bolile

.IIZ "-
Dr. i.OGRADA

J1;I>mA lU-A - -
HF __:VIZUITA
SI
A{ ''rt;A
AHOUIA'fiA
( 1 l)H ALBIN
I>IN H.H H<>M1\NIA
1 1
HEilACTJA
POBI.JICA1' 11 L<>H
Dr. 1. O G R A O
BOLILE DAUNATORII ALBINELOR
Editia a III-a
Crescitorilor de Albine din Republica Socialisti Romnia
1986
L
CUVINT INAINTE
Orientarea o intensivd, in asigure
produse apicole n tot mai mari, impune degrevarea familiilor
de albine de tot ce le se dezvolte lucreze la capacitatea
lor Faptul la aceste se ntlnesc o serie de boli
care le reduc productiv a obligat indrepte
mai mult spre problemele de patologie apicoUl. Pe linie
adus o att direct, prin reali-
laboriosului Institut de pentru cit
indirect, prin simpozioanele {la Merelbeke pentru la Sofia
Lunz am See pentru organizate de APIMONDIEI.
Aceste progrese se cer valorificate ct mai deplin, n care scop este
necesa1 ca ele fie popularizate n masa apicultorilor, fie
intr-un limbaj care le confere o ct mai la1gli accesibilitate, fie
transpuse n tLtile.
Lucmrea de aceste deziderate nu numai atit.
Om de apicultor autorul o
la actualizarea literatu?"ii autohtone de specialitate, trecind
prin filtrul JYrOprii cele mai importante mai noi materiale
n de peste hotare adaptnd p1"incipiile generale
atit la - cu totul speciale - ale api-
cultwii moderne, cit la cele ale familiei de albine, ca organism social
cu mare de deplasare. acestei descrierea diver-
seLor boli ale albinelor n tematica se cu
unele capitole de mare actualitate naturale a mate-
f"ialultti biologic apicol, utilizarea a medicamentelor, folosirea
plantelor medicinale n combaterea bolilor la albine,
etc.), ntregul ansamblu de elemente ce la asigurarea
albinelor fiind prezentat de o realistlf.
Este deci o lucrare pentru omul iscoditor al tainelo1
albinelor, in care att cel ce vrea mai mult ct cel ce vrea
doar cu ce-i trebuie. De aceea apreciez eli ea va con-
stitui un ajutor n activitatea medicilor veterinari, inginerilor
tutwor celo1 care se cu. apicultum n noastrli.
Dr. GAVRILA POPA
Prorector al Institut ul ui Acronomlc
3
INTRODUCERE
Apicult ura se n diferite de ce n-am
spune-o, mai dificile decit in trecut. familiilor de albine a
crescut, stupinele mici locul stupinelor mari de tip industrial,
tlora a fost prin masive melifere tntre ele
in timp de rentabilitate este din zi n zi mai
strins de pastoral, mai vorbim de chimizarea
agriculturii, care ea pune amprenta asupra de azi.
De notat noile in care se apicultura au
produs importante tn patologia ultimii 15 ani fiind
prin cea mai din acest punct de vedere.
Pozitiv a fost faptul prin utilizarea antibioticelor cu spectru larg de
bolile bacteriene virotice au retrocedat mult n ierarhia gra-
combaterea lor nemaifiind o a urmare, unele din
acestea au fost scoase din grupa bohlor supuse sanitar-vete-
rinare (puietul n sac), iar la altele - loca loca
perioada de s-a redus de la un an la 60 respectiv, la 30 de
zile. In schimb, tot n ultimul timp s-a nregistrat o exacerbare a bolilor
micotice parazitare. mult timp n apusul Europei, ascosferoza
(puietul s-a extins de o attt in
acestui continent, ct pe continentul american, pre-
tn toate stupinele din zonele nou afectate. Nosemoza,
tn ca clinice cu ajutorul tumagilinei, a fost
sub tn toate cu intr-un pro-
cent deosebit de mare (80% din stupine 40% din stupi); procent
care ar atinge probabil limita diagnosticul ar fi stabilit
eu o mai (microscop electronic de ex., care
nu numai sporii ci fazele intermediare de dezvoltare ale
parazitului). Din Orientul Extrem varrooza a migrat tn mijlocul
Europei, salturi n continentele african sud-american.
n prezent, principalele care se puneau tntr-o ast-
fel de erau : ,.ce a determinat ce a favorizat extin-
derea acestor boli", fiind elucidarea acestor chestiuni oferea
premizele stabilirii metodologiei de combatere, respectiv de distrugere a
agentului cauza! prin tratament medicamentos de tmpiedicare a
dirii lui prin suprimarea tuturor de care dispune n acest sens.
In noua ce apicultura tn care
fenomenul patologic, o astfel de nu mai satisface. Este
5
cert marile apicole (mii de familii de albine, fiecare for-
din zeci de mii de indivizi, care la zece km
sug nectarul flori) uneia sau alteia din
bolile transmisibile ; stupinele industriale stnt necesare,
ncadrate organic in ansamblul agriculturii socialiste.
Este de asemenea neindoielnic pastoral, antrennd
vehicularea pe sute de km a zeci de miliarde de albine (numai n
principalul mijloc de difuzare a bolilor, acest
mod de este o pentru o mare
Este patogeni ai nosemozei puietului
snt omniprezenta acestor n n stupi,
precum invulnerabilitatea de medicamente a formelor lor de
eficacitatea tratamentelor sau, n cel mai fe-
ricit caz, la permanente, cu toate negative.
din impasul acestor de n
nu numai pe apicultori ci pe (mai ales dnd
stupina este concomitent de mai multe boli care toate
tratament general), este numai prin adoptarea unei noi linii de
n combaterea bolilor la albine anume axarea de-
puse n acest sens pe naturale a familiei de albine
restrngerea actualei prioritare de distrugere, cu mijloace tera-
peutice, a agentului patogen numai la bolile cu un caracter net de invazie.
a fi de categoric ca dr. Rousseau (regretatul condu-
al comisiei de patologie a APIMONDIEI) care
"agentul patogen nu nimic, terenul este totul",
sesc a familiei de albine,
cum numai un fenomen uimitor, aproape miraculos, ar putea o
Este motivul pentru care capitolul de profilaxie din prezenta lucrare se
in principal cu studiul factorilor care au asigurat pe vremuri
ca din confruntarea trecutului cu prezentul rezulte
ce ar putea apropia de valoarea ei
In rest, m-am ofer cititorilor cit mai practice
privind diagnosticul combaterea bolilor pe deplin cunoscute, iar n
bolilor despre care nu spus ultimul cuvnt am
tat expun ct mai pe larg rezultatul ntreprinse n
prezent, emise n cu originea acestor boli apre-
cierile asupra tratamentelor ncercate, tn scopul ca apicultorii, cu ex-
pe care o au prin permanente pe care le fac,
verifica, confirma sau infirma aceste rezultate sau teorii. De ase-
menea, am ncercat sistematizez dimensionez cuprinsul in func-
de a capitolului sau bolii respective (chiar
pe alocuri am venit n conflict cu tot n scopul unei cit mai
depline arQ prevederile legale ce
ralea familiilor de albine.
in ncheiere dr. doc. M. Marin, laboratorului
de patologie din I.C.P.A. dr. P. Agachi, din cadrul
laborator, pentru la ridicarea nivelului tehnic
respectiv, la ilustrarea acestei
6
1

.-
Li
ll
c
SUMARE DE PATOLOGIE GENERALA
Majoritatea bolilor la albine sint determinate, ca la celelalte
specii de animale, de diverse minuscule ce se in
interiorul sau la exteriorul organismului se pe seama aces-
tuia, provocnd leziuni anatomo-patologice care
adesea moartea individului. In limbaj medical aceste vie-
sint denwnite patogeni, etiologici sau cauzali.
Astfel, loca loca paratifoza septicemia sint
produse de o bacterie (boli bacteriene) ; puietul in sac, paralizia, boala
au la origine un virus (boli virotice) ; puietul puietul
pietrificat, melanoza snt cauzate de o (boli micotice) ; iar no-
semoza, amibiaza, acarapioza, varrooza brauloza au drept deter-
un parazit (boli parazitare).
Unele dintre microorganismele patogene n mod curent n
corpul albinei numai n anumite devin Al-
tele din contactului - direct sau indirect - cu
alte albine ncep imediat invadatoare, sau pen-
tru a se o a organice de n ce pri-
organice de ale albinei, unele din ele snt
ale unor organe specializate n acest sens, ca atare, altele
snt elaborate n cursul la contactul cu patogeni, iar al-
tele snt mprumutate din din arsenalul plantelor.
n linii mari, atit a patogeni, cit a mij-
loacelor organice de se impune ca o necesitate, seama
este vorba de principalii factori in conflict bolile pe care
ne-am propus le studiem nu snt dedt o a acestui conflict.
PATOGEN!
Bacteriile sint organisme microscopice formate dintr-o
nucleu distinct (prin metode speciale de colorare au fost
puse in cromatice, care ar putea fi considerate drept
nucleu). Din punct de vedere al formei ele pot fi sferice-coci, cHin-
7
drice-baclli, tncurbate-vibrioni sau spirale-spirili sau (fig. 1).
Unele sint imobile, altele se cu ajutorul cililor sau flagelilor, pre-
lungiri protoplasmatice cu aspect de ondulate, 1ungi
Unele izolate, altele snt grupate cte - diplococi,
diplobacili -, patru cte patru - tetracoci, tetrade -, n -
stafilococi - sau n - streptococi (fig. 2).
Bacteriile se prin diviziune (sciziparitate), co.rpul
lor n iar acestea n fapt ce
permite ca n cteva ore ia mii de n
cazul cnd ele de hrana temperatura ea ali-
unele din ele snt heterotrofe, respectiv ca
numai organice, din nu au capacitatea de a sinte-
tiza aceste pe seama anorganice, altele snt autotrofe,
avnd posibilitatea realizeze materia prin p:s:elu-
crarea anorganice : bioxid de c;:arbon, minerale,
etc. se face prin fenomen prin care elementele nutri-
tive trec din n care bacteriile n eorpul acestora (care
cea 80% prin membrana
de presiune a celor lichide. deci n Upsa apei baete-
riile nu se pot de unde se poate trage concluzia lupta mpo-
triva este .o de impotriva bacteriilor. ln ce
unele au nevoie de oxigen (bacterii aerobe), altele
nu numai se pot lipsi de el ci, mai mult, nu se pot dezvolta dect fn
lui (bacterii anaerobe).
Fig. 1. Forme tie bacterii : a - coei;
b - bacili ; c - spirili ; d - v1brioni
.
.
.
..
.
.
l1

..
.::
()
.
1) o
\)
ll
a
()
.
.
.
.

.
.
::

:(, ..


. -: .. : ..
... .. ,.
., = ...
.. . ..... :.
,:: c
;'ig. 2. de bacterii: - ctiplo-
coci ; b - tetra.cocl ; c - sWiloooci i
d- strreptococi
Temperatura razele solare, diferite chimice au a
asupra bacteriilor. Pentru a atunci
cmd se n nefavorabile, unele bacterii dau la
a
spori, rotunde sau ovale, situate la sau la mijlocul
celulei bactftriene (fig. 3). sporilor la fi-
zici sau chimiei este foarte mare, unii dintre ei viabilitatea
timp de zeci de ani (ex. sporii B.
ricane). Cnd redevin
favorabile, sporii
dau la noi corpuri bacte-
riene, care ncep se nmul-
exercite
asupra organismului
care o
ndeplinesc, forma a
bacteriei este de
iar cea se
de n-

Bacteriile pot fi eultivate n
laborator prin crearea pentru fie-
care specie in parte a celor mai
favorabile sub raportul
hranei (mediu de
Culturile bacteriene sint
necesare pentru studierea cauze-
lor care sau
dezvoltarea bacteriei respective,
larvae, agentul cauzal al locei ame-
Fig. 3. gp.n bacberienl : a- &por cen-
tral nedeformaut ; b-epor deformant. :
c-spor sub terminal; d-spor terminal
testarea unor medicamente noi, prepararea de seruri vaccinuri, sta-
bilirea diagnostlcului bolii (diagnostic cultural, pus pe baza aspectului,
mirosului etc., al culturii bacteliiene, sau diagnostic elriperimental, sta-
bilit prin ncercarea de a reproduce boala la animale din specie)
Virusurile sint cele mai mici mai 5im.ple .forme de
ba"teriile se n microni (a mia parte dintr-un milimetru), vi-
rusurile se in milimicroni (a mia parte dintr-un micron). Ele
sint de mici nct nu pot fi la microscopul ci nurnal
la microscopul electronic, care imaginea la 206 000 de ori.
Se mai numesc virusuri fltrabile, prin .faptul dimensiu-
nilor reduse, trec prin filtrele care bacteriile. ln ce con-
viTusul nu este format dintr -o cu mem-
eventual cu nucleu, ci numai dintr-un grup de molecllie de
acizi nucleici, nconjurat de un oarecare fapt ce
intre altele, ncepe dincolo de respectiv in forme pre-
celulare. El este lipsit de asemenea de fiind nevoit fc-
echipamentul enzirnatic al gazdei pentru a-1i sintetiza sub-
nutritive.
Multiplicarea virusului n organism produce perturblri mai mult
sau mai grave, specifice. Faptul fiecare virt.l5 produee
simptome leziuni anatomo-patolegice caracteristice diac-
nosticul virozei pe care o ln celula infectat!, tn jmul sau tn
interiol'U] nucleului ei, apar de nL5te de asemenea
9
caracteristice, numite incluzii celulare, care la identificarea viru-
surilor. distrugerea unei celule, particulele virale se pe o
din pentru care are tabloul patologic am-
plifidndu-se cu multiplicarea acestor particule.
fizici chimiei o asupra virusu-
rilor. Astfel, de 55-60C majoritatea virusuri-
lor n 10-30 minute. Cind particulele virale snt nglobate n materii
uscate este o de 100C pentru a le distruge. Lu-
mina le n 1-6 zile vara ntr-un timp de zece ori mai
mare iarna. Sub de sau de formol 2%
majoritatea virusurilor nu mai mult de 10 minute.
snt animale sau vegetale care pe seama
altor le daune, boli sau chiar moartea. In
organismul animal ei pot se cu digerate din
intestin, cu singele sau cu rezultate din distruse.
locul unde se mpart n categorii :
care se la exteriorul organismului (Braula coeca, Varroa
jacobsoni) care se n interiorul organismului
(Nosema apis, Malpighamoeba mellifica). Unii dintre ei snt per-
ntreaga n sau temporari,
cnd numai ntr-o a metamorfozei lor.
Fixarea dezvoltarea n organismul constituie
procesul de invazie. Se invazie gradul de acumulare
al parazitului n familia de . albine gradul de al
la familiile de albine dintr-un anumit teritoriu. Intensivita-
tea poate fi medie sau n timp ce extensivitatea se ex-
n procente de familii contaminate.
Invadarea organismului cu animali se infesta-
n timp ce invadarea organismului cu bacterii patogene, precum
la agresiune numele de
nea poate fi : spoliatorie - de sustragere din hrana, sngele
sau gazdei -, - de compresie, perfo-
rare sau traumatizare ,-, - de iritare consecutiv de infla-
mare -, - de intoxicare, exotoxinelor eliminate de
n timpul a endotoxinelor eliberate de ei ce mor,
prin descompunerea corpului lor.
Ciupercile, numite fungi sau micete, un grup de
foarte diferite ca (se cunosc n prezent cea.
200 000 specii), dar care au o din-
tr-un aparat vegetativ un aparat de reproducere. Unele ciuperci sint
folosite ca alimente, din altele se extrag antibioticele. Pe noi ne inte-
acele ciuperci microscopice care nociv asupra oame-
nilor sau animalelor. Denumirea de micete se faptului
aparatul lor vegetativ se compune dintr-un miceliu sau tai. Privit la
microscop miceliul apare format din numeroase (filamente)
numite hife, tmpletite intre ele ca o O astfel de es.te .con-
dintr-o n de tub, avind n interior o
prin transversali (septe) intr-o se-
10'
rie de fiecare cu mai nuclei, ceea ce consti-
tuie o pentru ciuperci.
micetelor se face pe cale sau In
primul caz unor noi indivizi se fie prin inmugurire,
fie prin spori. In cazul sexuate, oul din care va lua o
din cqntopirea a elemente de sex diferit.
Avnd rol de multiplicare, sporul micetelor se de sporul
bacterian, care, cum am este numai un element de rezis-
El se din miceliu, fie direct, fie pe organe separate nu-
mite bazidii sau conidiofori. Ciupercile cu miceliul pluricelular cu
corpuri de fructificare (asce) fac parte din clasa Ascomycetes, iar cele
la care sporii se pe organe speciale fac parte din clasa Basi-
diomycetes.
micetelor se face pe de respectiv pe
de organice, spre deosebire de celelalte plante, care,
avind nutritive din anor-
ganice, cu ajutorul luminii. modul cum se ciupercile se
impart in saprofite, care folosesc organice provenite din corpul
moarte, parazite, care se pe seama vii, fo-
losind a acestora. Unele sint parazite sau saprofite
obligatorii altele snt parazite sau saprofite facultativ

MIJLOACE ORGANICE DE AP AB.ARE
Imunitatea este starea de a unui organism
de microbilor patogeni sau a toxici ai acestora.
Este mijlocul cel mai important de al animalelor chiar al
plantelor, realizat prin adaptarea speciei - de-a lungul vremurilor -
sau a individului - n timpul -, la factorii nocivi ce-i

Imunitatea este de mai multe feluri : imunitate sau re-
imunitate sau Prima
n mod natural individ al speciei, cea o
numai unii indivizi.
de imtmitate datorate tegumentului mu-
coaselor, care pentru patogeni bariere ce nu pqt fi
t recute dect prin distrugerea lor. alte de imunitate natu-
datorate unor elemente humorale sau celulare, care distrug ger-
menii patogeni toxinele infiltrate n vii prin fenomenul de
Celulele fagocitare (leucocite, limfocite etc.) sint atrase de
microbii n organism, pe care i apoi fi
In unele cazwi, toxinele eliberate de microorganisme pot ucide fago-
citele, a aglomerare puroiul Se poate intimpla ca fago-
citele nglobeze microbii dar nu-i ; acesta constituie un
fenomen de microbism latent, care se poate acutiza tn cnd or-
ganismul se in deficitare. Se mai poate tnttmpla ca fa-
gocitele nglobeze microbii, pentru insectele
11
adulte dar existe posibilitatea transmiterii lor la larve, asupra
acettia nociv.
Imunitatea starea de de
un organism n cursul de un anumit micr ob, con-
flictului ce a survenit la un moment dat intre el acest microb. ln
cadrul acestui conflict, microbul sau toxinele lui elaborarea
de organismul a unor specifice nwnite anticorpi ,
care prin ne1.1tralizarea agentului patogen (numit n acest caz
.. antigen").
Un organism poate deveni rezistent de o specie bac-
n moduri :
a) prin contact direct ntre organism microbul patogen sau pro-
dusele sale de Acest gen de imunitate se
deoarece dintr-un conflict activ intre macroorganism micro-
organismul patogen ;
b) primind anticorpi specifici, care au fost de un alt or-
ganism in cursul unui conflict activ cu agentul patogen, caz n care
Imunitatea se Imunitatea este cu mult mai
eficace mai dect cea persistnd uneori
La albine respectiv imunitatea, un mare
n de ln organismul lor n mod
o serie de germeni patogeni (ai paratifozei, ai septioemiei, ai
nosemozei etc.), care pot manifesta patogenitatea dect tn ca-
zuri cu totul In cazul altor boli mai grave, ca loca sau as-
cosferoza, un mare de familii de albine la
care este ereditar familiilor fiice. Mai mult, in-
cercind se provoace bolile mai sus amintite prin introducerea n
hrana familiilor de albine a culturilor microbiene respective. n foarte
multe cazuri aceste experimentale nu Dr. Rousseau,
regretatul director al laboratorului apicol din Nice, a relatat infes-
tlndu-se experimental 2v colonii de albine cu nosemli loca
nu s-au putut decit 14 dintre ele, care erau cele mai slabe.
De asem,enea, el a faptul (constatat de foarte apicul-
tori) familiile de albine aduse din alte r egiuni se foarte
tmbolnlvlndu-le pe cele locale.
ln afara naturale dobindite, albinele mai
de g imprumutatA din arsenalul plantelor. Este
vorba de .fitonclde, antibiotice cu bacter icide fungicide pe
:::are albinele le iau de la anumite plante cu polenul nectarul
recoltat. Identificate nu numai n corpul pe corpul albinei ci n
toate produsele ei (m miere, propolis), aceste
antiblotice produselor apicole o valoare de
eare beneficiazA nu numai familia de albine ci omul.
torul P. Zinunermann, albinele produc ele insele antibiotice
(prin glanda in cantitate mai mare n timpul sezonului ac-
tiv, precum cu ocazia bolilor. Faptul s-au antibiotice pe te-
gumentui albinelor la 24 ore de la a fost considerat ca o
in acest sens.
BOLILE BAC'f ERIENE
LOCA AMERICANA
Loca este o maladie care ataca
puietul albinelor, moartea acestuia producndu-se n mod

Ea este n toate de albine, fiind cu-
sub diferite denumiri ca : loca loca sau puie-
tul putred.
ei pe este din sec. I e. n. de
scriitorul roman Calumella, numai la nceputul sec. al XX-lea s-a
o ntre ea celelalte maladii ale puietului.
Etiologie. De foarte mult timp autori apicultori au
mai multe forme de In anul 1904,
clarifice acest lucru, american White a descoperit n lar-
vele moarte un bacil care se deosebea de germenii n loca eu-
n primul rnd prin morfologice pe care le pre-
zenta n perioada de formare a sporilor. Era agentul patogen al locii
americane, care a primit numele de Baeillus larvae, White. Acesta SE-
ca un lung de 2 la 5 microni lat de 0,7 pini
la 0,8 microni, de-jur-mprejur cu cili lungi care l l a
(fig. 4).
Sporii bacilului larvae snt la mijlocul sau spre
Ei apar sub de elemente ovoide, avtnd marginile celo-
rate centrul limpede, dimensiunile lor fiind de 1,1-
1,9 microni lungime 0,6- 0,7 microni
In perioada de formare a sporilor bacilul se devine .fu-
ziform, apoi protoplasma membrana dispar, punnd
in libertate sporii smocuri de cili sau cili
O a acestui bacil este n cadavrele larvelor
moarte de loca el se aproape n dato-
pe care o are de a produce o ce
dezvoltarea altor microbi.
l 3
Pentru studierea sau pLmerea n n scop de diagnostic a
unui germen, una din metodele utilizate frecvent n microbiologie estli
cea a culturilor de laborator.
Din acest punct de vedere bacilul larvae multe dificul-
el cultivindu-se foarte greu pe mediile folosite n mod
Fig. 4. Bacillus larvae : a - forma ; b - forma ;
c - fonna
multiplicarea lui este numai pe medii speciale.
care extract de larve, extract glandul ar, extract de levuri sau de
morcov. de ou, creier, ficat. ser de iepure, ele oaie, de cal etc.
La noi n V. Bica Al. Popa (1957) au folosit n acest scop
agarul bulionul cu ser de cal 10 '
0
.
Rezultate foarte bune ele eul ti va re a B. larvae au fost ob-
folosind un mediu de stabilit de Institutul de
pentru format din lapte, de ou, agar extract de
larve. Pe fondul de culoare crem al acestui mediu apar, 24 ore
de la 37C, colonii punctiforme de culoare gri-perle, care pot
conflueze, formnd zone compacte.
Punerea n a bacilului sporilor se face prin colorarea
acestora cu albastru de metilen, violet de sau
colorantul Gram.
baciluLui. In stare (de B.
larvae este destul de fragil de fizici chimiei.
In apa la temperatura de 60C el moare in circa 10 minute,
iar sub sodei caustice sau a formolului n de 2%
el este distrus n 5 minute.
de Rothe n 1962, acest germen
in o mare sensibilitate la unele antibiotice ca : eri-
o sensibilitate mijlocie de
cloramphenicol. Nasaroff, furazolidona in ar
exercita o n de 1 Ia 200 000 o ac-
n de 1 la 400 000.
Sensibilitatea la bactericide a diferitelor cultivate este

sporilor. B. larvae de a sporula, res-
pectiv de a da la forme de atunci cind el nu mai
14
prielnice de factorul princi.pal care ex-
gravitatea locii americane. mare a acestor spori
de fizici, chimiei sau biologici, constituie un alt factor de gravi-
tate. De bacilul se tn spori moartea larvei. Sub
el ani autori (Maassen,
Hasemann, Morgenthaler) citind cazuri n care boala a putut fi provo-
prin cruste uscate de larve vechi de 20--40 ani. In sporii
peste 200 zile, la soare 1-6 iartn miere peste un an.
La de 100C, sporii de loca mor abia 8
ore. In ei pier 30 minute la 100<3, in miere snt la
105- 107C 20-40 minute, iar n abia la 120C 30
minute.
de chimiei, sporii de B. larvae s-au dovedit, de
asemenea, foarte Ei acidului fenic 5% timp
de luni de zile, a alcoolului de 96 timp de 40 zile, a cloraminei 10%
a sublimatului coroziv 0,5-1%
0
timp de cteva zile, a de
formol 5% 10% timp de 6 ore respectiv o de
5% distruge sporii 6 ore de contact, efectul putnd
fi accelerat prin expunerea la soare a obiectelor dezinfectate.
Att antibioticele cit sulfatiazolul nu nici o
asupra acestor spori. Intr-o de sulfatiazol 1% ei
virulenta timp de peste 15 luni.
puietului se prin sporii
de albinele doici cu hrana. Sporil se mai ales n larvele
bolnave sau moarte aflate in celulele sau de albine.
Albinele elimine din stupi aceste larve celulele
respective, lund n felul acesta sporii pe pe corp mai ales
pe piesele bucale. In cursul ingrijirilor date puietului ele ti transmit
sporii de loca cu destinat larvelor tinere
sau cu amestecul de polen ce ca larvelor mai
virstnice. albinele sporii in tot interiorul
stupului, pe faguri, in miere polen, pe in stuptlor,
unde ei pot timp de ani de zile.
Proviziile de miere din cuibul familiei bolnave o
de au o
s-a reactivat prin puietului cu miere ; eliminnd
miere, curba pierderilor a devenit Polenul este, de
asemenea, contaminat, ntruct tinerele albine de spori par-
la nmagazinarea polenului n celule. In faguri, sporii se
nu numai n larve ci in afara acestora, intre cele pe-
licule nimfale. Ei n ce celulelor
chiar ce acestea au fost de albine, fiind o de in-
atunci cind ceara din faguri va fi la
producerea de faguri artificiali, a fi
Difuzarea maladiei de la o familie la alta pre-
cum de la o la alta, se face prin intermediul albinelor
care mierea familiilor de prin trntori, prin
prin uneltele din prin schimbarea fagurilor de la
15
un stup la altul, prin cu miere prin
ai stupului (in primul rind prin molia de in prin cum-
de material biologic apicol - familii, roiuri, - din stu-
pine contamlnate.
Introducnd un infectat ntr-o familie sau
dindu-i n un triturat de larve bolnave, se aproape cu
se puietul acestei familii. rezul-
tat se atunci cnd se o familie cu mierea
dintr-o familie
Patagenie. cu hrana, sporii n intestinul
larvelor, unde germineaza 24 ore de la ingerare se
!n bacili. Se pare mediul intestin.al nu este prielnic pentru n-
acestor germeni, fie fie din
cauza de .lilultiplicarea are loc n hemo-
ce microbtll a peretele intestina!. Faptul ba-
cUii trecere de n stadiul de (stadiu ce
coincide cu de din intestin) morta-
litatea prin septicemie a puietului abia Organismul
larvei se prin fenomenul de ei de
rare snt diminuate prin toxina de B. larvae n mo-
mentul distrugerii lui de fagocite. S-a constatat to:tina este ter-
puietului de albine cu o de B. lar-
vae o la 600 moartea larvelor prin intoxicare.
In larvele bolnave culoarea
nu
Familia de albine se de prin eliminarea larvelor bol-
nave, ceea ce in general numai nainte de moartea acestora.
S-a demonstrat albinele sesizeazl nainte ca omul
da seama de ea prin de pe care o fac,
familia ntr-o stare de sau de
O astfel de nu familiilor de albine
respective, ea un pericol pentru celelalte familii, pen-
tru de ce de devin neprielnice, sau activita-
tea de larvelor se ac-
atunci ascuns, devine aparent.
locii americane depinde de o serie de factori. expe-
<imental ea poate fi n orice anotimp al anului- cu
c.:a n stup se puiet - , in naturale boala apare de
mai tirziu decit loca atingnd apogeul n a doua ju-
a verii. Se pare boala, mai de factorii
de mediu dect celelalte boli ale puietului albinelor adulte, este to-
de mari din timpul verii. Ea poate
la familiile puternice, acestea molipsindu-se de obicei cu mierea
din familiile bolnave
Loca nu se de la sine. nu se iau
imediate de combatere, larvelor moarte nencetat.
lor contribuie la contaminarea albinelor
16
zarea la puiet, iar mare la celulelor perma-
sursa de In ur.ma unei puternice fa-
miliile de albine pier la verii. Cele slab in!ectate pot re-
zista iarna, din cauza lipsei de albine tinere ele pier de re-
guli timpuriu sau, ceea ce este mai rencep ciclul
patologic cu noua de puiet.
Simptome. ln loca simptomele se la aspectul
fagurilor cu puiet bolnav la pe eare le larvele
contaminate.
ce larvele mor n celulele se produc
caracteristice la nivelul acestea o culoare mai n-
la nceput devenind mai trziu
Din plate sau bombate, cum erau n stare ele se esca-
se sau se La nceputul bolii aceste celule snt
se greu. Ele devin n scurt timp din ce in ce mai nu-
meroaie, prin o ocupa n cele din rama n totalitate (fig.
5 color). Albinele nu pot sau greu celulele cu puiet mort,
incit nu pot oua n
aceste celule, fapt ce duce la apa-
unui puiet di.spus neuniform,
spre deosebire de
cel din familiile sAnAtoase, care
este compact. Larvele
moarte pierd forma culoa-
rea. se se
devenind apoi crem n cele din
brune. In timp con-
lor se ntr-o
care se ntinde sub
de filament atunci cnd
se introduce n ea un de chi-
brit se scoate aceea. Des-
compunerea larvei moarte justi-
denumirea de "puiet putred",
ntruct ea pare fi suferit un
proces de In cazuri
recente, acest puiet un mi-
ros caracteristic, ce nu se ntl-
n nici o maladie
anume de clei de
zit sau de mucega. Pe
trecerii timpului larvele se
masa se reduce progresiv'
ce se ntr-o
n lungul peretelui infe-
Fig. fi. de infectat cu locA

rior al celulei, de care este strins n fel nct albinele nu o
mai pot desface. Extremitatea a larvei apare uscare ca
un mic tubercul dur, la intrarea in se
mult timp permite bolii (fig. 6).
17
Ca aspect general, familiile de albine bolnave par demqralizate,
manifestnd apatie inactivitate, atitudine cu cea care
de obicei lipsa Acest aspect are o mare In
perioada primelor de cind deschiderea stupilor
nu este
DiagnosticuL. La nceputul bolii diagnosticul locii americane, bazat
numai pe aspectul puietului fagurilor, este adesea greu de stabilit
avnd n vedere celulele infectate snt modificate, iar resturile
de larve moarte sint reduse ca abia vizibile. In cazul unei in-
fectii masive, n care albinele nu mai pot face
larvelor simptomele bolii devin aparente diagnos-
ticul clinic este posibil.
In loca se clinic
- aspectul al puietului pe fagure;
- moartea larvelor ;
- a larvelor moarte ;
- mirosul de clei de incins ;
- cojilor uscate a butonilor cefalici n cazurile vechi
- la celulei a larvelor moarte, att nainte, ct
uscarea acestora (fig. 7 v. color).
A vnd in vedere ale sau.
larvelor moarte se pot uneori intilni n alte boli ale puietului, ca de
exemplu n loca puietul n sac, puietul intoxicat, puietul
etc., este necesar se pentru precizarea diagnosticului,
la examenul microscopic. Pentru efectuarea acestui examen se va tri-
mite la laborator o de 15/20 cm dintr-un fagure cu larve-
moarte, ambalat n fel nct nu fie deformat n timpul transpor-
tului. Proba trebuie fie de o serie de date privi-
toare la adresa proprietarului stupinei, de familii din
de familii bolnave, matricol al familiei din care s-a
recoltat proba, data cnd a boala, tratamentele aplicate re-
zultatul acestora etc.
Prognostic. Loca este o datoritf factorilo'
mai sus anume : capacitatea agentului patogen de a sporula,
mare a sporilor, larvelor moarte la celulei
participarea a albinelor - prin lor de a elimina masa
crustele n care s-au transformat larvele moarte - la
pndirea att in stupi, ct in exterior.
Tratament. In combaterea locii americane trebuie, mai mult de-
ct n orice se unei com-
plete durabile, n locul alteia ndoielnice de moment. Limitarea
de combatere numai la tratamentul medicamentos este o prac-
care nu boala, ci
o in de pentru
stupii stupinele din jur, se activeze imediat ce medica-
mentele nu mai sint prezente n stup. O astfel de impune re-
18
petarea tratamentului la se cu un consum mare de
medicamente, contribuie la reducerea bolii. Trebuie
avut n vedere medicamentele, oricare ar fi ele, nu decit
asupra formelor vegetative ale patogeni numai asupra ace-
lora care se in organismul larvelor (sau albinelor in cazul bolllor
acestora). Ele nu au efect asupra sporilor nici asupra germenilor
care se pe faguri, n miere, n polen, pe stupului sau pe
corpul albinelor.
La fel de este practica de a se trata numai familiile re-
cunoscute ca bolnave, fiind in specificul familiei de albine,
din zeci de mii de indivizi, n momentul cnd semnele de
au devenit vizibile deja n jur alte familii contaminate, sau
care se vor contamina n perioada imediat
In n de combatere trebuie se mai seama
familiile de albine slabe nu snt n valorifice tratamen-
tul, ntruct acesta, orict de eficace ar fi, nu poate compenseze in-
capacitatea acestor familii de a elimina materialul infectat, de a nlo-
cui - prin - larvele moarte, de a produce n cuib
de care depinde o n timp, de
aduna hrana
cont de aceste principii unanim recunoscute ca valabile,
care se iau intr-o stu( de loca trebuie
vizeze obiective anume :
a. Inactivarea formei bacilat e a agentului patogen crearea n
sinul familiilor de albine a unor improprii pentru germinarea
sporilor.
b. Asanarea stupilor prin distrugerea sporilor.
Primul obiectiv se prin tratamentul medicamentos
are ca rezultat ncetarea la puiet restabilirea
productive a familiilor bolnave.
Al doilea obiectiv poate fi atins prin distrugerea materialului in-
fectat, prin transvazarea albinelor prin el urmind m-
piedice bolii n ncetarea tratamentului medi-
camentos.
In tratamentul locei americane sulfamido-terapia antibio-tera-
pia au dat rezultate ele omornd sau mpiedicnd nmul-
B. larvae, a avea vreo asupra sporilor.
Din grupa sulfamidelor se polisulfamida (plurisulfanul sau
suzotrilul) sulfatiazolul, iar din grupa antibioticelor oxitetraciclina
(teramicina), intr-o oarecare tet.raciclina, eritromicina
cloramfenicolul. De n S.U.A. sulfatiazolul nu este apro-
bat pentru combaterea bolilor la albine, din este greu degra-
dabil, iar rezidiile pot contamineze mierea.
necesare de medicament pentru tratamentul unei fa-
milii de putere medie snt n general de 3 g pentru
sulfamide de 1,5 g pentru antibiotice. tn ce doza
aceasta din 1 g de trei ori la interval
19
de 7 zile - pentru sulfamide - de 0,5 g, tot de trei ori din
7 in 7 zile, pentru antibiotice.
Dintre medicamentele mai sus-amintite, sulfatiazolul terami-
cina se de aprecieri unanime in ceea ce eficacitatea Yn
tratamentul looei americane in snt folosite cel mai frec-
vent in acest
Sulfatiazolul se n sub de 20"/o, o
de 10 ml 2 g
Teramicina este un antibiotic cu spectru larg antibacterian, avind
avanta jul de sulfatiazol este eficace n loca care
sau se uneori cu loca Se ca o
pulbere de deosebite - la rece
ntuneric - pentru conservarea terapeutice.
Ambele medicamente se la familia de albine fie
sub de sau suspensie n sirop de fie n de
sau n Indiferent de forma de administrare, este
necesar ea fie bine n masa
preparatului respectiv, n fel nct respecte cu rigurozitate doza
pentru fiecare familie de albine.
Prepararea siropului medicamentos se face n felul
- se cantitatea de medicament ntr-o cantitate
de ;
- se n cantitatea de sirop
pentru familiilor ce vor l tratate, cunoscind pentru sul-
famide se o de 1 %o (o
de 10 ml suliatiazol 20% la 2 litri sirop), administrindu-se pentru fie-
care familie cte un litru, de trei ori, la 7 zile interval iar pentru anti-
biotice (in pentru amestecul din 1 g l a
un litru sirop, admlnistrndu-se cte 0,5 1 de 3 ori la 7 zile interval.
de n sirop de poate fi nu
numai n ci prin stropirea fagurilor; puietului albinelor.
Se vor respecta dozel e intervalele dintre
mai sus, iar stropirea se va face cu un pulverizator, n fel
nct siropul nu de pe faguri sau albine, ci doar le umecteze.
Se va avea de asemenea se evite n care scop tra-
tamentul se va face seara, iar la stupi vor fi reduse.
Institutul de cercetare pentru din R. S.
Romnia a realizat produsul Locamicin, care 2,5o/oo
n se n 5-6 doze a cte 100 g la inter-
val de. 5 zile.
ln aplicarea tratamentului medicamentos trebuie respectate
toarele reguli :
a. Familiile de albine tratate vor primi doza de medica-
ment, fiind sistarea prescrise in momen-
tul semnelor de
b. Tratamentul se nu numai familiilor bolnave, ci tntre
7
gului efectiv de albine din stupina Familiile slabe dar active
20
vor fi unite nainte de tratament, iar cele slabe bolnave sau
lipsite de dinamism vor fi distruse.
c. prin tratamentul medicamentos trebuie
se pe o de timp, pentru a permite efec-
tuarea n acest interval a de asanare a stupilor bolnavi prin
distrugerea sporilor. Este necesar deci ca tratamentul fie continuat
n anul ntruct pentru schimbarea tuturor tagurilor, atunci
cnd in snt multe familii bolnave nu se pot mprumuta faguri
de la familiile este nevoie de o de cel 2 ani.
Tratamentul trebuie terminat cu 15 zile nainte de culesurile
principale.
Ca linie de distrugerea (sacrificarea) va fi in
cazuri :
- la fagurii cu J?uiet bolnav ;
- la familiile slabe atinse de ;
- n cazurile sporadice de care apar ntr-un teritoriu con-
siderat atunci Ga indemn ;
Ea trebuie fie de tratamentul medicamentos
al tuturor familiilor din eventual de transvazare. Sacrificarea
se prin asfixiere cu bioxid de su.lf (realizat prin arderea sulfu-
lui), n momentul n care toate albinele sint in interiorul stupului.
Prin lege se prevede acordarea de pentru sacrificarea
familiilor de albine de medicul veterinar, cu ca lm-
fi fost tn termen de 48 ore de la data cnd a
fost iar proprietarii fi luat toate necesare pen-
tru prentmpinarea
Transvazarea albinelor, sub denumirea de metoda
roiurilo:r artificiale, din eliminarea puietului bolnav
albinelor, printr-un procedeu ce roirea Ea poate fi
sau Transvazarea se de n modul
: cind albinele snt t oate n stup, de seara, snt pe-
riate cu matca) intr-o (sau cu
un sistem de Acest roi artificial se duce undeva la rece intu-
neric (ntr-o de exemplu), unde se timp de
2----3 zile, ce alpinele incep pe fundul de
foame. La zilei a treia, sau cel mai curind 48 ore, roiul
este mutat ntr-un stup curat dezinfectat, numai cu faguri
artificiali. Aici albinele primesc din (miere
sirop de in care se 1 g de sulfatiazoL Metoda este
numai vara, pentru ca albinele
timp faguri! de puiet necesare unei bune ier-
Pentru motiv ea nu se dec1t la familiile puter-
nice, sau devenite puternice prin unire, precum la familiile realizate
prin adunarea fagurilor cu puiet de la familii infectate. transva-
zare, intreg echipamentul de fagu1i din stupU va fi reformat
(n fel nct nu ocazioneze germenilor existenti n
miere iar stupii tot. echipamentul care a venit 1n contact
ca ei voc fi
21
trebuie la ntreg materialul care a venit n
contact cu sporii B. Jarvae : stupii, uneltele echi-
pamentul de lucru, vatra stupinei etc. de tre-
buie cu cea mai mare
Stupii cu caturile, corpurile, !?i celelalte
se cu o de 4% n
reprize. Mai nti se face o de pentru nmu-
ierPa degresarea resturilor de propolis, pete de diaree, mur-
etc. Se apoi aceste resturi printr-o in-
mai mult la ncheieturi. Se apoi cu
se la soare timp de cel 6 ore, care se nde-
soda prin cu se se exte-
riorul stupilor. stupilor se mai poate face cu de
formol 4
111
o. n care caz echipamentul trebuie sub dezin-
fectantului timp de 6 ore, sau cu o de 10/o, n rare caz estE.'
o expunere de numai o
Uneltele utilajele metalice se prin Hambare, iar
echipamentul de prin fierbere timp de 30 minute.
Se distrug prin foc in aer liber : albinele care au fost asfixiate,
albinele moarte resturile care au fost n stup, stupii vechi care nu
mai fi e obie>ctcle din paie sau trestie etc.
Mierea din stupii se prin diluare
cu o cantitate de prin fierbere cnd revine la volumul
neputind fie sau n hrana albinelor.
Pagurii nu pot fi n conditii de nici nume-
cheltuiala volumul mare de necesitat de
ei putnd fi in mod mult mai eficient prin ceara
lor prin lichide antiseptice nu rezultate, ntruct dezin-
fectantul nu n ceJule nici n larvele uscate. Nici sterili-
zarea cerii nu se poate face de apicultor, ea necesitnd
acesteia la o de 120G timp de cel 30 minute,
ceea ce nu se n topitorul solar sau prin fierbere n ci
numai n autoclave cu vapori sub presiune. Pe de parte, motive de
ordin igienic se opun ca apicultorul se ocupe de fagurii
pentru el ntrzie n felul acesta eliminarea agentului patogen din
ln procedeul cel mai indicat este ca fagurii
n fie cu la centrele de colectare, cu
provin din familii de albine bolnave de

