Vous êtes sur la page 1sur 40

1. 2.

3.

4. 5.

Hristu Candroveanu, Aromanii, ieri si azi, Craiova, Editura Scrisul romanesc, 1995. Matilda Caragiu-Mario eanu, Un Dodecalog al aromânilor sau 12 adev ruri incontestabile, istorice i actuale, asupra aromânilor i asupra limbii lor, Editura Sammarina, Constan a, 1996. Neagu Djuvara (coord.), Aromânii: istorie, limb , destin, Bucure ti, Editura Funda iei Culturale Române, 1996. Constitutia Romaniei. Proiect Lege privind statutul minoritatilor nationale din Romania.

Conventia-Cadru pentru protectia minoritatilor nationale. 7. Emilia Luchian, Aromanii: Pretutindeni-nicaieri, Ed.Premier,Ploiesti,2007. 8. Aromanii,http://www.scribd.com/doc/49694825/Problemaaromanilor , accesat in data de 17.11.2011. 9. Alina Bargaoanu-Vasiliu, Scandal in jurul identitatii aromanilor: minoritate nationala vs. parte a poporului roman, 4 pagini, http://www.scribd.com/doc/49694825/Problema-aromanilor, accesat in data de 17.11.2011. 10. Serial documentar ''Aromânii", realizator Maria Cica, episodul 9 - România, prima parte, http://www.youtube.com/watch?v=xVhCJ16S9zA. 11. Serial documentar ''Aromânii", realizator Maria Cica, episodul 10 - România, partea a doua, http://www.youtube.com/watch?v=VxUAK44woYU. 12. Etnogeneza,http://www.aromanii.ro/aromanii/etnogeneza.ht ml, accesat in data de 20.11.2011.
6.

13.

14.

15. 16.

Matilda Caragiu-Mario eanu, Aromânii în mileniul III. O abordare retrospectiv , 13 pag., în:http://www.proiectavdhela.ro/pdf/matilda_caragiu_mar ioteanu_aromanii_in_mileniul_III.pdf. Inventarea minorit ii aromâne, atentat la interesul na ional, in Ziarul de Investigatii, http://www.ziaruldeinvestigatii.ro/politica/76minoritati/204-inventarea-minoritatii-aromane-atentat-lainteresul-national, accesat in data de 21.11.2011. http://aromanii.blogspot.com/. Alexandru Mihalcea, "In Romania, aromanii nu sunt minoritari - au fost, sunt si vor ramane romani³, in Convorbire cu dl. Stoica Lascu, presedinte al Asociatiei Aromane din Dobrogea "Picurarlu de la Pind" , http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/in-romaniaaromanii-nu-sunt-minoritari-au-fost-sunt-si-vor-ramaneromani-38336.html, accesat in data de 21.11.2011.

.

Roma i Ierusalimul. De la rmul M rii Egee pân la rmul M rii Adriatice. Cei trei piloni ai europenismului: Atena. mai precis filosofia greac . toate acestea fac parte din fiin a armâneasc . este rezultatul unui proces permanent de perpetuare a valorilor. Evolu ia istoric . Majoritatea autorilor îi privesc pe aromâni ca fiind urma ii romaniza i ai vechilor traci sau iliri. transmise din genera ie în genera ie.Istoria balcanic . € Nu este un miracol c i-au p strat identitatea. multe dintre ele influen ate politic. de geopolitica regiunii (interesele marilor puteri în zon ) i de tr s turile lor fizice i morale. economic i cultural a lor a fost foarte mult influen at de relief. a l sat loc multor presupuneri lansându-se multe teorii. de la Lacul Ohrid. valori pe care ast zi Europa se sprijin . € . izvoarele Vardarului i Mun ii Rodopi i pân mai jos de Muntele Olimp ÄElimb´ ei sunt autohtoni. foarte s rac în dovezi istoriografice. dreptul roman i cre tinismul n scut în cetatea Israelului.

machedoni). èi fiindc mulìi aromâni nu mai vorbesc limba aromân . fiindc exist numeroase c s torii mixte. macedono-vlahi.000 pân la aproximativ 2.Aromânii (macedovlahii) si limba lor materna exista astazi si de doua mii de ani.Limba veche (straromâna/româna comuna/primitiva/protoromâna vorbita pe acest teritoriu era o limba unitara. Num rul lor este greu de estimat. sunt o ramur a latinit ìii r s ritene. meglenoromâni èi istroromâni. astfel c estimaìiile variaz de la 100.Aromânii sunt dintotdeauna sud-dunareni. 3. € Lingvistul de origine aromâna Matilda Caragiu-Marioteanu (sora regretatului actor Toma Caragiu) realizeaza un "Decalog al aromânilor sau 12 adevaruri incontestabile istorice si actuale asupra aromânilor si asupra limbii lor": 1. 2. slavomacedoneni sau alìii). Nu trebuie sa ii confundam cu µ¶macedonenii¶¶. macedoneni latini.Aromânii (numiìi în România èi macedoromâni. € . mai popular. sau. al turi de dacoromâni.5 milioane. armâni. care sunt locuitorii regiunii istorice Macedonia în sensul larg (fie ei greci. sau cet ìeniiRepublicii Macedonia în sensul mai strâmt.

