Zelul religios, cruzimea, cavalerismul ~i ldcomia, toate au definut un rol important in istoria dramatica a cruciadelor.

Acestea erau expedifii militare, trimise din Europa medieva1ii, cu scopul de a recii~tiga de partea cre~tinismului Palestina ~i Siria.
An secolul al 11-lea Europa cre~tina
de ~rize Fnntre

I supravie.tuise u.nui ~umar insen:mat grave ~l era m plma expanslune.

irul:rnicii fol1ati sa se retraga se numarau ~i arabii musulmani din Spania ~i Sicilia. Fe ne~teptate, un impuls ie~it din comun, i-a deterrninat pe europeni sa-~i indrepte atentia, cu scopul invaziei, asupra indepartatei zone de est a bazinului mediteranean, controlata musulmani. In centrul acestei zone se afla Tara Sfanta, venerata de cre~tini, ca fiind locul in care a trait ~i murit Isus din Nazareth. razboi a devenit unul sfant, in care cei implicati au "luat crucea" ~i au devenit cruciati (de la cuvantullatinesc crux-cruce). O cerere de ajutor Una din cauzele declafi$arii primei cruciade a fost apelul adresat Fapei de catre imparatul bizantin Alexius I. Vreme de mai multe sute de ani, Bizantul a servit ca zona-tampon a cre~tinismului impotriva islamismului militant. Infrangerea de la Manzikert, din anul 1071, a dus la pierderea aproape in Intregime, a Asiei O Godfrey de Bouillon i~i conducea armata pe uscat in timpu! primei cruciade. El a fost primu! rege al statului crucia1ilorlerusalim. O O viziune franceza, din secolul a! 1S-lea asupra caderii lerusalimului. Cucerirea ora~ului de catre crucia1i a fost urmata de un masacru sangeros.

Mici (Turcia moderrul), care a reprezentat 1ntotdeauna pentru Bizant, o surs~ de fol1:l de munc~ ~i de baru. Aflati 1n pericol de moarte, mandrii bizantini aufost obligati s~ Cearn ajutor extern. inving~rorii de la Manzikert nu erau arabi ci turci selgiucizi, nornazi fioro~i convertiti la islamiSm ~i care au devenit puterea principal~ 1n Orientul Mijlociu. Dac~ arabii fusesern rnai retinuti, noii veniti s-au impus Intr-un mod violent 1n fata pelerinilor europeni, veniti 1ntr-un

O Rutele primei ~i celei Prima cruciada a cucerit treia a ajuns aproape de Richard I nu a avut fo~e cuceri.

de-a treia cruciade. lerusalimul; cea de-a Ora~ul Sfant. insa suficiente pentru a-1

nurru!r din ce in ce mai mare, pentru a vizita locurile sfmte. Aceasta a constituit o alta cauz~, care l-a detenninat pe Papa Urban II s~ predice in favoarea unei cruciade, in anul 1095, ih cadrul conciliului de la Clennont. Ajutorul

59

CRUCIADELE

O Tara

Pentru Sfanta

a elibera de

..necredincio~i", razboinici ~i cavaleri (jos), religios, spre plini de zel au navigat

Constantinopol.

acordat bizantinilor a devenit mai putin important, In comparatie cu recucerirea T~rii Sfmte de c~tre cre~tin~tate. Dup~ cum a subliniat lnsu~i Urban II, crima, jaful ~i 1nfiintarea unor noi domenii, au devenit perfect acceptabile atata timp cat victimele erau "necredincio~i", care nu meritau nimic altceva. Indemnurile Papei ~i pledoariile vehemente ale zelosului Petru Eremitul au fost primite cu un val de entuziasm. Incep s~ se organizeze expeditii militare, numite cruciade, In diferite p~11i ale Frantei, Germaniei ~i Italiei. Mii de oameni s-au adunat pentru a forma armate care 1naintau omorand evrei, jefuind ~i creand nelini~te pe unde treceau. infran,i Traversand Europa, sub conducerea lui Petru Eremitul ~i a unui cavaler numit Walter cel S~rac, ei au ajuns In final, In capitala Biazantului, ora~ul Constantinopol. De aici, 1mp~ratul Alexius, speriat, li transport:I peste Bosfor, In Asia Mic~, unde sunt zdrobiti de turcii selgiucizi. O explozie similara, de isterie a maselor a izbucnit o suta de ani mai tarziu, atunci cand preoti tineri din Franta ~i Germania au lansat ofensiva numita "Cruciada copiilor". ~