In cazul unui mare de faguri noi, vor fi
(exceptindu-se cei cu semne de cu vapori de for-
moi, depozitndu-se fagurii in dulapuri sau in camere bine nchise, fn
care se supune la (pe un de ex.) o cantitate de formol
comercial.
ai Laboratorului veterinar din
cel mai eficace mai economic dezinfectant pentru este
hipocloritul de sodiu, el dovedind o mare putere o n-
muiere a fagurilor timp de 30 minute ntr-o de
22
hipoclorit de sodiu, s-a constatat sporii de B. larvae pierd capa-
citatea de germinare. Deziniectantul in nu este toxic pentru
albine, iar fagurii snt bine de acestea.
In mod practic, combaterea locei americane ntr-o bol-
se va protocol :
- controlul tuturor familiilor de albine, pentru identificarea fa-
miliilor bolnave, a celor slabe, precum a fagurilor cu mult puiet
bolnav;
- distrugerea familiilor bolnave, n cazul cind snt slabe, precum
a fagurilor cu mult puiet bolnav din familiile cu ;
- unirea familiilor slabe ;
- aplicarea tratamentului medicamentos la toate familiile din

- mutarea familiilor n stupi sem-
nelor de ;
- in cazul cind snt familii bolnave se trans-
vazarea albinelor reformarea intregului echipament de faguri, pen-
tru lichidarea focarului de de asemenea pentru scurtarea
perioadei de Transvazarea se va face pe foi de fagwi artifi-
ciali, cind ea are loc in prima a anului, sau pe faguri goi,
din familii cnd are loc in al doilea se-
mestru al anului. In acest ultim caz, ce albinele au consumat
doza de medicament (0,5 g sau 1 g sulfatiazol intr-un litr u
sirop), cuibul familiei va putea fi completat cu faguri cu miere po-
len, de asemenea de la familii ;
- stupilor a echipamentului lor, mu-
tarea familiilor sau transvazarea albinelor ;
- a tuturor stupilor cu ocazia puneni
ia iernat, cnd se va scoate reforma un ct mai mare de fa-
guri de cuib din fostele familii bolnave. In cazul cnd stupi-
oei permite, se vor reforma fagurii acestor familii, ei fiind nlo-
cu faguri cu miere polen din familii
- in anul stupina va fi chiar nu au
semne de
Prevenirea. Pentru a prentmpina locei americane se re-
respectarea cu a regulilor de profilaxie -
descrise pe larg la capitolul respectiv -, avind ca scop de a evita
trunderea sporilor in sau, cnd acest lucru nu a de a
opri lor la celelalte familii de albine.
Fortificarea familiilor - prin metodele cunoscute -
are ca rezultat sporirea naturale a proprii de
ea constituind un auxiliar in lupta !mpotriva bolilor
in general a celor contagioase tn special.
Loca este o sani-
tare veterinare. Ea atrage carantinarea stupinei pe o de 60
zile de la semnelor de executarea
finale.
23
J.OCA EUROPEANA
este o a puieiulw de.>
cJbine, dar, spre deosebire de loca a etiologie e!:>te
!')inE> Ja ei (ntr-o care nu a putut
fi m prezent) mai multe specii bacteriene.
Denumirea bolii ar putea face se maladie nu
decit in Europa. Ea este pe toate continentel r
n toate de albine, fiind sub denumirea
de loca sau loca urt mirositoare. De altfel, n 1906 cele
Joci nu erau ele fiind cunoscute numai sub numele
de .,foulbrood" (puiet sau Phillips a fost acela care,
scriind la lucrarea lui Whl te (1906) despre bacteriile din
a folosit pentru prima termenii de ,.european" .,ame-
rican" JlleRtru a accentua deosebirile dintre cele forme de
Etiologia locei europene este faptului n in-
testinul larvelor bolnave sau moarte de se ntlnesc mi-
crobi anume : Bacillus (Stre.l'tococcus) pluton, Bacillus alvei,
Bacterium eurydice, Bacillus orpheus (laterosporus) Streptococcus
apis (fig. 8).
Nu s-a ajnns la o unanimitate de ln ceea ce
agent cauzal. Unii autori (White, Wille, Alexandrova) con-
bacteria care boala este Bacillus pluton, iar celelalte-
snt bacterii secundare, de care
numai ce s-a produs.
Autorii germani (Borchert, Morgenthaler) socotesc mi-
crobti mai sus pot reproduce - unii singurt, tntre
ei - forme independente de scindnd ceea ce este n general cu-
noscut sub denumirea de "loca n trei maladii distincte
anume:
- loca de Bacillus pluton ;
- loca avnd ca cauzali B. alvei, laterosporus.
gracilesporus apidarium ;
- pnietul acru determinat de Streptococus apis.
pentru a nu crea confuzii in mintea apicultorilor, mai ales
simptomatologia formelor de mai sus amintite snt
foarte iar tratamentul este acela)i, vom descrie n con-
tinuare acest sindrom sub denumirea de loca
Speciile bacteriene ntilnite n loca - men-
pe scurt - caractere :
- Streptococcus pluton este un microb polimorf. cel mai adesea
rotund, cu dimenshmi cuprinse intre 0,5 1 micron, prezentndu-se
:.ub de elemente izolate, n sau m El este
.imobil, nu poate fi colorat cu metoda Gram. Numele de
Streptococcus (n locul celui de Bacillus), i-a :f0st dat de Bailey tn annl
1956, cnd s-a lui tn pe medii spe<:iaJe_
24
e.
Fig. 8. n loca
: a - Sreptococcus plu-
ton ; b - Bacillus alvei ; c - Bac-
terium eurydice ; d - Bacillus ar-
pheus ; e - Streptococcus apis
25
In ceea ce prive!?te Streptococcus pluton poate fi
trat n suspensie la temperatura laboratorului timp de 7-10
zile, In sirop de 16-20 zile, iar n cadavrele larvelor la un
an. Sub formolului 1
11
'o, permanganatului de potasiu 0,5%,
sodei caustice 2% fenolului 3/o. microbul este distrus 5 minute.
- Bacillus alvei are forma unui lung de 2,7 microni
lat de 0,8-1,2 microni. El este mobil, Gram-pozitiv produce spori.
sporilor este destul de mare. Ei 1a fierbere timp de
36 minute, in timp ce forma moare 5 minute. Per-
manganatul de potasiu 2-4% i distruge 2-7 ore, iar n concen-
de 5/
0
o
- Bacterium (Achromobacter) eurydice se sub de
izolate sau perechi, cu rotunjite cu dimen-
siunil e cuprinse ntre 1,2- 1,5 microni. El este cultlvabil, Gram-
negativ nu
- Bacillus orpheus (Latcrosporus) are forma unui drept,
cu rotunjite. El sporul lund pe una
din laterale ale bacilului, la mijlocul lungimii lui.
- Streptococcus apis, numit Streptococcus faecalis, este o
bacterie cu dimensiuni de 0,7-0,9 microni. Are aptitudinea de
a produce acizi, ceea ce face ca mediile de laborato1 pe care este culti-
vat, sau puietul de albine omort de acest germen exale un miros
acru, de
F. E. Moeller ("La sante de l'abeille" martie-aprilie 1980),
la nceputul bolii frotiurile provenind din larve infectate cu euro-
colorate cu sau la
examenul microscopic aproape numai S. pluton. Pe ce trece
timpul, mai larvele tinere mai mult
larvele vrstnice sau prenimfele. cea. trei aproape Lot
puietul mort este de tip prenimfal. Cnd acesta a fost examinat mi-
croscopic, nu s-a mai S. pluton ci numai B. alvei. ln
colonia foarte bine la tratament iar puietul redevine normal.
In cazul cnd coloniile respective peste ele vor
n general n sezonul dar alte colonii din
stupina n pot traverseze ciclul descris mai sus.
Patogenie, transmitere. cu hrana din par-
tea albinelor doici, microbii snt n intestinul larvelor, unde
ei se toxine. microbilor se face pe
seama hranei existente n intestinul larvei, ceea ce duce la
acesteia. Pe de parte, toxinele prin peretele intestinului
n tot organismul , p1oducnd grave fiziologice,
n cele din moartea larvelor.
agravarea extinderea bolii stnt favorizate de o se-
rie de factori, care fie prin naturale a
familiei de albine, fie prin exaltarea germenilor microbieni.
Printrf' sezonul puterea familiei de albine rolul oel
mai important, loca fiind mult mai
26
la familiile sl[lbe, impachetate avind insufi-
sau de calitate. Boala apare, de obicei, in lunile aprilie-
mai se in mod diferit - uneori cu alteori
continuu - toamna trziu, cind puietului
dura din timpul verii sau unui bun cules fac boala regre-
seze, uneori ntlnindu-se chiar spontane. !n cazul cnd
un cules principal nu se albinelor un cules de se
in familiile de albine respective pentru bolii.
Larvele bolnave constituie principala de Intr-o fa-
milie albinele din vreme aceste larve, iar
bune de de care puietul ii permit re-
ziste la contaminare.
Transmiterea bolii n interiorul stupului se face prin albinele lu-
care Jarvele bolnave sau moarte prin albinele
doici, care att larvele recent infectate ct pe cele
Streptococcus pluton a fost nt lnil frecvent n glnnddl' s:.lliut re
ale albinelor doici. Poltev l? Alexandrova au ntlnit clr>seori Strepto-
coccus pluton n ovarele provenite din infectate cu
loca autori au stabilit cel mai periculos rezervor
de conservare al acestui germen snt fagurii cu
Transmiterea maladiei n interiorul stupinei se produce prin
familiilor de prin albine-
lor in timpul culesului, prin trntori (care n orice stup), prin
sau (molia de viespea), prin apiru ltorii
care fagurii albinele din stupii in stupi
sau care dezinfecteze minile, uneltele sau echipa-
mentul de
Transmiterea in regiunea sau dintr-o regiune n
alta se prin prin erori de zbor, prin trntori, prin
pastoral prin de material biologic apicol din stu-
pine infectate.
SimptomatoLogie. La nceputul bolii sau n formele Ul?Oar c de
familiile de albine atinse de loca se deosebesc greu de
cele ntruct activitatea lor se iar
larvele bolnave eliminate de al-
bine. Abia trecerea unei perioade de timp boala devine
prin depopularea familiei de albine prin mirosul acru sau de putre-
ce se la deschiderea stupului. Unul din semnele caracte-
ristice in faptul boala atinge de obicei larvele tinere de 3-4
zile, care mor inainte de a fi Numai n cazuri rare ntr-o
se la larve mai vrstnice res-
pectiv la puietul
La nceput aspectul fagurilor este normal. Cnd maladia s-a de-
clarat, se o depunere a puietului, apare aspectul
de puiet faptului au celulele
cu puiet bolnav mai trziu, ce albinele au elimine acest
puiet.
27
In prima a larva devine mai mai
(cu intins), ceea ce face ca traheele lubul ei di-
geRtiv fie vizibile. timp ea pierde corpul
flasc (se inmoaie) se (se Ca urmare a
agonice, corpul se
poate cu partea sau spre deschiderea celulei
(fig. 9).
Pe ce procesul patologic larvele bolnave sau
m1) .r1c culoarea, care din alb-sidefie cum este in stare nor-
mala, se devine apoi galben-cafenie n cele din UJ
maro inchis, chiar corpului se descompune
uneori un miros de allcori acru <i::t\1 arornn . Se pare
c5 mirosul 1n de specia germenilor care n
procesul de descompnnere a! larvelor. Cnd organismul este immclat in
mai mare de B. alvei mirosul este de iar cnd pre-
ft:J. 9. Fagure cu puiet boLnav de
loc euro:;;ean.{
ten1a poate

domina Streptococcus apis sau
Bacterium eurydice, larvele ema-
:.m miros acru sau aromat.
De corpul larvei nu
se intr-o vis-
sau nici nu
la celulei, in fel ndt
scoaterea si eliminarea larvelor de
albine snt usor de realizat.
Prin deshidratare, se
cu timpul ntr-o
sau
Aceasta este forma
de n care morta-
litatea puietului se
foarte rar in
mic.
unele forme
atipice de care se
de fonna prin
unele mici caractere in specia]
prin vrsta larvelor atinse. In
acest sens, pe teren pot fi ntl-
nite trei cazuri anume :
a. Larvele atinse snt
tinere mor cu mult inajntt.: de
capac1re ; cc.davrele snt negre,
lucitoare, miros, de consis-
fie cu loca
b. Larvele atinse sint n celule ;
l?il:, moale, mirosul
culoarea lor este cenu-
21
c. Larvele atinse sint n celule culoarea lor este casta-
nie, ele snt deformate, uneori viscos.
filant. Mirosul poate existe sau nu, in de germenii
pot fi scobite, perforate de culoare mai
poate fie cu loca de aseme-
nea cu paraloca.
Se cazul unor familii foarte puternice la care puietul a
nceput ca cum calitatea ar fi de
dorit. ele aveau dar larvele bolnave
erau scoase din stup nainte ca omul constata
aceste colonii au fost supuse unui tratament cu (trei ad-
de cite 0,5 g la patru zile interval). In urma acestui trata-
ment puietul a redevenit normal, compact, dovedindu-se ast-
fel era vorba de
Paraloca. Se de loca fiind prin faptul ca
larvele inainte Agentul patogen se a
fi Bacillus paraalvei, nrudit cu Bacillus alvei. La puietul
semnele snt ca tn loca iar la puietul lar-
vele devin viscoase un miros de 8uloarea lor
este uneori brun
Diagnostic. Loca se clinic
mortalitatea puietului inainte de culoarea a
larvelor, a acestora
la celulelor.
este mai in cazul formelor atipice de
astfel de cazuri, provocate de de B. alvei, care pot fi
confundate cu loca deoarece puietul moare
snt nchise la culoare perforate, larvele moarte snt de
culoare ciocolatie, iar lor este vscos filant. Se
ele pot fi deosebite trei semne :
1. Cind se extragerea larvei moarte cu un con-
ei se poate ntinde, filamentul este mult mai scurt dect n
loca (1,5 cm in loca de cea. 3 cm n loca

2. in care se larvele moarte nu sint lipite de
celulelor.
3. Mirosul nu este puternic, de sau de clei de
rie, ci este uneori acru sau in cele mai multe cazuri cu totul.
l:Jn diagnostic precis poate fi stabilit in laborator prin metode bac-
teriologice.
Prognostic. Mai decit loca cazuri in
care loca poate spontan. Cel mai adesea ea
de o recolta prin familiilor.
Alteori ea chiar moartea coloniilor de albine. Prognosticul este
favorabil in cazul formelor cind boala este din vreme
tratamentul se la primele semne. El este insA nefavorabil
atunci cind familiile de albine sint slabe sau cind naturale
snt neprieln ice pentru apicul
Tratament. In tratamentul locei europene sulfamidele snt
efect. Singurele care au o snt antibioticele, dintre
care cele mai bune rezultate au fost prin tera-
micinei streptomicinei. Teramicina avantajul are o
mai mare, n care multe specii bacteriene
patogene, unele virusuri ceea ce este mai important, Bacillus
larvae, agentullocei americane.
Rezultate bune s-au de asemenea, cu ajutorul altor anti-
biotice, cum ar fi eritromicina, tetraciclina, aureomicina !?i biomicina.
In cazurile de (n special a celor care
se confunde cu loca cele mai bune rezultate s-au cu
ajutorul t eramicinei kanamicinei.
In linii mari, privind tratamentul in loca
snt valabile pentru loca att n ce terapia pro-
ci t tehnologia combaterii n ansamblu.
In aplicarea tratamentului trebuie se seama de
linie de :
a. Tratamentele medicamentoase nu decit asupra agen-
patogeni care se n organismul larvei numai asupra for-
melor de Nu trebuie deci din vedere
de profilaxie mai ales n ce
materialului apicol.
b. In stupina in care s-a constatat boala trebuie trutnte toate f(lmi-
liile de albine, nu numai cele bolnave. Familiile slabe vor fi unite nainte
de tratament, iar cele slabe n timp bolnave vor fi distruse.
c) Antibioticele se folosesc n de 0,5 g pentru o familie de
albine, de trei ori la interval de 7 zile. Administrarea lor
se poate face n sirop de sau prin pudraj, dozele trebuind fiE:'
riguros respectate, fiind suspendarea tratamentului In mo-
mentul semnelor de
Practic, un flacon de care 1 g
se mai nti n cea. 50 ml care
se ntr-un litru de sirop 1 : 1 (n timpul verii) sau 2 : 1 (pri-
doze a 0,5 1 de sirop medicamentos. Tra-
tamentul complet al unei familii de albine trei doze (1,5 litri)
sirop medicamentos, 1,5 g aplicate la interval
de o In cazul medicamentului n stare con-
flacon ului de se treptat (mai nti intr-o
cantitate apoi n cantitatea cu 200 g rezul-
tind doze de preparat medicamentos. Tratamentul respectiv
trei doze de cite 100 g preparat, aplicate prin deasu-
pra ramelor de cuib, din 7 n 7 zile.
Teramicina se n mod. Pentru a de exemplu
10 doze de preparat, este o cantitate de 5 grame antibiot ic,
ce se amestece n 10 litri sirop sau 1 kg
30
Temperatura lichidelor in care se introduc antibioticele nu trebuie
40C.
d. prin tratamentul medicamentos trebuie se
pe o de timp, pentru a permite efectuarea
n acest interval a de asanare a stupilor bolnavi, prin distru-
gerea sporilor sau a formelor vegetative microbiene existente n afara
larvelor, acolo unde medicamentele nu ajung actioneze asupra lor.
In ceea ce tehnica de combatere a unui focar de eu-
aceasta din aplicate cronologic :
- controlul t uturor familiilor de albine, pentru identificaren fa-
miliilor bolnave, a celor slabe, precum a fagurilor cu mult puiet
bolnav:
- distrugerea familiilot bolnave n cazul cnd snt slabe, precum
a fagurilor cu mult puiet bolnav din familiile cu :
- unirea familiilor slabe ;
- aplicarea tratamentului mediC'amentos la toate familiile din stu-

- mutarea familiilor n stupi sem-
nelor de ;
- stupilor a anexelor acestora, imediat
mutarea familiilor ;
- a tuturor stupilor cu ocazia punerii fa-
miliilor de albine la iernat.
Preveni1e. Pentru a preintimpina locei europene, trebuie
se evite orice contact, direct sau indirect, cu stupinele infectate. Tre-
buie avute permanent n vedere de transmitere a germenilor pato-
geni de la o la alta sau de la un stup la altul luate
rile pentru bararea acestor ln acest sens se va :
- nu se material biologic apicol din alte slupine
dect ce s-au controlat toate familiile acestora n caz de tlubiu,
examenul de laborator ;
- n practicarea pastoral se vetre cit mai
de cele ale altor stupinc in afara razei de zbor a albinelor
acestora, se stupii ct mai unii de de o
pentru ca albinele se orienta;
- se evi te ;
- se in stupine
etc.), se ia mpotriva acestora atunci cnd au
- se limiteze la maximum posibil schimbul de faguri albine
de la un stup la altul ;
- se dezinfecteze uneltele de lucru fiecare manipulare, iar
stupii echipamentul acestora n fiecare an. Controlul n
la familiile puternice la
familile slabe sau bolnave ;
31
- se echipamentul de faguri ct mai des posibil;
- se evite cu miere cnd originea acesteia este
;
- se o n stupi in
ntregului efectiv al stupinei n starea de familii pu-
ternice, asigurarea unui cules continuu, stimularea de a depune
puiet a albinelor de a faguri, constituie cel de al doilea capitol
de preventive, orientate n la maximum a
naturale a proprii de ale familiei de albine.
Atingerea acestui obiectiv este rezultatul ntregului complex de
privitoare la a familiilor de
albine.
MIXTE
Loca - Loca
cazuri cnd n familie de albine pot fi ntlnite atH
loca ct cea ln alte cazuri, cele loci pot
fi ntlnite n stupi in
ln aceste precum n cazul formelor atipice de euro-
este greu pentru un apicultor sau chiar pentru un specialist
un diagnostic precis pe baza semnelor clinice. Pe de
parte, timpul lung pe care-1 t rimiterea unor probe la laborator
n vederea diagnosticului, efectuarea examenului necesar
primirea rezultatului constituie adeseori un mare risc, el bolii
se agraveze sau difuzeze la familiile din jur.
In asemenea cazuri, concomitent cu trimiterea probelor la labora-
tor, se folosirea unui antibiotic cu eficacitate mpotriva ambelor
loci (teramicina, de exemplu) sau a unei medicamentoase,
De folosirea unei asemenea
impune cwnularea dozelor complete pentru fiecare n
parte, respectiv 1 g plus 0,5 g antibiotic, repetate de trei ori
la interval de 7 zile.
PARATIFOZA SAU SALl\lONELOZA
Paratifoza este o a albinelor adulte, a
putere de difuzare depinde in mare
de de ale familiilor de albine.
A fost pentru prima de Bahr, n anul 1917, care a
descoperit-o ntr-o din Danemarca. Intre anii 1936 1937 ea a
fost in de Toumanoff, iar n anul 1964 boala a fost
in mai multe regiuni din U.R.S.S.
Etiologie. Agentul patogen este Bacillus paratypbi alvei Bahr. ln-
tlnit frecvent n tubul digestiv al albinelor el devine
n special atunci cind a familiei scade
32
unor factori neprielnici. Este un microb mic, de cu dimen-
siuni de 1-2 microni in lungime de 0,3-0,5 microni n pre-
cu cili de jur mprejur. Nu nu se prin
metoda Gram. Administrat in hrana albinelor n scop experimental, el
nu provoace acestora dect n cazul familiilor
slabe.
Patogenie. Cnd ii snt favorabile, microbul
produce albinelor. Transmiterea micro-
biene cu de la o la alta se face pe cale
In intestinul acestora, bacilul se intens, n hemo-
moartea prin septicemie. De la o familie la al ta el
se transmite pe comune tuturor maladiilor contagioase anume:
prin albinele sau care se n stupi, prin trintoYi, prin
sursele de folosite in comun, prin intermediul apicultorului care
nu regulile de profilaxie atunci cnd a boala n
prin materialele utilizate de la un stup la altul a fi dezinfe<'tate etc.
Salmoneloza apare de obicei numai in rare
cazuri n timpul verii, n special atunci cnd survin perioade de ploi reci
prelungite. In majoritatea cazurilor ei este vindecarea
producndu-se cel mai adesea spontan, cu
de ale familiilor de albine. Sint cazuri cnd boala poate
sub o pierderi importante.
Simptome. Boala moartea albinelor depopularea fami-
liilor. patologice nu snt specifice, ele putnd fi n-
tilnite n alte maladii ale albinelor, cum ar fi nosemoza sau acarioza.
Albinele bolnave nu mai pot zbura, au abdomenul balonat,
diaree, mor.
Familiile de albine in care boala sub o se
devin inactive. In stupului apar zilnic nu-
meroase albine moarte bolnave.
Diagnosticul nu poate fi pus dect prin examenul de laborator. Con-
intestina! sau hemolimfa albinelor bolnave se pe
medii de 1- 2 zile se la microscop. Diag-
nosticul se pune att pe baza n cmpul microscopic al baci-
lului paratyphi alvei, ct pe aspectul coloniilor pe care le
acest microb in culturi : mici, rotw1de, semitransparente la
nceput, ele 48 or:e, dnd culturii o
o
Tratament. Combaterea paratifozei se face prin de
prin mputernicirea familiilor bolnave prin tratament medicamentos.
Se uneltele echipamentul de lucru, se unesc se sti-
familiile bolnave. In ce tratamentul medicamentos,
antibioticele s-au dovedit eficace impotriva paratifozei. Teramicina sau
streptomicina, utilizate la fel ca n cazul !acei europene,
maladie In decurs de 10-20 zile de la aplicarea lor.
SEPTICEMIA
Este o a albinelor adulte, care apare
n de factorii de mediu. A fost pentru prima
n anul 1928 de Bumside, care ea poate fi
prin aceea moarte albinele se descompun lor se
desprind la cea mai atingere.
Etiologie. Agentul acestei maladii este un bacil mic (0,7-1,1 mi-
croni), nesporulat, Gram negativ, numit Bacillus apisepticus. Rezisten1a
lui de fizici sau chimiei este In albinele moarte el
cea. o in timp ce sub razelor solare nu
mai mult de 7 ore. la temperatura de 73C este distrus n 30
minute, iar la 100C in 3 minute. Dezinfectantele folosite in mod curent
(soda formolul) il distrug instantaneu in
Sub vaporilor de el pierde 7 ore.
Bacillus apisepticus este foarte n el putnd fi
intilnit frecvent in interiorul stupilor. In anumite n care
a albinelor este germenul vi-
rulenta, in aparatul respirator al insectei de aici n hemo-
unde se moartea prin septicemie. Conta-
minarea pe cale se foarte greu, intrucit sucurile
digestive constituie un mediu neprielnic pentru dezvoltarea bacilului.
Septicemia poate n orice a anului, indeosebi atunci
cind de ale .familiilor sint deficitare : umiditate
tn totupi stupinei in locuri sau
unor ploi reci de de cules etc. bolii
este nregistrndu-se cel mai adesea spontane,
atunci cind cauzele care i-au favorizat dispar sau se
Fig. 10. Fra&illta.tea cadavrelor
in septicemie
Contagiwitatea este de asemenea
boala in mod
a se extinde la un nu-
foarte mare ele familii.
SimptOm diagnostic.
Septicemia albinelor nu poate fi
n mod precis dect
prin examen de laborator,
caracterele morfologice cultu-
rale ale agentului patogen. Ea
poate fi atunci cnd
se o activitate a
unor familii (mai ales n perioa-
dele de cules), o disproportie n-
tre cantitatea de albine de pu-
iet, albinelor, pier-
derea de zbor a aces-
tora, aspectul al hemolim.fei, abdominale nainte de
mo:wte mai ales fragilitatea cadavrelor (fig. 10).
Combaterea acestei boli se prin
de ale famili ilor de albine, prin mputernicirea stimularea
34
acestora, prin schimbarea Un tratament specific nu a fost
stabilit n prezent. Antibioticele favorabil
maladiei, mpiedicnd unor eventuale
De altfel, septicemia ca entitate este
de Unii autori (Morse R.A.) sint de numele
ei este discutabil, ntruct descrie un simptom ce poate fi cauzat de
numeroase microorganisme. Ca etiologie, Landerkin Katznelson (1959)
au reclasificat Bacillus apisepticus, considerind tn realitate el este
Pseudomonas apiseptica Burnsidee. Ca tratament, Wille (1962) in
a fost streptomicina, unor de Pseudo-
monas apiseptica rezistente a limitat utili.zarea acestui antibiotic.
BOLILE VIROTICE
la mijlocul deceniului 70 se boli virotice
la albine, de specialitate descriind ca atare doar puietul n sac,
paralizia boala Ulterior, dr. L. Bailey de la Rothamsted Expe-
rimental Station din Anglia, care este o autoritate n acest do-
meniu, a identificat descris n total 18 virusuri, capabile determine
-singure sau :n viroze la albine : puietul n
sac, paralizia virusul ,.aripi :n-
norate", viruswile Y X, virusul botcilor negre, virusul filamentos, boala
din insula Wlght, virusul din Egipt, virusul din Arkansas, puletul
Thai. virusul din virusul apis iridescent. ln afara ultimilor 5.
toate celelalte virusuri au fost identificate :n Anglia.
PUIETUL IN SAC
Este o a puietului, mai mai
decit locile, n care larvele iau moarle aspecLul
caracteristic al unui sac plin cu lichid.
Etiopatogenie. Agentul cauzal a fost descoperit n anul 1917 de
White. Este un virus de sau cu dimensiuni
foarte mici (28 millmicroni), ce-i permit prin filtrele desti nate
bacteriile. au dovedit un lichid infectat,
trecut prin aceste filtre, este in boala, n cazul dnd
este amestecat n hrana puietului. virusului nu este prea
mare. 1n apa la temperatura de 50C el pierde virulenta
10 minute, iar n miere el devine inactiv tot n interval de
timp prin la 70C. Razele solare l distrug 4-7 ore.
Procesul de descompunere ce are loc in larvele moarte il
3-5 zile. In unei camere 20 zile, iar n fagurii
cu miere circa o
Albinele vin n contact cu virusul atunci cind
din celule puietul mort sau bolnav. Ele l apoi n tot stupul
n transmit puietului cu hrana. In organismul larvelor
contaminate, celulele epidermice printr-o abun-
ce se n interiorul corpului, transformndu-1 ntr-un
36
fel de cu lichid. Din limpede, cum era la inceput, acest lichid se
cu timpul, descompunerii ceea ce
de culoare ale larvei. Pe ce lichidul se
tegumentul se larva ncepe se usuce, capul ei se
se ncovoaie spre partea
Boala poate n tot
timpul sezonului activ, este mai frec-
n timpul verii. Intr-o in-
ea doar una sau cteva fa-
milii, pe care nu le dect
survin neprielnice de Din
uno1 factori
cum ar fi un bun cules de exemplu, poate
determine vindecarea, nici o inter-
din partea apicultorului.
ei depinde mult de puterea familiei n
care a respectiv de n care
larvele moarte snt eliminate nlocuite.
Simpiome. Puietul moare de
Pe fagure, acest puiet

