· CHIDt] II ..

Scopia, 2001

DIN

V

';\

11

copia 2001

a=~o d;: JO}O di-t1t1ii di-andu ·adrn I~/nlll('tI 'filIi: 760 (fi-allji Ii an III ,lmirnill-Urmdn "U; ...7(J tN-IIII;; tli III erlpt t!tf·u/I\t!clarir i- nji ,{II· 11IIr/retir II ell lucru-a TipoKra/iilit!i di MOH'Opoli: INO tlHlllii di .-If IlJlUINtJf ""1Il1,, Imt1 sh-cut! lt1 (II {UTIIllJ tli Gr('(\/ii ,lti I'/ii mll/tut; '- 1111 i pllbli urea-n protlui Diu lonar A rmillle ru (Ii flllfe(all Ii/wileollll; d
; (41 I

l.Qnii tli-lIIulll {-fldra ~uromm,;e(l

(Priut 'ipall,,)-a Pimlulm iJll ftlP ell Prillhipttlll '1I\lti 1l1Ii1l .

Itllibiud, Dillllltilltli

{hi 6tJ (ii-till;; I{i mOtlf/cll-III

._ 11\TI

l L llR \.-A

R:VL~ .II OR
"Ill

»rr

j

1/\ HIDl'

II

Prezid nt 11: Dina

ata
IICOVll

Redactor di c lit ii: Tallia Ttl

Ca a hi hi t } n rcda lad: ~1I.lto lov e~ ki

'a 1 a-c ._ta

asti C 3. a di-agiut rlu dat di Rumanii ti.. rmanjlji dit Machidunii

u

J

0 0'4 8 on • 44/99}. )u naaa

n ( : ">KOCI
I!

~all)K W{ 5%),

ace-

Scriilori ArmaJlesllf,ul

,iSCRIITORLJI-ARMANh"J'IITSA" Una carti lsi Illi llpsea
Ponti en di cama-agonjea ..h-di macompelentsiJlj i cll mini lipsea s-Iliba-adrald una-ahteri eani CII scriilorlji-anMncshts!t NO!. Annanjlji. hi cum na him moubeteeadz, lilndlJ shid(m di cu en-a hi si-afls ca un luct u bUll a altsalor di ~uPl' mini La s-poUla s-aduril lind cama huml Carl;-u l'aiilor/Qr (IrlrrlillesJlIl"ii. sh-cara S-\ rets, 1.11:. sh-caise $-1111. <hi- ul1j carti cu tuanea-«
l.iJerafUniliei IIrmaneuse«.

shidcm shi !lft.nr.n\r~im Ulla cal di njicA prezentari-a unlui scnitor armanescu, casi lucurfu c~ nu shtim dip ISI\'a, ica-atseal! lSI Ii shtim nu suntu iuv[!- iuva di-atscal i lsi pot soh ib:1-n ali ri-un d i

fmsim mouben, Ii shtim IUli sh-li uui teha-avern oina shi multi dati, ama tara yini oara d, Iii s-

Dcsi

h;\rII!5ClI

scriitorlji-armancshtsa

un!-

ahtari carii?

n

riitorlji-annancshtsf.

Ti-atsca, zate. shidsui

ini di li-adunai tuti cAli p~1L1ishi u-admi cartestil, tsicara til shliil nitsi pi-npiumitati nu nJIu bitisi i lucurlu cum lipsca, S·nji spun ~ndrcplll, id fa ti-acstacarti ni-vini drcara mi prdipsii para-

ce

multu cu-adunarea-a datilor lsi lipsea s-li bag tu eanea ,Pic",arlu dlln Piflfl. AmnloJlhif-a pu;:.;Hid armlhreasc4 dit secolili XIX ,rlri XX. Dicara mi pidipsii di li-aflai, cAt pillUi. datili tl-atselji 65 di pOC1S. nj-mi minduii d. tuti-arseali. trapti
nan.lrarti shi complctati cu nica-atscali 3ndauUi}. nurni Isi-n~n1psinl mash prOl.a ieil mash teatru, Iucurlu s-fais cama tarnam, Aoatsi, li-adapshu shi numili cari-aduunrs shi publicara folclor

armsneseu (cu zboDril sh-eu me lografii), ama sbi-atselii cari-ngri\psir:l cartsa di isturicaarm;\ne.l'lCa. atsca u-adrai di ispeica C3 lUIS atscl]i adusira-aminti II numili cari-ngrapsiI7J. Tu dCrlura fillJ "ini shi idein cD. pot aoatsi s-li bag shi numili-a Isilor cari pi-una ic;i 3111\ turlii ncirarJ ucri lsi suntu-aproapea di litcratura-armsncascj, 'cl asiular~ di s Icatsi ma-avuta limbsarmWlcasctl shi cu-atsea cartea-aesu s-featsi ashi cum cast; ea. cu IlItS mllhinadzlji shi-acntsamach li, i\'1ini-aoat si \ oi S-II spun shi-atsca ca, sh-tn cafi-una carti in li-eflam datili vidzui cA smanipuleaulil cu mutti tsifri cari sh-cu multutg csndu-i zhorlu ti-anjlji cDrldu s-anar~. ~ndu shi iu Ii publicarl1·drts.~li-a lor shi candu shi iu murira mults~lji di scriitortii-armancshtsa, (ihini, earn shlil! mini <:4\ shr cafi·unA-ahurhitura castl uM shl ell multi cAsuri. iara nj-mi-apuitucs-