Jaffa

(jos),

a aparat ora~ul Tripoli de atacurile dinspre est, reprezent&nd "cheia" catre pam&nturile de'inute de cre~tini.

soseasc~ mercenari obedienti. O sl~biciune a cruciatilor a reprezentat-o nelncrederea ce domnea 1ntre greci ~i "franci" -nume generic dat cruciatilor atat de greci cat ~i de musulmani, f~r~ a tine cont de nationalit~tile lor. in urma unor manevre abile, Alexius i.:a determinat pe cruciati s~ jure c~-l vor recunoa~te ca 1mp~rat al oric~ror teritorii, foste bizantine, pe care ace~tia le-ar recucerii de la turcii selgiucizi. Cruciatii au fost obligati s~-~i respecte juramantul, In cazul cuceririi ora~ului Niceea. Au uitat Ins~ repede de el dup~ faimosul ma~ de-a lungul Asiei Mici ~i dup~ repurtarea primei lor victorii, In anul 1097, la Dorylaeum. Cu toate c~ greutatea armurii purtate de cruciati, trbuie s~ fi fost greu de suportat 1n clirnatul fierbinte( aceasta armura a blindat practic cavaleria de atac, f~cand-o foarte rezistenta. De dealalta parte, cavaleria turc~ se a~eza In pozitii statice foarte rar pentru a nu se expune ~aljelor inamicului, preferand s~ se 1nvarte 1n cercuri, 1n jurul inarnicului. in timpul atacurilor cu s~getl asupra cruciatilor, ei se mentineau la distanta. Soarta b~taliilior era nesigura deoarece s~getile turce~ti nu reu~eau s~ produc~ decat rani u~oare, In vreme ce fortele cruciatilor includeau un num~r de arca~i,

Se spune ca ea ar fi avut la baza legenda lui Harnelin, dar i-a costat viata pe multi copii, nici unul dintre ei nereu~ind sa ajunga in apropierea Tarii Sfmte. R3zboinicii Prima cruciada a inceput atunci cind contingentele de cavaleri ~i razboinici ~i-au croit drumul, pe uscat ~i pe mare, pina la Constantinopol. Conducatorii lor erau nobili printre care: Raymond de Toulouse, Godfrey de Bouillon ~i Bohemond de Tarento. in mod semnificativ, ace~ti barbati aveau nu me rasunatoare, dar detineau in realitate, domenii mid, ceea ce ii facea sa fie direct interesati de cucerirea unor noi teritorii in est. Crudatii nu au fost prea bine primiti de catre lmparatul Alexis care, in locul acestor barbati independenti, zgomoto~i, uneori chiar periculo~i, sperase sa O Harta indica state le crucia1ilor, intemeiate dupa prima cruciada. Godfrey de Bouillon a devenit conducatorul lerusalimului, Raymond c de Toulouse a cucerit Tripoli iar Bohemund a devenit prin1 de Antiohia. Baldwin, fratele lui Godfrey, pusese stapanire, mai devreme pe ora~ul sirian Edessa. Ciprul a fost cucerit, in timpul celei de-a treia cruciade, de catre Richard Inima de Leu.

ale caror arme aveau o raz~ de actiune mai mare ~i produceau rani mai severe. in mod obi~nuit, rezultatul oric~rui conflict depindea de strategie, de coordonare ~i de alti factori, cum ar fi de exemplu, unitatea comandantilor. Unitatea era punctul slab al feudalilor europeni deorece conduc~torii aveau tendinta de a fi gelo~i unii pe ceilalti. Cavalerii ~i nobilii erau mai interesati de gloria perso~~ decat de bunul mers alIntregii armate. Statele cruciatilor Primii cruciati au avut nor~c In alegerea momentului atacului. Domeniile turcilor selgiucizi erau fragmentatefu rnici state rivale. in anull098, marele o~ Antiohia a fost cucerit de franci, fuvingand o mare fo!1;'1 turceasc~. Un an mai tarziu a fost cucerit fusu~i o~ul Ierusalim. Acest fapt a constituit o mare realizare a cre~tiruItatii ~i a fost s~rb~torita prilftr-un masacrugeneral. Obiec,tivul expeditiei fiind atins, multi cruciati au preferat s~ se futoarc~ aca~. Cei care au ramas, au continuat s~ lupte de-a lungul coasteimediteraneene est.in cele din de urm~, au fost Intemeiate patrU state ale cruciatilor: regatUl Ierusalimului, comitatul Tripoli, principatul Antiohiei ~i comitatul Edessei.Godfrey de Bouillon a fost ales primul