b
Fig. 11. Larve de atacate
de puiel n sac : a -
; b - veche
cu cel ntlnit in loca : puiet celule
cu nfundate, perforate, mai nchise la culoare, adesea
cite (fig. 12). pe care le larvele semnele cele
mai importante pentru bolii. Din albe sidefli cum enm ini-
acestea devin treptat galbene, apoi brune, capul avnd o
culoare mai dect restul corpului. in prima larva are aspectul
unei pungi pline cu lichid, ei cu lrel.'erea timpu-
lui (fig. 11). Acest conlinut nu este vscos sau filant nu are mlros. Lar-
Fig. 12. Fagure cu "puiet in sac"
37
vele moarte nu la celulei, incit albinele- le pot scoate
din stup. Ele snt pe celulei, cu partea
n sus. Prin uscare, corpul se ntr-o la pe-
celulei, cu partea mai la culoare in sus,
luind astfel forma unei sau a unui "papuc chinezesc'.
Diagnostic. Pe teren, diagnosticul poate fi pus forma pe care
o iau larvele infectate ; de sac plin cu lichid la nceput, de nco-
voiate ntr-o mai Aceste aspecte deosebesc puiet ul sacci-
form de loca (singura cu care s-ar putea confunda), alte
deosebiri fiind la lipsa de miros de vscozitate a
larvar, precum mai a maladiei (n cadrul
famili ei de albine sau n
In caz de dubiu, diagnosticul poate fi stabilit prin examenul micro-
scopic al larvelor bolnave sau moarte de curnd, Semnul f'aracteristic
este (atunci cind se cu microscoape lipsa ger-
meni, spr<' deosebire de cCC'a ce se in cazut locilor, unde acest
exnmen numeroase bacterii specifice sau de asociatie.
Tratament. in prezent nu au fost stabilite tratC!rnente specifice
in maladiile virotice ale albinelor. In cazul puietului n saf' a fost incer-
cu rezultate tetraciclina. Se d<' aseme-
nea un tratament cu sulfatiazol combinat cu sau numai
cu n dublul scop al germenilor secundari
pentru a preveni unei confuzii ntre !3 una din
cele loci.
In majoritatea cazurilor sYnt suficiente, pentru combaLrerea puietului
n sac, asigurarea unui bun cules aplicarea unor de cum
ar fi topirea fagurilor cu puiet bolnav, familiilor boln<Jve prin
unirea lor, stimularea de a albinelor prin restrn-
gerea cuibului, schimbarea etc.
In cazurile grave se albinelor, tratamt ntul
medicamentos, cu sau (cu lampa de
a materialului lemn os, topirea tuturor faguri 101,
mierii extrase din faguri timp de 30 minute la temperatura de
75"C (se interzice folosirea mierii pentru albinrlor).
Familiile slabe, puternic infectate, trebuiP distruse.
Spre deosebire de unde puietul n sac este practic
inexistent, n India forme alarmante, constituind
unul din principalii ai albinei (Apis cerana). Ca simptomE:-,
se moarlt'a puietului n faza de precum
a stu pilor de familiile atinse de Pentru
combatere, se distrugerea puietul ui infectat cu al
binele adulte !\i stupilor cu de var.
rARALI ZIA ALUINELOR
Paralizia este o a etiopatogenje nu
este complet Ea a fost pentru prima de Morisson
n anul 1936. acest autor, maladia se n perioada mai-
38
iunie, ea putind dureze uneori numai cteva zile se vindece de
la sine sau persiste timp de mai multe luni, provocnd stupinelor
pagube importante prin mortalitatea mare pe care o produce n rindul
albinelor adulte.
Etiologie. Agentul cauzal al paraliziei este un virus filtrabil. Fami-
liile contaminate experimental cu acest virus, se
vesc n decurs de 2-5 zile, prezentnd simptome celor
din virusului in organismul albinelor este tnto-
n mod frecvent de formarea in celulele epiteliale ale intestinu-
lui gros a unor corpusculi rotunzi sau ovali, ntre 1 5 microni.
Simptome. Albinele bolnave par cuprinse de o
care se traduce prin ale antenelor, aripilor picioarelor. Ele
zboare nu Abdomenul este dilatat
respiratorii accelerate, iar acul este scos Tegumentul este
acoperit cu o ce un miros de fapt ce
albinele le elin stup pe cele bolnave. Cu
ocazie, de pe corpul acesrdra snt iar n urma
tegumentul un aspect negru In cele din albinele
mai mor cu ari pile deviate in
in jos (sub de
Tratamentul paraliziei nu a fost pus la punct. Antibioticele nu
au dat rezultate, ba, din se folosirea lor
boala (Merdjianov). Presupunnd maladie ar putea fi de
s-a ncercat tratamentul ei cu sulfat de cupru
rezultatele fiind contradictorii. Efectul favorabil pe care 1-u avut
uneori piatra a fost explicat de autori prin faptul in
cazurile respective nu era vorba de paralizie, ci de
S-a emis ipoteza virusul ar fi prezent la albinele
iar matca ar transmite la S-a
dovedit ulterior din familia de albine
nu este un mijloc sigur de vindecare.
Singurele care pot fi recomandate la ora impotriva
acestei maladii snt acelea care naturale a
familiilor de albine: unirea celor de restrngerea cuibului,
asigurarea unui cules continuu.
O ameliorare a fost prin administrarea timp
de 10-15 zile, a unor mici de sirop n care s-a amestecat
vitamina C, un comprimat la un litru de sirop.
BOALA NEAGRA
denumire se nu la o bine ci
1
<1 mal
multe complexe de patologice, care au ca simptome comune
culoarea a albinelor bolnave.
deci mai multe forme de a etiologie este
de care familiile de albine diferit.
39
unii autori (Borcherl) grupl' de neagri'i
nnumc : 1. Boala 2. patologice neerecli-
tare, carE fenomcnP mel;lnicc
Boala nf'a;_-r:i
/\ceast[t el" n Pagr[ fi fost ?i pentru
primH dp Drehcr. Ea se prin in unele fomilii <1
unor albine negre lipsite de peri, mult mai mici dect celelalte,
<wind aspectul unor furnici. albinelor anormale sensibil
egal cu albinelor dezvoltate normal. n aceste familii,
rile melanice pot fi constatate nu numai la albinele ci
la tdnlori chiar la ln plus, lrnlorii snt nevinbili (nu pot
singuri din celule, iar aceea abia se pot albinele i
din stup nainte sau n timpul Caracterul ereditar al
acestei patologice este dovedit prin faptul :
boala nu se Ja familiile de albine din jur;
raportul num0ric ntre cele grupe ele albine se
egal ;
schimbarea semnelor anormale.
Dreher a dovedil este de origine prin
a luat puiet de de trintor de
din familia 1-n crescut in S-a constatat din
trntorlor edozionate era anormal.
in felul acesta, cu trntori din
familiile au dat unor formate din indivizi
din ei cu aspect normal S- a
constatat, de asemenea, puetul anormal ecloziona ntotdeauna mai
lirziu dect cel
Boala capacitatea pro-
a familiei de albine n care se familie este
foRrtc la iar in ceea ce productivitatea, ea
culege de zece orl mai putin dect o familie
Tn de de autori au
dec;(t is U11ch pRtologice pe care le-nu explicat printr-o pre-
dispozilie Astfel, n unele stupine n care boala
frecvent, s-a observat o mortalitate la albinele tinere, care
pe spate, aveau abdomenul umflat prezentau nainte dP moarte
convulsive ale corpului. Boala n-a putut fi la
nlte fan .ilii nici unei cu polen. Schimbarea
r:i a .tVUL ca efect semnelor df' Trecerea
di:1 familia ntr-o familie a provocat
,1ustti familii .
..;_n n acest sens familiile de albine crescute prin impc-
:ccherJ indelungate n cadrul linii snt mai sensibile la aslfe1 de
patologice dedt hibrizU prin
toare sau ntre linii cunoscute.
Cert este n astfel de cazuri matca un rol important, iar
mnsangvinitatea nu este de dorit.
40
Boala sau boala de
Unil autori descriu entitate numai sub numele de
boala de ntruct n majoritatea cazurilor se la familiile
amplasate n zona de munte. ci este in
cu recolta de fiind pe
a bolii n anii n care culesul de este abundent, pe faptul ea
apare dispare cu nceputul respectiv terminareaa cestui cules
mai ales ea survine o rece, care timp de cteva
zile albinele n stare de neactivitate.
explicarea originii bolii numai prin culesul de nu este
ntrutotul avnd n vedere familiile de albine culeg la
masiv, mare parte dintre ele nu se iar la cele afectate
pierderile n limite foarte largi. Pe de parte, pato-
logice se nu numai n zona de munte de
dure, ci n alte regiuni unde culesul de
Au fost emise numeroase ipoteze pentru a originea acestei
Unii autori (Poltev, Maurizio, Mi.iller) n realitate
este vorba de toxicoze alimentare, provocate fie de mierea de fie
de polen sau nectar devenit toxic sub unor factori climatici
ocazionali, fi e de polenul toxic pe care-1 produc n mod anumite
plante (cele din famili a Ranunculacee, de exemplu). este
in mare de faptul n boala de
att puietul, ct albinele recent eclozionate nu snt atacate.
autori (Kuntzsch, Morgenthaler) simptomele ce
se datoresc unei proteice, con-
unui cules slab de polen; ntre altele prin
faptul n rectumul albinelor bolnave nu se aproape
polen, ci numai un lichid apos.
Inginerul Vladimir Zaplata din R. S. boala
se Dnsul se matcC!
familiei bolnave cu o n 9 din 10 cazuri simptomele nce-
iar n anul boala nu mai apare. Chiar nu am
schimba-o noi - dnsul -, matca unei familii bolnave este
de albine n orice caz, ea nu peste
ln cea mai teoriP este boala este pro-
de un virus. Vecchi Zambonelli au n acest sens,
boala la familiile prin introducerea n
hrana acestora a unui filtrat dintr-un broiaj de <'llbine bolnave. Faptul
semnele de s-au manifestat zile de la ingerarea hranei
infectate - ceea ce ar constitui perioada de a agentului patogen
- posibilitatea unei cu eventuale toxice
pe care le-ar filtratul respectiv, caz n care simptomele ar
imediat
Simptomele observate cel mai frecvent n diversele
patologice cunoscute sub numele de "boala snt :
a. Depilarea nnegrirea albinelor. Pierderea gradul
de al corpului, precum albinelor care
41
acest fenomen variaza m de forma - mai sau mai gravei
- sub care boala. 1n formele familiile un
redus de albine afectate, iar aspectul corpului este modificat,
n sensul snt numai sau a'?a cum se
de obicei la albinele In formele grave, boala poate
intreg efectivul adult din stup. inclusiv trntorii matca ;
albinele snt depilate complet, corpul negru, lucios cu aspect unsuros,
ceva mai mic dect la cele
b. In stupilor a unui mare de albine vizibil
bolnave, care zboare nu care snt cuprinse de un
fel de prin dezordonate ale corpului care
mor cu aripile sub de in jos.
c. familiei boinave aspectul dramatic pe care aceasta l
In interiorul stupului de asemenea, numeroase albine
moarte sau bolnave. Acestea din se deasupra ramelor sau
la st.upului opus de unde snt culese trte
de albinele Eliminarea acestor albine bolnave nu are
aspectul unei lupte propriu-zise, ntruct albinele care
nu folosesc acul, iar albinele eliminate nu se opun, au un com-
portament pasiv, resemnat. La in un
mare de albine, care le pe cele bolnave intre n stup.
d. Stagnarea albinele consumnd tot ce aduc.
Diagnost.icul se pune simptomele descrise mai sus de ru;e-
mcnea, prin examen histologic. Morisson, n celulele epiteliale ale
intestinului mijlociu apur, l a albinele bolnave, incluziuni protoplas-
matice, sub forma unor noduli sferici sau ovali de 1-8 microni.
autori poate exista la albinele
lor n toate histologice prelevate de la albinele
cu semne de stabilirea acestui diagnostic.
Tratamentul in nu a fost elaborat. Pentru combatere
au fost ncercate numeroase medicamente. se o efica-
citate In care pot fi recomandate snt
cele de anume : adunarea arderea albinelor moarte, strm-
torarea pentru evitarea precum reducerea
cuiburilor pentru a evita puietului n urma
Mergnd pe linia ipotezelor care au fost emise in cu etiolo-
gia acestei se schimbarea la familiile bolnave,
in eventualitatea unei origini sau ereditare.
De asemenea, se administrarea unor ziinice {cea.
250 ml) de sirop cu adaos de lapte fiert, n procent de 10% (100 mi
lapte la 900 ml sirop de 1 : 1), terapie care stimularea fami-
liilor concomitent, combaterea unor eventuale sau
proteice.
Considerind albinele se mor n urma
mari de acid (gluconic) cu care trebuie pentru a apropia
pH-ul manei (5,9-7,9) de cel al mierii (3,8-4,8), autorii cehoslovaci
n tratamentul bolii de fie vitamina G (acid ascorbic)
42
250 mg la un 1 sirop, fie sucul de la o n 4 1 sirop, fie acid cit ric
cristalizat 1 g la un 1 sirop; iar preventiv, introducerea vitaminei C
rezervele de a acidului citric (0,5o/oo) n apa de
Faptul paralizia, boala de boala au o simptoma-
tologie o etiologie (respectiv cei mai
autori), i-a determinat pe francezi A. Brizard J .
Albisetti le descrie Un alt punct comun este considerat
faptul manifestarea lor este de numeroase cauze secundare
(miere de acizi, obturarea traheelor toracice din cauza mierii
de lipsa proteinelor sau vitaminelor, lipsa apei, dezechilibru nervos,
ridicarea temperaturii din stup, etc.), dintre care
metabolice provocate de dezechilibrul dintre consumul de
polen mierea de par fie cele mai f1ecvente. 1n ce
tratamentul, autorii recunosc pentru aceste boli (la fel ca
pentru septicemie sau nu actualmente o
singurele recomandabile fiind cele menite atenueze
simptomele eventualele
ALTE VIRUSURI
V i r u s n l "a r i p i n n o r a t e" 1)
1\cest viJus, unul din cei mai mici actualmente, a
descoperit n Marea Britanie, Egipt Australia. aripile albinel or
puternic infestate pierd adeseori acesta nu este
un si mptom sigur, fiind neC'esar un examen serologie pentru stabilirea
diagnosticului. Virusul .,aripi innorate" sau "aripi opace" mase
cristaline n citoplasma celulE>lor musculare, n special a celor din lungul
traheei. s-a dovedit c.:\ t ransmiterea se face prin int ermediul aerului,
el poate pierde rapid putere . .; imposibilitatea infec-
experimentaJe a albinelor prin aerosoli de Roth) .
Albinele bolnave mor rapid iar familiile puternic contaminate devin
inactive se masiv. Moartea acestor familii survine cel
mcti adesea tn perioada de
Viru s ul Y X
Mult timp, virusul Y a fost confundat cu virusul X, ambii fiind
numai pe traiectul digestiv al albinelor adulte, avnd
talie Pe micile de densitate serologice,
deosebirile principalE> apar n e\ lor
ln timp ce virusul X poate ,; descoperit numai iarna, virusul Y se
frecvent n luna mai sau iu: .ie. tn plus, virusul Y apare de
la albine n asociere cu Nosema ApJ.- c;i, n testele de laborator, el infec-
albinele mult mai cnd estr- ingerat cu spori de Nosema Apis
dect singur. Virusul Y este mai dect virusul X mai puiin
' l Virusurile albinelor de L. BaJ!ey. in La sante de l'abeille nr. 78-79.
43
el contribuie la pierderile cauzate de in timpul
iernii, lui la scurtarea albinei este mult mai
dect a Nosemozei. Spre deosebire, virusul X este mai periculos, el putnd
.omoare albina mult mai repede dect microorganismul mai sus amintit.
Viru.sul botcilor negre
Virusul botcilor negre a fost confundat mult timp cu virusul para-
liziei acute. Mai nti el a fost identificat drept cauza larvelor sau
prenimfelor de mai ales sau la inceputul verii. Descom-
punndu-se, nim!ele de se nchid la culoare iar celulei se
adesea cu negru. In primele stadii de nimfele cu
cele atinse de puiet n sac contrar virusului acestei boli, virusul
botcilor negre rareori larvele de el se
mult la adultele atinse de Nosema apis contribuie la scurtarea
albinelor cu microsporidie.
Boala cu n de
respectiv n familiile orfanizate pentru de material reprodu-

Virusul filamentos
r\ccst virus are forma unei tulpini flexibile acid dezoxi-
n bonucleic, n cerc n interiorul unei membrane, formnd mprP-
cu aceasta particule ovoide de 450 X 150 milimicroni. Aceste particule
pot fi detectate l a microscopul luminos uneori ele snt destul de nume-
roase n sngele limpede al albinelor, pentru a-i da acestuia un aspect

Experimental, virusul albinele mult mai repede cnd se
cu sporii de Nosema apis este strns asodat
n cu acest parazit, la fel ca virusul Y cel al botcilor negre.
El este cel mai patogen dintre n acest capitol
cel mai lui fiind n Marea Britanie,
America de Nord, J aponia U.R.S.S.
Boala din insula W ight
Simptomele acestei boli cu cele ale paraliziei, care a
cu mult timp nainte cu care a putut deci fie
paraliziei cronice n Marea Britanie a diminuat de la 80fo
din probele aduse la diagnostic de apicultori n 1947 la mai de 20/1)
n 1963. este n cu familiilor de albine
din care a el de la circa 500 000 in perioada
1947-1950 la mai de 200 000 la mijlocul deceni ului 60. Ea este
de asemenea in cu de Acarapis Woodl care,
n circa 500/o din probele aduse la laborator in 1925, a
la 20% n 1947 la 100/o n 1965.
Aceste date permit se acutizarea la nceputul
<;ecolului a acariozei - n general care nu se
44
decit cu mortalitatea familiilor puternic infestate la iernii -
s-a datorat paraliziei maladiei din Insula Wight.
O concluzie a fost aceea suprapopularea cu al bine a unei
zone sau a unei bolilor mai ales a viroze-
lor n sectorul apicol, ca efect al faptului neavind ce culege albinele
stau n stup mai mult dect de obicei, iur acest sedentarism
multiplicarea microorganismelor patogene.
Vir ustL l din Egip t
A fost detectat n 1979 n probe de albine moarte trimise elin Egipt.
Nu cu nici un alt virus cunoscut nu se nimic asupra
raporturilor dintre el albine.
Vi1usut din Arkansas
Descoperit la albine aparent n Arkansas (U.S.A.),
n ultimul timp el a fost din la albinele bolnave din
California.
Virusnl puie t tn sac Thai
A fost descoperit n Jarvele moarte de Apis cerana din Thailanda
n 1982. fie identic, cu virusul puietului n sac de
la Apis mellifera. In India Nepal el a provocat n ultimii ani exacer-
barea a puietului sacciform.
VirtLs ttl din
Prima a fost la Apis cerana n India, iar
aceea la Apis mellifera n Australia. Albinele bolnave o morta-
litate n toate stadiile de dezvoltare, boala putnd fi
cu loca, puietul n sac paralizia. acestui virus n Australia,
unde Apis cerana este face se el a venit de la
alte insecte comune n Australia Asia de Sud-,Est.
ntreprinse n acest sens nu au dat n prezent.
Virusul din poate fi. depistat, el se
enorm cnd este inoculat la albine sau frecat de corpul lor le
n 2-3 zile. Avnd n vedere cu care prin
transmiterea lui se face cu prin contactul direct ntre
albinele vii, ca n cazul virusului paraliziei cronice.
Viru s ul Apis iridescent
cu virusurile iridescente la diferite specii de insecte.
de care se prin serologie. El cristale
att n (unde se ct n laborator cnd este purificat.
ristalele o culoare albastru-violet sau verde cnd
snt luminate sau cnd snt privite cu lupa la lumina
45
Virusul "boala ghemului'' la Apis cerana din India
prin formarea unor mici de albine
care nu mai pot zbura (ca in paralizia de moartea
familiilor.
CONCLUZII
Familiile de albine snt infectate in mod curent de un mare
de virusuri, ca ele prezinte semne de decit n cazul in care
viroza se suprapune unei alte boli. Este cazul virusurilor X, Y, al botcilor
negre filamentos, toate patru asociate cu Nosema apis ; al virusului
paraliziei acute, care poate fi transmis de Varroa Jacobsoni ; al virusurilor
paraliziei cronice paraliziei din Insula Wight, care se cu Aca-
rapis Woodi. acestor virusuri aspectele cu totul deose-
bite pe care le uneori parazitozele mai sus pomenite, aspecte
dificil de explicat numai prin caracterele, att de bine cunoscute, ale
acestor boli.
In virale chimioterapia este in general ineficace din
virusului se face in celule ea este de strns
de procesele de ale acestora ncit nu s-o
a celulele Din fericire, boli ce pot fi
nite concomitent pot fi virozele de asociere, cum
este cazul nosemozei de exemplu.
Pentru prevenirea virozelor, snt consi-
derate ca judicioase :
- nu se transporte albine dintr-o in alta, intrucit se
propagarea unor patogeni exotici, greu de
depistat;
- familiilor de albine fie in cu resursele
melifere.
Unii apicultori sint prea multe familii un
sezon cu totul ani apicoli slabi sau medii ei
vor trebui cu iar albinele o mare parte
din timp in stupi. In aceste endemice vor dato-
atit virusurilor cit patogeni, care se transmit
numai cind albinele sint n contact strns intre ele.
46
BOU MICOTICE
Micozele snt boli infecto-contagioase produse de ciuperci micro-
scopice. In stupi pot exista multe specii de ciuperci, numai trei din
acestea s-au dovedit periculoase pentru puietul albinelor : Ascosphaera
apis, Aspergillus flavus Aspergillus niger. Ele se prin
aceea moarte puietul forma - se -
se
In cu cteva decenii aceste boli erau aproape necunoscute. Jn
ultimul timp ele au inceput se in mod dato-
unor cauze ce n-au putut fi pe deplin, una din teoriile emise
n acest sens considerind progresul lor a fost favorizat de utilizarea
antibioticelor tn patologia
mai grav dect celelalte maladii contagioase
ale puietului in rare cazuri moartea familiei de albine.
micozelor nu trebuie intrucit acestea
snt n stare mari pagube stupinelor, punndu-le uneori in
nu mai valorifica culesurile.
ASCOSFEROZA (puietol viros)
Ascosferoza este o care exclusiv puietul albinelor.
n anul 1955 ea a fost sub numele de
denumirea agentului cauzal: Pe:ricystis apis. ln anul 1973 ciuperca
a fost de Olive Spiltoire n familia Ascosphaeracee, schim-
bindu-i-se numele in Ascosphaera apis, ceea ce a antrenat schimbarea
denumirii bolii. In mod curent maladia este sub numele de
"puiet culoarea duritatea larvelor moarte.
n 1945 cazurile de puiet erau foarte rare, iar in ce pri-
S.U.A. Canada, era nainte de 1968.
onform datelor publicate de Hitchcock (1972), ea a fost pentru
prima in 1913 in Germania, n 1932 n Anglia, in 1933 in U.R.S.S.,
n 1934 n in 1937 n ehoslovacia, n 1957 in Noua n
1971 in Norvegia. al doilea mondial boala s-a din
ce in ce mai mult a devenit mai n
Belgia In America, primul caz de a fost observat n 1968
47
n Californ'ia, de unde s-a apoi n mai multe state ale Americii
de Nord n Canada. In 1970 C. Mraz o in Mexic, el
teoria extinderea acestei micoze este n cu
a familiilor de albine cu antibiotice n scop preventiv. La noi
n inainte de 1971 puietul cu totul sporadic, fiind nE--
cunoscut de marea majoritate a apicultorilor. boala
s-a extins de o cuprinznd pe rnd Transilvania,
Banat ul, Muntenia, Dobrogea Moldova.
Int eresant este n ultimii ani ea a regresat una din
cauze fiind folosirea de majoritatea apicultorilor a medicamen-
tului Micocidin, realizat de Institutul de cercetare pentru
<lpicul din
Etiopatogenie. Ascosphoera apis este o com-
din micelii mascul 1n momentul in care micelii de
sex opus se ntlnesc ele unul la dau la hife laterale
pe care vor lua elementele sexuate : oogonii anteridii. Prin
fecundarea de anteridie, oogonia - corp fructificator -,
va produce capsulare numite asce, care cuprind sporii
- forma de a ciupercii (fig. 13).
sporilor este foarte mare. Ei la vapori-
lor de formol R anhidridei sulfuroase, iar n larvele mumifiate
a b
13. Ascosphac-ra apis : a - :\liceliu cu corpi Iruclifi calori ; b - corp
frut't i fi ca lor cu asce oontinnd spori
dovdil puterea de germinare chiar 15 ani. pe corpul sau
in bie<>llnul larve!or, sperii dau unui miceliu, ce ") i se
in invadnd ntt:egul provocind moartea
\arvei acesteia.
Boala apare de obicei n lunile aprile-mai, progresiv n
iunie ca intensitate in iulie-august, adeseori familiile puter-
nice nregistrnd apicultorului. In general, apa-
ei este de umezeala din stup, fie
a fost prin administrare de prea fie de nectarul
abundent de la culesul de salcm, fie de lipsa de Puterea familiei
nu ci numai micozei. O familie
elimine n ritm larvele bolnave sau moarte, mpie-
di.cnd maladia la un stadiu ridicat de difuzibilitale.
ea are posibilitatea puietul distrus n felul
acesta capacitatea O familie care nu de
avantajele mai sus, se in inferioritate nu poate m-
piedice ciupercii pe fagurii cu puiet. Aceste familii devin
neproductive, ele neputnd adune nici hrana pentru iernare.
seama de faptul sporii in intestinul mijlociu al
albinelor n miere, este de ca boala in
vara ce preocuparea apicultorului in acest
sezon pentru eliminarea cauzelor ce
Simptome. Primul puiet atacat de Ascosphaera apis este acela de
trintor, faptului el se la periferia fagurelui, unde umi-
ditatea este mai mai Treptat, boala cuprinde
puietul de chiar pe cel din botci, ceea ce numeroa-
sele n intimpinate in astfel de
Larvele infectate se pierd pielea se
se In jurul lor ia o de mucegai,
ce tot liber din liber numai capul larvei, care
apare ca un buton uscat. Prin evaporarea apei din organism larva
reduce volumul, se desprinde de celulei se ajungind
la unei pietre moi, cum este creta de exemplu. Buloarea ei
este fie atunci cnd a fost cu un miceliu de un
singur sex, fie verde murdar, atunci cnd micellile s-au contopit au dat
la corpi fructificatori (fig. 16 v. color).
Pe fagurele infestat larvele mumificate snt neregulat,
dind aspectul numit "n mozaic" (fig. 14 15). Ele nu la
celulei, putnd fi scoase de albine In celulele ce n-au fost
aceste larve sint libere produc la scuturarea fagurelui
zgomotul unor boabe de gru agitate intr-o cutie de carton.
trecerea a cea. 2 de la primelor semne de
o familie de puiet se de la
larvele cu aspect cretos ce sint n sau pe
scindura de zbor. La controlul familiei, asemenea larve se pe
fundul stupului, mai mUlte n opus
Diagnostic. Ascosferoza se clinic :
- aspectul "n mozaic" pe care-1 dau mumiile albe unui
fagur.-e cu puiet ;
'' - sunetul caracteristic pe care-1 produce un astfel de fagure atuncJ
este scuturat ; .
. . . ..:....: larvelor fa celulei;
49
- cadavrelor mumifiate n pe fundul stupul ui ;.
- afectarea cu a puiet ului de trintor.
Toate nceste semne o deosebesc de singura cu
care nr puteu fi !n caz de dubiu se recurge la examenul de
labor ator, ce din descoperirea la microscop a corpilor fructificat ori
n larvele moarte df' curnd.
Prognostic. In general. prognosticul privind evolutia ascosferozei
ec:te relativ benign. boala trebuie ntrudt ea
Fig. 14. Fagure cu puiet Fig. 15. in fagure cu puiet vfiros
timp indelungat asupra familiilor, provocnd un deficit mare
de albine ntrzieri n dezvoltarea familiilor. Crend un
ea poate fi o pentru alte boli mai de temut.
Tratament. In tratamentul puietului au fost ncercate nume-
roase medicamente, att antibiotice, ct chi mice,
se rezultate Dintre acestea : Mycosta-
tina, Amphotericina, Cycloheximidina, Griseofulvina Quixalina n
; acidul sorbic, propionatul de sodiu parahidroxibenzoatul de
metil, paralel cu fagurilor cu oxid de n S.U.A., i odul
prin volatilizare (n amestec cu de lemn) sau prin ar dere (impreg-
nat n hrtie de filtru) n Belgia etc.
50
Rezultate mai bune s-au prin folosirea Stamicinei prove
din culturi de Streptomyces noursei. Prin administrarea a 4 compri-
ma te de a 500 000 U.I., cte unul la interval de o
amestecat n 100 g s-au naintea celor
realizate numai prin de profilaxie. Rezultate inconstante au
prin utilizarea preparatului chimic Thiabendazol, care se
n n de 2,5 g la 1 kg sE>
prin deasupra cuibului, cte 100 g de 5-6 ori la
7 zile interval. Cel mai eficace preparat s-a dovedit produsul denumit
Micocidin, realizat de Institutul de pentru din R. S.
Romnia, el avnd in plus stimulatoare pentru familiile
de albine.
Modul de administrare al acestui preparat (conform prospectului
respectiv) este n de familiei de albine
intensitatea se 100- 150 g preparat, prin
tiere cu mna printre rame, peste albine. Tratamentul se de 3-5
ori. Primele tratamente se fac la interval de 4 zile, ultimele la 7 zile.
Tratamentul ncepe l a primele semne de sau nainte de apa-
n stupinele unde n anul anterior a existat puiet
vindecare apar din nou factori
Ascosphaerozei (temperaturi ploi reci), se intervine cu una sau
de micocidin.
La controlul ce se face nainte de primul tratament, fagurii cu mari
zone de larve bolnave vor fi Larvele moarte din faguri i
mai se scot celulele respective se abundent cu
micocidin. Larvele moarte de pe fundul stupului se ard.
Cind este micocidinul se poate administra
sub de sirop (1 kg micocidin la 1 litru cte 250 ml, de 3 ori,
concomitent cu primele 3 de micocidin sub de pulbere.
Se ca fagurii goi de la nainte de a fi
n stup, fie cu o de micocidin (1 kg micocidin la 2 litri
de se usuce.
In cazul cnd concomitent cu Ascosphaeroza apar semne de
se 2,5 g la 1 kg micocidin, se bine
se fac tratamcntcle conform pentru
tratamentelor recomandate in cu ani de Labora-
torul de de la Nice, precum pierderile pe care
le produce puietul n au determinat n 1980 a
unor ample privind terapeutica acestei boli. In prima au
fost "in vitro" cele mai active mpotriva Ascos-
phaer a apis : nitratul de econazole, de amoniu cuaternare
unele naturale. In a doua a fost eficacitatea tratn-
mentului n stupine experimentale, rezultatul fiind n unele cazuri
micozele au n familiile tratate, dar in alte cazuri, destul de
nwneroase, larvele mumifiale de Ascosphaera apis au continuat
In concluzie, neregularitatea rezultatelor nu a permis
introducerea n uzul curent a protocolului terapeutic experimental.
51
/
Profilaxie. Pentru prevenirea puietului se va urman se
creeze n familiile de albine improprii pentru rlezvoltarcCI mice-
telor anume :
- reducerea prin deschiderea fantelor de aerislr<1 ': ri-
dicarea stupilor cu cel 20 cm de la ;
- ridicarea temp1raturii interioare, prin swpiJor la loc
!nsorit. prin mpachetarea familiilor cu materiale uscate, prin
rea cuiburilor ct mai strinse ;
- familiilor n stare cu populo\ i, C' t mai

- practicarea pe de roiuri ct mai puternice (pe cel
4 rame) ;
- limitarea puietului de trntor, prin puneren la dispozi-
numai a fagurilor bine cu celule numni de

numeroase elemente obscure n patogenia, epizootologia
combaterea acestei boli. Faptul unele familii din se
vesc altele nu, cele bolnave ntr-un an nu se obligator
n anul precum faptul utilizate s-au dovedit
eficace n cazurile mai grave, constituie tot attea semne de ntre-
bare ce se cer Snt autori care pun la con-
swnului de antibiotice la micozei sau a la
ei n familia de albine. caracterul contagios al
acestei boli. S-a constatat (Maurizio, Wille) ciuperca poate fi identifi-
pe orice fagure, punnd n la 35C un puiet aparent
tos, acesta se poate acoperi cu mucegaiul specific. Faptul de
el nu decit unele familti numai o parte din puietul
unei familii, a fost explicat prin aceea Ascospbaera apis este un inva-
dator secundar, care numai larvele de alte care
nu se extinde decit n familiile sensibilizate de diferite morbide
sau prin ereditate care, la marea majoritate a larvelor atacate, nu reu-
termine ciclul evolutiv elin n familiile normale aceste
larve snt recunoscute cu mult inaintea omului de albine elimi ...
nate.
De-a lungul timpului au fost numeroase asupra
care acestei boli. Astfel, Zander (1919)
mpachetajului familiei n timpul iernii
nerii unei atmosfere cit n'lai uscate in stup. Seal (1957) fagurii
de albine iarna, in de umiditate, un exce-
lent refugiu pentru sporii de Ascospbaera apis ; cnd cuibul cu puiet
extinde fagurii cu spori, puietul poate fie infec-
tat. Deans (1940) n cazuri serioase de puiet vru:os.
n familii depopulate din cauza acariozei. Maurizio (1934)
cazuri secundare de puiet n fagurii de
Dreher (1938} mucegaiul pare mai nti pe puietul
lezat. '
52
ln <::e combaterea ascosferozei, Dallrnann (1966) a testat
dezinfectantul ,.Fesia Form" (avnd ca formaldehida}, umectnd prin
aspersare fagurii, stupului scindura de zbor. o
albinele au larvele moarte chiar din cele mai infectate
familii, iar n anul respectiv boala nu a mai El
40/o din de "Fesia Form" ciuperca. Bartel (1971)
timolul 2%, administrat pe faguri, are un efect fungistatic in
vitro. El stimularea instinctului de al albinelor este
principala de combatere. Taber, Sackett Mills (1975) au
cele mai infectate familii cu acid sorbic propionat de sodiu, introduse
n turte de polen cu Puietul a 7 zile de la
tratament. Thomas Luce (1972) au acidul sorbic para-
hidroxibenzoatul de metil Ascosphaera apis n
Opinia autorului. Mergnd pe linia Ascosphaera apis este un
invadator secundar, care nu dect puietul debilitat de alte
organisme gndesc n primul rnd la variata din loca
consider un tratament cu sau (3
doze la 7 zile interval), aplicat n luna aprilie, este n pren-
tmpine (indirect) puietului a bacteriozelor n primul
rnd). Aceasta, n unor familii normal dezvoltate,
a unor cuiburi strnse a unui mpachetaj uscat. Aplic de
4 ani metoda n stupina proprie puietul nu m-a mai deranjat,
il pun la ramele din care au fost extrase larvele de t rintor
(utilizate la prepararea Apilarnilului), medii de fungo-
bacteriene.
Este primul tratament pe care il practic tn cursul anului. Al doilea
ultimul) se din de
Sineacar la 10 zile interval, mierii de la ultimul
cules. tn cadrul acestui tratament, agitarea albinelor pen-
tru unui mai strns contact tntre ele Sineacar o fac nu cu
fum ci cu fum de ambele produse
reciproc cu un randament sporit att n varroozei
ct a braulozei.
ASPERGILOZA (puietul pletrifica.t)
Aspergiloza este o care animalele, (ndeosebi
cele din zoologice) chiar omul, localiztndu-se la ln
stupi apare mult mai rar ca ascosferoza in mod sporadic, evo-
ei este mai cu atit mai mult cu ct ea nu numai
puietul ci albinele adulte. Sub numele de "puiet pietrificat'', boala
este 1n intreaga lume, fiind mai n Marea Britanie,
unde dezvoltarea ei este de clima
Etiopatogenie. Aspergiloza la animale este de diferite
specii de ciuperci din genul Aspergillus. La albine ea se speciei
Aspergillus flavus ntr-o mult mal speciei Aspergillus
niger. Miceliul ciupercii Aspergillus flavus are o culoare
sau cafeniu-verzuie (cnd corpi fructificatori). El prodoce spori,
53
a de actiunea factorilor fizici sau chimiei este
destul de> (fig. 17). la o de 60' C timp de>
JO minute ei pierd puterea Acidul fenic formolul in con-
de 50fo, precum sublimatul corosiv 1%o ii distruge, de ase-
menea, ntr-un timp scurt.
Ciuperca este foarte in ln familia de albine
sporii snt cu polenul recoltat de albine, ceea ce
Fig. 17. Aspergillus flavus
a - forma ; b - spori B o r c h er t)
mai a bolii n timpul recoltelor abundente de polen,
pe care albinele nu mai au timp prelucreze ndese bine n
celule. De la un stup la altul boala este prin albine, prin api
cultor sau cu ajutorul vntului. Contaminarea larvelor se face prin in-
termediul hranei. Sporii in intel'itin dau
miceliu, care ntregul organism, provocnd moartea, att
prin sa ct mai ales prin t.oxi nel e pe care le pro-
duce. Larva se se acoperindu-se cu o
galben-verzuie de miceliu spori.
Simptome. Larvele atacate pierd culoarea nor-
Ele se nmoaie, dis pare, lor devine cremos.
Miceliul ciupercii apare la corpului ncepnd de la cap,
larva ntr-o galben-venmie, care umple tot liber
dintre ea celulei. Ca in larvele mor
cire, se prin deshidratare pot colorate diferit :
cele care sint lipsite de corpi fructificatori n iar cele care
snt acoperite de spori n galben-verzui. Miceliul care lf'
strns la celulei, nct larvele nu pot fi extrase de
albine.
In ceea ce aspectul fagurelui cu puiet, celulele infectate
care nu au fost nfundarea In celu-
lele miceliul poate fi de abundent incit el poate fi con-
54
:fundat cu un polen galben-verzui. Adesea ciuperca iese din se
intinde peste celulele din jur, pe fagure sub forma unor
sau insule (fig. 18).
La albine contaminarea se face tot pe cale Miceliul tra-
peretele intestina!, se tn corpului
insecta, att prin distrugerea organelor, ct prin pe care le
produce. Albinele parazitate snt agitate, anormale,
greu sau nu mai pot zqoare, mor n cteva ore.
Corpul se treptat, miceli ul iese la lui prin deschi-
naturale apare, cnd atmosfera este sub de mici
pete verzi.
Aspergiloza foarte rapid, intrucit sporli nu snt
1n asce ca la Ascosphaera apis, ci snt liberi la corpului, nct
cel mai mic curent de aer i poate tn tot stupul. acestui
fapt, tn nu se spontane, boala termi-
llndu-se de cu moru;tea familiei.
Diagnostic. Boala se clinic :
- insulele verzui sub care apare ciuperca pe fagurele cu puiet;
- de tare a larvelor mumifiate;
- larvelor la celulei ;
- a albinelor adulte.
In caz de dubiu, precizarea diagnosticului poate fl prin exa-
men de laborator.
Fig. 18. Fagure ou puiet pietrificat
Combatere. mari de pe care le are
contaminarea a puietului a albinelor adulte,
larvelor moarte la celulei pericolul pe care-I
aspergiloza pentru omului snt factori ce utiliza-
rea tratamentului medicamentos n combaterea acestei boli. cea
mai n momentul n care diagnosticul a fost stabilit cu precizie
55
4i mai ales tn cnd apare mortalitatea la albine este distrugerea
familiei respective. In cazul cnd boala este n faza se poate
tncerca salvarea albinelor, folosind procedeele recomandate pentru loca
: transvazarea albinelor, topirea tuturor fagurilor,
stupilor, a utilajului a solului, arderea albinelor moarte.
Personalul care familiile bolnave trebuie poarte n
timpul lucrului o ntr-un antiseptic sau, cel o

