. C. Paulescu trei doctorate, recunoatere internaional i un Premiu Nobel scpat la musta. Dar la fel de priceput ca primii doi in chestiunile sociale.

6 7

Nicolae Iorga, O via de om aa cum a fost, Editura Minerva, Bucureti, 1984, p. 210. Grigore V. Coban, Fenomenul A. C. Cuza, Tipografia Alexandru erek, Marzescu 9, Colecia Cuget moldovenesc Dir. M. I. Vlu, Iai, 1939, p. 37

Intre anii 1929 si 1930 sub semnatura luiA.C.Cuza apar diferite articole in Apararea Nationala ce erau favorabile dictaturii. Cuza a prevzut faptul c va obine puterea poziionandu-se ca singur organizaie de ordine8,era impotriva democratiei si detesta dictatura partidelor deoarece considera c acestea fceau imposibil orice manifestare de idei, in afar de organizaiile de partid9. La inceputul colaborrii Cuza-Paulescu, svastica i-a fcut debutul in publicistica

romaneasc, chiar din primul numr al Aprrii Naionale 1 aprilie 1922. Cuza i cuzismul au devenit treptat un punct de referin i un centru al dreptei antisemite, un centru care absorbea i producea partide i ligi. Anii 1926-1927 au fost favorabili dezbinrilor insa anul 1935 a adus noi achiziii: mai intai Nechifor Crainic, care avea sarcina de a se ocupa de tineret, de lncieri; apoi Octavian Goga. Octavian Goga l-a adus pe Cuza (A. C., dar i pe Gheorghe A.) la guvern dup alegerile din 1937( guvernare ce a durat 44 zile). Momentul a insemnat o incununare a indelungatei perseverentei cariere a nobilului octogenar10. Antisemitismul lui Cuza era reprezentat si de rasism ce trebuia vzut ca teorie, care merit toat atenia.Nationalitatii in arta una dintre cela mai importante reviste in care Cuza a scris se poate observa o influen a nazismului iar la o privire superficial a textelor vremii, se poate inelege c in secolul XX avem de a face cu o variant biologizant a antisemitismului. La o privire mai atent, putem vedea c discursul referitor la pericolul integrrii evreilor poate s nu aib nicio legtur cu determinismul biologicci mai degraba la cel cultural. Formulat ca tez, poziia lui A. C. Cuza fa de asimilarea /integrarea evreilor ar fi urmtoarea: m impotrivesc asimilrii, pentru c evreii sunt neasimilabili. Chiar in ediia din 1927 a Naionalitatii in arta, cand a adugat ultima anex (XIX), Cuza inc sus inea (teza lui Mihai Eminescu) c evreii sunt neasimilabili, aducand ca dovad faptul c evreii sunt incapabili s invee limba roman la un nivel acceptabil pentru a fi considera i romani. A.C.Cuza a facut tot ce se putea pentru perpetuarea discursului antisemit afirmand ca o vorba schimba o lume intreaga, nu geniul schimba lumea ci propaganda pe toate canalele eficiente disponibile. S ne ocupm, a adar, de problema rasei in lucrrile lui A. C. Cuza. Mai
Lucian Butaru Rasism Romanesc, Ed.Fundatia pentru Stidii Europene, Cluj-Napoca, 2010, p.99 Lucian Butaru , ibidem , p.100 10 Octavian Goga, Taina unui praznic: Srbtoarea A. C. Cuza A. C. Cuza implinete optzeci de ani in Aprarea Naional. Organ de propagand naional cretin, Bucureti, An XIV Nr. 15, 13 Aprilie 1937, p. 1.
9 8

intai ne vom ocupa de o formulare (teza 5, din broura citat) care este incontestabil rasist: Religia naiei jidneti: este productul acestei rase corcite i degenerate11. E o propoziie clar, afirmand c factorul biologic (rasa) determin cultura (religia). Cu alte cuvinte, propozi ia spune c orice reprezentant (individ sau grup) al rasei respective va produce opere cu acelai caracter, dac se va incumeta s produc; oriunde i oricand, in orice condiii sociale, economice, politice sau culturale in mod inevitabil. Factorul cultural (religia) determin caracterul unui grup (evreii). Ideile doctrine antisemite se gasesc si in volumul de Poezii, epigrame i cugetri in proz: Moartea unei naii se rezum in dou cuvinte: corcirea i degenerarea. Fizic sau cultural.. Sunt necesare cateva precizri. Se tie din text c in vizor este poporul corcit al jidanilor12. Iar cuvantul corcit a fost folosit de Cuza cu sensul de steril, adic fr nici un folos. Acesta afirma ca acestia vin cu deprinderi tehnice i comerciale superioare, i unii chiar cu capital, pentru a se stabili fr gand de intoarcere. Tocmai ceea ce le reproeaz evreilor. Intr-un discurs inut in Parlament in iulie 1918, Cuza relua argumentul condiionrilor religioase: ei nu se asimileaz. Pentru c religia lor, cu dogma fundamental a poporului