Scriitorlji-amlllncshtsA nu mash ell h!irLcscuahtari una carti, rna clji harzeseu sh-ma multu tslva ca numili-a tor s-hiba-ng;'4lsiLi sh-cu grarni di malam" tu !hlnd7illi-a isturiilie: culturala-a Armanilor. Scri.itorlji·u har zcscu-atsea, prota chi-prota, mash u-ersca ca. dllp! c~li shtim uns, \.'al1a di scriitorlji-armaneshtsa nu-ari loa~sl1nils! ca va s-ljea y!lrlloara nits i-un JX'rn Ii pulimDlu tsi-l featsira nu mash ell s·li-ngriipscasc.a nni-atseali, rna sh-deapoaea, ta s-li public!!. IU revisti, tu carts!l iea alii publicnlsii {Filr di·allu. aoarsi nu lipseashll sa-lji numiram Ull Hristu Candroveanu shi-nltsa-ndoi a curi numi Sh-1111SI eft li bag aeatsi. can sh-nitsi cil-admra shi nibi cil-a s-adarJ tsi va, car <I s-nu I~ si p~ Itensea Iialsea. lara s-vrets, shr-af Krra lcrgovcanuMunlSU Ij-si palli ti earna multil: di dnsIllIlSl liuri pubueata }. Puiziili noi suntu buni-ashitsi slli IUli tsi ,Ii dghh asirn cara suntu publicari C:i.ndu-I "idem un scriitor d -pidipseashti ta san~ un~ eearei ta sh-'I,j publicll tuti-atseali lSI 11ngtarsi. noi tuts matrim tll unS shubei la el, Shiatsel rna marli III c:il.tse Mrze.a scriitcrljiarmAneshts! ahtari una carti easti ca rna s-nu ears

mea

scriitorlji.
Literotur«

noi Armlnjlji

nu "rea u-aveam

rmdnl!QScu. un reI/omen lIamral pi carl lUIS noi nil h!rsim (madan atsclji lsi nu poati

shi-u bag! to minti cA ,\mllmjlji suntu alttr tsiva dieat MuC'anji). Sh-eatse-i un "fenomen natuml" Uleralufa rlrmJJnensclI? Ti-atsea ca iuva nu-ari UII Sial Arnuilltlc-u iu Li",ba Armt7nea.!ciJ eastl tu functsii, iuva nu-ari un" instltutsi i cari-a shiaiba lueru cu-egiutarea sni stimularea-a creatorlor nrmaneshtsa shiea, va varu ica no va. lj-yini

1

_____ ' aUron Im"'''t',h'\I;
'nl an
\i' r~

11 ..;1

I.iIf!fU'Urtl

--I , \ vcu hI, I-'ar:l- .am '" I\,II~ll1l:l~ .. "'III~111111h· I, h
I ... 1 ..: I")" a II ,

ma h l:'j < n 'Jd/:i, ilia 1111111"~ .l1llji .... lUI 1111 multu hi ... .:.hllli hi-: I ,I.:U 1 n 1II~i1,1 pi 1.:11'pUI. pill 'III n I ma. h I. I la ...-tl/~' 'Ill ..I .Id Illlii Uft'I'lIl11rt; .lrmll//('II'('Ii. !lHl ;&\ 'Ill hi crl.:.ll,il ~\I ~ u I PUll'1ll ,III :o.'lla-lllihdal11 dininti-n .. I1I1.ihH, :1 hi "Ill IIIl'~ca di hoara" CLlIII \1\';1 ,. dlnl'-~'J , •..'llilj i I\fll1ilnji a 11l)~hh.1 \, rill 'Ill nui . ·h:h!i'ull 11I·Una \1t1\IIUl!hii 6: ,II 11111111Ii p lei ,ml1~n.:. hi : , nu-i It ern ti hi', i. . jill i g :111:1 '1 ·llIM 1111 III hn III. iara \ a·il I: ic: lie It' ciUlIt:.II'lI-.I":,I.i, Bill: 111. ~h-hh ,I ma I11ulI" 1\ l'1II noi cr 'at ii Ii ',ui fhH . lu :.-11:'1' Ih.lllllll.I.!:.I~C:i IIi e: nli di natsiil i cu c: ni h,illalll no; \rm:m;lii. hunillliml ti q'\'p.:ia "~hhl.'I)' pulca" al I conida Illlg,1. "Arnunamca" ,Ii lur\ i :\1 'I~a, cari-i 'h·ma multu di-unil "lIiatl,;·, :lrl1;'IrIt.':I,~:t 1.1.li-iII,~a . criitorlii-armanc ..hl • Mr/l!;' !'i·hiM ":111:111, ru lIn~ (ani iu-a a I \1J1,j mash C~lItlll clji hiimllj ~h-t. i-adrara,
Inwillt.'II\rllllll

II .... ,111-;\

'Ill

,hi d:-lii "i lilt
'1II ...hi

ta 'na'

.I'iUl:) multu. Sh-nu
J
III

llli1.;h

,.hi I. 110111-11\
\
,I

bor~t:a

1.{1 '(/

a 11;'1111 un luI.. ill
"ollll"lill("

alll.1II1 1111

1',11111'01/

,hi ,. h-adunam :o.h i-alumtutori 1i callI.· .lfIll.inl!Jsc.1 \IClloa\ 'III 111 han:l n,mdnjl carl JUiUl;"1ll ,untu-ngllll',lb Ill: mult itlti cara ·IIU hi lUI ~11Inu-uri an. 1~1\ a li··liM·ng.ilill1 J nil IOUrJOl Cit .;hl-a Ii tinii ~.,. 'il o:J~lli-a lor, I ual. cl 1'(IIIIl'(IT' .: 1,lft',-atlll"'{,t11 shi-a ('ullllrlillt'i 11/,,,,01111.\( 7 lip' ';t"hti -hiba-udumu ... l uui h IIHIIlU\l'ri ... il i, sh i-ilill d\)1: 1I111~ 1111 "hlfll1:J' if;\ sh i IIkn-anll~1l dl! nrhh iii pcrsnnalhl ru~I"lortshlUI ma.... di-u I octslor ilia , .h-di hi III I mUlIIJljlji h . Ii (arli). li 1.::11';dupa 'Iii Ilu-;tfi ',Ir! s-aduml garlelu. I ull·:H ... ',,11 .... 'hel ell II '''1.:.1-.1 11111101. a
,II'IIII1IWtl.l."U