MELANOZA
Melanoza este o maladie de ce afec-
aparatul genital al producnd acestora. Agen-
tul patogen albinele adulte, pierderile provocate n
rndul acestora snt nensemnate.
Etiologie. Agentul patogen este o care a fost
pentru prima n anul 1934 de Fyg. Ea produce n
epitelial al oviductelor, vaginului, rectumului glandelor leziuni
nodulare noonjurate de cruste negre, care depunerea
Fyg a numit boala de
ln 1936, Crosi-Pall reia asupra agentulUi cauzal al me-
lanozei, 1i numele de Melanosella mors apis. El a cultivat a
laborator constatnd ea produce bile de culoare gal-
spori ovali sau rotunzi. Coloniile formate pe medii de
snt rotunde, au diametrul de 0,5 mm culoarea deschis.
Ulterior Fyg descrie o de (pe care o
melanoza .,B") care de asemenea organele genitale ale
dar care, spre deosebire de prima melanoza "H"), este de
origine agentul fiind un bacil coliform din specia Aerobacter
cloacae.
Patogenie. Melanosella mors apis, precum sporii ei, se
n inclusiv pe plantele entomofile. Prin intermediul
acestora ea vine n contact cu albinele, n glandele salivare,
unde ncepe se De aici ciuperea ajunge la
cu pe care aceasta l de la albinele infectate. Din
intestin ea trece n se n aparatul genital, unde
produce pigmentare ce lumenul oviductelor. Boala evo-
de incet, iar moartea se produce la 5-7 zile de la
manifestarea primelor semne.
Simptome. bolnave ouatul, au abdomenul
iar la nivelul anusului un dop format din excremente uscate.
Ele snt apatice, nu se mai pe faguri nu se mai
iar cteva zile cad pe fundul stupului mor.
Diagnosticul se pune in special dopului de excre-
mePi te din regiunea se prin examenul de laborator,
unde snt puse n leaiunile de culoare din organele
genitale.
T1atamentul melanozei nu este cunoscut. Singura care se
aste nlocuirea mitcilor bolnave.
56
BOLILE PARAZITARE
NOSEMOZA
Nosemoza este o maladie a albinelor adulte, n
lumea Agentul ei este un protozoar parazit din ordinul Micro-
sporidiilor, identificat in anul 1907 de Zander numit Nosema
apis. Boala poate evolueze sub o sau
se manifeste vizibil (forma provocind depopularea familiilor
de albine consecutiv moartea acestora.
Etiologie. Nosema apis este un parazit unicelular, care se locali-
se in celulele intestinului mijlociu al albineL Cind
nu-i stnt prielnice parazi-
tul sub care el do-
o mare putere de
(fig. 19). In momentul cnd sporul
ajunge n intestinul albinei, el se
in parazit adult,
care n celulele epitellale ale
peretelui intestinal, unde se
se produce toxine.
Sporul de Nosema apis apare
la microscopul ca un cor-
puscul ovular, cu dimensiunile de
4,5-6.41 microni lungime 2\,5-3
microni incolor, refrigerent,
mai mult sau mai
colorare el apare constituit din-
tr-o ce pre-
Fig. 19. Spoti de Nosema apis
la capete vacuole, din care cea mai - capsula
- un Jung filament (filament polar). !n mijloc,
sporul are un nucleu format din doi noduli, iar la exterior el este
57
intr-o (fig. 20). in primul rnd acestei
membrane, sporii o mare Ei n petele
de excremente diareice 2 ani, n albinele moarte 1
1
/2-21/
2
luni, n miere
2-4 luni iar sub razelor
solare 15-32 ore.
chimiei
2 ei la acid fenic 4% timp de
10 minute, la 5% timp
de 5 minute la vaporii de acid
acetic sau de formol 48 ore.
3 Temperatura din interiorul stu-
pului are o mare asupra
parazitului. Astfel, la 37<3
dezvoltarea Nosemei com-
plet, la 30-348 dezvoltarea este
la 25C ea este iar la
4 10C sporli nu mai
Contaminarea albinelor se reali-
prin ingerarea sporilor cu
--1-:_,_.- - 5 hrana. Moartea albinelor este urma-
rea distrugerii de parazit a epi-
teliului intestina! in care se
te, precum a toxinelor pe care le
produce. infla-
Fig. 20. Structura sporulul de Nosema
apis : l - nucleu ; 2 - filaJDent polar ;
3 - ; 4 - ;
5 - capsula
matorie a parazitului asupra epiteliu-
lui intestina! se prin
diaree, n timp ce toxinele
pe cale provocnd
de urmate de paralizie.
Difuzarea parazitului n interiorul familei de albine se
prin transportul sporilor de albine mai ales prin intermediul
excrementelor diareice, care sporii peste tot: pe faguri, n
miere, n polen, pe stupului etc. care snt ele recep-
tive la contribuie de asemenea la bolii.
bolii de la o familie la alta de la o la alta
se prin intermediul apicultorului, albinelor al unor
Apicultorul bolii la celelalte familii prin :
- de mputernicire a familiilor folosind faguri,
puiet sau albine de la familii atinse de ;
- unirea unor familii cu altele de
- folosirea unor stupi, faguri goi, unelte echipament infestate
cu
Albinele maladia prin de orientare, prin
prin roire, trntori prin fagurilor difuzarea fiind cu
att mai cu ct o mai mare aglomerare de stupi pe un
restrns. Este dovedit faptul atunci cnd o famile de albine pre-
semne de majoritatea familiilor din snt, de
58
asemenea, cont;;mlinate, fapt ce att tratamentul general, cit
amplasarea stupinelor pe grupe mici de stupi (30-40 familii pe o
Nosemoza mai poate fi prin excrementele
care in stup, cei mai din acest punct de vedere
fiind larvele motiei de
!n cadrul unei regiuni sau dintr-o regiune n alta, nosemoza se
cu ocazia pastoral sau prin de ma-
terial biologic apicol din stupine infectate.
Patogenie. !n unele (R.D.G., S.U.A. a fost verificat gradul
de a nosemozei, executtndu-se controlul de laborator a mii
de familii din diferite regiuni, constattndu-se ci efectivul apicol este con-
taminat intr-o de mare (860fo din stupinelor
320/o din familiilor). ln ce nivelul unei
stupine in cursul anului, s-a constatat ln U.R.S.S. 18/o din albine sint
infectate in martie, 630fo tn mai foarte ln octombrie. Pentru
luna iunie maximum de pentru ca n august
se nregistreze procentele cele mai O a acestei
boli este aceea parazitului Intr-o de albine nu de-
n toate cazurile boala, aceasta avnd de foarte multe ori forma
faptului familiei de albine este mai mare
decit de multiplicare a parazitului. !n ultimul timp tot mai
autori atrag asupra daunelor provocate de
daune care de snt neglijate pe considerentul slnt eviden-
S-a stabilit in acest sens ci o serie de procese
organice intime cum ar fi de exemplu limitarea digestiei hranei n ven-
tricol, inttibarea de tn glanda etc., ceea
ce longevitatea (cu cea. 50/o), apa-
diareei in timpul iernii, puietului dezvoltarea
familiei timpuriu. Familiile de albine cu infectate
matca sau roiesc.
Potnind de la aceste avtnd n vedere tn S.U.A.
80% din stupine sint infectate, Dr. Basll Furgala nosemoz11
n pagube economice mai importante dect toate
celelalte maladii ale albinelor la un loc.
Ca o in acest sens se faptul in unna trata-
mentului (complet corect aplicat) cu administrat unei
stupine cu de miere a acesteia a crescut cu
30-50%.
Cnd echilibrul biologic al familiei este perturbat, cnd dinamismul
acesteia scade, cnd intensitatea depunerii de puiet se reduce nu mai
este n compenseze moartea a albinelor, atunci
forma de se ntr-o cu mani-
clinice.
Pentru ca nosemoza se manUesta clinic, este
prin urmare, unor factori @ei mai dintre
factori sint :
a. digestive cn diareice, provocate de di-
verse cauze, intre care cele mai frecvente sint maladiile (ami-
59
bioza), (cu nectar sau polen toxic), iernarea pe miere de
sau pe miere din de com-
pletare efectuate toamna trziu}, introducerea iarna timpu-
riu a turlelor cu drojdii, deranjarea familiilor de albine in
perioada de iernare, lipsa n timpul iernii sau tn acest
anotimp a unei nefecundate, imposibilitatea zborurilor
de etc.
Distrugerea membranei peritrofice a peretelui intestinal (care are
rolul de a pr oteja organismul de existente n interiorul acestui
organ}, precum diareea ce de intestinale,
un mediu prielnic pentru sporirea para-
zitului, contribuind la sporilor n tot stupul
b. climatice nefavorabile, reprezentate prin ierni lungi
'ii umede, prin perioade de timp rece n cursul prin lipsa
culesului etc. S-a constatnt nosemoza apare regulat n care
o rece aceasta favoriznd contactul pre-
lungit ntre albinele infestate care
ierneze.
c. n a unor familii slabe sau familiilor
din diferite cauze, adesea datorate apicultorului : frecvente
- uneori nemotivate - n cuibul familiei de albine, formarea
a roiurilor artificiale - mai ales in a doua a anului -,
rirea familiilor slabe pe seama celor de putere mijlocie etc.
cum se vede, majoritatea factorilor
spre perioadei de iernare nceputul ceea
ce a nosemozei n acest anotimp.
snt ele receptive la in special cele din familii
slabe sau iernate n afara ghemului. La boala cel mai
adesea acut se cu moartea ntr-o de timp sau
ia o avnd ca rezultat ncetinirea depunerii de puiet
scurtarea In acest sens s-a constatat care n mod normal
5-8 ani, mor in urma cu 1-3 luni.
Simptome. In general, maladiile albinelor adulte nu au o simpto-
matologie care le unele de altele.
Cel mai adesea lor clinice snt fapt ce impune
precizarea diagnosticului cu ajutorul examenului de laborator.
este pentru ale simptome
pot fi tntnnite in alte boli. familiile albinele bolnave pre-
anumite semne, care boala poate fi uneori - i n
cazurile grave - chlar
!n formele latente de familiile bolnave se deosebesc prea
de cele singurele semne anormale putnd fi dezvolta-
rea a familiilor din frecventele de
o mortalitate ceva mai a albinelor. De la
familiile puternice in sezonul activ, boala nu se poate manifesta dect
sub sau faptului albinele moarte
inainte de vreme pot fi nlocuite prin prolificitatea a
60
de asemenea, prin faptul ele mor sau snt duse departe de stup1
In sezonul activ nosemoza poate deveni numai n cazul unor
lungi perioade de timp rece ploios, care albinele
defecarea albinelor bolnave in interiorul stupului
consecutiv, contaminarea n a albinelor.
In prima parte a perioadei de iernare, boala este de asemenea la-
faptului lipsa albuminei din intestinaJ
un mediu neprielnic pentru formelor vegetat1ve. ln
plus, acumularea excrementelor n intestinul posterior se ntr-o
care exclude, diareei respectiv
acesteia la difuzarea bolii in masa albinelor.
Spre perioadei de iernare, cu primelor zile
mai consumul de metabolismul albinelor se
temperatura din cuib se ncep puiet, pe care
albinele n vor cu proteic al glandelor faringiene cor-
pului gras. Se astfel treptat toate prielnice pentru ger-
minarea sporilor de pentru parazitului. In cazul
n care intervin f actori digestive cu
dizenterice, climatice nefavorabile, familii slabe cu
semnele de devin aparente, nosemoza se Albi-
nele din familiile atinse de incep se agite, zboruri
de chiar pe timp nefavorabil un apetit o sete
Ele frecvent diaree, eliminnd excrementele in
turi sau rn jet. Aspectul excrementelor este apos, de culoare brun-
cu miros acru atunci cind sint proaspete, sau cu miros de
tutun atunci cnd snt uscate. In timpul zborurile de se
o mortalitate care din ce n ce familiile
respective, ca uneori nu mai n stup decit o de
albine, dormitnd ntr-un de fagure.
In stupului se numeroase albine care zboare
nu izbutesc, trndu-se, se strng n pe firele de
mor cu aripile ntinse, cu membrele adunate sub
cavitatea cu abdomenul umflat.
infest ate semne ca albinele, fiind agi-
tate la nceput apatice mai trziu. Ele depunerea de puiet,
apoi complet iar 1-3 luni cad jos de pe faguri
mor, n cazul cnd nu snt schimbate ntre timp de albine.
Diagnostic. Numai pe baza semnelor clinice este greu se
un diagnostic precis de poate fi bAnuita
atunci cind se :
-o activitate a familiilor de albine sau n peri-
oadele reci ploioase din timpul verii sau toamnei ;
- depopularea familiilor, puietul este relativ nume-
ros;
- unor fecale diareice pe stup n interiorul stupului ;
- albinelor moarte sau bolnave, acestea din maru-
festind paralizie, abdomenul umflat.
6.11
Pentru punerea diagnosticului n de Poltev reco-
: se rupe capul albinei bolnave, se
ru o ultimul tergit abdominal se trage intestinul com-
parndu-1 apoi cu cel al albinelor De intestinul mij-
lociu al albinelor parazitate cu este mai scurt, mai gros are
o culoare mai dect n cazul normal (Fig. 21, v. color).
diagnosticul precis al nosemozei nu se poate stabili dect cu
ajutorul laboratorului, prin punerea in la microscop a spori-
lor de Nosema apis in intestinul albinelor. Rezultatul exame-
nului de laborator este mai cert atunci ctnd se trimite un mai
mare de albine bolnave (40-50) in stare vie sau omorte cu ajutorul
spirtului cnd se o serie de date suplimentare privind
familiilor atinse de din total efectiv, mortalitatea pro-
este puietul afectat etc.
Prognostic. Nosemoza este o maladie n special
ridicate n efectivul apicol caracterului insidios al pagube-
lor provocate. Ceea ce o este sale
sub forma de factori Privit prin prisma acestor
prognosticul nosemozei va fi favorabil cnd familiile de
albine snt puternice, bine ngrijite, iar anotimpul este prielnic pentru
nefavorabil sau grav atunci cind familiile snt slabe, hrana
microclimatul din stup snt sau cnd timpul rece
umed albinele din stup.
Tratament. Avnd n vedere faptul nosemozei nu de-
pinde numai de parazitului, ci, mai ales, de facto-
rilor combaterea acestei boli va ncepe prin stabilirea
' 1iminarea acestor factori.
In ce tratamentul medicamentos, n aplicarea acestuia tre-
buie se seama :
- medicamentele nu dect asupra care
in organismul albinei numai asupra formelor vegetative, nu distrug
sporii nici nu germenii care snt pe faguri, in
miere. n polen sau pe stupului, fapt ce impune de profi-
laxie privitoare ndeosebi la materialului apicol ;
- n stupina in care s-a constatat boala trebuie tratate toate fami-
liile de al bine nu numai cele recunoscute ca bolnave. Inainte de apli-
carea tratamentului, familiile slabe vor fi unificate ;
- ntre medicamentele utilizate mpotriva nosemozei, cel mai
c- unoscut este preparatul numit "Fumidil B".
Fumidil B se n flacoane 25 g
0,5 g Din unui astfel de fl a-
con pot fi tratate 5 familii de albine. Forma cea mai de admi-
nistrare a Fumidilului B este in sirop de tn care antibioticul se
ce n prealabil el a fost frecat cu tos dis
persat in 100-200 mi
62
Cnd combaterea nosemozei se n perioada aprilie-iulie,
tratamentul curativ al unei familii de albine din administrarea
a 4 doze de cte 1,25 g Fumidil B, aplicate cite una la 7 zile interval.
Pentru acest tratament, unui flacon de Fumidil B se
cu 20 litr i sirop de 1 :1, din care se va da familii
cite un litru, de patru ori, la interval de 7 zile.
Cnd combaterea nosemozei se in perioada februarie-mar-
tie, Fumidilul B se n de sau de
un flacon de 25 g fiind omogenizat n 1 O kg din care fiecare
familie va primi o cantitate de 2 kg, n 4
de cte 0,500 kg la o interval.
S-a constatat rezultatele n combaterea nosemo-
zei prin practicarea tratamentelor de de inceput de pri-
nu snt cele mai bune, ntruct n unele familii
bolnave au murit, iar altele snt prea pentru a mai putea valo-
rifica tratamentul. In urma ntreprinse n s-a
dovedit ntr-o ca evitarea
nosemozei n chiar in anul se poate
realiza mult mai eficace printr-un tratament de Potri-
vit cu tehnologia pentru acest tratament, cu ocazia
de completare n cursul lunii august, fiecare familie de albine
va primi cite 3 g Fumidil B. administrate in sirop 2 : 1. Practic, un fla-
con de Fumidil B se n 25 litri sirop de se
la 8 familii de albine, revenind deci cte 3 litri de familie, administrati
n l-2 reprize. ln luna februarie se vor mai distribui cte 2 g Fumirlil B
de familie, respectiv l flaeon la 12 familii.
(Hanko, R. S. care se
poate prentmpina nosemozei n numai
printr-un tratament de introducind unui flacon de
Fumidil B (de 25 g) n rezervele de pentru iernare a 10 familii
de albine. Se propune n acest sens o de administrare,
ce din punerea a 4- 6 kg Intr-un care se wnple
apoi cu in care s-a amestecat doza de 2,5 g Fumidil B.
cu un capac cu pentru ca albinele nu se nece
se deasupra unor faguri goi din cuibul familei de albine.
!n cadrul simpozionului organizat de APIMONDIA la Merelbeke n
Belgia, n problema Dr . Rousseau a dat
pentru tratamentul stupinelor infestate cu : se introduce
nutul unui flacon de Fumidil B in 3,75 kg miere care se ames-
cu 11,25 kg tos, se o La
lunii august sau nceputul lunii septembrie se distribuie aceste 15 kg
de preparat la 5 familii de albine, cele 3 kg ce revin pentru fiecare fami-
lie urmnd fie int roduse de albine n rezervele de pren-
tmpine bolii n
R. Kostecki, apicultorilor polonezi. reco-
utilizarea Fumdilului B intr-o la care in loc de se
ulei vegetal (la 1 kg 250 ml ulei), afirmind in felul
acesta se de ori efectul antibioticului.
63
astfel de preparate sint foarte indicate la de att ln
de ct de
1n de Fumidil B, in diferite au fost experimentate sau
snt folosite pentru tratamentul nosemozei alte preparate medica-
mentoase.
Astfel, in R. S. a fost folosit produsul numit Nose-
mack, un compus sWlo-mercwial, care permite de vin-
s-a dovedit to'tic pentru albine. Mai eficient s-a dovedit pre-
paratul realizat n R. P. sub numele de Fumagilin D. K., sinonim
cu Fumidil B, pe care vecinii l introduc in de candi
(numite Fumerra), ce se preventiv familiilor de albine n
luna februarie. S-au mai folosit de asemenea preparate pe de anti-
biotice - -, sau pe de chimice : Nosemacid,
Noselid etc. Nici unul din nu a egalat eficacitatea Fumi-
dilului B.
O in prevenirea nosemozei o aduc cu sirop
in care s-a dizolvat sulfat de sodiu (o la un litru
de sirop). Se doi litri din acest sirop, n cadrul
de stimulare din luna august, snt pentru
unui rezultat
La noi In au incercat folosirea n tratamentul
nosemozei a izoniazidei (hidrazida acidului izonicotinic), ajungind la
concluzia acest medicament poate constituie un auxiliar terapeutic
el eficacitatea preparatelor specifice redu-
cerea la a dozelor n care acestea snt folosite. Unii practicieni
au executat tratamente numai cu (8 comprimate a 0,05 g
pentru o familie de albine, administrate cte unul la 3-4 zile interval),
manifestarea maladiei in stupina
Trebuie faptul cele mai eficace preparate utilizate
impotriva nosemozei izbutesc acestei boli,
clinice, nu snt n stare sporii,
pot determine unor forme acute atunci cnd medicamentul
a ncetat mai existe n stup. Pentru aceasta este suprave-
gherea n anii a stupinelor tratate, iar tratamentul spe-
cific trebuie asociat ntotdeauna cu de privind
tarea sporilor din stup impiedicarea transmiterii lor la alte familii
de albine. Cele mai importante prin care se pot realiza aceste
obiective sint :
- reforma1ea fagwilor de diaree ;
- nlocuirea maximum 3 ani a echipamentului de faguri ;
- arderea albinelor moarte ;
- inlocuirea
- de necesitate a stupilor, anexelor
i1 vetrei stupinei.
!n ce fagurilor, aceasta este numai
pentru fagurii noi bine va fi cu formal,
acid acetic glacial sau sulf, conform metodelor descrise la capitolul
respectiv.
-54
S-a constatat fagurii timp de o sub
vaporilor de acid aoetic 800/o, tn cantitate de 120 ml pentru un corp de
stup, devin sterili. Simanuki, Knox Herbert (1970), Lehnert (1973) au
sporii de nosema snt complet prin tratarea fagurilor
cu oxid de 100 mg la litru, timp de 24 ore la 37C. Cautwel,
Lehnert Travers (1975) au distrugerea a s porilor numai
cu 18 mg oxid de la litru. De oxidul de este
un gaz periculos pentru oml:llui, astfel tnclt utilizar ea lui tre-
buie se in speciale.
White (1914) Simanuki (1970) decontamlnarea echi-
pamentului apicol poate fi cu ajutorul temperaturii nalte.
Temperatura de 49C, timp de 24 ore, face ca sporii neinfec-

N. Michel, din cadrul Centrului de studii apicole de
la Jurbise-Belgia, in nr. 5/1981 al revistei "La Belgique apicole"
un interesant articol in care pornind de la ideea spori! de
N. apis nu pot germina ntr-un mediu acid, s-a se jugu-
leze nosemoza prin pH-ului intestina! cu ajutorul
pe de plante medicinale, concomitent cu unele
de ordin profilactic.
Preventiv, din cidrul de mere 0,5 1 la 10 1 sirop
(care aduce un aport n oligoelemente, n special potasiu) sau acid
acetic 4 ce la un 1 sirop, administrate n de completare a rezer-
velor de
Curativ (in cazul acute, importante de
albine), se trei 1 din cidru de mere la 10 1 sirop sa1.1 10 ce
acid acetic la 1 1 sirop, adminlstrat prin pulverizarea de trei ori la 2 zile
interval.
In apa pentru prepararea siropului (6 1 pentru 10 kg
la tratamentul preventiv 11 la 1 kg la tratamentul cura-
tiv) se se inainte de fierbere 500 g plus
200 g brnca-ursului, salvie, etc. (tn numai 700 g

Ca profilactice se ca de
se aplice in masive imediat de la floarea-soa-
relui (cind in cuib cea 3-4 rame cu puiet), pentru a nu limita
depunerea de puiet a nu uza decit albinele De asemenea, se
strmtorarea cuibului inainte de inceperea inlocui-
rea la familllle care nu iau siropul sau care nu o
activitate de precum amplasarea stupilor cu spre sud,
la 40 om de la sol, pe o
Prevenire. Faptul nosemoza este nu numai in forma
ci n cea la care se mare a acestei
boli n efectivul apical, din partea apicultorilor organelor sani-
tar-veterinare pentru a evita :
- bolii n ;
- difuzarea bolii la toate familiile din
- acutizarea formelor latente de
65
Prentmpinarea introducerii bolii n se pe evitarea
contact - direct sau indirect - cu alte stupine infestate. Cele-
lalte obieetive se prin practicarea cu regularitate a
examenului de laborator la toate familiile de albine, prin aplicarea tra-
tamentului medicamentos la ntreaga prin aso-
cierea acestuia cu de fortificare a familiilor de albine, de
a lor naturale de stimulare a depunerii de puiet, in vederea
nlocuirii albinelor omorite de parazit.
De remarcat rolul principal care nosemozej
l are apicultorul, respectiv tehnica pe care acesta o
la exploatarea familiilor de albine sau lipsa unor pe care el ar
trebui le ia pentru a le asigwa prielnice de
seama de acest fapt, prin care se pot preveni extinderea acu-
tizarea nosemozei snt :
- se limiteze la strictul necesar schimbul de albine, faguri
echipament apicol ntre familiile de albine ;
- se respecte regulile care se familiile de albine,
nu se in activitatea lor dect n cazurile strict necesare,
mai la nceputul cind intoarcerea timpului rece ar putea
avea deosebit de grave ;
- nu se roiri artificiale dect n n care puterea
familiilor o permite, nu se divizeze familiile sau li se ia din albine
mai trziu de mijlocul verii ;
- nu se ntreruperea puietului ntre culesuri
sau la verii, de stimulare n aceste perioade :fllnd
deosebit de eficace:
- se in cel mai scurt timp familiile slabe sau acestea
fie distruse, n cazul cind ele snt inactive ;
- se sistematic echipamentul de faguri n fel
ncit nici un fagure nu fie folosit mai mult de trei ani ; nu se
faguri vechi, de excremente;
- se evite ;
- se evite cauzele care ar putea provoca diareea la albine, cum
ar fi de exemplu in timpul toamnei, iernarea pe miere
de sau umiditatea n stupi ;
- se instaleze stupinele pentru iernare n locuri uscate, nsorite
de vinturile dominante ;
- se o n stupi n
se dezinfecteze utilajul apicol fiecare iar stupii
in fiecare an.
Din punct de vedere legal, nosemoza sub este o
sanitar-veterinare, ei ntr-o
carantinarea acesteia pe o de 30 zile de la
ultimelor semne de dezinfectia
seama numai forma de este carantina-
certificatului sanitar veterinar necesar de-
66
stupinei in pastoral de prezentarea unui buletin negativ de labo-
rator in nosemozei nu este fiind deplasarea
organului veterinar la pentru a constata este
vorba de o de nu de una
AMIBIOZA
Amibioza este o a albinelor adulte,
indeosebi prin digestive, care se produc n urma in
intestin a amibei Malpighamoeba mellificae.
Aria de a acestei boli cuprinde cu Europa
La noi n ea este destul de rar, fiind
cel mai adesea cu nosemoza.
Etiologie. Agentul patogen a fost descris pentru prima de
Maassen, n anul 1916. Malpighamoeba mellificae este un protozoar uni-
celular flagelat, care petrece n intestinul albinelor, localizin-
du-se n lumenul tubilor lui Malpighi, spre deosebire de nosema, care
n epiteliu! intestina!. Amiba constituie forma a pa-
Iazitului. In anumite ea la forme de
numite din punct de vedere cu sporii altor
specii microbiene sau parazitare. <::a aspect, snt elemente rotun-
jite, cu un nucleu median o din-
tr-o la exterior o ce pro-
toplasma. Prin contractile pe care tubii lui Malpighi le exe-
snt n intestinul gros n rectum, de unde snt
n exterior cu excrementele.
Amibioza se prin intermediul Ajungnd
cu hrana n intestinul albinelor, dau la
forma care se cu ajutorul pseudopodelor,
znd n peretelui intestina!, unde se prin diviziune.
albinelor se produce
de parazit a intestinale, prin secundare pe
care le aceste leziuni probabil, prin a pro-
duselor de ale agentului patogen. importante se
produc de asemenea prin astuparea de amibe a tubilor lui Mal-
pighi, respectiv prin anularea excretoare a acestui organ, al
rol este cu al rinichiului de la animalele superioare.
Aproape in toate cazurile de cercetate s-a constatat
Nosemozei, fapt ce a se ar
fi o de Ulterior au fost semnalate si cazuri
de n care nu s-au descoperit spori de ci numai de
amibe, stabilindu-se definitiv caracterul inqependent al acestei maladii.
amibiozei este cu a nosemozei, prezentnd
o dezvoltare in lunile aprilie-mai o a pato-
in restul sezonului apicol. Boala poate fie sub
67
fie sub - de obicei la nceputul
- cnd ea pierderi mai nsemnate. amibio-
zei acute este in mare a unor favorizante,
cum ar fi de exemplu rele de iernare sau hrana necorespun-
unor lungi perioade de timp rece umed n anotimpul
de etc.
Simptome. Manifestarea cea mai a acestei boli o consti-
tuie fecalele diareice, pe care albinele le la cea mai exci-
care intreg stupul care un miros foarte
Capacitatea a familiilor scade, puterea lor
se reduce. In stupilor se multe albine moarte sau bolnave.
Acestea din au abdomenul sint agitate,
ale aripilor inainte inapoi ale abdomenului. In momentul
n care sint prinse, aceste albine sub de jet, excremente
apoase de culoare
Diagnosticul precis al amibiozei se numai in laborator,
prin examinarea la microscop a intestinului mijlociu al albinelor, n
vederea amibeni. aracterul al acestora,
de sporii diferitelor specii de ciuperci, este conturul dublu al mem-
branei lor.
Tratamentul nu este precizat. Au fost ncercate diferite medica-
mente, ntre care Fumidilul B, furazolidona diclorooxiquinaldina,
se rezultate suficient de pozitive. In lupta
mpotriva amibiozei se reduce la de profilaxie, care sint identice
cu cele recomandate pentru
ACARAPIOZA
Acarapioza este o a albinelor adulte, care
apiculturii din unele ale Europei pagube importante. In de
exemplu, ea este la fel de ca loca In
de acarapioza este n Anglia, Belgia,
Austria, R.D.G., R.F.G., R. P. R. S. iar in anul
1972 a fost in Ungaria.
Etiologie patogenie. Agentul patogen este un parazit din ordinul
acarienilor, numit Acarapis woodi, ce se n respiratorii
ale albinei. A fost descoperit pentru prima n anul 1921 de
profesorul S. Rennie. Corpul lui este oval, de culoare
cu 8 picioare acoperit cu Printr-o
el este ln regiuni : cefalo-torace abdomen.
Parazitul nu se poate vedea dect la microscop, masculul avind cea. 100
microni lungime 60 microni iar femela cea. 150 microni lun-
gime 90 microni snt foarte mari in cu talia
dimensiunile lor fiind de 120X60 microni. Din ou ia o
68
ce se in apoi n adult, acest ciclu de dezvol-
tare avnd o de 11-16 zile (fig. 22).
Femela in prima pereche a traheelor toracice,
unde depune un redus de - maximum 10. Acarienii
traheali scurgerea hemolimfei, cu care se
FEMELA
MASCUL
a b. a.
Fig. 22 - Acarapis woodi mascul : a - fata ; b -
Cnd a devenit prea mare hrana nu le mai ajunge,
femelele albina se de Ele
repede n interiorul prganismului, intrucit pe corpul albinelor
lor din de numai citeva ore, iar ntr-o
48 ore.
Moartea albinei se produce n majoritatea cazurilor prin sufocare
n urma traheelor cu cu crustele de ce
se la locul La producerea mai contribuie
de asemenea provocate de microbii ce mucoasa tra-
pierderea unei mari de probabil,
toxinele eliminate de
Transmiterea acarienilor la stupi la alte stupine se reali-
prin albine sau prin trntori sau roiuri. Apicultorul
poate el contribuie la bolii prin de familii
sau din stupine infectate, prin deplasarea stupinei contaminate n
pastoral, prin unirea familiilor bolnave cu altele
In transmiterea agentului patogen prin minile, hainele
sau uneltele apicultorului, prin faguri, miere, polen, stupi sau
albine moarte nu prea mare ntruct mor
foarte repede n afara corpului albinei nu dau la forme de

Acarapioza poate evolueze sub inapa-
sau sub Cauzele care o sau alta
69
in capacitatea familiilor de a inlocui albinele moarte in posibi-
pe care le au de a se un timp ct mai ndelungat
n organismul albine sau de cu o
moartea celei dinainte.
este de vrsta albinelor, cele tinere fiind in-
n mai mare dect cele vrstnice. Acest fapt se
nu printr-o a acarienilor, ci prin greutatea pe care ei o
cnd vor prin stigmele unei albine orificii
care se cu vrsta, mai de corp a
aripilor, care sint mai bine la albinele vrstnice, prin
rirea ce le
Un alt factor important care bolii este sezonul.
In timpul iernii albinelor este mai posibili-
tatea de a depune multe serii de n ghemul
de permite trecerea cu mai mare a acarienilor de pe o
pe alta, n fel tnct n marea majoritate a albinelor mor,
iar restul albinele tinere, pe ce ele eclozio-
S-a constatat n acarienii se pot localiza nu
numai n traheele albinelor ci la baza aripilor anterioare - ndeosebi
la albinele -, perforlnd cuticula pentru a suge lichidul sangvin
pentru depune
In general, se la intrarea n albinele sint
infestate in procent de peste 50% familia nu mai are supravie-
In cazul unei de 10-200/o boala sub o
diminuind productivitatea familiei respective constituind o
de pentru slupii stupinele din jur. In cazul cnd nu
snt tratate, aceste familii mor in iarna sau
Forma sub care acarapioza mai depinde de puterea fami-
liilor - la cele puternice la cele slabe - , precum de
pe care natura sau apicultorul le familiilor pentru ca
acestea se dezvolta.
Simptomatologie. In forma acarapioza poate neob-
In forma boala devine prin simptomele pe care le
att albinele, ct familia n ansamblu.
<!:nd traheele un mic de de cruste, albi-
nele nu semne de Pe ce lumenul traheelor se
iar n stup nu este suficient albinele
ncep prezinte anormale : zborul lor devine greoi, ele cad pe
nu mai pot zbura, fac disperate in acest sens,
urctndu-se pe firele de sau salturi mici ce amintesc
unei Uneori corpul este cuprins de aripile snt de-
abdomenul umflat. Intr-o mai albinele bolnave se
n mici mor.
La familiile bolnave se - n special n timpul iernii la
nceputul - o depopulare mai mult sau mai
de a numeroase albine bolnave, sau moarte, in stupi
in stupilor. De asemenea, pot semne de diaree, fap-
tului albinele parazitate in perioada de
70
iernare printr-un consum exagerat de ce preclispune la dizenterie.
Tn timpul verii, unul din semne pare fie a famili-
i lor respective la roi t, exprimnd a albinelor de a
prin de pericolul pe care l presimt.
Diagnostic. acarapiozei numai semne clinice
este destul de avind n vedere simptomatologia ei poate fi
;;i n alte boli ale albinelor. n cu pre-
ei atunci cnd se pri-
depopularea unor familii,
mortalitatea n a albinelor,
precum un mare de albine .
bolnave, co.:e zboare
nu n salturi, pre-
ale corpului, a- Fig. 23. a!'ip.ilor la albine
ripile se n grupe parazitate cu A. woodi
mici nainte de a muri.
H. \Vise C. R. Meyer din Brazilia au folosit o
pentru acarapiozei. Recoltnd albine pentru diagnosticul
acestei boli, de pe faguri nu de la ei au observat unele
albine se comportau diferit de celelalte, respectiv ele aveau aripile
deschise, prezinte alte de comportament. Mai mult, s-a
constatat la a doua pereche de aripi o dislocare anume, una
din cele aripi era spate, n timp ce perechea ei avea
o Din 300 albine care prezentau anomalie, 248
(procent 71 Ofo) au fost la laborator infesta te cu acarieni (fig. 23).
Un diagnostic precis poate fi pus numai prin examinarea la
microscop a traheelor parazitate. In mod normal, traheei snt elas-
tici, de culoare alb-sidefie. circa 4 zile de la iniestare ei pierd
elasticitatea, devin ncep se ln general,
i 1 24. Trahee cu acarieni
culoarea a traheei este pentru punerea diagnosticului
(fig. 24). In scopul acestui examen se mai multe
procedee, unele necesitnd o mai altele fiind recoman-
date pentru practicienii de teren. Toate se pe toracelu.i,
71
descoperirea traheelor examinarea acestora la un binocular cu o putere
de de 50-100 ori.. Cnd traheele anormale.
proba este de Pentru mai traheele se
se pun intre se la microscop.
In caz de apar perfect vizibili in toate stadiile de

Pentru diagnosticul acarapiozei trebuie trimise albine din familiile
moarte, albine muribunde mai ales albine moarte in celule in pre-
hranei.
Tratament. A vind n vedere pagube le pe care le produce,
acarapioza face parte dintre maladiile oficial declarabile, a com-
batere este prin
Metodele folosite impotriva ei snt: sacrificarea, transvazarea
tratamentul medicamentos, aplicate n de o serie de factori, intre
care cei mai sint gradul de infestare al familiilor atinse,
pndirea bolii n zona puterea famililor, ano-
timpul, naturale etc.
Sacrificarea, ca nu rezultate, avnd
in vedere formelor later:J.te de care nu pot fi recunoscute.
Se cazuri ctnd tn unele focare s-au distrus sute de familii bolnave
sau suspecte, pentru ca imediat aceea alte citeva sute de
cazuri. Este distrugerea familiilor prea de
a celor in care acarapioza este de alte maladii, precum
a celor care apar intr-un teritoriu considerat indemn.
Transvazarea a fost de cehoslovac Svo-
boda. Bazndu-se pe faptul c! puietul nu este parazitat, acest
tratamentul acarapiozei prin ridicarea din stupii
bolnavi a fagurUor eu puiet ducerea lor ntr-un loc
unde acest puiet eclozioneze, tinere n
final formeze familii noi, neinfestate. Din familiile vechi se
cu preluarea puietului pe lui, cine aceste familii
devin prea slabe ouatul, moment n care ele se
distrug.
Tratamentul medicamentos se exeout cu ajutorul unor
chimice volatile sau fumigene. pe eare aceste trebuie
le snt acelea ca gazul, sau fumul pe care ele le
omoare a fi pentru albine, puiet.
miere sau polen. Rezultate relativ s-au prin folo-
sirea preparatelor denumite ,.Mito A2" de 20/o n alcool
metilic 98
1
/o), B.E.F. (esterul etilic al acidului form.ic), sau
.,P. K. Mittel", Tedion etildiclorbenzilat, ultimele patru fiind folosite
sub de
Cel mai eficace medicament mpetriva acarapiozei este preparatul
numit .,Folbex". El se compune din clorbeRzilat - ca substantA
- impregnat n benzi de htrtie de filtru. O de 10X2 cm din acest
preparat O, g constituie doza pen-
72
tru tratamentul unei familii de albine. Aplicarea Folbexului se face n
felul :
- se familia de albine care fie
un intre rame din mijlocul cuibului praeticlnd un
orificiu n la nivelul acestui
- fntr-un moment cind toate albinele snt in stup se inchide urdi-
se toate prin care ar putea fumul .
toate albinele care eventual se
- se aprinde de Folbe:x se introduce prin orificiul din podi-
intre ramele de cuib, asigurtndu-i cu ajutorul unei
sprijinite de marginile orificiului; iie nchide capacul stupului;
- se prin ascultare, ca arderea fie
care circa 10 minute) ;
- se stupul inchis timp de o or, care se deschide-