60

conduc~tor al regatului Ierusalim, situat la fel de departe ca Akaba de Marea Ro~ie. Practic, el era ~i conduc~torul celorlalte state, cu toate c~ organizarea de tip feudal a acestora, li confereau o autoritate limitata. Statele cruciatilor nu s-au aflat niciodata In siguran~. Nici m:lcar In perioada lor cea mai bun~, ele nu au reu~it s~ se exili1da parulla frontierele naturale de~ertice, care le-ar fi u~urat mult apararea. Turcii reprezentau, In schimb, o permanenta amenintare. Ei detineau controlul asupra unor mari ora~e cum ar fi Alepp ~i Damasc. Chiar pe teritoriile lor, cruciatii reprezentau un grup putin numeros,

O Impresiile unui artist, inspirate nuscris medieval, referitoare la un cut intre Richard I ~i conducatorul in realitate, cei doi nu s-au intalnit

dintr-un maduel petreturc Saladin. niciodata.

dezbinat, care conducea a populatie majaritar musulmana, de a laialitate indoielnica. Probabil ca ei nu ar fi supravietuit mult timp daca nu ar fi fast sustinuti de doua grupari rnilitare: Cavalerii Templului (Templierii) ~i Ordinul aspitalierilor (loanitii). Aceste grupari erau organizate dupa principii manahale (membrii lor faceau juraminte de saracie, castitate ~i supunere), dar erau formate din razboinici ce aveau sarcina de a apara Tara Sfinta ~i de a lupta impotriva necredincio~ilor. Sub cornanda lui Zengi, emirul de Mosul, la sfir~itul anilor 1120, turcii au atins un mare grad de unificare ~i expansiunea crucial;ilor a fast oprita. Apoi, in anul 1144, Edessa a fast recucerita de catre turci. Fiind cel rnai indepartat stat al crucial;ilor ~i totadata ~i cel rnai expus, recucerirea lui de catre turci nu a fast surprinzatoare dar i-a determinat pe europeni sa puna la cale a noua expeditie rnilitara. Condusa de Ludovic VII, regele Frantei ~i de Conrad III, imparatul Germaniei, cea de-a doua cruciada a reprezentat un e~ec, datarita lipsei de abilitate, de coordanare ~i de planificare a francilor. Epoca eroilor In anu11180, pe scena cruciadelor, a aparut un conducator kurd, de geniu, faimosul Saladin. Reunificind Egiptul ~i Orientul Mijlociu O Un razboinic turc. Musulmanii duceau razboiul cu arca~i calare. care lansau o ploaie de sage,i asupra mai lentelor fo~e ale crucia,ilor . O Saladin. conducatorul fo~elor musulmane, ~i-a demonstrat puterea prin cucerirea ora~ului lerusalim.
61

CRUCIADELE

O In stanga se prezinta asediul lerusalimului jar in stanga-indepartat,o platforma de asalt. Crucia~ii aveau o gama vasta de arme, inclusiv scari mobile ~i berbeci.
O Nein,elegerile dintre Filip II al Fran'ei (ilustrat aici) ~i Richard I (Inima de 2. treia Leu) au umbrit celei de-a rezultatele
0. 11-

cruciade.