Numele aromânilor trebuie sa fie "aromân" sau "macedovlah". istriana). 10. 6. Aromâna este limba materna a aromânilor. 12." . 9. Statutul aromânilor "autohtoni" locuind în tarile balcanice este diferit de acela al aromânilor din diaspora. Vechea limba s-a scindat în cele patru ipostaze actuale ale sale (româna. care le confera constiinta lor etnolingvistica. Statutul aromânilor aflati în diaspora (în România. 11. 8. Ortodoxismul lor are specificul lui (spre deosebire de acela al românilor din nord). 5. aromâna. Aromânii (macedovlahii) trebuie sa aiba un singur scop: sa-si cultive limba materna si traditiile lor. meglenita. 7. Unitatea teritoriului unde se vorbea româna comuna a fost scindata de sosirea slavilor între Dunare si Balcani. Aromânii sunt crestini ortodocsi. Exista doua categorii de aromâni: "autohtoni" si din "diaspora".4. în oricare alta parte) are specificul lui.

din protoromâni. lingviètii èi filologii este c ei descind.Originea aromânilor este disputat . etnologii. denumit de istoricii bulgari èi str ini Al doilea ìarat bulgar). ca èi dacoromânii. Albania èi Grecia faì de Imperiul Otoman. aromânii au creat în bazinul Dun rii de jos èi al Vardarului (sudul actualei Românii. traci.dac vrem s vorbim despre aromâni (vlahi). € În Evul Mediu. in anul 1186. greci. Au mai existat èi comunit ìi semi-autonome pe teritoriul actualei Grecii.. meglenoromânii èi istroromânii. dar un punct de acord între toìi istoricii.. J. Bulgaria èi actuala Macedonie) regatul atunci denumit Regnum Bulgarorum et Valachorum (iar azi cunoscut ca iaratul vlaho-bulgar. iliri) sau colonizate de romani´. Ulterior aromânii au jucat un rol important în independenìa mai multor ì ri balcanice cum ar fi Bulgaria. Winnifrith nu èov ia s afirme c : ". în timp ce T. cum ar fi Vlahia Mare sau Vlahia Mic . trebuie s începem cu Olimpia èi Filip ai Macedoniei". Matilda Caragiu Marioìeanu a formulat urm toarea definiìie: ÄAromânii sunt dintotdeauna sud-dun reni. € . Ei sunt continuatorii populaìiilor sud-est-europene romanizate (macedoneni.

meglenoromân èi istroromân. crearea în 1941 sub controlul Italiei a aèa zisului Principat din Pind. limba aromân este o limb aparte din grupul limbilor romanice. € Limba matern a aromânilor este limba aromân . academician de origine aromân . Alìi lingvièti o consider ca fiind un dialect al limbii române. adic al moètenirii comune latine r s ritene èi nu al limbii daco-române èi de asemenea ca cele doua limbi romanice din nord èi din sud. € . Matilda Caragiu Marioìeanu. cu o singur excepìie. sunt limbi funcìionale èi trebuie tratate ca atare. Dup unii lingvièti. al turi de limbile român .În afara acestor formaìiuni politice istorice. meglenoromân èi istroromân . crede c aromâna este un dialect al protoromânei. subgrupul limbilor romanice de est. aromânii nu au creat. efemer èi socotit de majoritatea aromânilor ca mascarad politic . dup ce armata German a înfrânt Grecia. împreun cu dialectele dacoromân. nici revendicat state.

Si iarasi aromanii s-au aflat nevoiti sa lase tot. oameni de munte. In Cadrilater viata aromanilor nu a fost tocmai usoara. In septembrie 1940. ei s-au aflat nevoiti sa devina agricultori in campiile dobrogene. cei veniti in primele randuri si cetatenie romana. in anul 1913.Cand s-au asezat in Cadrilater. Bulgaria a cedat Romaniei partea de sud a Dobrogei cunoscuta sub numele de Cadrilater. la Craiova s-a semnat un alt tratat care reaseza granitele Romaniei. care isi propusesera sa alunge aromanii de pe teritoriul pe care il considerau al Bulgariei. acele bande de talhari bulgari.€ € Ca urmare a Pacii de la Bucuresti. insumand circa 30000 de persoane au fost stramutate in partea de nord a Dobrogei. .Dar nici aici aromanii nu au renuntat la oile lor. In 1940 aproape 6000 de familii de aromani. iar ei au fost de acord. Aici statul roman i-a invitat pe aromanii din Balcani sa vina acordandu-le o serie de facilitati si solicitandu-le in schimb sa romanizeze Cadrilaterul. aromanii au primit cate 10 ha de teren. In plus aromanii au fost nevoiti sa faca fata atacurilor dure ale comitagiilor. sa plece spre noi teritorii si spre un alt destin.Acest nou teritoriu romanesc alcatuit din judetele Caliacra si Durostorum era locuit in principal de turci si bulgari. inapoind Bulgariei Cadrilaterul. in judetele Constanta si Tulcea.

mai ales cei din Dobrogea au fost primele victime ale persecutiilor regimului comunist.Ei sunt interesati cu adevarat. doar sa isi conserve identitatea si limba stramosasca. sa nu isi vorbeasca limba. in Romania aromanii au avut intotdeauna libertate deplina in a-si pastra limba si obiceiurile. desi reprezinta circa 4-5 % din populatie se spune ca detin puterea economica. 9 sunt aromani.Tot aromanii. unde li s-a cerut sa isi nege identitatea si originea. . Din fericire cei mai multi aromani din tara nostra stau departe de unele dispute.In perioada comunista aromanii au stat de regula departe de noile structuri ale puterii. sa le transmita mai departe generatiilor ce vin. Dupa anii ¶90 aromanii din Romania au revenit la ocupatiile lor traditionale in forma moderna.€ € € € Anii ¶40 ii consemneaza pe aromani in istoria Romaniei ca militanti in cadrul miscarii legionare. Cei mai multi dintre ei locuiesc in continuare in Dobrogea unde. mai mult sau mai putin politice. majoritatea aromani.In anul 2007 in topul revistei Capital din cei 24 de milionari romani in euro.dovedindu-si inca o data priceperea in afaceri. pentru ca secolul al XXI-lea sa nu fie ultimul din existenta lor. Spre deosebire de alte state din Peninsula Balcanica. In perioada 19481958 din judetele Constanta si Tulcea au ajuns in puscariile comuniste 2340 de oameni.