Medicamentul asupt"a nimfelor lar-
velor, nu are efect asupra Pentru aceasta se ca
tratamentul fie Fepetat de 8 ori, la interval de o
Se atrage asupra integJrale a tratamentului, res-
pectiv asupra de a folosi 8 tichete de Folbex pentru
o familie de albine. Avnd n vedere lungimea tratamentului, unii spe-
sacrificarea familiilor bolnave, mal ales acestea
snt slabe. De n cazul familiilor de albine bol-
nave de mierea puietul pot fi recuperate.
seama de faptul tn momentul semnelor clinice
la unele familii boala este sub o tn stupi,
este imperios necesar ca toate familiile fie tratate, attt n stupina afec-
cit n celelalte stupine aflate tn raza t!e zbor a albinelor bolnave.
Profilaxie. Tratamentul medicamentos trebuie asociat cu
preventive, care mpiedice parazitului tn snul familiei
infestate, acesteia ncetarea tratamentului sau difu-
zarea bolii la familiile din jur. Aceste m!suri constau din :
- eliminarea albinelor de la
sezonului activ, prin asigurarea unor culesuri ttrzii sau prin aplicarea
de stimulente, care la uzura acestor albine ;
- stimularea depunerii de puiet, pentru tnlocuirea albinelor moarte
nainte de vreme;
- n numai a familiilor puternice ;
- distrugerea familiilor slabe in cazul n care ele se m
sau n cnd, prin unirl!a lor, nu se familii suficient
de dinamice, pentru a valodfica tratamentul.
VARROOZA
Var.rooza este o a albinelor, de un acarian
din familia Varroa. Acesta a fost descoperit pentru tn !mula
Jawa de E. Jacobson n anul 1904. Specialistul olandez tn dome-
73
nlul acarienilor A. C. Oudemans 1-a descris l-a denumit desco-
peritor Varroa jacobsoni. G:onform pe care o are n lumea
el face parte din Artropode, clasa Arahnide, ordinul Aca-
rieni, familia Dermanissidae. Localizal la inceput n insulele indoneziene,
acarianul Varroa jacobsoni s-a al doilea mondial
n toate elin Asia de sud-est, unde albinele indiene. In
anul 1964 el a fost descoperit n U.R.S.S., in anul 1967 este diag-
nosticat oficial n R. P. Bulgaria tot n a fost sem-
nalat n America (Paraguay, Argentina), unde a fost introdus
prin importate dln Japonia. Ulterior, el s-a extins n Airica
a cuprins noi teritorii m Europa (Ungaria, Iugosl:lvia, R.F.G., Italia,
etc.) n America de Sud (Brazilia
Caracteristic pentru acest parazit este faptul el att albi-
nele adulte, ct puietul acestora lui se produce ntr-un
ritm din ce in ce mai accelerat, astfel incit familia piere cu
n cazul cind nu i se ajutor.
Etiologie. Femela acarianului Varroa jacobsoni are corpul plat,
transversal oval, lung de 1,1 mm lat de 1,6 mm, de culoare maron-
cu 4 perechi de picioare (fig. 25). Ea se pe
membranele intersegmentale tn regiunea toracelui, abdomenului une-
ori chiar pe membrele albinelor. In perioadele de in
celula cu puiet depune 2-8 sferice transparente, din care
2 zile ies larve de ambele sexe. Acestea se cu hemolimfa lar-
velor nimfelor de alte 3-4 zile pentru mascul 6-7
zile pentru se n acarieni ce se
Fig. 25. Varroa jacobsoni
partea
nainte de eclozionarea albinelor.
Masculul adult este mai mic deci*
f C' mela, are o
culoare
(fig. 26, v. color). El moare
curnd mperechere, astfel
ndt din celule vor numai fe-
meie mperecheate. Acestea se
repede pe faguri pe pe-
stupului, trecnd in final pe
albine trntori, pentru a se
cu hemolimfa acestora. S-a
constatat n familiile slabe n-
parazitului se
mai rapid n general, primele
larve parazitate sint cele de trin-
tor, fapt ce acarianul
o mai
dect cea n mijlocul cuibului. De asemenea, temperatura ridi-
din timpul verii, precum uzura intense fac ca
lui n acest anotimp nu dureze dect 1-2 luni, n timp ce
exemplarele toamna 6-8 luni. Este important de sub-
liniat femela poate la 10 zile contactul cu albinele.
74
Patogenie. Pe o pot fi - ntr-o invazie
- 5 acarieni, pe un trntor 7, i ar pe o o de
trintor sau la 12. Albinele parazitate au o mai
iar productivtatea lor este mult Puietul infestat de
un redus de acarieni la albine mici, cu viabilitate
Cnd n celulele cu puiet un mare de albi-
nele rezultate snt neviabile, au aripile nedezvoltate, capul picioarele
diforme. Ele cad pe fundul stupului snt aruncate de albi-
nele Tr ntorii pierd sexual
nefecundate.
In perioada de iernare familia de
albine, producnd un consum mare de umplerea a
intestinului cu consecutiv, diareei.
sovietici au demonstrat (S. A. Popravko, La sante de
l 'abeille nr. 55/1980) albinele nu mor familiile nu se
di n cauza pierderii de ci
pe care acarienilor le presupunnd
in colonie 10.000 vii, greutatea a masei acestora
este de cea 3 g (0,3 mg greutatea medie a unei femeie). Considernd
necesarul de al unui acarian este echivalen\ cu dublul
sale, cei 10.000 acarieni cea. 6 g nutri-
ceea ce, pentru o colonie de 2 kg albine, maxi-
mum 0,3/ o din greutatea larvelor crescute.
acarianului Varroa pentru puietul de trintor este evi-
ea prezentnd un mare interes biologic. S-a constatat larvele
de trintor snt parazitate n medie de 15 ori mai mult dect cele de
iar acarienilor pe puietul de trntor
de 26 ori pe cel crescut pe puietul de (fig. 27 28,
v. color).
Atta timp cit gradul de se la acest compor-
tament al familiei de albine, securitatea productiv al colo-
ruei nu sint afectate. ind puietul de trintor ncepe acarianul
ncepe se pe seama puietului de moment ce
coincide cu producerea primelor daune. Este clar deci acarienli pre-
un mare pericol pentru o colonie care se pentru ier-
nare, cind puietul de cantitativ, puietul mascul dispare,
iar acarienii pe puiet de Pentru a
evita familia de albine trebuie ultima
de miere, cnd trntorii nu au cind puietul de
este cnd albinele supuse tratamentului se
uzeze nainte de intrarea n
Se afinitatea acarianului Varroa pentru puietul de
trntoF este de mare, incit acestui puiet constituie o n
parazit ului. Logic ar fi ca acarianul se in pro-
gresie ceea ce ar face ca de la 20 femele de Varroa existente
in luna aprilie, n la peste
75
10.000 femele Varroa, astfel la multe familii, nivelul de invazie
de de de albine condamnnd aceste familii la
llloarte din primul sezon de (cunoscind elementele din
biologia parazitului descrise anterior, precum faptul femela Varroa
poate la 5-7 zile din celula ar rezulta
aceasta poate da la 9 succesive din aprilie n sep-
tembrie, acarienilor se poate dubla sau tripla la fiecare
17-19 zile, astfel nct ar putea de cel 500
ori l a sezonului apicol).
In realitate, dintr-o familie de albine nu
Intr-un sezon apicol V. V. Alpatov A. B. Lange) dedt de 17-
20 ori, fund necesari cel trei ani pentru ca un
nivel periculos pentru colonie ; de unde puietul de
mai bune pentru parazitului
Ject cel de trntor este, de asemenea,
prin moartea acarianului n afara stupului, cu albinele pe care
se
!n primii 2-3 ani de la infestare boala trece de neobser-
familiile au un aspect o productivtate aparent In peri-
oada acarienii se cu mare repeziciune, .iar
cnd lor 500/o de albinelor, familia nu
mai poate fi mai ales seama acest stadiu are loc
de culesul de Ia floarea-soarelui, care
la uzura albinelor la depopularea coloniilor.
Diagnosticul varroozei este de pus in stadiul de
cnd parazitul poate fi descoperit cu ochiul liber pe trntori,
albine, de asemenea pe puietul de trntor de albine. Cunoscnd
preferinta acarianulUi pentru puletul de trntor consecutiv pentru
tori, controlul se va axa in primul rnd asupra acestora. @u ajutorul ttnei
pense se vor se vor extrage larvele de trntor, pe care para-
se cu contrastulUi de culoare. 1o ceea ce pri-
trntorli, se prind se privesc pe partea loc pre-
ferat de fn perioadele cnd nu sint intre inele. Confun-
darea acarianului Varroa nu se poate face decit cu Braula coeca
chele albinelor), de care se prin faptul acesta are
corpul bombat, oval longitudinal, de culoare
numai cu 3 perechi de picioare. 1o plus, Braula coeca nu
puietul de In lunile septembrie-octombrie mai pot fi
pe fundul stupilor, ntrucit n ei mor n
uzurii provocate de de temperatura
din timpul verii (fig. 29, v. color).
Descoperirea varroozei se poate face prin examinarea resturilor
existente pe fundul stupilor la iernatului, resturi tn care se
cu femeie moarte de Varroa n cazul cnd stupina este
cu acest parazit. Pentru ca albinele nu aca-
rienii este bine ca pe fundul stupilor se din o
76
foaie de carton sau de plastic, acoperite de un cadru cu o
sau de nylon cu ochiuri de cea. 2,5 mm, care albinele
sau larvele moarte, dar trecerea
Depistarea acarianului Varroa prin este
foarte in primii doi ani de la contaminarea familiilor,
redus de in cu mare de albine,
parazitului ntre inelele albinei (de unde nu i se mai
poate vedea dect marginea a corpului) ct confun-
lui cu albinelor. Toate aceste cauze, ce permit parazi-
tului ascuns o att de de timp, ii dau
posibilitate acestuia se pe noi
teritorii, nainte de a putea fi descoperit distrus.
Ca simptome din partea familiei de albine, se ncepnd
din al treilea an de :
- o activitate ;
- ponta
- puietul pe faguri, infundate perforate ;
- in unele din aceste celule, se pot observa nimfe moarte, in
stadiul de degajind un miros ;
- in interiorul celulelor aparent femele de V. jacob-
soni pe nimfe, precum excrementele lor sub de dire albicioase;
- pe scndura de zbor pe fundul stupului,albine nimfe moarte.
Tratamentul. varroozei pe o mare parte a globului
terestru, precum pericolul pe care U prezintA pentru apicol.
a determinat o mobilizare a oamenilor de in
unor mijloace de adecvate. Urmarea acestei a
fost utilizarea unui mare de produse chimio-terapice acaricide,
simple sau n administrate sub de vapori, fum, pulberi
sau aerosoli. Pentru a oferi o imagine a acestei multitudini de mijloace,
limitez a cita o parte din cele folosite n prezent:
- U.R.S.S. : varroatin (amestec de acaricide,
pulverizat ntre rame sub de aerosoli), timol, folbex
V. A., acid oxallc, acid formic.
- Bulgaria : timol, varroazin (amestec de

- Ungaria : varrescens (benzi fumigene pe de amitraz).
- Polonia: benzi fumigene pe de arnit raz
- Iugoslavia : folbex V.A., varritan, varajin, timol.
- Austria: folbex V.A.
- Olanda: folbex V.A., tutun.
- R.F.G.: folbex V.A., acid formic.
- Brazilia : dicofol (impregnat n benzi de carton).
77
- Japonia : varostan, galecron, micasin, danikat, danicoroper.
- Thailanda : tetradifon plus acetat de potasiu (benzi fumigene),
sul!.
-: China : sul!,
- Tunisia : amitraz.
cum se vede, cele mai accesibile dintre aceste produse sint
fenotiazina, timolul, acidul formic, sulful tutunuL Modul de admi-
nistrare al acestora este :
Fenotiazina. Sub de pulbere, se
conform metodei indicate la tratamentul braulozei. In U.R.S.S. Bul-
garia, este se introduce n stup, aprindere,
fie de un fir metalic intre rame, fie pe un suport metalic (unul,
sau trei comprimate, n de puterea familiei) prin
Stupul se nchide pentru 20-30 minute, iar se o
sau de ori la 7 zile interval.
TimoluL. C::onform oficiale, timolul este utilizat n
U.R.S.S. vara imediat ext ragerea mierii, cu
ca temperatura nu 27<!!, precum toamna, cnd tempe-
ratura este peste 13C. Produsul, sub de pulbere, este
pe superioare ale ramelor, n cantitate de 0,25 g pentru fiecare
de 2 ori la 7 zile interval sau, n cazul unei mai puter-
nice, de 3 ori la 4 zile intervaL
Timolul pulbere poate fi deasupra ramelor n de
n cantitate de 10-15 g de familie, el fiind completat periodic
la 7-10 zile acolo ntreg sezonul apicol.
Acidul form.ic. Se sau trei de carton care vo1
fi introduse intr-o de care vor fi deasupra
cuibului cu puiet. In prealabil, se va decupa din partea ::1
pungii una sau rondele de 1-1,5 cm diametru, n de pute-
rea familiei.
Acidul formic poate fi introdus in stup n sticle cu gitul larg,
cu un fitil de bumbac. El va fi acolo cuibul cu
puiet) 21-25 zile, timp n care consumul va fi de 150-200 mililitri de
familie.
Se ca n timpul operatorul
poarte ochelari stupului trebuie fie in
deschis.
Naftalina. Utilizarea ei este foarte in toate asia-
tice. Cristalele de se pun ntr-o (cutie) se intro-
duc prin fiind n stup iarna, n perioadele puiet.
Acarienii Varroa cad nu este nevoie fie Trebuie
evaporarea naftalinei este extrem de la peste 20
chiar nu moartea albinelor, ea provoace
sirea stupului de acestea sau
78
In U.R.S.S. se fie matca naintea tratamen-
tului, iar albinele fie scuturate ntr-o (de 40 X 45 X
40 cm), n care se introduce fum de (2- 3 g puse
pe ntr-un citeva fumuri prin fiecare perete,
fiind la 7-10 minute interval.
Sulful . Este folosit n China, India Hong Kong n cantitate de
3-5 g pentru fiecare familie, pus pe spetezele superioare ale ramelor
de 2-3 ori pe ntrerupnd aceste cu 3 naintea
culesurilor a punerii la iernat.
din U.R.S.S. au experimentat ei suliul pe zeci de
mii de familii, raportnd se poate reduce acarienilor
se circa 1 g praf de sulf (100-200 mg de fiecare fagure acope-
rit cu albine) pe superioare ale ramelor se
administrare de ori la 12-14 zile interval. Se atrage
se doza sau temperatura este mai mare
de 30C, larvele mor iar albinele vor fi ele afectate.
Tutunul (nicotina). ln China, nicotina este incepind din
1962, cu ajutorul ei se varrooza la un nivel foarte
Ea este in feluri :
l) prin fum de tutun, n special toamna, introdus prin o
sau cu o repetare 7-10 zile. De se deparazi-
numai albinele. Puietul se pune ntr-un stup gol se
cu o de (sau se o noapte n conge-
lator) care fagurii snt in stupi pentru a fi
ele puietul mort ;
2) cu ajutorul unei sugat.ive pe fundul stupului pe care
se depune din 5 n 5 cm cite o de acestea evaporn-
du-se suficent de repede pentru a asupra timp de
cteva ore. Oamenii de chinezi au inceput experimenteze tra-
tamente mixte, plus alte produse, pentru a rezultate
mai durabile a evita accidentele. Ei spun albinele snt relativ
rezistente la larvele sint mal sensibile, motiv
pentru care tratament ul este aplicat ndeosebi la roiurile numai
pe de albine. Un avantaj al tutunului este el nu rezidii n
miere Se tratamentul cu tutun cel
900/o din acarienii din stup. Tn Olanda tutunul este folosit pentru depista-
rea vanoozei, doza fiind de 3 g (o pentru un corp de stup.
O de aplicare a chirnioterapicelor a fost reali-
n pe folosirea aerosolilor. Un aerosol este
o suspensie n aer a unor foarte fine (0,5-10 microni) de lichid,
electrizate la Viteza de sedimentare a acestor particule este
de 0,1-3 mm pe astfel nct ele au nevoie de 1- 30 minute
pentru a de la o de 20 cm. Aerosolul un
timp ndelungat n atmosfera stupului seama de
turilor (citeva sute de miliarde pentru un volum de lichid de 1 cm
3
),
este imposibil ca un acarian nu fie atins de cteva zeci de
79
aparate de producere a aerosolilor au fost montate de
Institutul tehnic de pe cite un
puse la apicultorilor. Ca a fost folosit pen-
tru nceput amitrazul, diluat 20/o in Tratamentul se n peri-
oada puiet, emisia de aerosoli fiind de un jet de aer cald
t40C}, capabil ghemui albinelor.
Un auxiliar n lupta mpotriva varroozei l constituie me-
toda Prof. dr. Ruttner din R. F. Germania n acest
sens se izoleze matca pe 1-2 f aguri se fagw-i
cnd puietul de pe care femelele de varroa depus
a fost
Procedeul nu este cel mai indicat. Pentru a evita distrugerea
puietului de att de necesar familiilor de albine,
metoda se va adresa puietului de trntt>r, ea constnd din
in a unei rame de la marginea cuibului cu
puiet prin distrugerea a puietului de trntor
care ia in faguri, puiet pentru care femelele de varroa au
o afinitate
In U.R.S.S. a fost i mpotriva varroozei o
Constatind acarienii se desprind de pe albine la o ntre
46 48C, sovietici au supus albinele la tempera-
care le-au oentrlfugat pentru eliminarea
Pe inconvenientele pe care le presupun prelevarea albinelor, intro-
ducerea lor n diverse aparate readucerea n stupi, metoda
riscul omorrii albinelor, cunoscnd acestea nu o
mai mare de 49-50C.
Pentru combaterea varroozei, Institutul de cercetare
pentru din a pus la punct un preparat cu o
mare putere denumit Sineacar, care s-a dovedit un medica-
ment deosebit de eficace n lupta impotriva acariozelor ln general,
a varroozei n special.
El este un preparat concentrat care, conform se
prin diluare cu (gru, porumb, soia, orz) n modul
tor : 100 g preparat se cu 900 g intr-un vas emailat, cu
a jutorul unei linguri. Amestecul se face timp de citeva minute pentru
o ct mai omogenizare. unei cutii cu 500 g Sineacar
se cu 4,5 kg treptat preparatul.
Folosit n scop de diagnostic (prin sondaj la 20
6
/o din efectiv n
stupinele mari la toate familiile n stupinele mici), Sineacarul diluai
se n cantitate de 50-100 g (in de puterea fami-
liei de albine) prin peste albine, ce in prealabil a fost
o hrtie pe fundul stupului. Imediat se
capacul stupului, a se nchide Ir1
se retrage hirtia se cu ochiul liber sau cu lupa, sau
In caz de diagnostic pozitiv, chiar la o fami-
lie, se ntreaga
Cnd este folosit n scop de tratament nu se hrtie pe fundul
stupului. In acest caz, se printre rame, peste albine, o canti-
80
tate de 100-150 g Sineacar diluat, n de puterea familiei de
albine, punndu-se imediat capacul stupului, a se
nchide
La stupul multietajat se fieeare corp ocupat cu albine.
Se tratamente la interval de 10 zile cind
albinele au ghemui au la zbor tratamente toamna.
n zile cnd nu mai este puiet sau foarte
tot la interval de zece zile.
Pentru stupinele care au fost corect tratate timp de doi ani cu
Sineacar, tratamentul de nu mai este necesar.
La o de la ultima administrare de
se fundul stupului, este cazul.
In de se tratamente cte
un tratament lunar vara tratamente toamna.
Este obligatoriu ca toate stupinele din fie tratate, cunoscut
fiind stupinele netratate sau incorect t ratate n scurt timp
stupinele tratate.
Profilaxie. Cunoscnd varroozei se prin
albinelor dintr-un stup n altul, prin trntori chiar prin con-
tactul dintre albine n timpul culesului, prevenirea acestei boli ntr-un
teritoriu sau recent contaminat se face prin identificarea stu-
pinelor infestate, carantinarea acestora pe locul unde se Impiedi-
carea ca alte stupine se apropie la mai de 5 km de ele.
In cind varrooza s-a generalizat, carantinarea stupinelor
infestate mai justificarea. de prevenire tr-ebuie
vizeze n acest caz r educerea la un minimum posibil
acestui nivel cu un volum de cheltuieli cit mai
redus ; obiective ce pot fi atinse prin :
- aplicarea obligatorie a tratamentului medicamentos la toate
familiile de albine eliminarea a larvelor de trntor
cite prin utilizarea ramelor de ;
- evitarea roitului natural, albinelor ;
- n numai a familiilor puternice dinamice.
ALTE ACARIOZE
In de Varroa jacobsoni Acarapis woodi, cuibul stupul
albinelor snt sediul a altor specii de din clasa arahnidelor,
care pe corpul, hrana sau n albinelor
favorabile de Unii dintre snt inofensivi (ooprofagi,
comensali), snt n mari daune economice. Ca
dimensiuni, obiceiuri, mari intre ei,
cei mai fiind de mici nct nu se cu ochiul liber.
rile dintre ei constau n aceea au regiuni corporale, gnathostoma
(partea gurii) podosoma (partea a corpului), patru perechi
de picioare n stadiul de adult trei perechi n stadiul larval.
81
Revista "American bee journal" nr. 11/1983 totalita1ea
arahnizilor din stup sub .forma tabelului :
Denumlrell
acarianulu:l

Gazda
apls
Varroa jacobsoni meLLifera
ce rana
Aoorapis Woodi mellifera
Tropilaelaps
ctareae
"l'ropilaelaps
koenigerum
cerana
melliJera.
ce rana
dorsata.
Euvarroa sinhai 11orea
Acarap1s externus mellifera
Acarap1s dorsalis mellijera

Neucypholaelaps mellifera
mdica
ce rana
aorsata
Neocypholaelaps cerana
ap1col a
Arahnizi ai albinelor melifere
trntori,
puiet
puiet de trintor
lraheea albinei
adulte
traheea albinei
adu !le
puiet
trntori
puiet
celule de puiet
puiet de
bolci
puietul de trntor
albine adulte-
regiunea gtului
albine adulte -
in jgheabul dorsal
In stup pe albine
pe florile de eucalipt
faguri albine
faguri al bine
celule cu puiet
de
RAsptndJce
Asia, Europa, Africa,
America de Sud
Asia
Europa, America de Sud
A!rica, Mexic, Asia
Asia
Asi a
Asia
Asia
Asia
Asia
Europa, America
de Nord, Pacific
Asia
Asia
Asia
Asia
privind profilaxia bolilor albine provocate de acarieni,
altele dect varrooza acarapioza, ne-au parvenit din zoo-
veterinare date colhozurilor sovhozurilor de Ministerul de Agri-
al U.R.S.S. In aceste snt descrise boli :
TROPILAELAPSOZA
Este o u albinelor melifere, cerana dorsata, ac-
tualmente numai in Extremul Orient asiatic. Agentul cauza!, Tropilaelaps
clareae a fost semnalat pentru prima n FHipine, pornind de la
exemplare recoltate de pe albinele moarte de pe aveau
cuibul stupi. Ulterior, el a fost izolat din cuibul albinelor melifere
gigante la Hong-Kong, n Malezia, Indonezia, China Vietnam. Femela
parazitului are culoarea dimensiunile de 0,97-1/0,53-
0,58 mm, fiind deci mai decit Corpul ei este acoperit cu
mai lungi mai rigizi pe laterale
Scutul de pe a abdomenului este lung o
pereche de caracteristice ale T. clareae constau
din rigizi), dintr-un spermodactil lung din
a palpilor. La mascul, dimensiunile sint de 0,88/0,51 mm, iar
placa este de cea
Biologia acarianului nu este suficient Kheragsin
Samchiniak (1981), femela depune 3-4 n celula de
nainte de din care 24 ore se vor protonimfe, care
se prin n deutonimfe apoi n imago (adult). Ciclul
de dezvoltare n celula 8-9 zile. Se pre!'upune
depuse de femele in perioada rece a anului snt
mult timp n
Boala se la puietul de trintor mai putin cel de
toare. Larvele mor n perioada de se
rea lor anterioare din La o agresiune mai larva
poate continua metamorfoza. Pe un cocon se pot la 36
Albinele care eclozioneze snt lipsite de aripi sau picioare
au corpul deformat.
In famili a de albine puietul este depus iar cantitatea
lui continuu. O familie puternic este la
Este o agresiune cu varrooza, caz n care
depopularea se produc mult mai rapid. De remarcat n
acest caz femelele celor doi aleg celule separate pentru nmul-
V. Sevilla (1963), acarianul T. clareae este un mai
periculos dect Varroa.
Tratamentul tropilaelapsozei este practic nestudiat. A. .Atvol
N. Goya! (1971) au debaraseze stupul de acarieni pudrnd cu
sulf cu pe ambele o pe In 1975, Atvol re-
se sulf pe spetezele ramelor, se in
numai familii puternice fie albinele n mod regulat
cu polen.
Lupta mpotriva T. clareae poate fi considerabil se
lui ca parazit pe sau capacitatea sale
de a un timp ndelungat n
recent n Afganistan au concluzionat parazitul
nu c;e poate pe albinele adulte ci numai pe puietul acestora, astfel
incit el nu poate decit tn zone cu climat tropical, in care
depun puiet tot timpul anului.
PYEMOTOZA
Snt atacate Jarvele nimfele familiilor slabe, sau puietul de pe ra-
mele Agentul cauzat este femela acarianului Pyemotes. In-
divizii t ineri snt de culoare cu dimensiuni de 0,2-0,8 mm, iar
indivizii de culoare alburie cu diametrul cuprins ntre 1
1,5 mm. Cind stupul este parazitat de un mare de acarieni, lar-
83
vele un aspect din ele dect un inveli'? uscat
sau tadavre descompuse, care pot fi extrase cu din celule
Py!'motoza este pentru om, nct, atunci cind se lu-
cu material contaminat, trebuie se respecte cu regu-
1ilc de E"te interzis se faguri de
sau mat eriale apicole n contact cu cerealele.
MELITIPHOZA
Boala puictul este ue dezvoltarea
n fmniliile de albine a arahnidului Melittiphus Acest
parazit se n regiunile Siberiei Occidentale Orientale, mai rar
!n Extremul Orient. El are culoarea forma 0,8 X
0,7 mm. Larvelc moarte au aspectul celor din loca
EUVARROOZA
Agentul patogen, Euvarroa sinhai Delfinado Baker a fost descris
pC' exemplare colectate din India n 1974. Ulterior a fost in
Thailanda de Akratanakul (1976). Ciclul de dezvoltare al acarienilor
Varroa jacobsoni Euvarroa sinhai snt similare. Att n India ct in
Thallanda, Euvarroa sinhai a fost numai pe Apis florea.
BRAULOZA
Braulo;w este o care a famlliei
ur albine, avnd cel mai mult de suferit de pe urma eJ
Etinlogi('. Agentul patogen este o din ordinul Diptera, nu-
Braula sau popular, albinelor. Corpul lui este aproa-
1 sfNic, cu dimrnsiuni de 1 ,5X0.9 mm, de culoare aco-
peri L lr: intregime cu negri. Capul, foarte mare n raiJOri. cu restul
corpului, este cu o pereche de antene cu un aparat bucal
adaptal pentru supt. Toracele se o delimitare> cu
abdomcnul, care este format din 5 segmente. Pe laturile corpului snt
dispuse trei perechi de picioare, care se cu cite un pieptene
format din 29-32 mki ventuze, cu ajutorul para-
zitul se puternic de de pe toracele albinelor (fig. 30,
vezi color).
Braula coeca petrece n .interiorul familiei de albine.
femel se ncepe
pe a fagurilor cu miere. Din ies larve care
n ceara fagur.ilor o de canale, n care ele se
cu un amestec de polen. ln continuarea
metamorfozei, larva se n apoi in adult,
intreg ciclul evolutiv avind o de 21 zile.
se cu hrana din albinelor. Ei iau
n momentul cnd albinele trec de la una la alta sau,
84
uneori, la albina reflexul de regurgitare (scoaterea din
a unei de miere), excitnd cu membrele anterioare aparatul
bucal al acesteia.
Ei se n mai mare pe corpul pe con.siderentul
aici pot procura hrana in canti tate mai mare mult mai
i ntrucit matca este mai des de albine. In momentul cnd albinele
ntind trompa pe capul acesteia
ntind ei trompele sug hrana nici un efort.
In interiorul familiei, trec cu mare de pe o
pe alta. In cadrul stupiDei, ei se rlspindesc prin schimbul de faguri sau
albine pe care-1 face apicultorul intre familii, prin albinele prin
cele care se in stupi sau prin trntori.
Tratament. Combaterea braulozei se pe distrugerea para-
zitului respectiv. In acest scop se folosesc diferite dintre care
cele mai uzuale snt tutunul, camforul, naftalina, timolul , fenotiazina,
sineacarul. Toate aceste numai asupra
a avea asupra formelor evolutive, ceea ce face
repetarea lor de mai multe ori n 21 de zile,
ct ciclul evolutiv al parazitului. Primele 4 limi-
efectul la care trebuie de apicultor
nainte ca ei n timp ce fenotiazina sineacarul i
Perioada pentru executarea tratamentului contra braulozei
('ste n lunile septembrie-octombrie, cnd familiile de albine au puiet
(sau nu mai au deloc) cnd snt n maxim.
Indiferent de trebuie respectate re-
guli generale :
a. Tratamentul fie aplicat la intreaga familie de albine nu numai
la De asemenea, el trebuie concomitent la toate familiile
din pentru a evita ulterioare. Obiceiul de a depa-
razita numai matca este periculos pentru aceasta eficace, intrucit
matca poate fi (cu fum de tutun mai ales), ea poate fi
n timpul sau de albine la reintroducerea n stup.
Obiceiul este eficace, avnd n vedere matca se
prin trecerea de pe albine pe ea.
b. fie seara, atunci cnd toate albinele
snt in stup.
c. Stupul fie bine pentru ca fumul sau vaporii pe
cere ti respective nu n cind
trebuie asupra parazitului.
d. fie de mai multe ori, pentru a distruge
care vor lua din larvele nimfele existente la
data primelor
e. Cnd se folosesc care nu ci doar pa-
ramele se cu cea 1 cm una de alta, in dublul ' scop de
a facilita :fur.nului sau gazului printre albine de a
permite printre faguri nu n celulele fagurilor. De
85
asemenea, nainte de a ncepe deparazitarea se fundul
stupului se pe el o foaie de hrtie, pentru ca
fi
In cazul cu ajutorul tutunului se pun in
aprins foi de tutun sau cteva se introduc prin 3-5
fumuri, care se Se stupul nchis cea 5 minute,
apoi se deschide att cit pentru aerisire.
se cu hrtia pe care au se ard.
au mai pe albine, se n zilele
In mod obligatoriu ea trebuie se repete de 2 ori din 10 in
10 zile, pentru a distruge care din larve,
nimfe
In cazul cu sau camfor, se seara 10-
20 g din pe hrtia de pe fundul stupului se
stupul cu deschis n zori, cnd se hrtia
cu Repetarea se face cum s-a
la tratamentul cu ajutorul tutunului.
In ceea ce timolul, acesta se n doze de 50-100 g
familiilor), care se ntr-o de tifon
se pe fundul stupului, n momentul cnd toate albinele sint
la 1-2 cm. 2-3 ore timolul
se scoate cu hrtia de pe ea. se
de 2 ori la interval de 10 zile. Timolul la prima
poate fi folosit in fazele ale tratamentului.
Metoda cea mai de combatere a braulozei se
pe folosirea fenotiazinei. Procedeul este :
Se din vreme familiile care a f1 supuse trata-
mentului, n loturi de cte patru, ramele,
astupnd stupilor acoperind In momentul cnd
toate albinele snt cu timp nainte de nceperea
propriu-zise, se reduc la 1 cm.
se cum : se pun in
care nu mai scot fum. Peste ei se un
pachetel cu 4 g care este calculat pentru deparazitarea a
4 familii de albine. Se nchide se foalele
ce fumul iese se din galben-verzui - cum este la n-
ceput - n alburiu. Se introduce prelungitorul prin
se foalele de 30-40 ori (n de puterea familiei), diri-
jind fumul n toate Se se trece la celelalte
trei familii, procedindu-se n fel. 10 minute se mai intro-
duc cite 20-30 fumuri in fiecare din cei 4 stupi iar alte
10 minute li se deschid Se cu alt lot de
4 familii, introducndu-se n o de 4 g
Acest tratament se de ori la interval de 10 zile.
Introducerea in reprize a celor 50-70 fumuri este recoman-
ca o de pentru a nu se cuibul in
cazul unei temperaturi prea ridicate a fumului. Trebuie avut ca
lemnul ce a servit la prepararea fie complet ars, pentru
a nu produce oxid de carbon, care este un gaz
86
Tratamentul trebuie terminat cnd albinele ncep formeze ghe-
mui pentru In timpul tratamentului, apicultorii se vor feri
respire fumul de pentru acesta mucoasa primelor
respiratorii, provocnd tuse uneori
Rezultate bune in combaterea braulozei se cu ajutorul Si-
neacarului care, este un acaricid specific, distruge un
tot att de mare de braule ca fenotiazina, iar n plus se
mult mai El se numai prin peste albinele dintre
rame, n cantitate de 50-120 g, repetndu-se apoi de 1-2 ori la interval
de 10 zile. preparatului capacului este bine
se prin (care n deschis) 5-10
rafale de fum prin arderea lemnului), n scopul
albinelor unui contact direct ntre parazit preparat.
GALERIOZA
agentul cauzal este un parazit care nu direct albina sau
puietul, pierderile de puiet de familii de albine care se nre-
din cauza lui sint de mari, incit patologice
aferente fie desemnate sub denumirea de
Este vorba de molia de popular reprezen-
prin specii : mare (Galleria melloncla)
(1\chroea grisella). snt temporari ai familiilor
de albine, pe care le numai in faza
mare este un fluture de culoare gri-inchis, cu lungimea de
9-17 mm (fig. 31 vezi color). Masculul este mai mic, maximum
15 mm n epoca de mperechere un puternic miros aromat, prin
care atrage femela. La scurt timp din ei se impe-
care femela noaptea n stupi (sau n
cu faguri de sau faguri depunnd un de cea.
1 000 n de cte 100-200 buc., pe care le pe" faguri,
tn stupului sau in resturile de pe fundul acestuia. 10 zile
din ies larvele de molie (omizile), care timp de cea. 30 zile (ntre
20-45 zile, n de de mediu) se cu cu
excrementele puietului existente ntre din celule, nu-
meroase galerii n faguri, pe care n final i n totalitate,
transformndu-i ntr-un fel de
La acestei faze de dezvoltare, omida se
cu o se n este nu
numai ci n lemn, unei a larvelor, care
descompune celuloza. Faza de cea. 14 zile, care
metamorfoza se cu din a molie adulte.
Capacitatea de de distrugere a cestui parazit este
de mare, nct in optime unei singure perechi de
molii ar putea consuma intr-un an cea. 400 kg (3 a cite
1 000 femeie = 1 milion larve, consumnd fiecare cte 0,4 g !n
realitate pagubele snt mai limitate, prin faptul moliile nu au la dis-
87
de mari de apoi lor este fri-
de:
- de luate de apicultori ;
- albinele care nu intre moliile n stup distrug o parte
din larve;
- de mediu, n special temperaturile joase care
dezvoltarea insectei. Astfel, la o (30-34C)
ciclul complet de dezvoltare a moliei mari este de cea. 44 zile, la o
mai acest ciclu se poate prelungi la 63 zile n
medie la 29C, 120 zile n medie la 20C. !n acest sens s-a constatat :
- la temperatura de + l0C metamorfoza motiei de stag-

- la temperatura de 0C larva, nimfa insecta mor n
timp de 12 ore ;
- la temperatura de -9C insecta moare in toate stadiile de
dezvoltare 2 ore;
- la temperatura de -l5C moartea se produce 45 minute.
(Achroea grisella) se cu cea mare, deose-
bindu-se doar prin dimensiunile mai mici ale corpului (maximum 10 mm)
!?i prin culoarea argintie a aripilor. Femela depune 200-300 din
care ies larve, care au culoare sint
mai mici decit cele ale moliei mari. Molia este mai
dect cea mare.
Pagubelc produse de constau din distrugerea fagurilor din
:,tupii sau de la (Fig. 32) a faguri lor reformati din depozi-
tele n care snt la prelu-
crare, precum a puietului de albine,
pe care larvele motiei l prin
perforarea prin
cirea celulelor sau prin intoxicarea
cu excrementele lor.
cirea puietului mort din cauza
este n principal de
albine, n scopul
acestui puiet. Pe un fagure cu puiet
atacat de se de
celule perforate sau cu
bombate mai nchise la culoare
("puiet tubular" - Borchert).
aceste celule se con-
nimfele snt moarte, iar pe
ele se excrementele
. sub de puncte negre.
Fl{l. 32. Fagure atacat de Dezvoltarea in stupii
respectiv amplearea pa-
gubelor produse de ea sint n de puterea familiei de albine, de
in care alli>inele fagurii de cuib, de dimensiunile stupului
de din stup. O familie nu poate mpiedica
88
molia n interiorul stupului, nu se poate-
lupta cu puzde-ria de omizi care fagurii puietul, nH poate evacua
puietul mort n final, este ncetul cu ncetul sau, n unele
cazuri, stupul. Chiar ntr-o familie mai
poate produce pagube, apicultorul cuiburile prea largi de
cantitatea de pune corpuri sau caturi suplimen-
tare nainte de vreme, nu stupii nu
resturile ce se ocazional (hirtiile de la cu sau
cancti, de soia de la inlocuitorii cu polen, prafurile de la trata-
mentul medicamentos etc.) .
. familiilor de albine n care se poate vedea puiet mort
din cauza este de mare. In tropicale, unde
impune mari in stup larg deschise, aproape
toate familiile de albine puiet mort din cauza ceea ce
i-a pe localnici eonsidere acest parazit ca cel mai important
al apiculturii. avem n vedere n familiile de al-
bine a de celule cu puiet in
in aceste familii a celorlalte de puiet cu mai
bombate mai nchise la culoare ne gndim albinele
ca noi ne seama, o mare parte din puietul mort, putem
fim n cu climat temperat mai
mult puiet dect locile la un loc. In plus, ea constituie
un mijloc de a bolilor, att n stup, ct de la o famiiie
la alb.
Prevenirea galeriozei se prin crearea unor ne-
favorabile pentru dezvoltarea : familii de albine puternice,
cuiburi strnse, suplimentarea corpurilor l'l.umei
cnd dezvoltarea familiei impune acest lucru, asigurarea
interioare etc.
Pentru conservarea faguriler s-a recurs la chi-
miei care ntr-un nchis ermetic {stupi goi, dulapuri
sau camere). Anhidrida prin arderea sulfului, este
cu succes, cu ca sulfurizarea se repete din trei n trei
acest gaz nu este ovocid.
Francezii cel mai bun dezinfectant contra moliei de
este dibromura de sub numele de D. 209
n doze de 2-3 linguri de {30-50 cm
3
) pentru 1 I'JI
3
ocupat cu faguri. In acest scop caturile se unul peste altul, im-
binndu-sc bine deasupra se o de sac, pe care se puae
cantitatea volumului suptls dezinfectiei (ea)-
culat conform formulei L X 1 X h). Se atrage produsul
D. 209 toxkitate pentru om, indicndu-se ca n care
a11 fost fagurii tratamentului fie bine aerisite.
Alte care pot protejeze fagurii snt : bromura de
methyl, clorura de methyl, EDCT etc.
Institutul de cercetare pentru din
a elaborat recent n acest scop preparatul numit Galerin, cMe
prin contact, ingestie volatilitate 8.$Upra tuturor fazelor me-
89
tamorfozei insectelor mpiedicnd dezvoltarea
mucegaiurilor. El se att n scop preventiv ct de combatere.
Pentru prevenirea se o de galerin cu
rece, 40 g la 1 1 (1 kg la 25 1 solubilizarea prepa-
ratului se stropesc fagurii pe ambele inclusiv ramelor
sau se cu un aspersor sau vermorel utilizate exclusiv
pentru nevoile stupinei. Excesul de lichid se scoate din celule prin
scutura re.
zvntare, fagurii se introduc n corpuri de stup, dulapuri sau
camere de depozitare. Depozitarea se face n locuri iar n
sezonul rece fagurii se supun frigului. ,
Pentru combaterea fagurii se cu galerin deasu-
pra unui vas mare, iar excesul de preparat n celule se scoate
prin scuturare; care se in aer liber.
Inainte de introducerea n stup, fagurii se cu se
aerisesc timp de 24 de ore. Stropirea fagurilor cu sirop de
utilizarea lor de albine.
De fagurii vechi, sint de
boli trebuie
Valabilitatea galerinului este de 4 ani, cu ca el
f.ie la loc uscat, iar flaconul fie bine nchis.
Oricare ar fi produsul de conservare folosit, se se
ramele tratate timp de 48 ore nainte de a le introduce ntr-w1
stup populat.
Intrucit cele mai multe dintre mai sus amintite nu
snt l a indemina apicultorilor, M. Naim D. S. Bish de la
Institutul indian de agricole propun dezinfectarea fagurilor
printr- o In acest scop, fagurii se nchid ntr-un
dulap sau n corpuri de stup stivuite unul peste altul, cel de jos fiind
gol. In acesta se introduce un bec electric de 100 avindu-se
ca temperatura nu 55C. o s-a constatat
parazitul a murit n toate stadiile de dezvoltare. la
incubator, s-a constatat ele nu mai snt in stare eclozioneze.
Nu trebuie frigul este cel mai mare al
moliei de toate metodele descrise mai sus nu mai snt ne-
cesare ce temperatura scade sub 10C. apicultori fagurii
de n stupii sub albinelor, ce se instau-
timpul rece apoi i n magazii sau camere
lund impotriva i tot timpul n stupii
iarna, un mare dintre (n special cei vechi
sau cu In ambele cazuri degradarea fagurilor de
este ntruct spre toamnei intervine
o n care temperatura din stup (13-l7C) este prea
mare pentru a opri ciclul evolutiv al parazitului prea pentru ca
albinele mai presta o activitate de O me-
de un restrns de apicultori, este umezirea fagu-
rilor cu care rezultate bune, dar
fagurilor n deschise pentru a nu Se mai pot conserva
90
fagurii de prin introducerea n n care snt
a unor tampoane mbibate cu acid acetic concentrat.
Cunoscnd nu ti convin de aer, apicultori
fagurii atrnndu-i intre ei) sub sau
du-i n stive de stupi prin care aerul (nchise la partea
numai cu site de aerisire).
Combaterea n stupii nu poate fi prin
procedee chimice, ntruct toate active mpotriva parazitului
snt toxice pentru albine. S-a preconizat n acest sens o bio-
pornind de la faptul Galeria mellonela este de un
microb - Bacillus thuringiensis -, care nu este periculos pentru albine.
S-a ncercat introducerea acestui microb n fagurii artificiali,
n prezent nu s-a se n timp virulenta micro-
bilor. In schimb, americanii (Floyd C.), pe baza culturilor
cu B. thuringiensis au realizat preparatul Thuricid, pe care l
n tratamentul familiilor de albine atacate de (3 linguri cu
Thuricid la 4112 litri cu care se stropesc fagurii interiorul stupului
de 3 ori la interval de 7 zile).
In lipsa altor mijloace, o familie de albin@ de
nu poate fi efectiv ci numai manual din faguri
larvele, pinzele parazitului, restrngindu-i cuibul
cu albine din alte familii, pentru a putea se apere
BOLILE NECONTAGIOASE
PUIETUL RACIT
puietului este un accident produs fie din cauza apiculto-
rului, fie a unei boli care albinele adulte sau a unor
climatice nefavorabile.
Poate fi in cnd apicultorul la
mpachetaj inainte de vreme sau prea mult cuibul, determinind
matca tagurii unui val de frig n
albinele se pe fagurii din
perit puietul din ramele sau pe cel de la penfena fagunlor.
Poate fi de asemenea n orice a sezonului activ,
n cazul unei anormale a albinelor adulte, de no-
boala de cu chimice,
etc. In toate aceste o parte din puiet lipsit de
hrana fapt ce moartea acestu).a.
Diminuarea intr-un timp scurt a efectivului de albine adulte mai
poate fi de unui cules nainte de vreme, care de-
din stup pe timp neprielnic nu se mai
napoia din cauza frigului sau prin a unor pred-
de care distrug un mare de albi ne.
Simptome. Puietul ar putea fi confundat cu loca
avind n vedete n cazul lui se ntlnesc celule cu perforat.
O examinare a fagurilor a larvelor permite punerea unui
diagnostic just, ntruct puietul mort din cauza se situat n-
totdeauna pe ramele sau la periferia fagurilor, larvele nu
snt lipite de celulei, nu au miros, iar masa nu este
(Fig. 33). La examenul microscopic al acestor larve
microorganisme, ceea ce constituie un mijloc de a
deosebi de bolile bacteriene ale puietului.
Prognostie - tratament. In majoritatea cazurilor, puietului
nu o gravitate prea mare. care se snt

sbimtorarea cuibului - pentru ca albinele salveze-
puietul care nu a murit elimine pe cel mort -. precum
stimularea ouatului pentru refacerea In azul
cind dintre albine puiet este prea mare, se vor lua 1- 2
faguri cu puiet se vor da spre tn-
la familiile mai puternice.
Prognosticul este mai grav atunci
cnd diminuarea de albine
se unei boli in-
n care caz este necesar
se de diagnosti-
cul se aplice tratamentul co-