\),1s iI i-a lill" lur 'it.' [I uori

ru-atsen noi

lIil fot1SIIllIUII11.1

riilmiji·1 .1~n(ul~~hl~1.I~iir: hiari 1;. ni ,tHJi i.. ·~,una. pcl',l ..a ilb ,1I1~1111dl 'IJI nu m h I i·n~rlpsi • pui/ii 'U f, hi-l J lUI rajlu I: milet ~ ma liar' 'him tu Ii di '011 mil hi fl hi-l b:i~' m \J lil'.1 -a Arm n miljci, Di· l \ -Iji nem Zieu \, \r iu, ~ ri hi tu ..lUI 1111111;((1-/1 Pimiulu; dl' anl'l 1917 hi 10 11I\ ernul a I'rilll iplllln; It Pi",I"I,,; dit nlu )1)41 arn IllImlru u Or/'ll' I. dl.:,llXlII "1 lor: i l ~'. cari ,·alumla C:.I- "IIU;IIII" ra. J d . poac '. \ 1I shi c '1:J,a 11I~. \posloli.lll11 I J.'VI· Go u uu i~i t'u. hi-, Irma/lilt; shi Gipilirll shi I ' ..-nu lu puncm hi ullli. (';111)11, MI tut ; hi hi ..-II un 1:1 h.nu shi-u d 'a~li li-apunlr~'l' shl
EO

~hi. i~,,"i sh-niea ma mari lu ru,

I

.III1MII'a..ca ...hi ulli, '!'S.II;. ... un rUh:~ ~a ~Iri·all:i;j •.arl·;JI~ 'J 'hi-a\ ina. ca h : Hili ,hil\~':lm aliti cu pulhiri. a 'ar,lllIi. J11~)la shi . chir ui. ll~ilpt"'C'I.

o;lrI:lllji (:.I (uhur.l· hl-;II);II ...i. ~.I1I1·:lg;ir .

I

a 1'';flI{ipatllli

It

JI;m/ltllli •• d~apoat:a sh-rl -apu-

rar ..hi ArmJII.lIIIlIJI.'I di IImnill-a ;lIul:U!'i,llur gartse III' . 1\(1,ll,i 1111 pntcm u '-IlU IU·ild!lh~'1ll rmmi :ohi , lucian Mihail ranu, un I:iidlll '\II' m Ii -fc I i manir ri-Armanumcs, ilunu f). lui u mdililu ti-, puuln:!i-a Arm. n; milj i. li ni 1:. t ad t i noi nu Iii htim elii li-Ann. n m oi nu lip '"Iii • - fI m ~m ITmrliri/. ri·.it u -hi lI·all Jlji di sl'riilorlji li·Armanalul'3 (lim "h·t i
j

illi-:1I1.II'\i voi ,il pun: h-II'UIl nlru lucru I..;i lu-adrui. l'oati 'i, m h:"t h dll 'hini. 111.1 mini \Iadrai l.i-~lIihii. li-nrm, Ill/ai numili ..hi paranumili-a muh~~lor Ii PI) 1~lil cari Ii-II\ ',I 1.11 fm 1l1i1 rllll1al1l:a~""';\, l'i-un chiru di ;Jllhl-lidu acstu lucru \ ,1 shi-u '11I11a rnuralcrcu. u-a/u IIIrrh:unn~(u ca-adrai shi·unn nj"::I-:lIu;1rlli. .unn, i~ j-mJaull.i nuuti . hi par .. 1111 I Ii cari 111'ra III :1\ :un cum s;\ !'hliu 1,;. CUlIl ~lIt·" ,-hl~a ~illi I mam pi-ann~n -aslui, li·.li. .Ii i .. i nun 'arJ. h 'U forma rum~Il~:\ .~ ( I olcscu \!ih.li. "r~a tase CII Diana, P Ire I \ tlllghdi. a poati shi-a h.. \ilra 1lI1111~l 1111 :-;11I;ilJ. 1\I11~rth:a·i cuilt~Cill.:{1 IIU·j gluni ..hi dupJ rnoarti ...1] i-.ll,hc.:,hts~ numa-a unlui om, uuma 1.:11un cl han:l, ma dic alta parti-i ghinl "hi ;1 ~·hih,' sh-nica ma ghmi Ii nu-nclo, ea I.} ~. dcadi una id":l1Iilati umam armanea "Ca. cum hi lIP c.. "hli -nil Ulldll';,,~.i·a nauili, 3 \n 1; nilur, drmi cav rem Ii.! s-hun ,11t:l mil xi, aha Iimb5. alii) ultur., anl)!' c.t cu multu
di-.II, '3 nlln,\nCiI
,. •

~Iilli shllll, "IU'll SI' 111"llIli·;"ll~i\lji ilia liniri. d mull\ll di-acshlSti 'iCrllhlri II-all crcabull·a 1m

ScrUt(lr; , ITllu;IIL'\ltl.\ Ii

:l<:pr.'nd hi, <Ii noi axcumti. ,h·1 i-utscu-a ohp~L"a~d IIllil munasapi mari til l111i luis ..·IiadUlIllm ... i s·li pubhcum, ell lsi ,h'nic;t Ullil h
oara-a ~,
'1111111."111 t;iI

Jdrarc;I'jI nmlljei ~l\uta arl1h'ft 1 i iricurlu lherar ...hi cultural il 1\n11anjlnr,
,'aiilorlji'llhdji linirlji dl-a/.1 all lip'l.'3.,hli '·'I·a!!~r ...h.:;"'."\ ,hi horeea bi 110.111l.a 1:1 s-lji

----

shtim

"hI'

um

:0.111 hi-i.1\

em,

shtim I." \ rem ...hl cu-atsca :.hhtil,Mji IIlIt multua m1 111111"'I!a~":il sill. tWi( ipscscu, sh i-u n,'·;!!!i IIlii