ales , este in principiu religia neasimilrei. Deci, nici vorb de corcire, pentru c nici mcar nu se amestecau fie din motive biologice, din instinct, fie din motive culturale, religia neasimilrii. Neamestecandu-se cu noi i nici nu trebue s se amestece ei nu pot tri pe pmantul nostru decat inlturandu-ne. Afirmarea existenei lor, e negaiunea existenei noastre13 O alt tez preluat din instrumentarul rasist i denaturat de Cuza se refer la ceea ce se numea caracterul constant al popoarelor. Sunt citai, in acest sens, o serie de autori destul de obscuri precum D. Chwolson, F. Von Hellwald etc. care susineau c insuirile raselor, cari au rmas aceleai, de mii de ani de cand le cunoatem, se explic prin puterea luntric a naturei motenite, care sfarete prin a rezista cu success inrauririlor din afar14. Cuza este parial de acord cu aceast tez, reproducand-o cu propriile-i cuvinte i exemple. Pentru Cuza a fi antisemit inseamn mult mai mult decat a fi coerent cu vreo doctrin; inseamn a duce o lupt pe toate planurile, folosind orice mijloc posibil, iar in final a incerca a

11 12

A.C.Cuza in Doctrian nationalista crestina, p.14 A.C.Cuza in Nationalitatea in arta Editura 1908 , p.157 13 Lucian Butaru , op.cit., p.111 14 A.C.Cuza, In Despre Poporatie , p.495

fi coerent, in msura posibilitilor, pentru a nu fi prins. Or, Cuza folosete argumente antirasiste pentru a-i susine cat mai tiinific posibil antisemitismul. Poziia lui se sprijin pe determinismul cultural-economic. Mai incrcat de mize politice este o alt chestiune in care Cuza se va implica, luptand impotriva rasismului pentru a lupta impotriva evreilor. Chestiunea in cauz e una demografic. In a doua jumtate a secolului XIX, tendina general este de a inlocui obstacolele represive cu obstacole preventive. Instrumentarul antisemit se regse te in toate lucrrile autorului, ins bro urile sunt locul in care pare s se concentreze toat tipologia. De exemplu, in broura Doctrina naionalista cretina, de la 1928. Cuza a promovat denumirea de cuzism, pentru a desemna antisemitismul veritabil romanesc, diferit deantisemitismul paralitic150 al celorlalte partide. Prima din sursele importante ale cuzismului, care poate fi numit sursa originar sau matricea antisemitismului, este anti-iudaismul bisericii sau mai bine zis lupta pentru credinta cu lupta pentru tiinta. Cea de-a doua surs important a cuzismului este naionalismul. Recursul la naionalism apare iniial in lucrrile lui Cuza ca fiind izvorat dintr-o dubl decepie social i naional. In prefaa ediiei din 1927 a lucrrii Naionalitatea in art Cuza pare s se fi strduit mai mult ca niciodat s intemeieze naionalismul ca lege natural: Scopul este s dovedeasc existena unei legi a naionalitei, ca lege natural. Activitatea didactic a profesorului A. C. Cuza pare a fi influenat in mod decisiv activitatea politicianului antisemit A. C. Cuza impotriva evreilor, care otrveau stomacul cu buturi spirtoase i sufletul cu neincredere sau chiar ateism, nu avea la baz neaprat o fixaie de ordin psihologic (dup sentina multor istorici), ci mai degrab o opiune de natur teoretic. Aceast opiune poate fi pe scurt definit drept cale de mijloc, concept cu iz de inelepciune pentru o Romanie care avea de ales intre drumuri deja deschise i bttorite de alii. Incercarea lui Cuza de a altoi doctrina conservatoare cu rmurele bine alese din Marxism i liberalism a avut drept corolar antisemitismul. Pentru c antisemitismul a avut funcia de a explica de ce in realitate lucrurile se petrec altfel i nu au aceeai precisiune absolut . Viziunea lui asupra economiei politice i, in special, teoria asupra
8

i invers. Lupta pe care acesta o ducea

claselor sociale devenea astfel imun la critic, fie din partea celor care credeau in justiie social, fie din partea celor care credeau in libertate economic, deoarece clasa de mijloc alogen funciona in sprijinul teoriei sale ca ptur izolatoare care bloca drumul atat spre evoluie social a individului (de obicei, ran nefericit), cat i drumul spre evoluie economic a naiei.

Ghita Oana Loredana

9

Master Stiinte Politice , anul I Scoala Nationala de Stiinte Politice si Administrative

10