Atat vara la munte cat si iarna la ses. iar Sfantul Dimitrie (26 octombrie) coborarea la ses. € Transhumanta avea intotdeauna drept punct de reper un sat fix. fata insa a fi specificata originea. motiv pentru care imaginile celor doi sfinti erau foarte des sculptate pe furcile din a caror exemplare se pot vedea astazi unele la Muzeul Popular din Atena.care consta intr-un mod arhaic de crestere a oilor. € Datele pentru schimbarea activitatilor traditionale erau fixe iar calendarul simplu: Sfantul Gheorghe (23 aprilie) insemna intoarcerea la munte.construite. ci este vorba de o transhumanta care pune in relatie oscilatorie o asezare de iarna si una de vara.Un loc aparte in traditiile aromanilor il ocupa viata ciobaneasca. turmele de oi nu cunosteau stane inchise.ci tarcuri concentrice din crengi si ramuris. deci traind numai in aer liber.In acesta situatie nomadismul nu este un cuvant adecvat. € . destinate doar sa usureze mulsul. in care turmele se hraneau numai cu vegetatie spontana. obliga deci intreaga familie sa se deplaseze in acelasi timp cu turma.Acest tip de crestere a oilor. care poseda trasaturile specificeunei asezari supuse conditiilor climatice aspre.

cara s-nu mor./ Can i-avui una videare./ Nil¶ioaraaruda./Cava s-mori tu prindzul mare. € Principala ocupatie a aromanilor fiind oieritul. plindzi-mi.// -Cara s-mor./ S-iasa cupia di nil¶ioare. / Plindzi-mi.l-au impartit./ S-tine. mace-doromanilor(aromanilor)./ Pricalemutresti/ Si iarba nu pasti./ S-mi scutet tu Valea Mare. € Cand se vorbeste despre limba si folclorul romanilor. grupurile de pastori transhumanti nepresupunand nicio variabilitate. tipul organizatiei lor familiale si sociale nu surprinde deloc. mitul fondator care ii reprezinta pe acestia este ÄMiorita´: € ³-Nil¶ioaravruta./ Mi bag s-mi scol.// Avdzaini. € ./ Dimineata la pasteare. de cei din Dacia. picurare. dacoromanilor. neala. megleno si istroromanilor este evident ca este vorba despre unul si acelasi popor pe care greutatile istoriei l-au dislocat./ Ascultat-ni un singur dor:/ Mine nu voi ingrupare/ La murmintal¶i di tu hoara./ Va s-hii tra vatamare. nil¶ioara./Ti ti-am tu vereare. despartindu-i pe cei din Peninsula Balcanica./ S-ca.Oieritul reprezentand principala ocupatie a aromanilor.la ascapitare./ Misut di-una parte./ Di-adun cu soarle s-cu luna´./ Somnullai nu mi-acata./ Misut di-alanta parte.

la daco-romani cu precadere. nu insa cu stralucirea inregistrata la noi. numai ei ceea ce numim Mioritabalada pastorului gospodar. straini pentru a-si insusi turma lui. logodnicei. care potenteaza tragedia celui ucis. Acest motiv a migrat si in alte literaturi populare. unde romanii au creat. cu o discretie caracteristica si motivul iubitei. unde se dezvolta.€ € O indeletnicire rasfranta si in creatia folclorica. Se poate spune ca motivul epic. sau mai bine-zis tesatura epica e chiar mai bogata in crampeiele sudice. al iubirii deci. . ucis de alti pastori. in lucrari in care au putut aduna peste 50 de variante ale Mioritei si fragmente mioritice in grai aroman. dar si la aromani. cum au demonstrat unii autori.

adeverintele eliberate de eforiile si comunitatile romane (nu aromane. Incepand din 1925 si pana prin 1938 s-au inregistrat colonizari succesive in Cadrilater si apoi in Dobrogea ale aromanilor care au venit in Romania in mod deliberat. ci ale aromanilor) din Imperiul Otoman. Ca urmare a acestui articol. Se cunoaste faptul ca stabilirea aromanilor in Tara-Mama a avut loc ca urmare a Pacii de la Bucuresti din 1913 cand Bulgaria a cedat Romaniei teritoriul din Sudul Dobrogei cunoscut sub denumirea de Cadrilater. . identitatea na ional . considerandu-se romani. individual. deoarece in articolul 3 din Constitutia de la 1923 era stipulat clar faptul ca: "Teritoriul Romaniei nu se poate coloniza cu populatiuni de ginta straina". ci compuse din aromani) din acelasi areal sau marea majoritate prin certificate de nationalitate romana eliberate de Societatea de Cultura Macedo-Romana din Bucuresti. prin diverse documente: certificatele de botez eliberate de bisericile romane (nu aromane. lingvistic i cultural a aromânilor i apartenen a lor la valorile române ti.€ € Exista numeroase controverse care planeaza asupra populatiei aromane din tara noastra in ceea ce priveste statutul acestora. iar statul roman i-a primit doar in calitate de cetateni romani si asta. Aromanii erau considerati etnici romani (romani balcanici) si recunoscuti ca atare de autoritatile romane. calitatea de roman le-a fost atestata.

€ In ceea ce priveste educatia. o comunitate lingvistica si culturala. € . in Romania. din randul aromanilor persoane implicate in viata politica romaneasca. Aromanii nu beneficiaza de prevederile articolelor din Constitutie referitoare la minoritatile nationale recunoscute in Romania. Aceste persoane reprezinta populatia aromana in cadrul institutiilor statului roman prin activarea lor in partidele politice existente si candidarea pentru diferite functii politice. aromanii sunt considerati parte integranta a poporului roman. Exista. Din punct de vedere legal statul roman ii incadreaza in randul romanilor. aromanii nu au reprezentare in Parlamentul Romaniei in aceasta calitate. dar si obligatii. bucurandu-se de aceleasi drepturi. si nu o minoritate nationala. alaturi de ceilalti cetateni romani. ca o continuare a evenimentelor decisive din perioada 1925-1938.In prezent. nu exista invatamant in limba aromana. € Nefiind considerati ca minoritate nationala. insa. acestia invatand in limba romana in conditiile stipulate in Legea educatiei.