Ii I\i ~;'It'll~hi 1111),1d/l."1.1l,..:Jji chirut ..lji .... muhu dlJ~hll" ~l.:rtI(mlii. h-di su-l faisim ncstu lucru. I ipseashti I.:;',.ab.i.:lji cuna , ~hi- \HlI:1I1jlii. lUI liJ1s~a"llIi .''I·:lll.ir\hl.:':I,d e;1 tinirlji multu 111.1 CII-l1g;11~1II .. -diil1i·M.'IIS~Q It! cafiPi udul. :11sd \ rutlu-aush Il;lrinli-iJ nnstn. ~hi unJ ILI~urjII\i·;I IHIIHi [lit \ I.:djili c~lrl$n sbi r 1.',.dil'.I. shi :l.1achiliunka, ErlTILI ,hi re bl i-armanc ...h"j. 'ihi sh- ... rnilllhlca,;cii c \I I'ti \ 1 I lal.'hkil. Jill n!1grl!scII'al11 mash calla s-ncam a s-po:n:\ "Ill enfi-unlu di cl ii Ia ~.;If::iul;i,~tnn d:-.; .1.:1111:1111111:'1.<1\ r;\ lIults.1 'lUn (hilli1ji di-aclotl1J"h \:l ... dilll :irnJilllila lucri n hId. a lk'aI'l'l,ll'<I · :'Ii, ".I.lljcm un 11;..::1ras ,h • su-l rrili/clll. -bcm g .Ilt",~lri 1.1 s-h IMJ;,cJ'ica idcili: tli ~nhali dal~ shi )-mt.dull di l':1~hhhlbcl cum IIU lji-ari \ Ieoleseu 1'0(11,1 \ullimwl nrmall"'~(,II. it\ em rr~'<u:'" t11 ~Iunkai. rna lo,..;)rli·:lt.'~li. t\.Iri suntu IJ~hl·l di rUl/U pllhl icau di MU'''lInu III IJ,11ridll'lI IrIl1l1,,/,,;. grcscu 1,1 .,;-n.i-.ldut.;cm ('rJlllatka-.1 lUi till anlu IR(,2. ,na noi :o-hU111 d cl .un inu d hpM:nshtl :0:. i1ibtn.::im ti-un cathio :n ca·ab\s.:IIJ IIII-I.:II-[U( ~ J JI pui/ri, l.ipscashti n1:lsh :mm1nc:-cu. li in~lilll{.;ii iu limha-adminis\:ir.\ s-cart:' iuu-alasa arhi\ :\',11111 atM'1 buuacicu lfalid "hi ulihi:llu \ 8 :-·hibn Li",bu· Massimu !'ohl, pUJli. 'a li·alla !ohj'ill~':Jlj In plI;/ii 1,,,,1111"'11\(.'1;' iu \ d ·n';CIIIAr:l 1Ilt,mhllrtlh....·Ii pllhlk;1: avcm inronnabii (il \plhlol'flmrtJtlrmrtj. ,III ti t.l/jlili pisimi-a Cru:<.iunlui .,h" 'l 01. I. I. rl.{i,,!!u.M'a un roman, Oirt.wiulUlI;ttr. :t I)!'!,111 iIII \ ,I ... nin;'!li IUla mi letea UI1 t.p;\COP fii di cari pllhlll.::'IIIIl;\ CIIITI;Jli) III rev 1\la 'l mllSll'a Ilj f.'fI/U'tlllllllu-tl .PimluIII i. ceri-a !\·Iut.;\ II Ill" BI1Ic~Ulini". Ina dCilpu.n.:a lsi "-(I.::lhi ,IH:lI mant\rm.h11IJI :;hl 1I1.1:~h arill ,In.:''' c II. ell un zbor. userislu-arscl. sh-cu Ila~i-(jll~ll euru ,-\ reI-. shi Iip,,\.·u').llIi IIII"- :-;hi·;n.lu\:ii·uminli ti hi ..alumt •• cuen om. ran:i sh-tsrva IIU :.hlli' IIVt.!U1 mfmllliJhii AIIIl;ilUl.ld, I'nli lIa~i·(;IICII. lu.r~ I leara shi ...guri \:1\ leunrdu Bn!!:" a\'cil·n~rilrNt;l datlil'" i mllll"i~lil ,11"" lillirlji JI-I~lil\ II Ii l:aJd mnnili,umilts d I IC~IIru /Al Jim,; ..h i R 1''V{I/lI.hiollllriji at'Mi 111:1 s·h·~lg(lr~hl.';t~l.·a-;lts\'·illi idcnluri '~l1Ili-ii ( a IU-:JhmhiIOl-:i ..ccohu X \). sluun ":.1 hll ..hi -:cnil(Hhll ;lrl1l,'nc~IHsJ,shi marli ()ullllliddt

'rlm,'-a .\IItlJllalllilj.:i

.

-

!

I

c:!iUl'~lli III

stscn.i, 111.1di-atumtwa :<ohHlcua 1:\ ~i utsca IIlI \ :I.illjl.ma Utlrgl':I·j borgl, ..;h-di en nuhiru torlu I~l 1111djcam:l c.r nu-m i·'Hlna..,.i IU\ a , ari-us .1 r.lri! un;\ copii Iii m.m.! di ~l'I"lii·.1lui can 'IU~,I .II pksili·OIscal.l it Btlga 1111';1\ ca di ill 'il ~llIibii. l'inirl]i ~,,:riiltlriIIU lip"~':l~hli·agftr.-hC1ISl':i l
I l•