musulmap, In anu11187, el reu~e~te s~-iJ:nVing~ pe cruciati In b~t11ia de la Tiberas, captureaza Ierusalimul ~i cucere~te restul regatului, cu exceptia marelui port Tyr. Cu scopul de a salva principatele r~mase ~i de a reca~tiga Ierusalimul, s-a organizat cea de-a treia crucia~, poate cea rnai faimoas~ di11tre ele. imp~ratul romano-german Frederic I Barbarossa a strnb~tut Europa ~i Asia Mic~ dar a pierit In urrna scufun~rii accidentale a vasului. Doi alti monarhi, englezul Richard I I~ de Leu ~i Filip II August, regele Frantei au reu~it s~ ajung~ pan~ l1i destinatie ~i ostili~ti1e au relnceput. Pe drum, Richard Inim~ de Leu a cucerit Ciprul pe care, rnai tarziu l-a vandut regelui deposedat al Ierusalimului, Guy de Lusignan. Dup~ un asediu care a durat doi ani, marele ora~ portuar Accra, a fost cucerit, In anul1191 ~i cruciatii au pomit, din nou, c~tre Ierusalim. Dup~ lntoarcerea lui Filip II In Franta, s-a remarcat o rnai rnare unitate a comenzii, sub conducerea soldatului -rege Richard. Lupta acestuia impotriva lui Saladin ~i respectul pe care cei doi ~i-l purtau, reprezin~ cele mai cunoscute episoade ale istoriei cruciadelor. in urma unui ma~ bine gandit, dea lungul coastei ~i avand un flanc protejat de rnare, armata lui Richard Inima de Leu s-a luptat ~i a lnvins fortele lui Saladin, In anul ~191, In b~~lia de la Arsuf. Turcii au fost obligati s~ treac~ In defensiv~ dar nelntelegerile ap~rute In randul cruciati1or au f~cut ca aceas~ victorie s~ treac~ aproape neobserva~. in anul 1192, un tratat a consfintit controlul asupra litoralului, iar pelerinilor li se pennitea intrarea In Ierusalim. Ora~ul a ramas lns~, In mainile turcilor. Tradarea cauzei Dupa plecarea regelui Richard, epoca eroica a cruciadelor in Tara Sfanta, a luat sfar~it. Scopul initial al celei de-a patra cruciade a foat detumat de catre venetieni, care In acea perioada, detineau controlul comertului In zona mediteraneeana ~i erau domici sa obtina chiar suprematia. Navigand cu vase venetiene, cruciatii ~i-au platit transportul prin cucerirea, mai Intai, a ora~ului Zara. Acesta a fost cedat venetienilor. A urmat apoi reinstalarea unui 1mparat renegat in ora~ul Constantinopol, care se bucura de sustinere din partea venetienilor . O Sub conducerea lui Saladin. musulmanii din Siria ~i Egipt s-au unit ~i au devenit o for1a puternica care a infrant. unul dupa celalalt. statele cre~tine din est. 62

Dup:l aceste evenimente, cruciatii au devenit din ce in ce mai greu de stapanit, pentru ca in fmal s:1jefuiasc:1 ora~ul ~i s:1profaneze locurile sfinte, dandu-~i frau liber resentimentelor fat:1 de sofisticata cultur:1 greceasal ~i a credintei lor ortodoxe. Ultima cruciada S-au mai organizat inc~ patru alte cruciade in afara Europei Ins~ doar una s-a mai desf~~urat in Tara Sfant:!. Aceasta, a ~asea crucia~ (122829), a fost organizat:! de Imp~ratul romanogerman Frederic II, cunoscut pentru scepticismul s~u religios. Cu toate c~ fusese excomunicat de c~tre Pap~, el a reu~it s~ cucereasc~ Ierusalimul, Bethleemul ~i Nazarethul. Acest ca~tig s-a dovedit Ins~ a fi doar unul temporar. Cre~tinii din Tara Sfant~ au devenit din ce In ce mai dezbinati, In vreme ce sultanul Egiptului, revigorat militar, a Inceput s~ cucereasc~ fortificatiile cruciatilor, una dup~ alta.
O Anglia, a platit Sfanta. prospera sume I sa conduca in urma mari a treia come~ului pentru spre cruciada cu ca

Ultima incercare Spiritul cruciatilor, Inca treaz, a fost cel care, In anu11271, a dus la o ultima Incercare, condusa de Ludovic Gel Sfant (regele Ludovic IX al Frantei) $i de printul Edward al Angliei (devenit mai tarziu Edward O dar care a e$uat la Tunis. Intre timp, In anul 1268, Antiohia apoi Jaffa (1271) $i Tripoli (1289) sunt rand pe rand cucerite de sultanul Egiptului. Odata cu victoria musulmana, din anul 1291, asupra ora$ului Accra, s-a pus capat prezentei francilor pe continent. Nu se vor rnai organiza alte cruciade In Tara Sfanta, cu toate ca termenul a rnai fost folosit pentru a desemna $i alte expeditii militare binecuvantate de biserica, cum ar fi, de exemplu recucerirea cre$tina a Spaniei, care a durat rnai multe secole.

lana, Tara

de bani,

Richard

Rezultatele cruciadelor sunt greu de evaluat. Cu sigurant~, europenii s-au familiarizat cu cultura ~i ~tiinta islamic~, ~i-au cultivat gustul pentru manc~ruri exotice, m~tasuri, covoare ~i alte orientalisme. Probabil c~ toate acestea s-ar fi petrecut oricum. Imperiul bizantin a fost de mai multe ori ap~rat de cruciati dar, cu toate acestea el a fost ~i p~dat de mai multe ori. Antagonismele dintre catolici ~i cre~tinii ortodoc~i, dintre cre~tini ~i musulmani, s-au ascutit. Practic, din punctul de vedere al "francilor" sau al "latinilor", cruciadele au reprezentat un e~ec aproape total -un episod fascinant dar prematur al istoriei expansiunii europene.