DIAREEA ALBINELOR
Diareea albinelor sau dizente-
ria este o ne-
molipsitoare a albinelor adulte, ma-
prin eliminarea de fecale cu
Ea apare de obi-
cei n perioada de
cauznd pierderi destul de ridicate
famililor de albine.
Fig. 33. Puiet la peri!erja cuibu-
Etiopatogeneza. In general di- lui Borchert)
zenteria se produce la albine atunci
cnd a aparatului digestiv este
unei hrane din punct de vedere calitativ sau unui
consum exagerat de n perioada de
In unei normale, albinele pot 1n rectum ex-
cremente timp de 3-4 luni, eliminndu-le n prima zi cu
ocazia zboruri de In cazul in care albinele snt
t rezite din ele mai
excrementele se n cantitate mare in intestin si ne-
putind fi eliminate prin zboruri de timpului
rabil, ele sint evacuate n interiorul stupului.
Cauzele care fac ca iernarea defectuos
dizenteriei snt :
- zgomotele provocate de de curte - care n
stup sau se pe el -, de trenurile care trec pe
de n apropiere a unor motoare sau a teliere ;
- care in stupi prin neprotejate cu
gratii ;
- introducerea de turte cu drojdii n timpul iernii sau
timpuriu;
- mierea de sau mierea ce provine din
de completare executate toamna trziu;
93.
- de aer umezeala precum mari
ale temperaturii atmosferice;
- lipsa care familia de albine ;
- astuparea cu sau cu albine moarte;
- familia care mult mai mult in cu o
familie pentru a asigura o in ghemul
de iernare.
Toate aceste cauze digestive, mani-
festate prin diaree de asemenea, fenomene de
florei bacteriene nespecifice proceselor de

Simptome. La familiile atinse de dizenterie se pete de
diaree pe spetezele ramelor, pe faguri pe stupi. In stare
excrementele snt apoase, de culoare castanie, cu miros de
ce mirosul fecalelor de Albinele bolnave pierd capa-
citatea de zbor au abdomenul Presnd asupra abdomenului, ex-
crementele snt eliminate sub de jet. Chiar albinele snt
de diaree, care Je aripile le orificiile respiratorii, pro-
vocndu-le moartea prin asfixie.
Un alt simptom pe care-1 familiile atinse de dizenterie
este faptul ele fac zboruri de chiar pe timp nefavorabil,
ce mari pierderi, prin faptul albinele nu se mai
pot ntoarce in stup din cauza frigului.
Diagnosticul trebuie stabilit prin examen de laborator, ntrucil
diarcea poate fi n multe boli precum n cazurile
de cu polen sau nectar. In mod lipsa din cmpul
microscopic a patogeni ai nosemozei sau amibiozei, ntr-o pe-
cnd culesul nu a n constituie confirmarea
unei suspiciuni de dizenterie
Prognostic. Cnd este din timp, cnd familiile
de albine snt puternice cind atmosferice snt prielnice,
prognosticul este favorabil. Cnd pierderile snt mari, cnd familiile sint
slabe cnd intervine nosemoza sau amibioza (boli care n fa-
milia cu diaree un teren deosebit de propice pentru dezvol-
tarea lor) atunci prognosticul este grav.
Tratament. Pentru vindecarea unei familii de albine de
dizenterie trebuie n primul rnd cauza care a produs
In cazul cnd diareea este de se
hrana nlocuind-o cu candl sau, dnd
timpul s-a cu sirop la care se 200 000
la litru, pentru prevenirea secundare.
Cnd diareea este de lipsa se familiei o
sau se la unirea cu familie . .
Cnd diareea este de zgomote, se sursa acestora.
In toate cazurile se va se stimuleze zborul de
folosind difE? rite procedee recomandate n acest scop anume, ridicnd
94
capacul stupilor n zilele nsorite nlocuind eventual cu un
geam, sau n stupului. timpul
este nefavorabil, se va ca zborul de precum inlocuirea
hranei sau a fagurilor de excremente, se
ntr-o
Albinele moarte se se ard, ramele stupului se
de petele de diaree, familiile din cauza unei
prea mari se distrug.
Prevenirea se prin evitarea care deter-
acestei anume :
- introducerea la iernat numai a familiilor puternice, unind fa-
millile slabe reducnd cuibul numai la fagurii bine de albine;
- asigurarea unor rezerve de de calitate, executind
completarea acestor rezerve cel mai tirziu la lunii august;
- amplasarea stupinei n locuri uscate ferite de
zgomote;
- protejarea pentru a nu supra-
vegherea lui n timpul iernii pentru a nu fi astupat cu sau
albine moarte.
ANOMALDLE MATCILOR
Matca este factorul cel mai important al familiei de albine, ea con-
nu numai dezvoltarea, ci acestei bio-
logice. ..._
Intre o alta mari calitative, determinate
de diferite transmise prin ereditate sau dobindite n perioada
de a larvei.
Pe aceste deosebiri calitative, produse de cauze normale,
o serie de de origine care de-
producerea unor procese patologice sau a unor anomalii de con-
ce le aptitudinile sau, uneori, le fac total improprii
pentru
O parte din aceste snt provocate de bolile
sau parazitare, ca de exemplu septicemia, paratifoza, nosemoza, mela-
noza, amibioza, acarioza etc. In unele din aceste boli (paratifoza, amibioza)
prognosticul este favorabil, putnd se
reia activitatea In altele (nosemoza, acarioza), prognosticul este
grav, boala provocnd moartea sau compromiterea lor
Pe aceste pot prezenta o serie de
de datorate unui dezechilibru nervos, unor ano-
malii somatice sau unor de origine
!)5
Mltci trintorlte
Dintre toate maladiile anomaliile mai des este
sub numele de denumire care se n
cind din depuse formate, n majoritate
sau ln totalitate, din trntori.
Acest fenomen, care poate avea caracter temporar sau definitiv,
din nefecundarea fie unor cauze normale, cum ar
fi nemperecherea, mperecherea sau
fie -anor cauze patologice.
In toate cazurile, respective sint depuse mai intii n celulele
mru.i, pentru ca apoi fie folosite celulele de Intrucit aceste
celule snt prea mici pentru larvele de trintor, albinele le lungesc le
cu convexe, care dau un aspect caracteristic puietului
respectiv, cunoscut sub nwnele de "puiet bombat".
Intre cauzele patologice care fecundarea au fost
descrise de :
a. Degenerarea sau alterarea spermatozoilor. n au
ouat normal un timp, pentru ca dintr-O ele
1n celulele de cnd fecundate, cnd nefecundate,
acestora din crescnd rapid, fapt ce duce n cele din la apari-
unui puiet bombat, dispus de De
respective erau tinere (un an), deci cu rezerva de ne-
Cercetindu-se spermatozozii la microscop, cea mai mare parte
dintre ei au prezentat o avind aspect de inel.
Introducind o in familie, un timp ea
a devenit Mai mult, fenomenul a fost constatat la alte fa-
milii din stupina ceea ce a dus la concluzia afec-
are o origine
b. la nivelul pungii spennatice. La unele
care au devenit s-au ntre punga vagin
numeroase de care comprimau de
r.analul spermatic, inct spermatozoizii nu au mai putut pentru
a fecunda ovulele.
c. Amiloidoza peretelui spermatic glandelor anexe.
La alte depunerea de nefecundate este degene-
amiloide a epiteliului pungii spermatice sau a celor glande
anexe ale acestei vezicule. care neviabilitatea sper-
matozoizilor.
d. Polen sau nectar toxic. S-a constatat polenul sau nectarul
unor plante fac ca nefec11ndate (maladia lui
Blickey). Scoase din zona aceste au revenit la normal.
Nu snt rare cazurile cind un ouat normal, o Incepe
puiet de trntor, apoi nu mai deloc, pentru ca un
timp o activitate. De asemenea, au fost citate cazuri
n care o a nceput fecundate atunci cind
a fost n familie invers, o cu ouat normal a devenit
atunci cnd a fost intr-o familie
TulburAri in depunerea oulUor
La unele depunerea este unor
anomalii sau ale glandelor tractusului genital. Dintre acestea,
cel mai des tntUnite snt:
a. Aplazia ovarelor. Este o anomalie de origine mani-
prin dezvoltarea a evarelor lipsa epiteliului ovulo-
germinativ. care anomalie snt sterile.
b. Hipoplazia. ovarelor n dezvoltarea a unuia
sau a ambelor ovare, fapt ce duce la depunerea unui redus
de
c. Atrofia ovarelor este o care survine n cursul unei
normale, unei glandulare sau nervoase.
Lipsa de coordonare a ovarelor duce la acestora
consecutiv la scleroza ovarian. care
devin cu timpul complet sterile.
d. Hipoplazia oviductelor este o anomalie cu care se nasc unele
prin lipsa de ntre oviducte ovare,
de dezvoltarea a acestor organe. Aceste snt sterile.
e. oviductelor se insuficiente a ve-
ziculei seminale sau ei anormale, ceea ce face ca sperma de-
de trntori stagneze n oviducte le astupe.
f. ale tractusului intestinal, care depunerea
Pareza intestinului terminal face ca excrementele nu mai
fi eliminate, se astupe orificiile genitale.
Formarea de calculi rectali, acidului urie asupra
resturilor digestive, comprimarea genitale. efect
produc de care se n rect care
sterilitate prin Au mai fost descrise cazuri
de sterilitate prin a tubilor lui Malpigii sau prin
ale intestinului.
ln general toate anomaliile sau glandelor tractusului
genital, chiar in cazul cnd numai sterilitate impun
schimbarea respective.
97
ALBINELOR
In patologia un capitol important, da-
pierderilor mari pe care le familiilor de albine. Spre
deosebire de toxice, cu caracter secundar, ale
de sau ce fac obiec-
tul acestui capitol se produc intr-o de timp,
directe brutale a unor ingerate cu hrana. Snt
deci de sine care pot fi numite
cum lor asupra familiilor de albine poate fi mai
accident decit sau
n care apar, aceste pot fi clasate
in mari categorii :
1. de origine provocate prin cu polen
toxic, nectar toxic sau cu miere de
2. survenite n urma unor umane anume :
- cele provocate de chimice folosite n
pentru combaterea ;
- cele care din poluarea mediului cu rezi-
duuri industriale ;
cele ce pot prin folosirea a unor medica-
mente.
INTOXICA-;IJ DE ORIGINE NATURALA
In regiunile cu climat temperat regulat, precum n
agriculturii intensive, care au dus la diminuarea florei spontane, into-
de origine snt frecvente nu o im-
prea mare. Ele se mai ales n reci sau muntoase,
cnd climatice defavorabile n
dezvoltarea a nfloririi sau n manei. In lipsa unei
hrane de calitate, albinele snt obligate, pentru a salva fa-
miliei, un nectar, polen sau devenite toxice din cauza
98
climatice defavorabile sau produse de unele plante pe care ele
nu le n normale.
In general, vegetalele considerate pot la
albine fac parte din ordinul ranunculaceelor, tiliaceelor hipocastana-
ceelor. La noi n dintre plantele arborii care pot produce per-
manent sau ocazional toxice : tutunul, ricinul,
laptele cucului, steregoaia, lupului sau omagul, de
cmp, floarea digitala, salvia, ceapa, stejarul, teiul, casta-
nul etc.
, :tJnele dintre aceste vegetale, cum este cazul ranunculaceelor,
cnd a inceput depunerea puietului n
familia de albine n cind n stupi lipsesc proviziile de miere
sau de polen. Altele, cum snt tiliaceele de (teiul cu frunza
teiul argintiu), pot produce n unii ani nectar, polen sau
n care caz la albine se o stare de pierderea capa-
de a zbura paralizie. De asemenea, pot produce la
albine prin polen, nectar unele specii de castan (de India, de
California), prin (ca la
boala Larvele care acest polen mor sau dau
unor albine neviabile, iar pot deveni
Cnd se polenului, ea n primul rind
albinele tinere larvele, respectiv doicile care n lor ames-
tecul de miere polen puietul care acest amestec. Manifes-
albinelor bolnave n de natura toxicului produs
de plantele care au furnizat polenul, n unele cazuri predominnd sim-
ptomele de n altele cele de paralizie. In majoritatea cazurilor
albinele nu pot zbura, fac salturi mici, corporale
au abdomenul La presiune ele o mare cantitate de
intestina! de culoare de Pe capacul
stupilor se excrementele lor, care au un aspect caracteristic, prin
faptul forma intestinului posterior.
Marea majoritate a acestor simptome a fost n
numita de mai", n ultimul timp ca o entitate
de sine recente au stabilit in fond este
vorba de o cu polenul unor specii de Ranunculaceee (piciorul
floarea n se impune recla-
sificarea ei n acest capitol.
Cnd se nectarului, ea n primul
rnd albinele Acestea nu pot zbura, se greu, se n-
vrtesc n cerc din aripi ntr-o mai
semne de paralizie. Intrucit aceste semne snt comune altor boli,
diagnosticul ar putea fi pus numai in laborator, prin n
a unor albine cu miere de la familia prin
excluderea unei cu pesticide.
Cnd se manei, ea de asemenea al-
binele In timpul sezonului activ, asemenea sint
rare, din albinele principiile toxice prin defecare. Iarna
mierea de toxic asupra albinelor chiar atunci
cnd ea provine dintr-o mari
99
de pe care o (de potasiu indeosebi). Este un fapt stabilit
iernarea pe miere de mai ales atunci cnd aceasta nu est.e
cu miere produce diaree la albine, ne-
crozei epiteliului intestina!, glandelor aferente acestui
organ rectumului cu materii fecale gaze. Studiind
acest fenomen s-a dovedit in cazul cu sirop de supra-
intestinului necesitatea survine la lunii
martie ; n cazul cu miere albinele simt nevoia
n cursul lunii februarie; iar in cazul cu miere de supra-
are loc ncepnd chiar din luna decembrie.
cu miere de este prin faptul deranja-
mentele intestinale pe care le un mediu prielnic pentru
bolilor infectcH:ontagioase, tn special a nosemozei.
de apicultori a mierii de este folosind una din
metode:
- Metoda cu alcool : se pune intr-o o cantitate din mie-
rea pe care vrem s-o o de de 10 ori mai
mult alcol rectificat. In cazul cnd mierea se
va tulbura, unui precipitat cu aspect de alburii; altfel,
limpede.
- Metoda cu apa de var: ca la metoda se pune la
nceput intr-o miere n egale, amestectndu-le bine.
Peste acest amestec se de var in cantitate de trei ori mai
mare. mierea este de se altfel, ea
limpede.
. In concluzie, grave de origine snt rare, ele
fiind dependente de cu totul particulare:
a florilor vizitate de obicei, perioade lungi de timp cald uscat etc.
bolii depinde de prelungirea, sau din de amelio-
rarea climatice ce au determinat degradarea a po-
lenului nectarului, precum de n a unor surse
nectaro-polenifere netoxice. In general, de pe urma acestor accidente
mai ales familiile puternice, care mari de provizii.
cu ocazie floarea-soarelui poate provoace in-
la albine, fie prin apatia albinelor,
rea pe floare n timpul
prin mortalitate Primele cazuri au devenit din ce n ce mai frec-
vente n ultimul timp, ele fiind o atit a
nectaro-polenifere sub factorilor climatici, ct a in
a unor toxice provenite din
ierbicidele cu care a fost parcela pe care planta le
extrage din sol. Celelalte cazuri sint mai tare, ele fiind datorate exis-
n sol a unor de pesticide. Un astfel de caz s-a pro-
dus n anul 1975 la un mare lan de floarea-soarelui din raza comunei
Dor care s-a soldat cu o mare mortalitate la
albine, de toate stupinele care au participat la valorificarea
acestui lan.
Prevenirea de origine este greu de realizat.
Distrugerea plantelor toxice din cu ajutorul tratamen.:.
100
telor fito-hormonale este greu de ele prezentnd riscul
culturilor vecine arborilor forestieri. Mai mai eficace ar fi
utilizarea n regiunile unde se produc frecvent asemenea ca-
zuri, a unor suplimentare a familiilor de albine cu pro-
teice-zaharoase, pentru a compensa hranei din
se n scop curativ, pentru a dilua hrana necores-
de albine. Unii apicultori n asemenea cazuri
colectoarele de polen, cu care stocajul unei mari de polen
tn stup prelungirea morbide la albinele tinere
puiet.
In majoritatea cazurilor, mierea din familiile care au suferit into-
de origine nu este pentru om.
inverse, este drept extrem de rare, cind o miere de
albine s-a dovedit pentru om. Un astfel de caz este relatat de
istoricul generalul atenian Xenofon, care n lucrarea "Ana-
base", cum lui (este vorba de cei "zece mii" care se
din Peloponezului) s-au intoxicat cu miere de Rhododendron
(R. ponticum).
PROVOCATE
cu flto-sanitare
cu fito-sanitare snt acele accidente, deose-
bit de grave pe care le familiile de albine,
ca urmare a tratamentelor pentru combaterea executate
n
Tratamentele fito-sanitare au scopul protejeze - cu ajutorul
chimice - culturile, livezile impotriva
rilor, respectiv mpotriva (insecte, ciuperci, microbi),
precum a buruienilor, ce plantelor utile.
Pentru agricultura unor nevoi alimen-
tare imperative economice crescute, aceste tratamente constituie o
necesitate indiscuta Pentru ele un mare
pericol, avnd n ' edere n pe care le pot provoca
familiilor de albine. sectorului apicol este la rindul ei o nece-
sitate tot att de ea fiind nu numai de conserva-
rea unei ramuri zootehnice de valoroase bunuri alimen-
tare, ci spre folosul agriculturii Este cunoscut faptul pro-
depinde intr-o de polenizarea plan-
telor entomofile de asemenea, se faptul una din conse-
nedorite ale tratamentelor fito-sanitare este distrugerea entgmo-
faunei naturale care Singurele insecte care
mai pot reface din acest punct de vedere echilibrul biologic sint
albinele, ele realiznd importante sporuri de a
valoare cu mult pe cea a apico!e directe.
acestei se n general prin legiferarea
de prevenire a chimice la albine, precum
prin existente n unor insectidde selective ;
101
toxice pentru dar pentru albine. Progresele
care s-au in snt reduse, nct
singurele exi stente la ora pentru
albinelor constau din respectarea de care
aceste a prevederilor legale existente in acest sens din
luarea de apicultori a celor mai adecvate de po-
trivit cu pericolul pe care-1 toxicul folosit, n ansamblul condj-
existente n momentul tratamentului : timpul umed sau
uscat, rece sau cald, atractivitatea pentru albine a tratate,
n a altor resurse melifere nepoluate,
la Jocul tratamentului etc.
modul cum asupra toxice
folosite n se mpart n trei grupe :
- toxice de ingestie, care la nivelul tubului
digestiv, unde cu hrana ;
- toxice de contact, care n organism la simpla
atingere;
- toxice asfixiante, care ajung n
prin respiratorii produc moartea prin sufocare.
pe care o au, produsele fito-terapice se mpart n
patru grupe mai importante : ierbicide, fungicide, acaricide insecti-
cide. La rndul lor, insecticidele pot fi ele, principiul
chimic pe care-1 au la n : organo-clorurate, organo-fosforice
carbamice.
IERBICIDELE consti tuie grupa de pesticide cea mai peri-
pentru albine, reduse, modului de aplicare
pe teren, precum faptulw ele toxic numai pe cale de
ingestie. Majoritatea ierbicidelor sint folosite la sistemice de
sol, fiind introduse n cu sau Din
categorie fac parte produsele: Atrazin, Simazin, Karagard, Aresin
etc. Ele ar putea prezenta un pericol pentru albine doar I'n cazul cind
ierbicidarea s-ar face pe vnt, care le-ar duce pe buruienile nflorite,
existente pe n curs de tratament. In in
cazul sistemice de sol se apicultorilor
nchise albinele doar n timpul cnd se aceste
Ierbicidarea se mai poate face cu avionul, produsul cel mai des
folosit n acest scop fiind 2,4-D. Avnd n vedere aviotratamentele
mai mari de a pesticidelor n afara
de&tinate tratamentului, precum faptul produsul 2,4-D
are o toxicitate ceva mai n cu celelalte ierbicide, se
n acest caz apicultorilor albinele nchise timp de
48 ore.
FUNGICIDELEJ snt destinate distrugeri ciupercilor parazite au
o toxicitate pentru albine. Cele mai des folosite din
snt pesticidele pe de captan (Merpan, Orthocid), zineb (Pe-
rozin, Dithane M-45), pirazofos (Afugan), benomil (Benlate, Fundozol),
carbendazim (Derosal), metil tiofanat (Topsin M-70), sulf pulbere,
sulf muiabil, de cupru suliat) etc. 1n cazul acestor
produse, albinele trebuie nchise timp de 24 ore.
102
ACARICIDELE sint destinate acarienii olantelor. In-
trucit acarienii au o mai la chi-
miei in cu insectele, impotriva lor se pesticide cu
tox:icitate mai n mai periculoase pentru
albine dect insecticidele. Din fac parte acaricidele pe
de dicofol (Kelthane, Dicofol, Milbol), neoron (Acarol, Neoron),
omite (Omite), clorfenson (Ovotran, Avex, Polacaricidol) binapacril
(Acricid). in prospectele ale acestor produse se
ele nu sint periculoase pentru albine, tn s-au constatat
cazuri de Pentru acest motiv este indicat ca in cazul
lor, familiile de albine fie nchise pentru o de 24 ore.
In schinib, snt considerate toxice pentru albine acaricidele pe
de dinobutan (Acrex, Dessin) (Fundal, Galecron). In
cazul acestora, perioada de inchidere a stupilor trebuie fie de mini-
mum 48 ore.
INSECTICIDELE categoria pesticidelor cu cea mai mare
toxlcitate respectiv cu cea mai mare periculozitate pentru albine.
originea lor ele pot fi clasate n :
- minerale : arsenicale, floruri etc. ;
- vegetale : nicotina, piretrina etc. ;
- organice de : fosforici, car-
etc.
Cele din primele grupe au n prezent o utilizare foarte re-
fie complet scoase din uz, fie pericolului
mare pe care l pentru animale (verdele de Paris), fie
mici n care se In schimb, organice de
au cunoscut in ultimii 25 ani o din ce n ce mai mare, ajun-
gnd la ora stea la baza Ceea ce le caracte-
este lipsa ele omornd att insectele
ct pe cele folositoare, precum faptul majoritatea lor
pe mai multe : ingestie + contact, con-
tact + ingestie + contact +
- Dintre insecticidele organoclorurate fac parte pesticide pe
de DDT (Detox, Duplitox), lindan (Lindatox), HCH (Hexacloran), Kele-
van (Despirol) etc., cele mai fiind Detox, Lindatox Des-
pirol. Celelalte au fost sau fie scoase din uz, fie pentru ac-
lor deosebit de (HCH), fie foarte
lungi (DDT).
In cazul insecticidelor mai sus amintite, albinele trebuie nchise sau
din pentru o de minimum 72 ore.
In o serie de insecticide mai toxice
pentru albine, cum sint Meto:xao. Pinetox, pentru care este
nchiderea stupilor timp de 24 ore.
- Dintre inseticidele organo-fosforice fac parte pesticide pe
de (Sinoratox, Bi-58 Dimevur), etion (Sintox, DEF), etil
metil paration (Selefos, Wofata:x) etc. snt la fel de toxice pentru
albine, aceste au o mai dect
In cazul lor, albinele vor fi nchise sau din
pentru cel 72 ore.
103
n o serie de pesticide cu toxicitate ceva
mai cum snt cele pe de malation (Carbetox}, triclorfon
(Danex, Dipterex, Clorofos, PoLfosclor), DDVP (Nogos, DDVP, Vapone),
de care se o izolare de 48 ore a albinelor este sufi-

- Dintre insecticidele carbamice fac parte pesticide pe de
carbaril (Sevin, Carbatox), de cartap (Padan) etc. Snt sub-
cu toxicitate pentru care este necesar ca nchiderea albi-
nelor sau lor din dureze minimum 72 ore.
De pesticidelor implicit perioadele de
izolare a albinelor stabilite mai sus snt n limite largi 1n
primul rnd de meteorologice. Astfel, n cazul n care trata-
mentul fito-sanitar se la o la o umidi-
tate a aerului, este mai mare n izo-
larea albinelor trebuie cu 24-48 ore. .
Ceea ce cl1imice este mortalitatea ma-
pe care o spre deosebire de maladiile
sau parazitare, n care pierderile snt mai reduse, nu cu-
prind totalitatea stupilor se produc n timp. ln primul rnd snt, afec-
tate albinele care mor de curnd ce au venit
in contact cu
Mai grav este cnd aceste albine au timp la stup
depoziteze otrava n rezervele de In acest caz, pierderile se
extind asupra albinelor tinere a larvelor, continund ce n-
treaga familie este att din cauza propriu-zise, ct
din cauza altor boli care survin in asemenea Amploarea pier-
derilor depinde de mai factori, dintre care cei mai snt:
- natura insecticidului folosit;
- forma de administrare a acestuia ;
- produsului toxic;
- meteorologice din momentul tratamentului
fito-terapic ;
- stadiul fenologic al culturilor tratate ;
- dintre supuse tratamentului ;
- a altor surse de cules de necontaminate.
De insecticidele care rapid, ca de exemplu para-
tionul HCH-ul, snt foarte periculoase, un risc mai re-
dus dect insecticidele mai toxice dar care au o mare
(exemplu DDT-ul), fapt justificat prin cele anterior n
cu posibilitatea de a rezervelor de din stupi.
Privitor la forma de administrare a pesticidelor , prafurile snt mai
toxice dect stropirile.
Cnd umiditatea este toxicitatea
fito-terapice !n caz de ploaie, plantele snt pericolul
se Timpul frumos sau aplicarea insecticidelor
pericolul Din timpul rece sau aplicarea tra-
tamentului chimic ce albinele au ncetat zborul intGns
riscul.
104
Aplicarea tratamentelor n stadiul de inflorire a plantelor
pierderi deosebit de grave. lucru se cnd n livezile sau
n culturile supuse tratamentului buruieni nflorite.
Cu ct dintre tratate este mai mare.
cu att de zboruri efectuat de albine este mai mic. In cazul
cind n jurul stupinei surse de cules necontaminate, acestea
albinele, mpiedicindu-le viziteze culturile tratate.
Familiile mai puternice pierderi mult mai mari dect
familiile slabe.
Depopularea familiilor prin moartea albinelor face ca
ramele cu puiet descoperite consecutiv, puietul f ie
expus sau
In concluzie, chimice n marea majoritate
a cazurilor sub o sau In ceea ce forma
aceasta se produce atunci cnd albinele se cu doze sub-
letale de chimice cu ma1:e, n hrana
ce a putut fi in stup.
Institutul de Entomologie de la Universitatea
din Torino (Italia) a verificat timp de 12 ani pesticidelor de
uz agricol albinelor, folosind o metodologie ce a fost
la Simpozionul organizat de Comisia de
in Olanda la 23-25 septembrie 1980.
Intre cele 37 pesticide considerat ca foarte periculoase pentru
albine, 9 din componentele lor au fo&t verificate n de laborator :
Amitraz, Cyhexatin, Dicofol, Dinocap, Endosulfan, Malathion, Phosalone,
Sulphur, Tetradifon. Tox.icitatea lor asupra albinelor, in dozele recoman-
date pentru tratamentul culturilor, a fost : prin in-
gestie prin contact pentru insecticid-acaricidul Amitraz ;
prin ingestie lipsit de pericol pentru acaricidul Cyhexatin;
prin ingestie, prin contact pentru acaricidul Dicofol ; prin in-
gestie, prin contact pentru insecto-fungicidul Dinocap; puter-
prin ingestie, prin contact pentru insccto-acaricidul Phosalone;
nepli'riculos prin ingestie prin contact pentru fungo-acaricidul Sul-
phur ; puternic prin ingestie lipsit de pericol prin contact pentru aca-
ricidul Tetradilon.
Trebuie contactul nu a fosl direct ci indirect, realizat
prin mersul albinelor pe faguri
Din cei 9 Endosulfanul prin contact Aml-
trazul prin ingestie s-au dovedit nesiguri lor lente
progresive, abia cteva zile de la nceperea
Trebuie fie n considerare pericolul
a 4 din aceste chimice, care au o toxicltate ; Endosulfan,
prin ingerarea a din doza de numai un minut prin
oontact; Malathion, prin ingerarea unei minime de 0,0117 g/1,
respectiv o de 64 ori mai dect cea prin cemtaetul cu
o cantitate de 0,1875 g/1 28 ore de la pulverizare; Pho-
salone, prin ingestia unei minime de 0,08 g/1, respectiv o
de 8 ori mai decit cea ; Tetradifon, prin ingerarea a cel
0,04 g/1, respectiv o de 4 ori mai dect cea
105
Rezultatul produsele chimice care au o
sint mai mult sau mai pentru
albine, unele din ele au fost declarate ca nepericuloase. Se pare
componentele care fac parte din categorii chimice au simi-
lare asupra albinelor : Clorbenzilat Clor-
propilat la fel ca Dicofolul ; componentul organic sulfoclorurat Clorfenson
la fel ca Tetradifonul; componentul organofosforlc Vanithidion egal cu
cea a produsului Phosalone.
Simptome. Semnul cel mai important al chimice este
mortalitatea mare ce se n intreaga precum
la stupinele din jur care duce la decimarea a numeroase familii
de albine. In stupilor in intetiorul acestora se numeroase
albine moarte, care au, n majoritatea cazurilor, picioarele adunate,
aripile ntinse limba Multe alte albine snt bolnave,
acestea prezentnd la nceput o stare de imediat de
imposibilitatea de a zbura, de incoordonarea de paralizie
moarte. Chiar in cazul n care albinelor moarte n
stupilor este relativ redus, se o diminuare a
albinelor adulte, o disproportie ntre acestea cantitatea de puiet; expli-
constind n faptul mortalitatea a albinelor s-a produs
departe de Cind de albine moarte existente n
stupilor este mare, atunci se mortalitate n cadrul puietului.
Larvele intoxicate n culoarea
din alb-sidefiu n
In formele cronice, mortalitatea albinelor este mai con-
o de timp. Activitatea familiilor de albine n astfel
de cazuri este
Diagnosticul de se pe baza semnelor
clinice - mortalitate -, prin (cer-
cetarea de medicul veterinar a tratamentelor fito-sanitare executate
n mprejurimi a din stupinele vecine), precum prin examen
toxicologic de laborator.
In cazul in care se mortalitatea n la toate stupinele
din jur, diagnosticul este de pus. In cazul cnd mortalitatea este
mai cnd ea numai o parte din familiile de albine sau
numai o atunci diagnosticul este mai dificil de in-
trebuie sau de laborator, prin
analiza
Tratamentul chimice este efect, intrucit nu
nici un antidot capabil suprime sau efectul insecti-
cidelor la albine.
Una din ce s-ar putea lua in astfel de cazuri
este deplasarea stupinei n afara zonei periculoase, scoaterea fagurilor
cu din stupi (n cazul cnd la noua nu
un cules natural), cu sirop de O ar fi instalarea co-
lectoarelor de polen, care o mare parte din polenul toxic, impie-
dicindu-1 n hrana puietului.
106
Prevenirea chimice o o efi-
mult mai mare decit tratamentul acestora. cum s-a
la descrierea pesticidelor, prentmpinarea acestor accidente se
prin scoaterea familiilor din zona sau prin nchiderea lor.
Cel mai important lucru de care trebuie se seama atunci cind
albinele snt nchise pe timp este evitarea lor.
In acest scop este necesar se ia :
- suplimentarea din interiorul stupilor, prin
de corpuri sau caturi suplimentare ;
- inlocuirea prin rame cu deschide-
rea fantelor de din capac, nchiderea cu blocuri
de tot cu ;
- umbrirea stupilor sau cel vopsirea capacelor
n alb, pentru a respinge razele calorice ;
- aprovizionarea familiilor cu rezerve suficiente de ;
- eliberarea albinelor seara nchiderea lor nainte
de a ncepe zboare.
Pentru a cnd pentru ct timp trebuie stupii,
apicultorii trebuie din timp despre tratamentele fito-sanitare
despre tot ce ar putea ajute in familiilor de albine. Avind
n vedere acest lucru, precum amploarea pagubelor suferite de eco-
nomia n urma chimice la albine, Ministerul Agri-
culturii Silviculturii a elaborat n anul 1967 privind pro-
familiilor de albine mpotriva cu chimice,
legalizndu-le prin Ordinul nr. 311 din an. tn anul 1969 au fost
emise noi n acest sens, nr. 98545, care le pe
cele din anul 1959, pentru ca n anul 1980 tn acest scop Ordinul
nr. 76/1163/32, aflat actualmente n vigoare.
de naturi Industriali
ln regiunile cu o mare concentrare ca tn apropierea
unor uzine izolate, au fost constatate uneori la familiile de
albine datorate fie vegetalelor cu particulele de fum ce ies pe
acestor uzine. fi e unor ape reziduale.
multe n rezidiile industriale capabile
la albine. Cele mai frecvent incriminate n acest sens snt
arsenicul (uzinele care minerale, arsenicale, industria aluminiu-
lui) fluorul (industria aluminiului, a a piritelor, fabricile
de emailuri care argile bogate in fluor).
Aceste toxice, in fumul sau gazul industri<ll,
ajung pe florile vizitate de albine fie prin depuneri directe, fie prin
extragerea lor din sol de plante. In cu rece
de acest gen se produc mai frecvent cu prime-
lor flori, n timpul if'rnii a rezidiilor industriale n
depunerii lor n mari pe plante atunci cnd
se ln astfel de cazuri, industriale
amploare gravitate ca cele provocate de tratamentele fito-
sanltare, iar mortalitatea poate fi tot de
107
Cel mai adesea ele iau un caracter insidios duc la o de-
populare a familiilor de albine, o
lente dar permanente a toxice.
In singurul caz de mortalitate la albine, acuznd o
de a fost semnalat in jurul Slatinei, ea
fiind fabricii de aluminiu din localitate.
Sub raportul diagnosticului, de nu
pot fi stabilite dect de un laborator specializat in analize toxicologice.
Sub raportul prevenirii, n regiunile unde astfel de accidente se
produc frecvent lipsa de rentabilitate a nu
dect stupilor revenirea in regiune
in momentul in care uzinele respective vor pune n dispozitive
mai eficace de epurare.
In cazul cu arsenk, Svoboda se distribuie la
albine un sirop 10 ml dintr-o de 0,500/o oxid de fier
coloidal dializat.
In viitor s-ar putea se n capitolul de
90, principal component al rezidiilor elibe-
rate n de nucleare. in sol, el este absorbit
ptin vegetalelor vehiculat prin floare, de
unde poate ajunge n organismul albinelor, prin polen, nectar sau
medicamentoase
Medicamentele pot deveni toxice atunci cnd snt folosi te dis-
respectiv atunci cnd nu se personalului
veterinar privind cazurile n care snt indicate dozele maxime supor-
tate de organism de aplicare. Se de altfel n-
tre de ,.medicament" cea de ,.toxic" este foarte n
ea nu depinde dec-t de
In ultimul timp, utilizarea antibioticelor chlmioterapicelor in com-
baterea bolilor la albine s-a extins foarte mult, necesitnd o
a apicultorilor care de ele. In mod deosebit este pericu-
dozelor prescrise prin Tabarly Monteira
au n acest sens siropul cu (sulfat de dihi-
la o de 5 ori mai mare de normal nu
pare provoace nu lucru se petrece cu tetraciclinele
care, la dozele prescrise, vizibil albinelor. autori
- Moffet, Wilson, Brizard- au semnalat toxicitate a teramicinei n
doze terapeutice, acest inconvenient este compensat
de efectul ei In plus, ea se n miere
poluare fie pentru consumator. sulfamidele pot
deveni toxice pentru albine, ele snt suportate mai bine dect antibio-
ticele. Astfel, s-a constatat sulfatiazolul n m ai mare de
1 %o este toxic pentru larvele de albine, mortalitatea atingnd de
peste 800fo atunci cnd este de 2%il se
la 2 zile interval.
folosite pentru combaterea externi pot fi
atunci cind albinele snt un timp ndelungat sub
lor sau cnd tratamentul se toamna trziu albinele nu
108
mai pot elimine ingerate prin zborul de Au fost
multe cazuri de familii de albine, mai ales de omorte cu fumul
de t utun utilizat pentru combaterea braulozei. De asemenea, s-au inre-
gistrat cazuri de prin fagurii cu acid sulfuros
(rezultat prin fumul de sulf in apei), in cnd fagurii
nu au fost suficient nainte de a
fi in stup. Unii apicultori din mai ales din
cu azotat de amoniu pentru anestezierea albinelor,
in scopul introducerilor de familiilor, combaterii
gului etc. a dat la multe accidente, fi e prin
omorrea familiilor atunci cind s-au introdus n stup mai mult de 4-5
rafale de fum, fie prin puietului, atunci cnd s-a
pe timp friguros iar albinele, pe fundul stupului, au puietul
descoperit.
Chiar sarea de pe care unii apicultori o n sirop
sau in apa de poate avea o Administrarea mai
mult timp n de 0,2% la 0,5% produce o
ce albinelor, iar n de 5/o ea pro-
duce moartea albinelor in 24-48 ore. In cazul cnd se sare de
chiar n mici in proviziile de ea in-
digestie, de diaree.
apicultori care anumite medicamente pot
albinele de orice boli le folosesc n n scop preventiv sau
n tratamentul curativ al indiferent de ce ar
fi ele. este ntruct pe de o parte
nu leacuri universal valabile, iar pe de parte per-
a unui medicament in familia de albine poate nu
numai o prin acumulare ci alte nedorite, cum
ar fi distrugerea florei intestinale utile, mpiedicarea instituirii unei
naturale, poluarea mierii, producerea fenomenului de
la consumatori etc.
Utilizarea unor doze mai mici dect cele indicate de este
de asemenea n primul rind prin faptul tratamentul
nu are efectul dorit, iar in al doilea rnd din pro-
ducerea fenomenului de a patogeni ai albinelor
de medicamentul respectiv.
In general albinele sint mai rezistente la a medi-
camentelor in cu larvele. Puietul intoxicat
de culoare El este scos de albine apare n
stupului n cantitate mai sau mai mare, n de cantitatea de
medicament
Diagnosticul se pune prin cercetarea n care s-a pro-
dus prin examenul de laborator, cu ajutorul se
exclud maladiile precum alte
Prevenirea medicamentoase se prin utili-
zarea medicamentelor conform personalului veterinar prin
limitarea tratamentelor preventive la strictul necesar, respectiv numai
in anumite boli (loca de exemplu) numai cind familiile de
albine snt direct
109
AI ALBINELOR
In toate a u care la lor,
limitndu-le ; este o lege dar avnd in vedere
numai ei se echilibrul dintre specii.
Albinele nu fac de la cu atit mai mult cu
cit hranei lor le atrage un suplimenlur de inamici.
extrem de pagubele cauzate de snt
incomparabil mai mici dect cele provocate de bolile descrise n capitolele
precedente.
multe specii zoologice chiar botanice) capabile pertur-
be procesele vitale ale famili ei de albi ne, ele ca
perturbatori sau comensali. Vom trece n pe cele mai
importante, n ce lor n
care snt mijloacele de a albinele de
INSECTE
Dintre cele peste un milion de specii care fac parte din clasa insec-
telor, au o mai asupra albi-
nelor:
Senotainia tricuspis. Este o la noi, dar mai a les
n din bazinul mediteranean. Ea albinele numai n
stadiul larvar nu este n pericol familiei
de albine, poate uneori pagube destul de importante.
Ca aspect, senotainia tricuspis este mai dect musca
de culoare cu o pe cap, cu pete triun-
ghiulare pe partea a abdomenului (fig. 34 v. color). Ea
este respectiv la vii. l n abdomenul unei fe-
meie s-au peste 600 larve peste 800
Musca albinele in timp ce acestea florile sau cind
ies din stupi. In zilele insolite din t impul vedi ele pot fi pe capa-
cul stupilor, de unde se reped albine depun cte o pe
corpul acestora, ntre ca p torace. Atacul acestor se la
circa 10 secunde, astfel nct n 1-2 zile ele depun pe albine ntreaga
110
lor de larve. 10-20 minute de la depunerea lor, lar-
vele n musculatura ncep se cu hemo-
limfa cu moi din corpul albinei. In momentul cnd snt de-
puse pe albine larvele 0,7-0,8 mm lungime, pentru ca in sta-
diul maxim de dezvoltare la 15 mm lungime 3 mm
ln acest stadiu ele albina se n se
n nimfe, din care, circa 10 zile vor adulte.
bolii senotainioza sau apimiazl) n familiile de al-
bine depinde de senotainia existente n Acestea
pot fi ncepnd din luna mai tn octombrie, sint mai
numeroase n lunile iulie-august, cnd are loc transformarea
nimfelor n insecte adulte. ln cazul unei masive pot pieri zilnic
mii de albine (cazuri semnalate de . Pelimon tn de Boilw
n U.R.S.S.). Snt afectate numai albinele trntorii, ntruct
se produce n afara stupului. In stupilor cu familii mai
puternice se pot vedea albine bolnave sau un anormal de albine
moarte, semnul caracteristic l constituie abdominale pe
care le albinele moarte, parazitului in inte-
riorul lor. Disecnd aceste albine sau dilacerlnd musculatura a
albinelor bolnave, se pot vedea cu ajutorul lupei larvele de senotainia.
Combaterea miazelor se prin distrugerea care
le In cazul senotainiei, cunoscndu-se aceasta este
de culoarea una din metode in punerea pe stupi a unor far-
furii albe pline cu in care ele se vor neca. O se ba-
pe folosirea insecticidelor aflate in la care se o
cantitate de amidon sau de gru. Cu se
de carton alb, care sint pe stupi n timpul zilei.
Meloidele sint gindaci mari,
cu aripi moi, ce nu dect par-
abdomenul. Pot fi prin
livezile din
fiind cunoscute sub numele de
gindacul puturos, din cauza mirosului
pe care il (fig. 35, v.
color).
Acest gindac albinelor
tot n faza ca senotainia. Fe-
mela depune n Din
ies larve, care au corpul aproximativ
triunghiular (de unde denumirea de
,.triungulini"), de culoare castanie, pre-
cu trei perechi de picioare (fig.
36). Ele se pe florile plantelor (ale
composaceelor, mai ales scaiete,
etc.), insectele polenizatoare,
Fig. 36. 'rriungulln pe corpul
unei albine
de care se pritnr-o Unele specii de triungulini
albina perfornd tegumentul sugind hemolimfa.
Pagubele pe care le aceste insecte snt mai importante n
cuiburile albinelor solitare decit in cele ale albinei domestice.
111
Parazitoza se poate prin aceea in stupilor se
albine bolnave, care convulsive, corpul cu
labele ca pentru a ceva ce le Privite de aproape se
pot observa pe corpul lor triungulini, fapt ce permite punerea unui diag-
nostic precis
Tratamentul familiilor de albine infestate cu triungulini se face prin
metode ca n cazul braulozei. S-a constatat cea.
10 g pe fundul stupului, s-a redus in 24 ore
cu 75% n cu familiile de albine netratate.
Viespile. Din familie unele specU care pot
daune importante apiculturii.
Albinele sint atacate de viespi fie pe cmp, fie la stupului.
Tn unele viespile. pot intre n stup larve
pupe, preferndu-;-le pe acestea din In general, numai toracele albi-
nelor este mncat. roade capul abdomenul albinei
la cuibul ei cu toracele acesteia, pe care-I larvelor sale ca
Viespea Vespa orientalis L., este un serios al
albinelor din zona In anul 1949, Apicultorilor din
Israel a raportat distrugerea a 28.000 familii de albine din cauza viespi-
Jor. De viespea la in mare
epuizeze de a
familiei. ce viespile au ucis paznicii de la ele in stup
se cu puietul cu albinele tinere.
Vespa mandarina Smith este cea mai mare viespe respectiv, un
formidabil al albinei melifere din Orientul Ea cn-
1-1,5 grame (de 10-15 ori mai grea decit o poate
lichideze albina numai cu mandibulele, acul. Intr-o
de viespile albinele la cuibul
lor este aproape, ele in mare atunci ncepe o a doua
de 20-30 de viespi pot omoare 5 000-25 000 albine n
cteva ore. Ele pun pe stup devin foarte agresive, ca cind
propriul cuib. In timpul acestei faze, de viespile trans-
pupele, larvele albinele la propriul lor cuib, pentru
larvele cu ele.
In ce viespile din arealul noastre, una din cele mai
specii, care a accidental n Europa din America este
viespea mare, sau bondarul (Vespa crabo). Ea albinele
pe cimp la putind aduce importante pagube stupinelor cind
este n mare. in general ea albinele din nevoia unei
hrane proteice, Olberg (1959) descrie o in care Vespa crabo des-
chidea abdomenul albinei ca numai mierea n
stomac.
Corpul are cea. 30 mm lungime o culoare cu
pete dungi galbene pe torace abdomen. cuiburi
in scorburile copacilor n zidurilor.
Viespea albinele mierea. Este de 15-
20 mm, are capul galben puncte negre pe torace abdomen. con-
cuibul in familia ei mii de indivizi.
112
Viespea In stupii cu familii slabe mierea.
Ea face cuibul n n podul caselor chiar tn capacul stupilor.
!ntre cu care viespile larvele snt purecii
de distrugerea acestora ducind, in anii in care vies-
pile sint deosebit de numeroase, la de miere.
Cuibul viespilor este format elin faguri orizontali, cu celule dispuse
pe o parte orientate n jos.
Lupul albinelor (Philantus triangullum) este o viespe de 12-16 mm,
de culoare cu benzi galbene, n Europa in
Africa de Nord (Fig. 37). Se aproape exclusiv cu albine, pe care
le din zbor. Guibul, pe care face in este cu
numeroase galerii.
Lupta mpotriva viespilor din distrugerea fami-
liilor. Cnd este vorba de cuiburi subterane, se vor mai intti
secundare, care vor fi astupate cu un dop de sau cu un tampon
de Se introduc apoi prin orificiul principal 10-15 1 dintr-o solu-
care se orificiul principal. se face
seara, cnd toate viespile snt n cuib.
Cnd cuibul viespilor este intr-o de copac, se va proceda
la fel ca n cazul anterior, operatorul avnd se protejeze bine
pentru a nu fi Ca o in acest scop se se
afume mai intii viespile cu nitrat de amoniu (1-2 linguri de
puse n bine aprins). Prin ardere ia protoxidul de
azot, care insectele pentru circa 10 minute, timp in care cuibul
poate fi distrus pericol. Se va avea nu se respire fumul
abundent care se din !n cazul cind se un
insecticid spray, nu mai este nevoie de o afumare
a.
Fig. 37. Lup:..tl albi nelor : a- femelA ; b- mascul ducnd o albinti Borchert)
Inainte de a incepe lupta cu viespile, operatorul trebuie pro-
tejeze corpul de un atac din partea acestora.
Un alt mijloc, mai eficace decit precedentul, ln
distrugerea viespilor cu ajutorul curselor : sticle umplute pe
sfert cu si1!;p de miere sau de fructe puse n locurile frecventate de
viespi.
113
Un mijloc excelent este distrugerea cuiburilor
vara, n momentul n care viespile le construiesc sau ncep se nmul-