dcapoaca vor l':lnari eauuri di pi la snca-a sen- C;'I (hili shi borgca 1:1s-ll tra lud\ pi-ann, neashti, itorlor ;ltselfl muritslji, eft II lea ar;oaminji aushi ,hi s-li publica. ~hi cr atsiili-a IUlillof :Jhdji rari I-aU rndnn shi sh-h IsM \:a scumpi-amintiri I.'U~1 }\nn5nji. ilia dimi cs-oshi cara lucnrlu, dji it hum·a lUI. 11111muhSii ~h Clll, ;,,,hl '11111\ ini cia • dngr:ip ldi pi limbili-a miletslor (U carl biimln'" al~ lIirol" cari nihj (':, \ or !3 "'.1\ U;i li·at' '-Ii eU·Best., Irtlu':-iri. noi va n~ frllsirn tli tI;JlIU~ .f: . III, ~hl h·~ml·:l rneu iei I\inl" r,lr.1dl 1111 a Ii muhu cama-a. ut:;: prot:! ciJ l.imbtl-ArmJillt'llfn; d li, a (,U·.1ISt,',1 mu lui ... II rfl'tnipsim: :Ibclji cari \~ ,,·hih~ cama lu r.Jln a CU~11:\'.:,1 .. hi l.itutllum· po: shi ..hliil ~-lucre.1L11:1t:11 hUIl:1 Il~~IIh:iI di-a/5 Irnuillt'lIi(,/l muhu ma-n tll;'- rna ,h·11! dunjcai lip"\!:t~hll );l-m cghl~lh:,lll/il cu JiCI.lIoni adll'~cri \d na !)]lllll. In ca una mileti muhu L:~tlJI5. cnri aminti Ii nui I'll !>·fcOllsirli SIHSi ..:.kl/tIr<1 rris.li dc.ldi I1llll1i I.lHn:uni lu dunk.1i.
I
I

plu-a ,\l'liil(lllor.
\.111.1

il l'll·~II'C;1\ "'lllilisim

1111.1'

1'\lllrii~(I 1.ltt!rallmil;t'i Irmtillt.'lnc(i I.... '-lip~as(a I-a \i rit dhJi,dlllmin

shi·;n ....:a .

I:

" u-n£r.ip~c'ascJ· sht-al!i 1I11111i.c;\li 'I)r dillari ~hi~:1unari. ,IiJ1s\.·a~h!l l'rlti-unlu di rOlln" linirli i l "nguri ~h·lllluchlm;b~asCi\, (:11lSi·., s·:tg_iuli\ III~

I

sh 1-3IS\,'I j i di m;lm. nil lip~I.":1~l1ti'-llgnf)h~asl'3 ~:I u-au shi NJlgtil ca ,Ii lratiucfl. crt.lbiili dil Lilrr«lllTa·.1rmlim:'(J!)c(i pi Iint biIi intl'm:lIsionnli ('I"l!Ic~~I.';1. l'r~lnlsea'iC ' 'hinn, 11':N:a, t<llit:hclIsc~. ~p;1I1101ca"('1I ~hl Cll'

rini rl ii di·Il1:l.

Srr;;lori ArmlineJIIt'if;

atsea \"3 Ii fad cAnftsculi li·un~c!unjcai.ntrcagA.. Carll s-nn cilnoa~Ca·alsel;i dil lv roPC;l sh-dit IUlnca tllil 1"[ creatori sh-tsl crcatsii luerari3\CIll" Itillurlii \1I )-I\1~lr~llH':i pi nol ,\rmanjl)i. ~lI-i lucru ti shicai toj pi-una :;!I;cnl di-un tcatru di Paril di I ondra, s-hiba giucall unA (lic:",~, comcdu iea traghcdii-armancascA shi tuts S' eiuduscasca pi-Armanarnca, ashi cum ,,-fclltsi
bundoarn lu-anlu IS 10. Petersburg, c~ndu In tcuml di-aclcrsi s-giuca iraghcdlea SIIIi01J.111. Sp{l'lllIIilii-a/~f!lii tlJt soni-a Ra/rfllr/II;. traghcdii illspirJtu di 1"(I~"t!("eIHI Sulio/.'Ilor di

rna multu lu-ariscaslui. shi CU-31~l!a·1lugursim ti-un Vaiahutshl IllI IiArm~n, shi 5~ shtits ca multu-muhu ::.hi nu-a 'cmrem) 'lihi.alls~lji ca elji, ca .h·la draco /meanili ell lI:or;lli propagandisri-a \lur~lI1jlor, ca noi him un: cu clji shi cu-arsea s-ua-l In. (rim lucorlu-a nostu shi s-nA-atlrfllll fuheauua mash a noasta, armnlli:3SCa
valahlJlcascA. 1\ sh itsi, tu-anlu-aestu 2001. anlu eu cari !>ahurheashti lin n;lui sccol shi-un 1l3Umilcl1iu •. hi Llttraltlra-,Irmiinetlmi 11.1 lhllrhca~hli II-. cst < cant-a Scrlill1rfor ,1rml'neslllwi shi cu-ais J Hem sJ spuncm ~II n~-u lom borgea ctl shi-aestu .~ 01 hi-aesiu mikniu ·Ii pindzcm ..hi s-li biti im shi noi I\ml~njlii. a IiI. i-a s-lip ea 'C~ IllUIIU di multu s-lucram, ara vrcm !.:8 sannancrn shi ca rnilcri shi C':J linlb~ shi cllltu~, ash! cum ahS!t nftinti di ncl li t!>anurJ. shi limba hi cuhura- rmanea cl ('''-(IeMa rarti l'rt)1II Nf·al",,.Jum sill Hirbfituseareo-a tsiior (/:erls! s('roll di-wda III·SmUlI c/i Ohartla Ii·adra ";bU((l·(1rmii"ca~c(l shi II-

ca cl ashitsi

tu-ahurhita-a mcslui Yinar dit aniu 1801 I)i cam rroclamatlli ImgllttNta·u JtColll; sh-ti end Jlui,ii-ngr.'lpsihi uai ma marli poet ghinn~n~, cu (,o'lhl; • 'oi, Amlnnjlji. nica di-31il lipseashti s-na-ndridzem shi S-J1~ rabim ctinji (i· ;tbca una d/lJll:l-lhJt dj-a! hliplnln di tuts, d '"rn/ -a IIil(; s-hihl Potrida-a IllliIlor. CUIll a marlor :lhil,i shi-a njitslor milel urn tl-ats ali l,j-a(1 slDllu'a lor ashhsi h-ti-atscali lsi nica nu sill-au un Sial a 101' ·hi· euri loC!ri ~nc~n~scu
.\{uofollt:h;.
L