A. € .R. Astfel. se vor declara ca minoritate nationala. conform dreptului constitutional. care este înso it de punctul de vedere oficial al Academiei Romane. la recensamantul din luna octombrie a acestui an. bucurandu-se de toate drepturile cetatenilor romani.A.R. condus de Stere Samara i Stere Beca. adresau un memoriu public principalelor institu ii ale statului. pre edinte. Centrul European de Studii în Probleme Etnice.). in fisa de recensamant la pozitia nr. patru organiza ii ± Societatea de Cultur Macedo-Romana. Centrul pentru Studierea Romanilor de Pretutindeni i Funda ia Na ional pentru Romanii de Pretutindeni. Insa. Pân în prezent. respectiv secretar general si de deputatul Costic Canacheu doreste recunoasterea aromanilor ca minoritate nationala. 32 sunt inscrisi si aromanii. majoritatea aromanilor nu impartasesc ideea de mai sus. memoriul. o parte a aromanilor din Romania sustinuta de Asocia ia ÄComunitatea Armânjilor din România´ (A.C.. ar tând pericolul Äinventarii´ unei noi minorit i na ionale: aromânii. nu a primit niciun r spuns din partea autorit ilor. urmand a se vedea cati dintre conationalii nostrii.C. aromanii au inclusiv dreptul de a se declara ca minoritate nationala.In ultima perioada de timp. iar ca raspuns la cerinta A. in urma cu aproape doi ani. € Cu toate astea.

si nimeni nu poate fi silit sa faca parte dintr-o asociatie. fara niciun fel de deosebire. daca o parte dintre aromani se vor declara ca atare. in limba ³aromana´ asa cum este solicitata de unele organizatii (Comunitatea Aromanjilor din Romania). Prin aceasta conventie. fiind egali in fata legii si avand dreptul la o cetatenie. culturale. € In Declaratia Universala a Dreputurilor Omului adoptata de Organizatia Natiunilor Unite la 10 decembrie 1948 se stipuleaza ca ³toate fiintele umane se nasc liber si egale in demnitate si in drepturi´.Referitor la protejare ca minoritate. Orice persoana are dreptul la libertatea de intrunire si de asociere pasnica. ratificata de Parlamentul Romaniei prin Legea numarul 31/1995. € . bucurandu-se de toate drepturile si libertatile proclamate in Declaratie. stipuleaza ca statul recunoaste si garanteaza persoanelor apartinand minoritatilor nationale dreptul de pastrare. lingvistice si religioase. are dreptul sa aleaga liber daca sa fie tratata ca facand parte din minoritatea respectiva. prin art. 6. 429/2003. Constitutia Romaniei modificata si completata prin Legea de revizuire a Constitutiei Romaniei nr. inclusiv cea de origine nationala. inclusiv celei aromane. Prin articolul 32 din Constitutie minoritatilor nationale. li se garanteaza dreptul de a invata. fiind exclus orice dezavantaj dintr-o asemenea alegere si din exercitarea drepturilor legate de aceasta. daca doresc. conform cu principiile de egalitate si de nediscriminare in raport cu ceilalti cetateni romani. € Precizam ca dreptul aromanilor ³ca minoritate nationala´ este asigurat si prin Conventia Cadru pentru protectia minoritatilor nationale a Consiliului Europei incheiata la Strabourg la 1 februarie 1995. oricare dintre personanele apartinand unei minoritati nationale. la dezvoltare si la exprimarea identitatii lor etnice.

€ € Este garantat dreptul la egalitate in fata legii si la egala protectie a legii. politice si culturale. respectarea libertatii de intrunire pasnica si la libertatea de asociere. In Conventie este stabilita obligatia fiecarui stat de a se abtine de la asimilarea persoanelor apartinand minoritatilor nationale impotriva vointei acestora si vor fi protejate impotriva oricarei actiuni vizand o astfel de asimilare. adoptarea unor masuri adecvate pentru promovarea in toate domeniile vietii economice. Apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. de gandire. respectiv religia. Este statuata promovarea conditiilor de natura sa permita persoanelor apartinand minoritatilor nationale sa-si mentina si dezvolte cultura. egalitatea deplina si efectiva intre persoanele apartinand unei minoritati nationale si cele apartinand majoritatii. traditiile si patrimonial lor cultural. pastrarea elementelor esentiale ale identitatii lor. In Conventia Cadru pentru protectia minoritatilor nationale este stipulata si obligatia fiecarei persoane apartinand minoritatilor nationale de a respecta legislatia nationala si drepturile celorlalti cetateni . lingvistice si religioase. . libertatea de exprimare. fiind interzisa orice discriminare bazata pe apartenenta la o minoritate nationala. tinandu-se cont de conditiile lor specifice.organizatii si asociatii religioase. sociale. Recunoasterea oricarei personane de a-si manifesta religia sau credinta sa si dreptul de a infiinta institutii. limba. datorita identitatii lor entice.majoritari sau minoritari. culturale. Protejarea persoanelor de a fi victime ale amenintarilor sau actelor de discriminare. constiinta de religie. ostilitate sau violenta.