Furnicile cuprind unele specii care sint periculoase pentru albine
prin aceea le mierea, distrug puietul lemnul stupilor.
In general, apicultura din cu climat temperat implicit din
are mult mai de suferit de pe urma furnicilor dect
apicultura din zonele tropicale sau ecuatoriale. In aceste zone, furnicile
din subfamiliile Dorylinae Ecitoninae n grupe de zeci sau
sute de mii pot o n citeva ore. Collart
(1950) descrie unui asemenea atac al "furnicilor legionare"
asupra unei stupine din Congo Belgian, afirmnd era un spectacol
sinistru vezi cu ce repeziciune ele devorau puietul chiar albinele
care ncercau li se Furnica lrido mirmex humi]is
este ea o calamitate pentru stupinele pe care le ea fiind n
stare cele mai puternice mai populate familii de albine.
Snt semnalate pagube importante aduse de n Africa
de Sud, Rhodezia, Bermuda, Luisiana Florida.
Revenind la lupta mpotriva furnicilor nu trebuie
dect atunci cnd aceste insecte in mod evident
familiilor de albine. Se pot n acest scop mai multe procedee :
- punerea de momeli (cu arsenic de exemplu), ferindu-le
de accesul altor animale ;
- insecticidelor aflate n de-a lungul
folosite de furnicile ;
- ungerea suportului stupilor cu fenol sau pudrarea lui cu naHa-
floare de sulf etc.
PASABI
sint aj utoarele cele mai ale omului n lupta
contra insectelor, nct faptul unele din ele albine nu
trebuie le fie luat n nume de Unele dintre ele n
acest sens, din un loc special de vinAtoare decimind
albinele. Astfel :
P r i g ori a. sub numele de albinele
alte insecte. In stomacul unei prigorii s-au la 60
albine, ceea ce i-a determinat pe unii autori o pereche
din aceste poate consume intr-un sezon cea. 30 000 albine. Pre-
lor in preajma stupinei este mai ales n perioada de
imperechere a
Ci o n it o are a sau ghionoaia poate perforeze iarna stupul
familia de albine.
P i i g o i u 1 iarna in stupi, albinele
la pentru a le putea prinde. El familiei mai mult prin
deranjarea acesteia n perioada de repaus hibernal dect prin cele cteva
albine consumate. Din trebuie din preajma
stupinei
Toate aceste vor fi la de stupine cu ajutorul
diferitelor sperietori.
114
MAMIFEBE
cum am procedat cu celelalte clase zoologice, nu vom cita
dintre mamifere dect speciile care constituie un real pericol pentru fami-
liile de albine. 1n categorie se inscriu doar n anu-
mite regiuni,
o a reci i, indiferent sint de de cmp sau de
iarna in stupi, unde nu se consume mierea
polenul, ci cuibul acolo, rozind fagurii, ramele, mpa-
chetajul, totul deranjnd ghemul albinelor. Familiile deran-
jate de prost in majoritatea cazurilor se
de diaree.
Cea mai impotriva este instalareet
grileior metalice la cu punerea familiilor la iernare. Unii
apicultori folosesc n acest scop reductoarele de introduc
in blocuri cu la 1 cm
trebuie cu astupa-
rea care ar putea favorizeze accesul n
stupi
Cind este mai mare, este insufi-
fiind strpirea n ln acest scop se pun
curse momeli Pentru ca momelile nu constituie un pericol
pentru animale ele trebuie puse in locuri ferite de accesul lor.
O astfel' de poate fi : din 10 n 10 m n jurul stupinei
se pune cte o iar peste ea se o Sub jgheabul
se pune griu, reinnoindu-se provizia in cazul cnd cantitatea ini-
a fost 1 O zile, n care se
s-au se alimenteze din aceste se nlo-
grul inofensiv cu (procurate din
Urs u 1 brun. Dintre europene, numai n
in U.R.S.S. se poate vorbi de pagube produse de familiilor de albine.
La noi tribut acestor simpatice animale (mari amatoare de
mie:e) stupinele amplasate in zona de munte. Pierderile sint relati\'
reduse, 100 familii de albine atacate pe an. In U.R.S.S.,
snt pentru pierderea a 700-800 familii ele
albine anual.
Cunoscnd vnarea acestor animale este apicultorii se
de alungndu-i cu cinii mult zgomot. ln alte
a se cu ajutorul gardului electric.
ln .,Bolile albinelor" de Roger A. Morse, snt detaliate mai multe sisteme
de asemenea garduri. O despre care se spune a dat rezul -
tate bune, este punerea n calea ursului a unei de
cu un fir electric. 8ind ursul o atinge cu nasul, el un
care l se mai la
practice pe care le au apicultorii de a se
de snt reduse. Singura pentru a nu descuraja valorificarea
resurselor melifere din zona este ca apicultorii fie
pentru pagubele suferite ; seama legees
115
li se apere prin omorirea animalului Conside1
trebuiesc demersuri in acest sens.
In 6 state din S.U.A. (Maine, New Hampshire, Pennsylvania,
mont, West Virginia Wisconsin), apicultorii care au suferit pagubE>
din cauza snt de stat. In fel se proce-
n trei provincii canadiene (Manitoba, Ontario Saskatchewan),
iar n alte provincii apicultorii snt financiar la construirea de
garduri electrice.
albinelor snt mult mai dect cei
mai sus. In lucrarea albinelor", C. Toumanoff descrie
citeva sute de specii, la 16 clase zoologice.
n cele mai multe dintre aceste specii
n prea familiilor de albine pentru a merita o descriere
ntr-o lucrare de uz practic, cu att mai mult cu ct amploarea
a prejudiciilor cu totul speciale n care ele se produc
fac inutile de combatere. Astfel, unele din ele ntm-
albina, cu alte insecte ce constituie hrana de (ex.
broasca, ariciul etc.), altele tn mic n
(fluturele cap de mort, lupul albinelor), iar altele au un
contact redus cu stupinele, de n care
iesc (bursucu1, jderul, dihorul).
In schimb, omul el ar putea fi considerat un al
albinelor, n n care el recolteze m.ierea prin omo-
rrea albinelor, nu regulile de de profilaxie ce condi-
acestor insecte, sau
toxice n care pun n pericol nu numai unor albine sau
familii de albine, ci acestei specii in diferite zone
geografice.
PROFILAXIA BOLILOR LA ALBINE
GENERALE
Sub numele de profilaxie se totalitatea ce se
iau pentru a preveni a opri a asigura eradicarea
bolilor contagioase.
Se a preveni o este mult mai mai eficace dectt
a o combatE'. Acest dicton medical este valabil pentru toate
speciile, cnd el a proclamat facilitatea a avut in vedere
mai ales omul animalele mari, care pot fi izolate de patogeni
care pot fi imunizate prin )mpotriva acestora. La albine
este mai deoarece familia este
din zeci de mii de indivizi, eare la zece km sugnd in
fiecare zi nectarul unei puzderii de flori, cu numeroase alte
albine unor stupi stupine diferite. In plus albinele, zeci de
miliarde de albine numai n vin n contact ntre ele n
fiecare an de-a lungul sutelor de km pe care stupii i n pastoral.
!n aceste evitarea patogeni de albine devine pen-
tru marea majoritate a bolilor un deziderat iluzoriu, din moment ce
ei au att tn ct tn stupi.
chiar n aceste albinele dau de o rezis-
uimitoare, cu mult pe cea a altor specii. De acest lucru
ne putem convinge ne gndim o (de exemplu) -
la vite sau la porci-, o de asemenea -la porci sau la -,
orice individ intilnit n cale, pe de-a rndul. La albine
n schimb, nu sau le m-
pe de-a rndul. Paratifoza, septicemia, apar destul de rar,
microbii lor snt n fiecare Puietul mani-
feste doar la o parte din familii, ciuperca ce-i
n fiecare stup. Nosemoza ia abia tn 50fo din stu-
pine, sporii agentului ei pot fi n 80/o din stupine. Loclle,
boala paralizia, puietul n sac, nu
majoritatea coloniilor din chiar vrem mbol-
nu ntotdeauna.
117
atunci firesc apare ntrebarea : natura a nzestrat specia
albinelor cu puterea de a rezista la boli', de ce o parte din familii se
? Este cert albinelor de-a lungul
miilor de milenii (n care attea alte au s-a datorat
acestei naturale, cum tot de clar este ele
se acum, aceasta se neprielnice n care
omul le abaterilor de la factorii ce le-au asigurat
rezistenta in trecut.
Pentru a valorifica la maximum uimitoare a albi-
nelor ntr-un moment cnd orientarea eforturilor spre distrugerea agen-
t ului cauzal nu mai satisface, e necesar trecem n factorii de
ai familiilor de albine de boli care au permis
pe vremuri acestor factori se manifeste cu maximum de
1. Prolificitatea capacitatea acestora de a da zilnic
la 2 000 de albine, a fost este principalul factor de mijlocul
de a compensa produse de boli, intemperii. O
oricit de ar fi, poate manifesta nsu-
dect ntr-o familie n care temperatura de 35, nece-
pontei, se extinde pe un ct mai mare de faguri. Familia
respectiv temperatura pe care ea o n stup,
permite de asemenea:
- un nivel maxim al organice de ale albinei :
imunitate sau de antibiotice etc. ;
- o activitate de de din stup a tot
ce constituie de : al bine !li puiet bolnav sau mort, res-
turi de etc. ;
- un control al ntregului stup, ncepnd cu
de (molii, viespii, furnici, albine cu
neutralizarea acestora, in cazul cnd au ;
- un microclimat optim, prin ventilarea stupului cnd este prea
cald, printr-o organizare a ghemului de iernare n
anotimpul rece ;
- conditii neprielnice pentru patogeni
ascophaera, varroa), care la temperatura de 35C reduc activitatea.
familia cu cea mai
de p1evenire a bolilor la albine.
2. de a strnge provizii ce nevoile proprii a fost
este un alt factor de care familia de albine
perioadelor de timp neprielnic. este de
n instinctul albinelor, nct in unor rezerve
sau cind culesul reduc depunerea de puiet.
Pe vremuri albinele beneficiau in totalitate de proviziile lor, iar
culesul era continuu. Acum ele snt nevoite produsele cu
omul, iar activitatea lor se asupra ctorva cuJesuri prin-
cipale, prin lungi perioade de inactivitate. Pentru a evita
pe care le n dezvoltarea familiilor
de albine consecutiv, acestora de boli, e nece-
118
sar se asigure albinele n cu reze1-ve bogate de
li se asigure o activitate fie ductndu-le - n golurile
dintre culesurile principale - la culesuri mici, de fie aco-
perind aceste goluri prin de stimulare.
3. Un alt factor de de boli a fost capacitatea albi-
nelor de a transforma nectarul, polenul alte vegetale in pro-
duse alimentare cu energetice, trofice antibacteriene extrem
de valoroase, destinate puietului lor Intr-ade-
de mierea o foarte
de principii activi, acizi zaharuri simple direct asimilabile,
acizi organici, microelemente, enzime, vitamine, bacteriostatice
chiar bactericide, care acestor produse nu numai
nutritive de prim ordin ci chiar
Calitatea produselor apicole depinde de calitatea materiilor
prune pe care albinele le din Inainte vreme flora era mai
mai Flora culesurilor actuale albinelor
un sortiment mai redus de materii prime, iar in acestora
cltimicalele pe care agricultura le ca ierbi-
cide se1U insecto-fungicide, sau pe care industria le in atmo-
Mai mult, o parte din hrana pe care albinele
pe baza acestor materii prime este
cu aliment unilateral, care n plus un efort
organic pentru a fi asimilat.
Aceste inconveniente care de agricultura apicultura inten-
snt greu de anihilat n totalitate. Ele pot fi remediate n
mare prin:
- rezervarea pentru hrana albinelor a unor sortimente de miere
de calitate care presupun o poluare (de salcm,
de tei);
- iernarea pe miere mai pe ;
- fc;!'Jsirea extractului de plante medicinale la prepararea siro-
pului de ;
- evitarea cu sirop de aplicate toamna ti1ziu (care
fermentarea mierii consecutiv, diareea
la albine), precum a celor aplicate prea timpuritt la nceputul anului
(care extinderea a puietului n cazul unei rein-
toarceri a iernii, moartea lui).
4. In albinele alegeau singure
cum le dicta lor Scorbura de n care
cel mai adesea le asigura iarna
vara, vaporii de nu-i condensa pe
oferea mpotriva vnluriJor unei bune
In plus, acest era culesul era contactu1
cu alte albine era minim. Un astfel de constituia
un factor de al albinelor mpotriva bolilor.
Ce concluzii putem trage, din acest punct de vedere, pentru
ritul actual? folosim de stupu.L vertical, nu-l
119
!e degradeze, producerea unei excesive, lund
suri pentru asigurarea unei Legat de venti-
nlocuirea unei din plan-
stupului cu de este singurul remediu
pentru prevenirea combaterea micozelor.
De asemenea, nu la atund rind
el este rentabil, chiar dac prin pastoral rentabilitatea ar fi
mai mare. de venituri nu de cele mai multe ori
oboseala stuparului riscurile de tot felul
furt etc.) pentru familiile de albine.
5. ln un ultim factor care a permis familiilor de albine
reziste n bolilor a fost cu o
de-a lungul multor milioane de ani, natura n-a
perpetueze specia dect familiile active perfect
adaptate la locale, tot ce era debil, tot ce risca
focar de de degenerare.
ln loc ne de facem din
principala de impotriva bolilor, noi adesea
impotriva legilor biologice, n familii slabe, sup:::rt
ereditar sau aducnd albine neadaptate la locale. Atit
in familiile slabe ct n cele neadaptate, germenii patogeni
se in felul acesta un
pericol pentru familiile mai puternice sau, respectiv, pentru cele locale.
Un exemplu n cu rolul l constituie
cele 30 000 familii de albine importate de Libia din Italia, la care schim-
barea de mediu a provocat acutizarea nosemozei latente pe
care o aveau, antrenind o mortalitate n a acestor familii, mortali-
tate ce s-a propagat la efectivul apicol autohton.
familiilor de albine care la boli trebuie
intre in uzul curent, att al pepinierelor de ct al tuturor
de albine. Desigur, nu pentru realizarea unei rase
sau linii rezistente la boli, Park colaboratorii (n Ceh0slovacia)
au infect ind experimental familiile de albine cu bacilul locei ame-
ricane selecUndu-le pe cele rezistente, in trei ani
rul acestora de la 28 la 75. posibile, asemenea sint
contraindicate, ntruct ar impune frecvente de control, care
ar putea aduce mai mult dect bine. in schimb pentru t
n plin alegerea pentru a acelor fan:tilii n care
grupa albinelor este foarte
depisteze ntr-un stadiu precoce, celulele atinse
elimine puietul bolnav nainte ca germenul n stadiul peri-
culos de spor de cele mai multe ori, inainte ca noi putem sesiza
S-ar putea ca puietul constituie punctul de plecare
pentru o astfel de Personal eu cred familiile care aparent nu
se de puiet sint tocmai familiile de care am vorbit
mai sus intrucit, reziste n unei boli al agent este
n stupii, sint capabile cu o
n altor boli ; intr-un cuvnt, snt familii care
fie (n cazul cind productive), cum
120
consider este o mare provenite din familii
care semne de inclusiv de puiel
evaluarea naturale de boli a fami-
liilor de albine critedul la puiet este
numai n unei extensive a acestei micoze, respectiv
cnd ea apare n majoritatea familiilor de albine, cum s-a ntmplat
n a doua a deceniului 70. ln normale, depistarea celor
5-100/o familii care de sint dotate genetic cu o capacitate deose-
de a larvelor moarte, se poate face prin pro-
cedeu 1
Se o de fagure cu puiet se introducv
n congelator pentru ca puietul fie omort, se ia o din aces\.
fagure cu cteva sute de celule cu puiet (un cu latura de 4-5 cm)
&e introduce intr-un fagure cu puiet din familia ln
fine, se fagurele 24 48 ore.
Familia cu o de bolile puietului este aceea care
24 ore a a toate celulele cu puiet mort.
In incheiere, concluziile de mai sus, rezultate
din confruntarea prezentului cu trecutul, doar jaloanele acti-
de prevenire a bolilor, obiectivele principale ale acestei
Pentru a fi transpuse n aceste obiective se cer concretizate n
precise, capabile tuturor cattzelor determinante sau
favorizante ale bolilor, adecvate tuturor cru:e ar putea
facilita Pe de parte, pentru a intregi sfera profilaxiei.
de prevenire trebuie completate eu cele ce prentm-
pinarea extinderii, precum asanarea bolilor contagioase. In actuala
lege (la elaborarea am avut cinstea cola-
borez) ivate aceste snt redate n detaliu, aplicarea lor este obli-
gatorie, nct este mult mai indicat fie cunoscute sub
n loc fie reformulate n prezenta lucrare.
UTILIZAREA PLANTELOR MEDICINALE
IN PATOLOGIA APICOLA
albinelor cu plantele este lor depinznd
n totalitate de regnului vegetaL De la plante ele
hrana cu aceasta, nwneroase alte pe care le folosesc
fie direct, fie pe baza lor elementele care le buna
precum cu totul deosebite privind
viteza de dezvoltare, capacitatea de energia n
n lupta cu patogeni. Am cit de complexe
snt produsele apicole cit de valoroase sint componentele lor. Intreaga
a acizilor indispensabili zaharuri simple direct asi-
rnilabile, acizi organice, rnicroelemente, enzime, vitamine, suo-
antitoxice, bacteriostatice chiar bacterici.de, toate acestea n-ar
avea cum existe n produsele respective n-ar exista plantele
care le furnizeze. deci cu ct flora este mai cu ct
albinele au la plante mai bogate n elementele mai sus-amin-
tite, cu att ele vor fi mai bine nzestrate pentru In
cind flora este numai din cteva
specii caracterizate n special ca furnizoare de dulci, atunci
arsenalul albinelor devine din ce n ce mai lupta acestora
cu vitregiile din ce n ce mai grea. Este momentul cnd omul poate
salutar, cu ajutorul plantelor medicinale.
Aceste plante au fost utilizate ca leacuri de om din cele mai
vechi timpuri. n acest sens ne-au parvenit de la sumerieni,
care au n urm cu 8 000 de ani, de la asirieni babilonieni
(4-5 000 ani .e.n.) de la egiptenL Medicii Hippocrat la greci, Galen
la romani A vicena la arabi au ntocmit celebre, in care au
descris plantele medicinale, modul lor de folosire.
Pe vremea aceea plantele medicinale erau considerc;.te ca avnd
puteri miraculoase, ce puteau fi amplificate prin descntece <?J ritualuri.
cu secolul XVIIT al erei noastre, ncep se descopere ,secretele
plantelor medicinale, respectiv se tn n laboratoare
principiile lor active ca chimice pure se in
clinici lor terapeutice. Un eveniment epocal l-a .constituit
descoperirea de FJ.eming a antibiotice la unele plante
122
inferioare (mucegaiuri), ceea ce a dus la prepararea penicilinei,
micinei, cloromicetinei Mai tirziu s-a constatat plantele supe-
rioare capabile dezvoltarea microbilor, cele
mai mari n usturoi, coada

Gama medicamentoase care se pot n plante este
foarte n de ea se stabilesc terapeutice
modul de Din punct de vedere al naturii lor chimice, cele mai
importante grupe de principii active snt : glucidele, pectinele, mucila-
giile gumele, uleiurile grase, uleiurile rezinele, acizii organici,
glicozidele, saponinele, materiile tanante, principiile amare, vitaminele,
alcaloizii, vegetali, antibioticele minerale.
In medicina fiecare din aceste grupe o utilizare
n tratamentul unei boli sau in redresarea a unui
organ, apa1 at sau sistem. In patologia
nu este intruct pe de o parte tratamentele la albine nu se
pot adresa organismului ci familiei in totalitate, iar pe de parte,
specifice ale unor plante sau grupuri de plante asupra
patogeni nu se cunosc. In stabilirea principiilor
active utile pentru albine respectiv a plantelor care le va
fi pe criteriul la fortificarea a acestor insecte
(vitamine, acizi organici), la fnarmarea lor n lupta contra pato-
geni (antibiotice, uleiuri n mod cu totul special , la buna
a aparatului digestiv, frecvent afectat de intrare
pentru majoritatea acestor (materii tanante, amare).
VIT AMIN ELE o de organici indispensabili
n mici n alimentele naturale. Pentru om ani-
male (cu atit mai mult pentru albine) sursa de vitamine de precursori
ai acestora (provitamine) este de pre-
cum de vitaminele sintetizate de bacteriile intestinale. In general,
organismele animale nu pot sintetiza vitaminele. De aceea hrana acestora
trebuie obligatoriu n lipsa lor
o s.:de de fenomene patologice care pot duce n anumite cazuri
la moarte. Unele plante o de vitamine (e, Bt. B
2
, P.
K, P.P.) n importante, cum snt de exemplu
care au fost denumite pentru aceasta "polivitamine naturale".
ACIZII ORGANIC! snt larg n regnul vegetal. Foarte
frecvent snt : ac. oxalic, malle, citric, tartric, chinic, cofeic etc.
Au rolul de a corecta gustul al unor principii terapeutice de
a stabiliza vitamina C n produsele vegetale. In organismul animal acizii
au multiple, ei intervenind ndeosebi tn chimice legate
de metabolism Pentru albine ei au o impor-
ntruct intre nectar miere este o mare de
pH (mierea este mult mai iar tn lipsa acizilor din
elaborarea acestor un mare efort organic. Pe de
parte, acizii snt indispensabili pentru invertirea polizaharidelor, respec-
tiv pentru transformarea zaharozei din industrial in
(glucide simple, direct asirnilabile).
123
ANTIBIOTICELE snt organice de ongme sau
care au proprietatea de a opri dezvoltarea microbilor (bacterio-
statice) sau de a-i distruge (bactericide). Antibioticele elaborate de plante
se numesc fitoncide. Cele mai multe dintre acestea snt volatile, avnd
posibilitatea asupra microorganismelor de la Ele
avantajul de chimio-terapeutice nu snt
nocive pentru organismul animal.
Cele mai mari d'e fitoncide se n : usturoi,
coada
ULEIURILE (volatile, eterice) au miros aromat carac-
teristic. In lor o serie de hidrocarburi, acestora,
azulene, fenolici etc. diferite farmacodina-
mice n de lor. Multe snt apreciate
antiseptice (bactericide) diuretice (antitoxice). Izma, teiul, pelinul fac
parte dintre aceste plante frumos mirositoare, care uleiuri volatile.
MATERIILE TANANTE (taninurile) au gust
asupra mucoaselor prevenind sau oprind diareea. grupei poli-
fenolilor n au o
PRINCIPIILE AMARE au proprietatea de a pofta de mn-
care de a stimula ce
a. Plante cu vita-
minelor acizilor organici pe care li : urzica,
talpa afinul, murul, zmeurul, fragul, nucul
b. Plante cu antibioticelor sau ule-
iurilor pe care le : usturoi, coada
anghinare, pelin,
tei, zmeur, frag,
coada calului, talpa coada racului.
c. Plante cu sti-
asupra tractusului digestiv, prin n sau prin-
cipii amari : pelin, coada
coada calului, anghinare, stejar,
nuc, salvie, fag, zmeur, mur, afin, gutui, dud, coada
raculul, talpa troscot, cozi de de
O aparte trebuie pentru aceasta fiind
n alunge moliile (mai ales n amestec cu inclusiv
molia cerii.
cum se vede, o serie de plante se ntlnesc n chiar
in toate trei categoriile, ceea ce face ca valoarea lor chiar
tn principiile respective este mai redus. Cunoscind in aceste
categorii plantele au fost n ordinea a canti-
de medicamentoase pe care le idealul ar fi se
ntre plantele cu un medicamentos bogat, pentru
a se astfel extracte cu activitate mai
ln ce localizarea principiilor activi, lor n
diferite organe ale plante n limite largi. Unii
.12-!
se n toate sint aproape n ntregimt'
n anumite organe sau Aceasta permite n unele cazuri recel-
tarea ntre;;i : mase vegetale, n altele numai a unor organe
Astfel, se plant-a n totalitate in perioada de nflorire la :
toare, urzica pelin, troscot; tulpina n perioada
de nflor ire la : coada coada calului, talpa
coada racului ; florile la : coada tei, sul-
; frunzele la :
anghinare, salvie, afin, mur, zmeur, fag, mes-
nuc, gutui, d ud; fructele la: afin; coaja la stejar.
Pentru in totalitate plantele>
medicinaie uscate cu n cutii de carton sau
de la loc uscat. Astfel uscate, aceste plante denu-
mjrea de droguri.
Cum se folosesc plantele medicinale? Extragerea medi-
camentoase din droguri se cu ajutorul unor lichide dizolvante
- alcool, ulei etc. - folosindu-se diferite procedee ca : infuzia.
digestia, tincturile
INFUZIA sau ceaiul este forma cea mai de a
principiilor active din plantele medicinale din drogului
n contact cu apa timp de 15 minute. In acest scop, planta se-
din ea se pun ntr-un vas 100 g, peste care se
2 1 Vasul se se 15 minute, amestecind.
din cnd n cnd. trecerea acestui timp ceaiul se se
cu 3 l sirop de in de 2 : 1 (2 litri
un litru 5 1 sir.op cu extract de plante medici nnle, care vor
fi la 10 familii de albine n de cte 0,5 1.
In cazul cnd familiilor este mai mic sau mai mare, can-
de drog, sirop se vor reduce sau majora res-
pectndu-<;e doza de 20 g drog la 1 1 sirop.
In general toate drogurile formate numai din flori sau frunze s<>-
extrag prin inlu;lie. este absolut obligatorie pentru o
serie de pbmte aromate, cum ar fi florile de tei sau de fr unzele
de sau de deoarece prin fierbere principiul lor activ (uleiul
volatil) dispare.
sau -fiertura este prin care planta se ames t
cu o cantitate de rece se fierbe un timp anumit. Decoct ul se stre
fierbinte se cu la volumul cerut.
Pentru a realiza un sirop medicamentos prin se pun ntr-un
vas 100 g peste care se 2 l rece.
Frunzele, florile planta se fierb 10-15 minute, iar cojile-
se fierb 30-40 minute. fierbere decoctul se
se cu la 2 1, care se cu 3 l sirop
2 : 1, pentru a realiza necesarul a 10 familii de albine.
ln general, se pentru drogurile al
este mai lemnos, cum snt cojile unele fructe (ex.
125-
planta de coada calului, de coaja de stejar,
fructele de de afin). Cnd este vorba de fructe, ele vor fi zdro-
bite mai nti vor fi introduse n n momentul .. d aceasta a
nceput pentru ca se vitamina C. Fructele de
vor fi la fiert numai 10 minute, cele de afin 30 minute.
Pentru fructele de se va folosi metoda infuziei.
MACERAREA sau la rece este de n
care drogul este n contact cu solventul alcool etc.) un
timp anumit, care se Timpul de
pentru ntre 30 de minute 6 ore, iar pentru
la tincturi, ntre 5 10 zile. Timpul mai scurt C':' mace!:"are
n mediul apos este justificat prin faptul extrase,
preparatul poate fi invadat de microorganisme.
Fr uctele de afin se att la cit la macerare. In
acest ultim caz ele vor fi in rece timp de 6 ore. ln timpul
extragerii se din cnd n cnd. trecerea timpului indicat,
maceratul se prin tifon sau -se cu sirop n
utilizate n cazul infuziei sau
DIGESTIA sau la cald este o a in
sensul se face la cald, la temperatura de '40-60C. ln acest mod se
unele uleiuri medicinale, ca cele de La
prin digestie se baia de n fierbere, peste care se
timp de 2-3 ore vasul n care se drogul cu uleiul.
La uleiul se se pune in vase de capacitate se
la rece.
In cazul apoase, indiferent de metoda se va pre-
para numai cantitatea de extract ce fi e n
toarele 24 ore. la administrare, extractul va fi la rece
ntuneric.
In scof' preventiv, tratamentul cu extract de plante medicinale se
la nceputul n golurile de cules la sezo-
nul ui activ, respectiv atunci cind aceste plante, sau altele (; U un con-
lipsesc din El va fi continuat o ct
mai (cel 3 la interval de o pen-
tru ca efectul salutar asupra familiilor de albine fie cit mai substan-
Privitor la acest efect, s-a constatat un sirop cu extract de
(25 g la 1 1 sirop), distribuit de 2 ori pe n de cite
200 ml, a avut ca rezultat dublarea albinelor. Un rezultat
a fost cnd s-a folosit un extract dintr-o combi-
de plante : coada
amestecate n egale (cte 20 g de fiecare, pentru administrare
la 10 familii de albine).
In scop terapeutic, extractul de plante medicinale se
concomitent cu medicamentele specifice (cu Fumidil B in cu
in el avnd ca scop rezultat efectului aces-
tor medicamente.
126
A nexa l
LEGEA SANITAR-VETERINARA; MASURI GENERALE PENTRU
DEPISTAREA, PRzyENffiEA COMBATEREA BOLILOR
INFECTOCONTAGIOASE PARAZITARE ALE ALBINELOR
Art. 1. a familiilor de albine, pre-
cum controlul sanitar veterinar asupra acestora a pro-
duselor apicole, se de personalul tehnic al
lor veterinare, cu sprijinul cercurilor apicole ale
lor de albine.
Art. 2. Pentru a se efectua un control sistematic asupra
sanitare a familiilor de albine, precum pentru avertizare in cazul
tratament elor fitosanitare, agricole socialiste
apicultorii cu stupine personale snt ca la data de 20 ia-
nuarie a an, declare la consiliile populare locale familiile de
albine pe care le locul unde' este stupina.
de stupine din sectorul socialist sectorul
riilor care pastoral sint ca n ter-
men de 24 ore de la mutarea stupinei pe teritoriul unei noi
consiliului popular respectiv locul unde se
stupina adresa la care pot fi proprietarii lor.
Comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare,
vor nscrie stupinele localnice n registrul agricol vor separat
stupinelor amplasate temporar pe teritoriul lor, cu ocazia
pastoral
Art. 3. de familii de albine snt solicite
aprobarea medicului veterinar de atunci cnd doresc
sau transpC!lrte pe raza materialul bio-
logic apicol - familii de albine, roiuri, Aprobarea se va da pe
baza examidirii sanitar-veterinare din stupina furnlzoare.
In cazul cnd doresc transporte sau material biologic
apkol pe raza altei veter inare, de familii de
albine trebuie certificate sanitar-veterinare de transport,
eliberate de prin care se ateste
mat erialul biologk apicol provine din stupine care nu snt puse sub
sanitar-veterinare.
Gertificarea respectiv a de boli infectocon-
tagioase parazitare a stupinei , este timp de 30 zile, calcu-
late din ziua acest termen a fost familiile de
albine nscrise n certificat nu mai pot circula innoirea
127
pentru alte 30 z.ile. Reinnoirea se face pe verso certifieatului, nscriin-
du-se :
"Certificatul se pe 30 zile, la data de .