Tinirlji sc:riitcri lipsc3..'!ilti sh-niea ma \'lrt05 s-dsn u-ardariehli-a ilor i lugurse : C\J ti ulln-alta limba. en tutl-alanti limbi remanltsi. hi nu mash un dialcctu, 1.'L111l lugurscscu niscnntsl':lU~ht:ats ~ntril:ilis \ u idcin-n rumanismului, Lipse ishti s· inlrl tu-ardatlch!i ti-valumta" cil·Arm~njlji saiba unA AbtH~dli-ArmtJllt!u\rn hi-una Ulerallmi-Arm(7ttt!f1'icii. l.ipseashti elt uns s!j·lji da ell ciciorlu-a molimcrljci cari I~·I mnca gcanluQ scriuorlor clasit a Lileruflmllld II rmtillen.'1cd, cari, CJI a cJpJ nihcarnn di-aiselii gcandari rum3.ncshlsA sh-di ianitsari armanc;;hls1 iara shingnlpsea cum duthca .hi nu cum III si $punca. IiI' hti ta sh-li "or ma multu cAntitsli-annilncshtsa shi sh-li-aib~ h-ti rna musheati shi IIU I Tachi Pllpahagi. cari li-deadi geanlu s- I rna musheaii uniu-atseali v31ahutc:-.ht· li-a lui. cu ri lu-aduna Itl smn~nilbi ma- . Tinirlji scrlitori llpscashu una OJrfH,1 Hristu Cl1ndruvcanu, andu [lji-u bi gAm numa cu forma

odra hi prQ/ili trodutsen a c(irl:ill/or bUseric1ltshlsli pi Iltnhll-flrml;neasrQ .. a 760·lor di-Dn;; di /IIoartlJu-al Oem; Asall (II f l-le« m;raJu-armiHr SCIl, a Tltl-lor lJi-allii Jj (,(}"011
fU-llgrO{Hitfi tnscrtpuiea-o! Ne(,/il~; T(irpu. tlil aniu Ii 31 111 hoom Ard""" a. (l I (I-far di-ml;; di Reroiui!:it't}-n Armiitlllad:ior armrill{'~ltls{7

,j-

adrarea-u

,mllli stat RUllfeicu (Cmlmmi) ~hi cari [u lura/lJ di Gre: Iii, (J 60-lor tll""m;1 ai-mula r- idr« I'rintsipatlu'd I)i"dllill; an (liP cu Prinuipeh, AJrllihiad /)iamcmdi 111"·0 60-Jor didi moor/tn-al Nwhj Tlilliu
17m 11111 lIIarll

mIl;

po t-liric armatlt!scu,

Ashi 1;1 s-hiba. Mini borge a ·a ru a nii-u scosh, iora-armrni alts.5 shi-u 3puna. miuduciUI! I.
Pi si1rbfilorll-a An/IIi ,"Ytil'l. 2001
DI"a Cuvam shl-« Ctjrdllnilli. Scapin

6

Bucureshti. E ti unlu di ficiorlji du hi di rhimandrit vcrchi ta . ii-nveaL a In culiea-arman a ca di la 'amt nlji postolji di Bucur hti. hi -faca da '_ calji shi-apo toljlji-arm nc ht a. lUanlu 1867. Tu chir lu 1 7 -1881 f nisi ca da cal ru Ill! a di iu fu pitricut ta su di hcljida sculi a di Magaru, a. lu ru I i dupa mari-alurntari cu-aghent alji a art ismului hi piill! di-I biti i. D eapoaea fu pitricut rebini ta -dishcljida-ahtari culii ti-annanjlji.. Dup un lueru di doi anii la-r t ca culii ILl itri ut lal • Ii ura. ill lucra tu iamea

belelllZ.II, Dem.{ 1.8. -19 } itar ulcea shi ulii lip rioa d li spet5 Ea ti faptu tu me lu- gu tu . ialitatca a i tent-modi al, l.ucrcadza I 57 tu ca abiclll~arman cu ca mariner pi-una c, ravi, Puizit a i pubvdela ( bela) hi muri tu-anlu 19" . licara tu Rev, Bona ArmciIlN/.\(.,j shi

· A

Desteptarea h-nica nu-ari cart'.
nastase
CU,

Republica Mach nia .. u shtiu dati ti-at ca c3 candu muri. A hi cum angrapscashti ttl Entsrcloped ia Aromana. di Ju tin 'I ambozi ... Bucurcshti, 2000 la fr, 8. el al biti I Lit ulu di Bituli. h-deapoa a In ra ca da al to asabiclu azareic. a:l'ii tu argarii. Ari la rata tu rev istih 1885-1887. u-sn lu I 7. -du ·il ~111ina valahute 'hts~ Familia. Rabo], Pusiire« ill-u d ishcl j isi gh i m nazica t i-annanj Ij i.a a/has/rei. etc. Li-ari ublicata Cr rtsali ell tihuri Thcere t:TlUlotlre (1931) pi nicuchira-a lui u dUI ca sculiea ti f ali dit id iula ,ba. T i-anlu ) 889 fudzi dit valahuteashti sh I La "'lilt/lear; pi 'fur hii hi - urdi i tu Rumsnii, ea da - lim a-armanea C , 19 6. cal tu ca abillu iurgiu, Di-aclo h in 10 nu-a m d ti ti bane-a lui. n publicata 1I multi di i tili-armane ht a mill. Zic« A.(1877·}944) Poet. traI i in hea tu-at 'I chir hi cart a man ducator hi da 'cal armane ClI. IIIini:1I uali) dit ad sa-n itsa i turiea shi Ii culturs mGuvernili-« AIII()/wmiilor gheografiea pit culiili ti-Arrnanjlji, ma rlll(;ne\'JrI'u dit anjlji 1917 hi 1941. shi-alt.i br huri dil isturiea-a a t' faptu pi data di ) di mar 1877 tu rrnanjlor: Geogra{iu si tuut« Turciei hoara a iarina. az um upat iea Europene, uc., 1905' Turcie« euro- gan ca c. hi m uri tu-an lu 19 8. palla - geogra{ie (ir.iCli si politi (i. amari. cu ii-nv I tu hoara-a lui iu Buc.. 1905; eamllf aromii,,,,, din - at i. ... zhnn zii-nv i sit lanina, it. ell Jfllcedofl;a, Buc .• 1916: Albania. Buc., Bituli, ahurhi tudii Bucurc hti ma J)U II 1928. ConslullfillOpol .j vecilliitiiri/e biti i, shi tricu la cuhea upenoara di . oie.s». A ricultura. Bucureshti. Luera ca da cal Aminciu, da cal-director amarin hi lahoiani. An ·rap I pui/i mash pina 110 ti Millali (1970) oct armaneashti shi Ij- i pubh ara tu tuti nniincscu. -fcatsi pi data di 8 dt Yrnar revn tili-arrnanc ht a dit at cl chiro. tu-anlu I 70~ tu hoara t jaru Puizii di-a lui hi cu-: I Tache Caciona, (E chibaba), Tulcea, Rumaniea, culii tu-un carti fur~ publicati di Iache primara-nvit . tu hoara-a lui. lit U 1)- Papahagi Bucure hti. 19 2. r uta