€ € Guvernul Romaniei a initiat Legea privind statutul minoritatilor nationale din Romania. culturale si economice. avand propria identitate etnica. dreptul la exprimarea libera a identitatii nationale in toate domeniile vietii politice. In proiect se arata ca prin minoritate se intelege ³orice comunitate de cetateni romani. religia. avand la baza Declaratia Universala a Drepturilor Omului. fiind recunoscuti ca factor constitutiv ai statului roman. Cetatenii romani apartinand unei minoritati nationale isi exprima liber si naingradit apartanenta la o minoritate nationala. din momentul constituirii statului modern. In proiectul de lege sunt enumerate elementele identitatii unei minoritati nationale ca fiind: limba. este reglementat statutul juridic al minoritatilor. pe care doreste sa o pastreze. stiintifice. numeric inferioara populatiei majoritare. lege aflata in prezent pentru dezbatere si adoptare in Parlament. cultura. culturale. limba sau religie. care traiesc pe teritoriul Romaniei. monumentele istorice. Este recunoscut si garantat persoanelor apartinand minoritatilor nationale. Prin acest proiect de lege. sa o exprime si sa o dezvolte. precum si Conventia Cadru pentru protectia minoritatilor nationale. In proiect este stipulat faptul ca statul recunoaste si garanteaza persoanelor apartinand minoritatilor nationale dreptul la pastrarea. inclusiv minorii a caror parinti sau reprezentanti legali au declarat aceasta apartanenta in conditiile legii. . traditiile. dezvoltarea si exprimarea identitatii lor entice. lingvistice si religioase. patrimoniul cultural mobil. egalitatea in fata legii. sociale. fiind interzisa orice fel de discriminare pe criteriul apartanentei la o anumita etnie. exprimata prin cultura.

vor beneficia de drepturille cuvenite tuturor minoritatilor nationale. prin reorganizarea Departamentului pentru Relatii Interetnice. impotriva vointei acestora. recensaamantul populatiei). a persoanelor apartinand minoritatilor nationale. Autonomia culturala ocupa un loc important in cadrul proiectului prin infiintarea Consiliilor Nationale ale Autonomiei Culturale. organizatii ce-si pot constitui si structuri teritoriale. Proiectul de lege nu enumara si aromanii printre minoritatile nationale. . insa consider ca in situatia in care. directa sau indirecta.€ € € € Se interzice politica sau practica de asimilare etnica. existent in prezent in cadrul aparatului de lucru a Guvernului. aromanii se vor declara ca minoritate nationala. Cetatenii apartinand minoritatilor nationale se pot organiza in asociatii. compus din organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale reprezentate in Parlament. autoritatile publice nu pot cere declararea acestei apartanente decat in conditiile expres prevazute de lege( ex. avand acest drept constitutional. fundatii etc. Consiliul Minoritatilor Nationale este organ consultativ al Guvernului. colaborand pentru garantarea dreptului de a se exprima. Proiectul de lege prevede infiintarea Autoritatii pentru Relatiile Interetnice.. Proiectul prevede existenta Consiliului Minoritatilor Nationale (CMN) si Autoritatea pentru Relatii Interetnice. Declararea apartanentei la o minoritate nationala revine numai persoanei respective.

prin care se cere statului roman: . i pentru a nu se alimenta frustr rile ce ar putea fi speculate i instrumentalizate de "neoaromâni ti" pentru alienarea identit ii aromâne ti i erodarea unit ii na ionale a poporului român. astfel încât s . Tirana.i poat p stra.s . cultural . .€ In perioada 17-18 noiembrie 2009. interesul pentru aromânii din afara grani elor. în statele de origine a aromânilor din spa iul balcanic.s . UE. . culturii i tradi iilor aromâne ti. prin ac iuni cu relevan diplomatic i interna ional . OSCE i CE.s continue i s intensifice demersurile de sus inere a aromânilor/r m nilor/ vlahilor de pretutindeni. lingvistic i religioas . pentru ca ace tia s beneficieze. în continuitatea i spiritul valoroasei tradi ii istorice. in capitala Albaniei.i asume deplin r spunderea pe care o are fa de românitatea balcanic . s-a desfasurat Congresul International al Aromanilor unde au participat reprezentanti ai asociatiilor si organizatiilor aromanesti din Balcani. . de drepturile i libert ile consacrate în documentele europene în materie. dezvolta i afirma identitatea etnic . a a cum rezult i din documentele diplomatice române i europene. . în calitate de stat înrudit al acestora.s continue i s intensifice sprijinirea în ar a p str rii i a cultiv rii dialectului. In cadrul acestui congres s-a dat o rezolutie. la care statele de origine a aromânilor din spa iul balcanic sunt p r i. invocându-se corpusurile de documente relevante ale ONU.i exprime public.

Constitu ia Romaniei consacr drepturile culturale ale minorit ilor . fiind inrudi i cu românii.este cea a Comunita ii Armane din România(CAR) care cere recunoa terea aromânilor ca minoritate na ional . 27 ianuarie 2011): ÄVom întreprinde demersuri în vederea recunoa terii statutului de minoritate româneasc pentru aromâni[.Traian B sescu a declarat în plenul Adun rii Parlamentare a Consiliului Europei (Strasbourg.dar aromânii.]Prin tratate i acorduri bilaterale ne-am asumat în mod deschis interesul fa de comunit ile române ti din vecin tate.limba lor fiind un dialect al limbii române.. € Problema indentit ii aromânilor se imparte in mai multe direc ii : Ä una tradi ional ´ a celor care sus in ca aromânii sunt români. i o alt direc ie in care se include majoritatea..´ Fondurile pe care minorit ile na ionale le primesc de la stat i reprezentarea de drept în Parlamentul României sunt mize importante pentru cei care sus in aceast pozi ie.nu sunt considera i ca minoritate.In sprijinul acestora. ci drept "comunitate lingvistic i cultural ". € .

folclorul aromân a fost cel mai bine p strat i îmboga it în România. pe cale juridic . € . cultural i lingvistic. € CAR incearcã. Aromânii figureaz de mai mul i ani pe listele unor organiza ii europene care au în vedere situa ia popoarelor a a zis "periclitate" (pe cale de asimilare ireversibil ). Din punct de vedere cultural. pe când în celelalte ri a c p tat influen e din folclorul popoarelor majoritare. Subdialectele aromânei apar in patrimoniului european i este în interesul Europei ca acestea s fie protejate i s li se confere un statut aparte. Si numai asa se vor putea salva. c ci Macedonia este leag nul lor i acolo tr ie te cea mai mare parte a poporului macedonean. Recunoa terea din partea statului român va deschide drumul spre recunoa terea lor i in Grecia. Cheia complicatei ³probleme aromâne´ este la Bucure ti.Deoarece conform normelor europene. numai recunoa terea statutului de minoritate nationalã poate asigura pãstrarea specificului etnic. sã ob in statutul de minoritate na ional .