"
Eliberarea certificatului sanitar-veterinar de transport, precum
prelungirea se face de medicul veterinar al circum-
sanitar-veterinare pe teritoriul se stupina la acea
care este obligat n acest scop controleze toate familiile de al-
bine din stupina
Art. 4. de albine care produse apicole pen-
u:u comerdalizare n trebuie posede carnete de pen-
tru stupinele ce le conform modelului L.v. 6-18 (Partea a V-a),
vizate trimestrial de medicul veferinar al n raza
este stupina In cazul ctnd intr-o
apare o boal sanitar-veterinare, medicul veterinar
de va retFage carnetul de pentru stupina res-
la ridicarea restrictive, notnd n carnet -
sub - data retragerii data rennoi rii
acestuia.
Art. 5. In fiecare an se va face examinarea sanitare a fa-
miliilor de albine prin controale periodice, generale Con-
troalele periodice generale vor fi de 2 ori pe an, in lunile apri-
lie septembrie. Controalele periodice vor fi numai la
efectivul familiilor de albine deplasate la masivele melifere in cadrul
pastoral.
Gontroalele periodice generale ale familiilor de albine
vor fi executate de medicul sau tehnicianul veterinar de circum-
cu sprijinul cercurilor apicole A.8.A.
Cu ocazia acestor examene, personalul sanitar-veterinar va instrui
familiilor de albine asupra ce le revin n pro-
blemele de a familiilor de albine.
In agricole socialiste, ncadrate cu personal veterinar
propriu, examinarea a familiilor de albine revine acestui
personal, care are medicului veterinar de circum-
rezultatul
.1rt. 7. Materialul biologic apicol (familii de albine, roiuri,
livrat la export va fi de certificatul sanitar-veterinar care
ateste .indemnitatea acestui material sub raportul bolilor transmisi-
bile la albine.
Art. 8. Loturile de miere livrate de de
nare pentru consum intern sau pentru export vor fi insotite de certifi-
cat sanitar-veterinar emis de medicul veterinar inspector de
stat, n baza buletinului de eliberat de un laborator de
specialitate, din care rezulte mierea corespunde de
.calitate este de germeni ai bolilor transmisibile la albine .
.1 28
Art. 9. Pentn1 a asigura familiilor de albine pentru
a evita bolilor infectocontagioase,
agricole socialiste ai altor care se cu apicultura,
preaum apicultorii cu stupine personale, snt respecte o
serie de reguli.
REGULI OBLIGATORII DE
a. stupinele vor fi dezvoltate in n care re-
sursele melifere locale necesarul de pentru
familiilor de albine ;
b. familiile de albine vor fi n n stadiul
de familii puternice, n bolilor o
ct mai mare. Pentru a evita familiilor de albine se vor lua
pentru prentmpinarea roitului natural, iar pe
de roiuri artificiale va fi numai n primul semestru al anu-
lui, folosind n acest scop mperecheate ;
c. familiile de albine vor fi n stare prin prac-
ticarea - la nevoie - a pastoral prin de stimu-
lare executate n special naintea primului cules principal
vara, ultimul cules ;
d. se va stimula instinctul de a faguri, lundu-se ca
fiecare familie de albine anual cel 3-5 faguri arti-
ficiali, n fel nct n cel mult 3 ani se fagurii
din cuib;
e. familiile de albine vor fi asigurate n tot timpul anului cu re-
zerve suficiente de miere n cuib. vara proviziile de miere
din cuib nu vor sub 6-8 kg miere, iar la intrarea in ele
vor fi de cel 12 kg. Completarea rezervelor de n vederea
va fi la data de 15 septembrie ;
f. pentru iernarea n bune a familiilor de albine, cuibu-
rile vor fi reduse numai la fagurii ce pot fi bine de albinele
existente vor fi bine folosind materiale izolatoare care
excesul de umiditate.
In perioada de iernare se va evita deranjarea familiilor de albine
prin nejustificate din partea apicultorului sau prin zgomote
produse de motoare, etc. Tot n acest scop, stupii vor fi
cu gratii la mpotriva
REGULI OBLIGATORII DE IGIENA
a. amplasarea stupinelor se va face n locuri uscate,
de vnt, nsorite n perioada de um.brite n timpul verii. Stupii
vor fi ct mai unii de cu orientate
sud, de la sol n ;
b. vatra cabana stupinei, precum toate aferente uni-
apicole vor fi in cea mai ordine
129
c. procurarea materialului biologic apicol - familii de albine,
roiurl, - va fi numai din stupine atestate ca
atare prin certificat sanitar-veterinar in cazul cind se de pe
raza altei sanitar-veterinare ;
d. activitatea de ingrijire sau de control a familiilor de albine se
va incepe cu familiile puternice la pe cele
slabe sau bolnave ;
e. apicultorul va lucra in halat sau de culoare
va dezinfecta minile, echipamentul uneltele de lucru ori de cite
ori vine in contact cu familiile de albine bolnave de asemenea,
terminarea zilnice in In dotarea stupine tre-
buie existe materialele necesare pentru manipularea familiilor de al-
bine in de anume : alcool sanitar,
f. se interzice mutarea de albine, faguri, diafragme,
sau a din stupii n stupi ndemni ; in
slupinele trecerea materialului biologic sau a echipamentului
apicol de la un stup la altul va fi la strictul necesar ;
g. fiecare trebuie de proprii, capa-
citatea acestora fiind cu familiilor de albine
existente n ;
h. extragerea mierii se va ca fagurii fie
tot n stupii de unde provin ; extragerea a mierii este per-
numai in cazul in care stupinele din care provin fagurii
pentru snt indemne de boli supuse
obligatorii ;
i. pentru asigurarea rezervelor de destinate se vor
folosi faguri cu miere numai de la familiile de albine
toase ; nu se folosirea mierii de pentru iernarea fami-
liilor de albine ;
j. stupii pentru familiilor de albine trebuie
fie acestui scop, in iarna
de albine, mpiedice vara transmiterea solare in in-
teriorul lor asigure necesar maxime a unei
familii de albine ; stupii vor fi bine care
ploii a sau care favorizeze
;
k. se interzice folosirea stupilor din alte stupine a
fi n prealabil ;
l. se ca stupii fie in fiecare an,
care se va face toamna pentru stupii de pentru
stupii in care au iernat albi.nele ; a stupilor se va
face prin n de formol 2-4%,
n fierbinte de 2-5% sau de carbonat de sodiu
5%, care stupii vor fi timp de 24 ore,
abundent cu ;
130
m. inventarul apicol se va dezinfecta fiecare ntre-
cum
- extractorul de miere, presele de topitorul solar restul
inventarului mecanic folosit la extragerea !Dierii 3i cerii, se vor dezin-
fecta cu fierbinte de carbonat de sod1u 3-5 1o ;
- halatele se vor dezinfecta prin fierbere ntr-o solu-
de carbonat de sodiu 2% timp de 30 minute;
n. n de propolis, toate resturile rezultate de la
stupilor a inventarului apicol se vor arde ;
o. albinele moarte, pe fundul stupilor sau n acestora,
vor fi adunate arse ;
p. n depozitele de a produselor apicole, n halele unde se
produse apicole, n magazinele unde se desfac
aceste produse, se vor respecta ;
- produsele apicole vor fi transpo'rtate n ambalaje
igienice, bine nchise, pentru a fi ferite de accesul albinelor;
- ferestrele vor fi cu de sau cu tifon ;
r. fagurilor artificiali n scopul se
va realiza numai in autorizate de inspectoratele sanitar-vete-
rinare de albine ; confec-
fagurilor artiliciali de persoanele particulare n scopul
n ateliere neautorizate este
In atelierele pentru fagurilor artificiali trebuie
se respecte reguli :
- primirea depozitarea cerii se va face ntr-o
de restul atelierului ;
- toate atelierului vor avea pardoseala
dispozitive de aerisire cu site care mpiedice intrarea
albinelor sau altor insecte ;
- atelierului va fi cu de ca-
nalizare racordate la ; atelierului se vor
n curate vor fi dezinfectate n fiecare ;
- ceara din care se fagurii artifidali trebuie
fie n prealabil, prin mijloace termice sau chimice ;
- personalul va avea n mod obligatoriu echipament de
(halat, cizme de cauciuc), care va fi curat dezin-
fectat ;
- personalul care ceara la intro-
ducerea ei n sterilizator \'a fi altul dect acela care ceara
fagurii artificiali ; ntre a.ceste sectoare se va evita
orice contact n favorizeze transmiterea patogeni
de la fagurii la fagurii nou ;
s. prelucrarea reziduurilor de se va face numai n
centre special amenajate n acest scop,
rilor de albine, care normele de
toare, pentru a nu contribui la difuzarea bolilor la albine;
131
t. fagurii de vor fi n inchlse, sub
unor insecticide care asigure conservarea lor la de
invazii parazitare.
REGULI OBLIGATORD PRIVIND PRACTICAREA PASTORAL
pastoral va fi practicat cu respectarea
:
a. stupinele vor putea fi transportate numai n baza certificatului
sanitar-veterinar de transport, precum a de
pastoral, de Comisia de
pastoral cu consultarea obligatorie a inspectoratelor sanitar-veterinare
ale interesate. de pastoral este
numai pentru sursa de cules vatra n cuprinsul ei;
b. familiile de albine cu semne clinice de boli contagioase nu pot
fi deplasate n pastoral dect vindecarea lor ; stupinele infectate cu
boli infectocontagioase parazitare supuse obligatorii nu
pot practica pastoral dect ridicarea sani-
tar-veterinare ;
c. stupilor pe o nu va 100 familii la
masivele melifere din 50 familii la culturile agricole. La ma-
sivele melifere din dintre 2 vetre va fi de cel
50 m, cnd stupii fac parte din de cel 100 m,
cnd stupii unei stupine diferite. La culturile agricole,
dintre stupine va fi de cel 100 m cnd stupii fac parte din
de cel 300 m cnd stupii unor stupine diferite.
Amplasarea unei stupine n raza de zbor a albinelor
altor stupine (ntre aceste stupine sursa de cules) este
stupilor se va face de oferind sufi-
ciente puncte de reper, pentru a evita albinelor de la un
stup la altul ;
d. se vor lua pentru prevenirea ca
in perioadele lipsite de cules nu se lucreze la stupi dect seara sau
cnd timpul nu permite zborul intens al albinelor. ln aceste perioade
se vor reduce la roiurile la familiile slabe.
MASURI GENERALE PENTRU COMBATEREA BOLILOR INFECTO-
CONTAOIOASE PARAZITARE LA ALBINE
Bolile infectocontagioase parazitare la albine sint :
Bolile puietului: loca loca puietul n sac
puietul (ascosferoza).
Bolile albinelor adulte : paratifoza, septicemia, paralizia, boala
sau boala de nosemoza, acarapioza amibioza.
Bolile mixte (ale puietului albinelor adulte) : aspergiloza (pu-
ietul pietrificat) varrooza.
In cazul bolilor infectocontagioase parazitare la albine,
agricole socialiste ai altor care au
stupine, precum apicultorii cu snt asi-
132
gure tratamentul familiilor de albine bolnave ia toate
pentru a mpiedica bolilor respective.
Art. 10. Dintre bolile iniectocontagioase parazitare ale albine-
lor, loca loca acarapioza, nosemoza
varroza sint boli supuse obligatorii sanitar-
veterinare.
Art. 11. Pentru combaterea acestor boli se vor lua
de ordin general :
a. familiilor de albine, precum alte persoane care
iau de uneia din bolile infectocontagioase supuse
sau care acestor boli, sint ca n
termen de cel mult 24 ore pe orice cale (verbal, telefonic
sau in scris) comitetul respectiv biroul executiv al consiliului popular
local sau
b. comitetele respectiv birourile executive ale consiliilor popu-
lare locale, ce vor lua de ivirea la albine a unor boli
supuse se vor interesa medicul veterinar a fost anun-
iar aceasta nu s-a vor lua pentru
acestora ntrziere ;
c. la sosirea medicului veterinar, comitetele respectiv bi-
rourile executive ale consiliilor populare vor dispune

- izolarea a stupinei contaminate, interzicnd accesul
altor apicultori persoane de ;
- interzicerea scoaterii de familii, roiuri, sau a inventa-
rului apicol din stupina precum introducerea de male>-
rial biologic apical din ;
- interzicerea scoaterii din familiile bolnave mutarea n alte
familii a fagurilor cu puiet, miere sau a albinelor, a
relor etc. ;
- interzicerea punerii in locuri accesibile albinelor a oncarui
material nedezinfectat n prealabil, care a VC'nit in contact cu familiBe
bolnave;
- luarea de pentru combaterea
d. medicul veterinar de imediat ce este de
ivirea unei boli declarabile la albine, este obligat se deplaseze la
stupina n unde va executa examenul sanitar al familiilor de
albine bolnave pentru stabilirea diagnosticului.
In cazul n care semnele clinice nu permit stabilirea unui diag-
nostic precis, medicul veterinar va recolta probe de material patologic
le va trimite la laborator ; aceste probe constau din de fa-
guri cu puiet, avnd dimensiunea de 10/15 cm - n cazul bolilor puie-
tului -, 40-50 albine bolnave - n cazul albinelor adulte - faguri
plus albine n cazul bolilor mixte.
Probele expediate la laborator vor fi de o n care
se va : familiilor de albine bolnave, adresa lui,
familiilor de albine din data bolii, cum se
precum data materialului patologic.
133
Art. 12. In cazul uneia din bolile supuse obli-
gatorii , medicul veterinar de va lua :
a. stupi na contaminata o pune sub sanitar-
veterinare, interzicnd :
- deplasarea stupinei ;
vnzarea de material biologic (familii de all>ine. roluri sau ;
- aducerea de f.unilii de Rlbinc>
- inventarului apicol.
b. miburile luate de comitetul ii respectiv biroul
Pxccutiv al consiliului popular, intregul pfC'ctiv d;- fnmilii
dp nlbine Jin pentru familiilor bolnave, stabl-
de combatere aplicarea tralamentelor ce
se impun;
c. dclimit(;1:dt , n jurul stupinei atinse de o de obser-
cu rn7.a de :l km, familiile de albine existente n
le din punct de vedere sanitar pune in ve-
dere acestora aplice cu de profilaxie.
Art. 13. TrntnmPnlul pentru combaterea bolilor
infectoconlagioas<' '3i pur<Jzitare S<' VH apJ iC'., 1ntrt>gului dcctiv de albine
din stupina iar n cazul locci americane, acarapiozci vnno-
o?.ei tratamentul prevf'ntiv se va extinde asupra tuturor familiilor de al-
bine n teritoriul cu raza de :3 km din jurul focaTului de
Familiile slabe care nu pot valorifica tratamentul, vor fi un ile na-
inte de in cazul cind snt suficient de active - sau vor
fi distruse.
Yor resp('rt:t inwcm:1i dO?rl<' de medicnment stnbilite prin in-
r\'itndu-s, rtit dt )i
Ptntru ohi:nrnl !''1/')J" rompletc> nurabile, tr llamcntul
mediNm,entos va fi n moci cu SJ'f'Ciale de
F'ivind d!-;tnr;_''l"t'<l agl.l!il'lr t' U puict bolnav, tranf:Vazana al bi-
n<'lor, reforrnrPC'n \l or, d'7 l fN'(ia stupilor a tut u-
ror obiectelor care au venit 11 conlact cu ei etc.
Art. 1 l. Pentru lichidarea unor foc<1re de loc.l acara-
,i 'in c.azul cwd dingnostiC'ul n fost confirmat prin
examen de laborator, la propunerea inspectoratului sanilur-vetC'rinar
Ministerul Agricultur ii Industriei Alimentare poate dis-
distrugerea familii lo1 de albine bolnave in
- cnd boala apare pentru prima n
- cnd apar cazuri sporadice ele ntr-o
atunci de boala ;
- cnd familiile de albine snt slabe ;
- cind fami:iile de albine sint afectate concomitent de alte boli.
Distrugerea familiilor de albine se face prin sufocare cu fumul
rezultat din arderea sulfului.
ln afara cazurilor de mai sus, care impun distrugerea familiilor
in totalitate, n combaterea locei americane europene se va recurge
la distrugeri aplicate fagurilor cu puiet bolnav.
134
Anexa Z
NORMATIVUL PRIVIND STABILIREA
LA LEGEA SANITAR-VETERINARA
Nerespectarea prevederilor stabilite prin "Norme sani-
tar-veterinare", anexe la Legea nr. 60/ 1974 consti-
tuie care sint potrivit Decretului nr. 253 din
10 iulie 1978, publicat in Buletinul Oficial al R.S.R. nr. 62 din 15 iulie
197", din care extragem prevederi, adaptate la sectorul
apicol :
Art. 1. Constituie la normele sanitar-veterinare
se fapte :
A. Cu de la 200 lei la 500 lei :
5. manipularea produselor apicole n neigienice.
B. Cu de la 500 lei la 1 000 lei :
2. nerespectarea normelor de n de recoltare, depo-
zitare .valorificare a produselor apicole ;
3. organizarea sau efectuarea transportului de familii de albine
produse apicole in alte dect cele stabilite prin normele sani-
tar-veterinare ;
6. a sau a suspiciunii unor boli
transmisibile la albine, precum sau valorificarea fami-
liilor de albine bolnave sau suspecte de
C. Cu de la 1 000 la 2 000 lei :
1. nerespectarea normelor sanitare veterinare privind
ngrijirea familiilor de albine ;
5. nerespectarea sanitar-veterinare stabilite pentru
transportul familiilor de albine sau produselor apicole, n scopul evi-
bolilor epizootice ;
8. mpiedicarea organelor sanitar-veterinare de stat de exer-
cita legale cu privire la verificarea familiilor de al-
bine sau a de prelucrare, depozitare, transport valorifi-
care a produselor apicole.
D. Cu de la 2 000 lei la 3 000 lei :
1. neinstituirea de in termenele m condi-
n normele sanitare veterinare, deplasarea familiilor de
albine aflate n acordul organelor sanitare veterinare ;
2. neaplicarea stabilite pentru prevenirea combaterea
bolilor infectocontagioase parazitare transmisibile in scopul
135
stupinelor introducerii unor astfel de boli n efectivele fami-
liilor de albine ;
5. nerespectarea sanitar-veterinare, in son-
sau alte cu privire la importul, tranzitul exportul
de material biologic sau produse apicole, precum neefectuarea caran-
tinei profilactice a materialului biologic apicol provenit din import.
Pentru toate aceste amenzile pot fi aplicate per-
soanelor juridice.
Art. 3. Constatarea aplicarea se
fac prin proces verbal ncheiat de medicii veterinari inspectori de
stat din cadrul Ministerului Agriculturii Industriei Alimentare din
a consiliilor populare.
Ministerul Agriculturii Industriei Alimentare poate mputernici
constate sanitare veterinare perso-
nalul ncadrat la alte ministere sau organe centrale, cu acordul condu-
cerilor acestora.
Art. 4. Impotriva procesului verbal de constatare a
aplicare a se poate face plngere n termen de 15 zile de la
comunicare. Plingerea executarea.
Art. 5. In cazul pentru care se prevede o
la 1 000 lei, plngerea se de :
a) de stat din Ministerul Agriculturii
Industriei Alimentare, pentru constatate de per-
sonalul Ministerului Agriculturii Industriei Alimentare sau de mpu-
n acest scop din a.lte ministere organe centrale ;
b) inspectoratelor sanitar-veterinare pentru con-
constatate de personalul din a
consiliilor populare.
In cazul pentru care se prevede o de peste
1.000 lei, plngerea se de n a terito-
a fost
Art. 7. Faptele la art. 1 constituie numai
nu sint n astfel de nct, potrivit legii penale,
snt considerate
Anexa J
NORMATIVUL PRIVIND ALBINELOR
!MPOTRIVA CU PESTI CI DE
Pentru a proteja familiile de albine impotriva cu pes-
ticide, Ministerul Agriculturii Industriei Alimentare, Ministerul Econo-
miei Forestiere Materialelor de Comitetul pentru Pro-
blemele Consiliilor Populare au emis la data de 4 iulie 1980 Ordinul
comun nr. 76/1163/32, publicat n Buletinul Oficial al R.S.R. nr. 63 din
5 august 1980, n care se :
1. agricole silvice care sau bene-
de tratamente f itosanitare cu pesticide, personalul
la aceste tratamente, de familii de albine, snt ia
toate necesare pentru prevenirea la familiile de-
albine potrivit prevederilor prezentul ui ordin.
2. Tratamentele cu pesticide asupra culturilor agricole,
pomicole a se vor in perioade de timp cit mai
scurte, care nu vor putea zece zile consecutive pentru o
sau un trup de care vor fi apicultorilor ast-
fel nct proteja familiile de albine prin nchiderea sau
stupilor pe intervale de timp ct mai reduse cu
In caz de timp nefavorabil, centrele de a plantelor vor
reprograma tratamentul vor n care acesta se va
executa.
3. Tratamentele fitos<mitare cu pesticide asupra culturilor plan-
pomicole se vor executa numai pe baza scrise, emise
de de avertizare transmise agricole socia-
liste care au n administrare, n sau in proprietate terenlll'ile
cu culturi agricole ori plantatii pomicole.
In cazul aviotratamentelor cu pesticide, centrele de pro-
a plantelor vor comunica n scris (scrisoare tele-
etc.) agricole beneficiare, cu cel 5
zile inainte, zilele pe care se vor executa aceste tra-
tamente.
4. Este aplicarea pesticidelor, cu celor atestate
prin de pe ambalajul lor sint netoxice pentru albine, asu-
pra culturilor agricole entomofile, pomilor fructiferi sau principalelor
specii forestiere melifere (salcm, tei) aflate n faza de nflorire, precum
asupra arborilor forestieri de aliniament in perioada de exuda-
a manei.
De asemenea, este aplicarea de pesticide pe de-
t-eren agricole aflate la mai de 1 km - cnd tratamente le se exe-
cu mijloace terestre - la mai de 3 km - in cazul aviotra-
tamentelor- de formate din specii melifere, de livezi de cul-
turi agricole entomofile aflate in faza de nflorire.
In acest scop, n apropierea acestor surse melifere, agricole sau
silvice, se vor amplasa numai culturi care nu tratamente cu
pesticide n perioada cnd sursele melifere mai sus amintite nfloresc. De
asemenea, culturile agricole entomofile cu nflorire vor fi
amplasate ct mai grupat intre ele sau in apropierea masivelor silvice
melifere sau livezilor care nfloresc in
In mod n caz de atac masiv al viespei prunelor
merelor, omizilor defoliatoare a altor care produc pagube
deosebit de mari culturilor agricole, pomicole
se pot executa tratamente cu pesticide in perioada de inflorire, cu
aprobarea pentru fiecare sau
trup de de Ministerul Agriculturii Industriei Alimentare
- de cereale plante tehnice sau Departamentul
Silviculturii - pentru paza caz.
5. Tratamentele fitosanitare cu aeronave se vor executa numai
viteza vntului este sub 5 m/sec. temperatura nu 25G.
Personalul aeronavelor va asigura dispozitivului de
nchidere a duzelor de lestare va cu acest dispozitiv, ast-
fel nct pesticidele numai pe a fi tratate.
Se interzice survolarea culturilor agricole entomofile,
pomicole a n stadiul de inflorire, de aeronavele care
tratamentele fitosanltare.
6. efectuarea tratamentelor cu pesticide asupra culturilor
agricole, pomicole a care sau
de tratamente sint obligate asigure distru-
denocivizarea sau resturilor de pulberi to-
xice, precum a apelor reziduale.
7. agricole silvice care sau de tra-
t amente fitosanitare cu pesticide snt obligate :
a) asigure instruirea personalului care nemijlocit la
Xecutarea tratamentelor fitosanitare, inclusiv a de aero-
nave, asupra necesare pentru albinelor mpotriva
cu pesticide; procesul verbal de instruire va fi semnat de
persoana care a efectuat instruirea de persoanele instruite ;
b) asigure ghidarea de la sol a aeronavelor, prin personal dotat
cu fanioane, pentru delimitarea a ce se ;
c) n scris sau prin cu cel 5
zile nainte de nceperea tratamentului, birourile, respectiv comitetele
executive ale consiliilor populare comunale, sau municipale,
caz, pe teritoriul se ce a fi tra-
tate precum cele ale limite teritoriale se la mai de
5 km de aceste comunicind date :
locul unde se tratamentul ;
data inceperii durata tratamentului;
denumirea produsului folosit acestuia ;
- metoda de aplicare - stropire, aerosoli - mijlocul
cu care se : avion, elicopter,
aparat carosabil, aparat portabil.
8. Persoanele fizice care tratamentele fitosanitare in gospo-
individuale au :
a) administreze pesticidele numai pe timp vint
numai asupra culturilor agricole entomofile sau pomilor fructiferi care
nu se n stadiul de nflorire ;
b) sau buruienile nflorite din sau
livada tratamentului cu pesticide nainte de nceperea acestui
tratament;
c) despre aplicarea tratamentului fitosanitar n gospo-
cu cel 2 zile nainte de nceperea acestuia, pe
apicultorii care au stupinele situate pe o de 1 km de locul
unde se tratamentul cu pesticide.
9. Birourile, respectiv comitetele executive ale consiliilor populare
comunale, sau municipale, caz, vor lua pentru
in scris, cu cel 2 zile nainte, sub de luare
la pe de stupine situate n raza
a precum despre locul,
data nceperii mijloacele cu care se tratamentele cu pesticide.
10. socialiste cu sector apicol apicultorii cu stupine
personale au :
a) biroul, respectiv comitetul executiv al consiliului
popular comttnal, sau municipal, caz, pe teritoriul
se stupina, locul de amplasare a acesteia, perioada vetrei
de familiilor de albine, sediul sau adresa
de familii de albine, precum sediul ori adresa la care acesta
fie n cazul tmor tratamente fitosanitare ;
b) sau la o de peste 5 km de
supuse tratamentului familiile de albine atunci cnd au fost
ori au ailat pe orice cale despre efectuarea tratamentelor
fHosanitare asupra culturilor agricole, pomicole
situate in apropierea stupinei.
Intervalele de timp n care este necesar ca familiile de albine
fie nchise sau seama de toxicitatea
pesticidelor folosite, snt cele n anexa la prezentul ordin ;
c) sesizeze imediat, n scris, pe
raza este stupina n cazul producerii la fa-
miliile de albine.
11. Medicii veterinari de snt :
a) controleze socialiste sau persoanele fizice cu
care sau de tratamente fi to-
sanitare cu pesticide, indeplinirea de prevenire a in-
la familiile de albine, n prezentul ordin ;
b) convoace, n termen de 24 ore de la cazului de
la familiile de albine, comisia de constatare, care va fi for-
139
din medicul veterinar - n calitate de - delegatul
centrului de a plantelor din sau al inspectoratului silvic
caz, precum delegatul filialei a
de albine.
Ancheta se va face n delegatului uni-
care a beneficiat de tratamentul fitosanitar a de
stupi afectat, pentru ca expune sau obiec-
lor, care vor fi consemnate n procesul verbal.
Ctnd se produce din cauza unui tratament cu pesticide
aplicat intr-o la va participa un repre-
zentant al acestei
In cazul n care nici unul din pentru a face
parte din comisie nu se la data medicul veterinar de
este obligat execute, n unui reprezentant
neutru, ancheta ncheie procesul verbal de con-
statare n termen de 3 zile de la data cnd a fost de producerea
modul cum a fost convo-
carea
Procesul verbal ncheiat de comisia de constatare va trebui
:
- confirmarea sau infirmarea chimice stabilirea
cauze,lor n care s-a produs ;
- indicarea eventualilor
- evaluarea prejudiciului cauzat.
In cazul cnd diagnosticul de cu pesticide nu poate fi
stabilit numai prin mijloace clinice, se va solicita unui laborator specia-
lizat n identificarea pesticidelor efectuarea examenului toxicologic, n
care scop comisia va recolta va trimite probe de albine moarte sau n
agonie, probe de miere, de faguri cu de faguri cu puiet
plante, frunze flori suspecte ele a to-
xice, furnizind date privind natura toxicului incriminat
simptomele constatate la familiile bolnave. din probele recol-
tate vor fi sigilate timp de 90 zile de medicul veterinar, n
vederea unor eventuale expertize.
12. din Ministerul Agrieulturii In-
dustriei Alimentare va comunica n fiecare an Departamentului silvi-
culturii generale pentru industrie
lista laboratoarelor specializate in decelarea identificarea
pesticidelor.
13. prevederilor prezentului ordin atrage, caz,
sau patri-
potrivit legli, a celor
14. Prezentul ordin n vigoare la data n Buletinul
Oficial al Republicii Socialiste Romnia.
15. Pe data n vigoare a prezentului ordin
valabilitatea ordinul Ministerului Agriculturii Industriei Alimentare
nr. 211/1967 anexe nr. 98545/1969.
140
ANEXA
cuprinznd intervalele de timp necesare pentru ndepi\rtarea sau inchiderea stupUor
in de natura pesticidului folosit
In cazul erbicide :
- numai n timpul tratamentului, n cazul erbicidelor sisternice de sol pe
1J:n5 de atrazin, simazin, monolinuron (Aresin) etc. ;
- pent ru 48 ore, in cazul erbicidului 2,4- D.
In cazul fungicide :
- pentru 24 ore la cu pesticide pe de captan O'vferpan,
Orthocid), zineb (Perozin, Dithane Z-78), dinocap (Karathane), mancozeb (Dithane
M-45), pirazofos (Afugan), benomil (Benlate, Fundozol), carbendazin (Derosal), metil
ti of anat (Topsin M-70), sulf (sulf pulbere, sulf muiabil), de cupru (oxiclorurl,
sulfa t) etc.
In cazul aearicide :
- pentru 24 ore la tratamentul cu acaricide pe de dicofol (Kelthane,
Dicofol, Milbol), neoron (Acarol, Neoron), omite (Omite), clorfensol (Ovotran, Avex,
Polacaricidol) binapacril (Acricid) ;
- pentru 48 ore la tratamentul cu acaricide pe de dinobuton (Acrex)
sau (Fundal, Galecron).
In cazul insectlcidelor organo-clorurate :
- pentru 24 ore la tratamentul cu Metoxan sau Pinetox;
- pentru 72 ore la tratamentul cu pesticide pe de DDT (Detox,
Duplitox), lindan (Lindatox), HCH (Hexacloran), Kelevan (Despirol) etc.
In cazul insectlcidelor carbamice :
- pent ru 72 ore n cazul tratamentelor cu pesticide pe de carbaril
(Sevin, Carbatox), de cartap (Padan) etc.
In cazul insecticidelor organo-fosforlce :
- pentnl 48 ore la tratamentul cu pesticide pe de malation (Carbetox),
triclorfon (Danex, Dipterex, Clorofos, Polfosclor), DDVP (Nogos, DDVP, Vapona);
. - pentru 72 ore la tratamentul cu pesticide pe de dimetoat (Sineratox,
Bl-58, Dimevur), etion (Sintox, DEF), etil metil paration (Selefos, Wofatox), etc.
141
Anexa 4
NORMATIVUL PRIVIND IN CARE SE POATE
APROBA DISTRUGEREA FAMILIILOR DE ALBINE
ACORDAREA DE DESPAGUBffil
Pentru prevenirea epizootiilor, organele sanitar-veterinare pot
ordona distrugerea familiilor de albine acordarea unor
compensatorii. in care se sint aprobate
prin Decretul nr. 262 din 10 iulie 1978 al Consiliului de Stat, publicat
n Buletinul Oficial al R.S.R. nr. 62 din 15 iulie 1978. Aceste
respectiv cazurile n care poate fi distrugerea fa-
miliilor de albine snt :
a. In cazul bolilor cu caracter exotic - "acarapioza, precum al-
tele ce vor f.i stabilite ulterior de Ministerul Agriculturii Industriei
Alimentare" - n unor care nu au evoluat sau
care au fost eradicate pe teritoriul noastre.
b. ln cazul locei americane, n :
- cind apare un focar primar intr-un teritoriu liber de ;
- cind tratamentul este ineficace, familiile de albine fiind
bite de sau afectate concomitent de alte boli.
In vederea daunelor provocate prin distrugerea fami-
liilor de albine, de organele sanitar-veterinare, se pot
din fondurile de combatere a epizootiilor n bu-
getele consiliilor populare al municipiului
de aceste cooperatiste
precum persoanele fizice de familii de albine.
se pe baza
de comisii formate din secretarii birourilor executive ale consiliilor
populare, organelor financiare ale acestora medicii veteri-
nari inspectori de stat.
Nu se celor care nu au respectat le-
gale pentru prevenirea introducerii de boli transmisibile in efectivul
apicol sau au cu ntrziere precum celor care
nu au respectat de combatere stabilite, n baza legii, de orga-
nele sanitar-veterinare. De asemenea, pierd dreptul la
sint pasibili de de lege cei care, n mod fraudulos,
stupiDele din zonele de sau le introduc n astfel de
zone, contrar stabilite de comandamentele epizootice.
142
Cuvnt inainte
Introducere
CUPRINS
sumare de patologie
patogeni
Mijloace organice cie
Bolile bacteriene
Loca
Loca
Paratifoza sau salmoneloza
Septicemia
Bolile virotice
Puietul in sac
Paralizia albinelor
Boala
Boala
Boala sau boala de
Alte virusuri
Bolile micotice
Ascosferoza (puietul
Aspergiloza (puictul pietrificat)
Melanoza
BoLiLe parazit{lre
Nosemoza
Amibioza
Acarapioza
Varrooza
Al te acarioze
Brauloza
Galerioza
Bolile necontagioase
Puietul
Diareea albinelor
Anomaliile
3
5
7
7
11
13
13
24
32
34
36
36
38
39
40
41
43
47
47
53
56
57
57
67
68
73
81
84
87
92
92
93
95
143
albinelor
de origine
provocate
cu fitosanitare
r de industriqjq
medicamentoase
ai albinelor
J 11Sf'Cte

l\llamifere
Profilaxia bolilo1 la albine
generale
Utilizarea plantelor medicinale n patologia
Anexa 1
Legea ; generale pentru depistarea,
prevenirea combate1ea bolilor infectocontagioase parazitare
ale albinelor
Anexa 2
Normativul privind stabilirea
la Legea
Anexa 3
Normativul privind albinelor impot1iva
Lor cu pesticide
98
98
101
101
107
108
110
110
114
115
117
117
127
135
137
Anexa 4 142
Normativul privind siLuatiile n care se poate aproba distru-
gerea familiilor de albine acordarea de
TipArit In atelierele pollgratJce ale
EOITU'J'lJI INS'fiTUTULUT
DE TEHNOLOGrE
ECONOMIE APICOLA
AL APIMONOlA
1, Bd. Flcusutul nr. 42
Fig. 5 - Fagure cu puiet bolnav de

Fig. 7. Testul larvelor
moarte de loc americanii
Fig. 16. Larve mumiliale din cauza Ascosphaera apis
o. b. c. d. e.
l'ty. 21. Modtriciuiie mlesUnului mijlociu al albinelot sub unor
loxice sau parazitare .
a - Intestin normal ;
b - inlesUn modificat sub chimice;
c - intestin modificat sub ac\iunea polenului toxic :
u - intestin modificat sub mierii de ;
e - Intestin modificat cu Nosema Poltev)
Fig. 26. Varroa jacobsoni
[emelu mascul
Fig. 29. Albinu patazitati1 de
Varroa _iacobsoni
lE
" 1
Il

--
"' .
-41l .
. V ..
. .
Fig. 21. Varroa jacob.;oni pe larve de
Fig. 28. Varroa jacobsoni pe de
Fig. 30. Braula coeca pe corpul unei
albine Poltev)
Fig. 34. Senotalnia trcuspis
Fig. 31. Gallerla melonel.la :
larve, nlmfe fluture adult
Fia. 35. Meloe prosco rabeus