Dinna D. (189 - ?l 'criit r armane u In rum nescu, , f ar i tu-anlu 1895 tu a ahfllu harda,

I

I

7

'jerUlar; IlrnflinniltsfJ

PUIZlc-a..a lui fu publicali di Edirura ruinele Dllrtl.\'/:(lrlllu;. ilistra, 1920; Cartee Aromiinii cu tit lui fudzi Ison« Roma"iri p. cl: IV. Bucure hti, ',arallli'a di .ltl IIOl.cditsi i~ndreapta di. 1922: publ iea sh j; tu-ani l11ull i revisti-a
Dina Cuvata shi Tiberiu Cunia. OJ puiziHi.al Zicu Araia SlII1tU bagati tu uni Antologhiili-a litcraturaljci shi-a paiziiljei annancasca. Ari tradusa di puiziilial G. Coshbuc (trei baladi) sh-dit literalma anglcasca, Alfred Lord . eni on. Bnoh Ardell (poems). Monasur (Bituli), 1912. cari-i prota carti di traduisiri pi-ermsneashti, shi republicati tu olumlu spus ma-I1SlIS. chirolui. en: 1411111i"1I di Bituli tu chirolu 1905-1906, Gazetn Macedonlel. PeniuI sula Balcunic«; Oriemu! European, etc.

-

-

.4roi611, Mil" (1960) Poet anuancscu. Easti fapln tu-anlu 1960. tu hoara Dubrushana, nillg§. htip. Protili palm I clasi di seuliea primara li~n\li.tsa lu hoara-a lui shi-alanti tu hoara rcili Shopati. Lilscil agrico] biti i ttl disabiclu Svitinicola hi. iculiea supcrioar(\ li~ agricultura tu cas5bftlu Stnunitsa. Lucreadza tu Combinatlu ti-agricu hura ·.crv. el.18 Dzvczda" d.it hoara ill banead· : za tora Ireili hopati.Easti un di-at clji i.. bitisi proilu cursu ti da alji lsi s1 'I anu Crushuva, Dit ahurhita lucreadza di mirachea-a Armanamiljci sh-ma multu ..a lilllbaljei armfincascA 10 Radiolu di htip - ectsiea annaneasca, I cari u-ndreadzi caf s~mana cmisiea I ·Grailu , frm(illl?SCII ". emisi i di una slihati shi-i ascultala shi vrutil di tuts Armanjlji-a ar!dzim lui Ovci-Pali Puizii di-a lui suntu publieati tu rev, "Grailu Armiillescll" di Scopia shi .. Bana Armi1net1. cd" di Bucureshti. [>11 izi I di-a lui fma tamat i sh-la 1 stivalili-a niuilui cantic "FiimiillQ ", tsi s.organil'llra Seopia tu Machidunii.

I

Argi"teallll, lallcu (cca 1868- cca

1940) lstoricean, scriitor, publitsistu shi prOfC.or armanescu, 'fcalSi. ca pi la aniu 1868ru hoara Gopi hi. RepubUca Machedonia shi muri iuva tu Rumallii (Silistm), ca pi la aolu 1940. Sculii primara-m itsa tu hoara-a lui. Litseulu di Bitulu tu-anlu 1889 hi Facultatea di Istorii di Bu ureshti arna lu-aflam angrip it h-la Facultata di-Ndreptu tu-aniu 1891). u r8 ea profesor la Li ulu di Bituf tu iamea 18.93-1905. shi easti un di-arselii can vrea ca LitsciJlu s-hiba mash pi-armaneashti, ti tsi lu·adrarii. shi-alantu Lit cu. paltit di ficiorlji shi chihacadzlji-annancshtsa.. paralcl cu-atsel piUtitlu di Bucurcshti. Fu shi Directorlu~a Rev. Lumina tu..anlu 1905.dndu s-featsi shi sarbBtusearca·a 25-!!or di-anji di lucru-a Litseului, dindu ,. iea shi-un actu di comediea-a lui. Antuneric slli lum;"a~ publicaHi ea carti ; AloIlOStSCll, Dimitri lI836·1907} tu-anlu 1906 ... htim cO u-ari publicata Protlu dascal shi carturar amlAJl~SCli. • Isteriea-« Armdnllo'r ...., Bucureshti. fcatsi pi. data di 16 di Mai anlu 1836. tu 904"n ,aport desprc (,cti~'ilnten hoara T~rnuva. uinga Bituli shi muri tuotiatiei Corp "I,,; Dil/aetic ;\,i 8111u 1907 shi groapa li~easti tu Bi enee e din Imptri", Otoman, Mirmintsiilji, Annanesht a di Bituli, Bucu hli. 1906' Pnglni tie glorie din ninga Mausolculu-al Apostol Margarit .1Sloria rtomu/ui. ilistra. 1920~ Pe -11 itsa zanatea di-araftu hi-shi dis----g
I.