Bulgariei). € Urmand dezastrul cu Cadrilaterul: min i i. biseric etc. Albaniei. Macedonia a fost imp r it i cei care au r mas in afara istoriei au fost Armanii.România putea atunci s pledeze pentru o Macedonie cantonal (tip elvetian) si a a ar fi avut ansa sã trãiasc ca popor mãndru printre greci. € . albanezi. cultura Romãniei (ca i a Greciei. i-au pãrãsit Pindul pentru a fi ³vându i´ si apoi ³d rui i´ inchisorilor comuniste pentru cã floarea tinerimii armane a murit in pãdurile Babadagului. slavi.România are o mare datorie moral pentru c situa ia aromânilor dramatic de azi este urmare a gre itei propagande i a ³falsului´ ajutor ce li s-a dat. Bucure tiul a acordat Greciei cea mai mare parte a Macedoniei i Grecia s-a ³obligat´ intr-o anex s le respecte dreptul la inv mânt. Au fost eticheta i ³legionari´. prin semnarea Tratatului de la Bucure ti. uitându-se toatã contribu ia lor la istoria. ³nationali ti´ etc. La 1913.

€ ÄConsiliul Makedonarmânjilor´ (CMA). împotriva declara iei pre edintelui României de la Strasbourg : ÄNu vom accepta niciodat s fim considera i români de peste hotare!´ Principala organiza ie din România care face parte din CMA este Asocia ia ÄComunitatea Armânjilor din România´ (A. € Unii aromâni marcan i din Romania cum ar fi Matilda CaragiuMari ioreanu. pre edinte. a protestat. sus in tot mai frecvent c aromânii din România s-ar afla într-o criz de identitate profund . condus de Stere Samara i Stere Beca . . la Bucure ti i la Constan a. sub numele de Ämakedonarmânji´. organiza ie interna ional care are ca obiectiv recunoa terea aromânilor.R. care se manifest prin teorii contradictorii i dispute privind originea lor. istorice. Aceast criz este artificial între inut de interferen ele politice în domeniul cercet rilor filologice.C. etnologice i lingvistice. ca popor regional din Balcani.).respectiv secretar general.A.

in tarile balcanice.porniri..se publica reviste in aromana.incompatibile cu conceptiile lumii contemporane.Marcu Beza.Toma Caragiu.care vrea sa realizeze o intelegere reala intre popoare.care le confera constiinta lor etnolingvistica.Nicolae Batzaria.se simte.o fiinta diferita.inseamna a descalifica o etnie si a distruge tot ceea ce stramosii nostrii si personalitatile noastre au realizat de-a lungul secolelor.a implica pe toti aromanii in initiative. € Nu exista aromani care sa aiba alte pretentii in tarile in care traiesc.sunt doar putine din personalitatile care au scris in aromana si romana literara.Se scrie o literatura in aromana si pentru aromani. € George Murnu.este ceea ce le da o constiinta entnolingvistica aparte.de aceea li se studiaza de 200 de ani limba. un altul.se fac emisiuni radio-difuzate sau televizate in aromana. € .ei trebuie sa aiba grija si sa vorbeasca in numele lor.se fac congrese ale aromanilor.este comparata cu alte limbi.Eugen Iovinescu.aceasta inseamna ca orice aroman.Se vorbeste despre aromani inca din secolul al X-lea. € Aromana este limba materna a aromanilor.se reunesc in Congrese Internationale.actiuni aberante.avand o limba a lui.

în revista ³Dimândarea´ într-un articol se atragea atentia asupra unei asociatii intitulate ³Comunitatea Aromânilor din România´. care au protestat vehement la aceasta idee.Situatia actuala: Începând înca din 1994. care ar cere. în patriile lor. stabilite la Freiburg (Germania). s-a încercat. doar la câteva familii din jurul familie Barba. dupa spusele autorului. cum ar fi Societatea de Cultura Macedo-Româna. portavocea unei ³societati fantoma ± Uniunea Culturala Aromâna´. autor Irina Tudor. mai amplu din 2005. € . € Evident. se zvonea ca ³principalul vinovat de aceasta psihoza (³etnie minoritara´) ar fi Vasile Barba. din partea unor asociatii aromânesti din România. € Înca din 1994. mai vechi ca reprezentare. licentiat în Drept. În publicatia ³Cuvântul´ din 27 iulie 1993. sa devina minoritari. acreditarea ideii ca aromânii trebuie sa devina minoritate nationala. care la acea vreme avea aderenta. exista si alte asociatii aromâne. fost profesor de economie politica la Institutul de Silvicultura din Brasov. Cazul ar fi asemanator cu al sasilor plecati în Germania sau al evreilor plecati în Israel.

a identitatii etnice distincte a aromânilor precum si acordarea de drepturi culturale garantate´ € Lucrurile au stagnat pâna la 16 aprilie 2005 când. cât si pe plan international. la un moment dat.Dl.). sprijinita financiar chiar de Ministerul Culturii. pentru a scoate la Freiburg un buletin trimestrial în dialectul aromân. Din acest moment a început propaganda acestei asociatii pentru împlinirea scopului propus. a fost si este recunoasterea. obtinuse un ajutor financiar din partea Fundatiei Culturale Române.n. Ba chiar. Presedintele CAR. profesorul Gheorghe Zbuchea publica într-o lucrare dedicata aromânilor ca ³Esenta actiunii promovate. militant fervent pentru transformarea aromânilor în minoritate nationala. prin care se cerea explicit statului roman ca aromânii sa fie recunoscuti ca minoritate nationala in România. Alte asociatii aromâne au protestat vehement împotriva acestui demers. Actiunile si demersurile diversioniste ale CAR au fost publicate în revista ³Armânamea´. În 1997. Barba a venit de mai multe ori în România. este deputatul PD Costica Canacheu. cerând ajutor pentru «fratii aromâni». € . la adunarea anuala a Comunitatii (Fara) Aromânilor din România (CAR) s-a votat un document numit ³Vrearea aromânilor´. atât în tarile de origine. în acest caz (se refera la organizatia Uniunea pentru limba si cultura aromâna n.

europene. s-au pronuntat în privinta absurditatii ca aromânii sa fie considerati minoritari în tara lor. în schimb singura noastra patrie pe acest pamânt. chiar si Academia Româna. la 18 martie 2006. fara sa trezeasca regrete nimanui. oameni de stiinta si academicieni. Întrucât. exprimând ideea ca speranta de supravietuire a aromânilor sta tot în statul român: ³Eu sunt azi în vârsta si privesc cu mare teama la evolutia destinului aromânilor. în Balcani ei. credem noi. albanezi. spre a nu mai acorda un sprijin cultural comunitatilor de aromâni care doresc si solicita acest lucru. Ea este. € Vasile Barba revenea într-un articol din ³Curierul National´. stimabil .Personalitati marcante ale aromânilor din România. Iar istoria si cultura noastra sunt depozitul vechi ± si. aromânii sunt asimilati etnic. Nu am ce face si trebuie sa-mi pun sperantele tot în România. ar fi greci. daca în România aromânii ar fi minoritari. precum în cazul daco-romanilor.´ € În timp ce în tarile de origine. daca nu patria noastra natala. sau aspirante de a se integra în Uniunea Europeana. Peste tot în Balcani soarta lor este îngrijoratoare: o splendida cultura apune încet.al însesi originilor si culturii sale. pare evident ca se doreste ca statul român sa fie pus în defensiva. € . bulgari si macedoneni. evident.

Ciudata logica. Citez din Vrearea aromânilor: ³România a fost de la începutul existentei sale ca stat national un sprijin pentru armâni. care. a jertfei nationale a românismului balcanic ca fiind o chestiune ³circumstantiata de epoca´. aromânii ar fi disparut (ca aromâni) din peisajul balcanic. Evanghelie Zappa. cum de altfel. Emanoil Gojdu. Theodor Capidan. George Murnu. considerata astazi drept motiv de ³zi nationala´. si aromânii si-au adus obolul la cultura nationala dând personalitati ca Andrei Saguna. Enigma si miracolul istoric al supravietuirii aromânilor poate fi gasita si în românismul norddunarean. ³imn national´. cum este cazul iradelei imperiale. a culturii aromâne este cea de afirmare a propriei identitati si de participare la concertul multicultural European si universal´. Elie Carafoli.a. Tache Papahagi s. circumstantiate de epoca. Jean Mihail. în forme astazi depasite. a poeziei lui Costa Belimace (Parinteasca Dimândare). Strategia de supravietuire a strabunicilor nostri. la sfârsitul secolului al XIX-lea. fara sprijinul material si cultural al statului român. era si ea circumstantiata de epoca. sacrificau propria identitate pentru a gasi protectori puternici. precum si faptul ca se încearca confiscarea de catre o grupare a simbolisticii si idealurilor culturale si nationale ale românitatii balcanice si transformarea în contrariul lor. Strategia noastra de salvare si dezvoltare a limbii. stiut fiind faptul ca. .€ Nu putem sa nu semnalam asemanarea de continut între ³ideea moldovenista´ si cea ³armâna´.

Marele lingvist Tache Papahagi s-a înselat profetind ca: ³Acest al douazecilea secol va fi secolul stingerii aromânilor. cheia nu este transformarea aromânilor în minoritate în patria adoptiva. care ± fara ecouri în viata istorica si politica a Europei ± a îndeplinit anumite misiuni în evolutia generala a popoarelor conlocuitoare din Peninsula Balcanica.. c. ÄVom întreprinde demersuri în vederea recunoa terii statutului de minoritate româneasc pentru aromâni. pe 27 ianuarie a.´ € Evident. în plenul Adun rii Parlamentare a Consiliului Europei. istroromâni i meglenoromâni. cunoscuti mai mult sub numele de macedo-români: treptat. € Inten ia anun at de pre edintele Traian B sescu. de a face demersurile de recunoa tere a aromânilor ca minoritate româneasc în rile balcanice a stârnit proteste vehemente la nivelulÄConsiliului Makedonarmânjilor´ (CMA). vlahi. ci acolo unde ei sunt autohtoni. organiza ie care are ca obiectiv recunoa terea aromânilor ca popor regional din Balcani. € . treptat va disparea graiul acestei populatii romanice.

a spus pre edintele României. Mai mult ca oriunde in alta parte la noi. care sus in c aromânii nu sunt parte a poporului român i cer recunoa terea lor ca minoritate na ional . spre indignarea organiza iilor neo-aromâniste.aromanii si-au pastrat limba lor ba chiar mai mult de atat in locurile unde sunt aromani.in privinta muzicii se poate ca melodiile armanesti au cucerit publicul din toata tara.Prin tratate i acorduri bilaterale ne-am asumat în mod deschis interesul fa de comunit ile române ti din vecin tate´.romanii au ales sa vorbeasca limba aromana. . Dansurile si cantecele traditionale sunt prezente si astazi in vietile aromanilor din romania chiar si intr-o forma modernizata. Fondurile pe care minorit ile na ionale le primesc de la stat i reprezentarea de drept în Parlamentul României sunt mize importante pentru cei care sus in aceast pozi ie.

Hagi 4. bani 3. lasand la o parte elementele tehnice plictisitoare (locatie. Mircea Geoana / Margareta Costea 7.) . raspunsurile dupa centralizare au oferit urmatorul top: 1.iata rezultatul: La intrebarea : Cu ce asociati cuvantul ´machedoni/ aromaniµ?. tehnica de sondare. endogamie 5. armeni 8. perioada. panel reprezentativ etc. Republica Macedonia 9. Pindu si Cornelia Rednic 6. Becali 2. Toma Caragiu . o populatie din Balcani / Grecia 10.€ In urma unui studiu efectuat in Romania despre felul in care sunt identificati aromanii de catre ceilalti locuitori alaturi de care convietuiesc.

µ € Tanase Musi: ´Grecii ne au desfintat scolile romanesti. am vrut sa ne pastram limba noastra. am si primit pasaportul!Nici n am apucat sa ne vindem caprele. in anul 1906. Situatia lor era a unor Åoameni liberiµ. ÅSemnati acum ca plecati de buna voie si nu va goneste nimeni!µ Si cum a iscalit tata.Ni colae Cusa: ´Aromanii aveau si au ca specific profesional pastoritul transhumant. inceput in anul 1925. a unor nomazi. insa nu ne au gonit! Ne fortau sa devenim greci! Insa noi nu am vrut.au sosit in Cadrilater. Aromanii. dupa exodul lor din Macedonia. Desi ne promisesera toate drepturile daca devenim greci. dupa marea colonizare. la insistentele diplomatice ale regatului Romaniei. grecii i -au cerut semnatura . ca natie aparte. si isi considerau ca patrie intreaga Otman. caii«µ € Hristu Presa: ´In Cadrilater am ajuns toamna. Nu ne vazuseram de aproape 20 de ani. rudele au venit sa ne astepte in port in Constanta.µ € .Am plans.µ € Sofica Dusu: ´Cand tata a vrut sa si faca pasaport pt Romania. nu am acceptat .

s. in Dobrogea. toti aveam. Noi nu am stiut nimic pana in anul 1964. nu fortat. ordonati.au nascut in Cadrilater. impreuna cu alte 40 de persoane.µ Enache Dumitru : ´Foarte multi aromani care traiesc astazi in Tulcea. in Dobrogea.€ € € € € Prof Maria Patarza: ´Adaptarea lor in Romania a fost dificila.000 capete de oi in zona. intrai fara sa vrei. Aici trebuiau sa se limiteze la agricultura.µ George Cusa: ´Anii 1940 ii consemneaza pe aromani in istoria Romaniei ca militanti ai miscarii legionare. a fost condamnat. In 1951 a fost impuscat in Åtrenul mortiiµ. toata familia. incet incet au cumparat animale din zona. mai ales in ceea ce priveste ocupatiile pe care trebuiau sa le practice. au venit aici si au facut schimb de case cu cetatenii bulgari care au plecat. la 14 ani.µ Dumitru Racu: Si aici. credinciosi. Am intrat in miscarea legionara foarte lent. verii.µ Stoica Stercu: ´Tatal meu a fost arestat in primul grup de legionari. fratii.µ . Constanta. si noi nu am stiut nimic. fara sa mi dau seama. Intrau cei care invatau bine. Fiecare avem 100-150 de oi. respectuosi. cuminti. si astazi sunt peste 15. ne cumparam oi. mergeai pe cale lenta.

€ Dupa anul 1990. Ma simt aromanca foarte mult si din acest punct de vedere.µ Betty Dusu: ´Parintii mei au fost economisti. Cred ca aromanii au demonstrat ca pot tine pasul cu modernitatea. si a bunicii mele. fiindca am crescut si am copilarit cu ei. ei mi -au fost cel mai aproape. Mama. lucru foarte important pt ei. Au reusit prin faptul ca au stiut sa se mentina uniti. aromanii au revenit la ocupatiile traditionale. desi este romanca. se spune ca detin puterea economica. au un cuvant de spus. in forma moderna. si suntem responsabili si devotati tarii unde suntem cetateni. si mi-au insuflat si mie asta. Desi reprezina circa 5% din populatia din Dobrogea. a aplicat toate traditiile tatalui. Niculae Dusu: ´Aromanii sunt un factor important in economia Dobrogei. insa avem o familie foarte numeroasa si am copilarit mai mult cu rudele din partea tatei. Sunt foarte mandra ca sunt aromanca. Provin dintr o familie mixta. si chiar in economia Romaniei. acolo unde suntem facem. de mica. acestia fiind foarte multi in Constanta. dovedindu si priceperea in afaceri. ´ € € .

un traseu. interpret: ´Muzica noastra armaneasca are un parcurs.µ Ovidiu Lipan Tandarica: ´S-a ajuns la un succes international al muzicii armanesti.µ Gheorghe Hagi: ´Aromanii sunt oameni ambitiosi. Germania««. Cand o asculti. vezi un film. sa -si indeplineasca ambitiile.€ € € Stelu Enache. Noi in casa vorbim limba aromana. pe unde am venit.in Franta.µ . si in Europa. copii mei vorbesc limba si ei. le place sa munceasca. Belgia.. locurile de unde am plecat. Albumele se gasesc si in America. creezi o anumita atmosfera. toate astea au influentat-o.

DIMÂNDAREA P RINTEASC P rinteasca dimândare n sprigiur cu foc mare. fuga-li doara-a Domnului i dul eamea somnului!µ . s -li si frig limba-n foc.i h riseasc . armâni di eta toat . nat în leag n si nu-nfa e. di fumeli curuni s-nu ba e. noi. fra di mum i di-un tat . s s-dirin viu pri loc.i las limba-a lui s-lu-ard pira focului. Di sun plocili di murmin î strig -a no tri buni p rin î: ÅBl stem mare si-aib -n cas cari di limba-a lui si-alas care. Care fudze di-a lui mum i di p rinteasca-li num . El în vatra-li p rinteasc fumelia s-nu.