I

(

i

i

S ('TNt ori Ir",tII 1('\/, 1.\1'
i

feat j duch ani-n Poli. 'lu-anlu 1861. cara lu-avdza Ape!1I a omitetlui Arnu;ne ell di Bucure hti. u \ indu ducheanea shi '-du i Bucurcshu ta sa· nveatsa shi s-faca dascal armancsclI.· dinascli eu Mihali Nicole. ell (18351865). Poetlu I atsional Arm' ne ell shia tu lji-agiuta sa-n eat :i shi-lji deadi 'hi paradz di ini arnula sh-pi 2 di ..unar anlu 1864 u dishclji i Prom S Illii Armiillf!(lsc(i. Li-ari publicataaesti manual: ti sculii: bet eda armanc 'CU, Bu .• 1864; Abetsedarluarmanc' u tra rmanjlji din dreapfa-a f)unaljci. Buc., 186,~ lsroria-a riinjler di "' ndreapta-a unaijci. Buc., 1867: b I dar armiine ieu ti marlji-A rm:in ji elit Marhidul1ii, Buc .. 1889: Terasc ip~ii shcurtii 1i ficiortji hi fea.tili dit clasa I shi II primari, Auc.1867: Is uriea-a ai.lui estamentu -hi bana Oonmutui a no. ttl .18u' Hri'los, Bu '" 1881. ab« Colli (l91J1·J 967) Poet

I puizii,

di drami istorit i. 1~/lIrll.'iJ'(!CJ. i poti sill Turnat« hi \ ara D -) comedii armasira slu Ii-ari hilji-sa. pacta Octavia Babu di Bncureshti. pi Ir. 'piru IIa Tel. una triloghii
Bflhll,

hi dramaturg armanescu ER ti faptu pi data di 26 di Xum dru 190 I tu hoara Drshnn: a. ala
urn ocupat i a arbishcasca shi muri, calcar di-una aftunubila, pi 9 di Lunar tu-anlu 1967. Bucureshti, Sculii-nx it . irun=- shila Facultatea ti C onouui dl Bueurc hti, '1u-anlu 1916 s·ulumla a

(193/) POd shi pro/alor armanescu, l.a ti faptu pi della di 28 di hcurtu tu-anlu 19 I. II hoara curata-armancas a Fra hari dit \ ilactca Durostor, tu Dobru iea. atumt ea tu Rumanii, rna rora hi Hgarii. A7a biincad1H en pen. ionar on tanrsa. tu umanii Scull prirnari u-ahurhi tu hoara-a lui ma-u biti i tu-un ca abic lIat CI! ill lu-ahurhi hi lit eulu til .. biti i Icmishvar, tu-anlu 1951. Dit anlu 1962 hancadl'a COl tam a iu-, 'hi-ala. An 'r5psi puizii shi proza pi limhaarrnancasca, cari Ij-, i publicara lu tuti r VI tili lsi c. u-a htsa Hira dal dianji, 111a nai 111\, rnultu III Rivista iii Lilerature; ..111Studi! Ar",rilll. tsi-u condutsi D-I Jibe: ill ('U 1i3, di la Editur« 'or/ell Arouumu. 1\lca IHHUi lIna carti pub Iicata, i\ iscant i d i plI izii li-a h i suntu cantati dt canr3torlji Armanji dil Ruman ii. sh i s-feats ira zaire Cl popnlari,
TOJllII

P na biimi nu palU 18 s-publica t iva dl pelitccnica di Bucurc hti, tn-anlu 1949 tsi-ari-ngrapsita, ma puizii di-a lui fura rna dinaoara-ahurhi 3\ maroa-a leghipubli ali tu niscsnti di Antologhiili-a onarlor di omuni 'hlsaiji. lll-aciitsar:i puizi iljci armaneasca. 118 carti d i hi dumii-ahap i grcaull Dlc(lr~linshi
9

heherea-a Rumaniiljci, a ' data dil tu-a hcherca frantscasca lucraca ;.t.llasi· hoara- rmane ca Gramaticuva, aza tor. Nica di la Lit eulu din Sanma orga- sum .upst i ~art ea C'1. Muri tU-31l1u niza sc lSII di Iiteratur shi grupi di 1997, p. riz. culi a primurn-u feats: tu teatru iu Ii giuca njit Ii pIC i-a lui. h ar a I i. Lit ulu-I feat ir bini hi mirachi di cari put nu trap I mana. aruna. a-n rapsi la acultatea di
hi-a

vcluntar

B(Ie" Dumitn hi t ducator ann

faptu pi di h urtu tu-enlu 1925, tu
U. Sli

ne

J925-1997J Po t

b

Scriiton ArmiilIeslltsii

di-ahapsi fudzi Pariz, tu Frantsii. Tu i Lung, tu Rumanii shi fu-ngrupat tu surghiuni-ngrapsi pi rumaneashti rna I mirmintsalji "Flamanda", iu shi-aza Ijmultu ma-ngrapsi shi pi-armaneashti, si-afla groapa. Fu protlu cari ~'s-aeatsa tu revistili-a emigratsiiljei rumaneasca tu bratsa' cu Apostol Margarit, ca el
vrea ficiorlji sa-nveatsa pi-armaneashti shi nu pi rumaneashtidi tsi ispeti, cualtsa profesori adrara un Litseu altu, pininga-atsel finantsat dit Rumanii. EI armaneashti shi ti-Armanjlji. Puiziili-a u-adra shi-u publica Cartea tlilui pi-armaneashti Ii publica mash la Aleadzin, tu-anlu 1888. Tut tu-anlu revistili "Deshieptarea" shi "Dimii- 1888 deadun shi cu-altsa idealishtsa ca ndarea" revisti cad s-tsan di veaeljea el publica-ndauua numiri di Revista sculii ca Iirnba-armfineasca nu easti "Macedonia". Puiziili-a lui shi-ndauua iimba ma un dialectu-a valahuteascaljei, tradutseri lj-fura publicati tu-una carti, Shi Dumitru Baeu nu putea s-faca di Pandem-armiineascii, di Uniea ti cabili cd puiziili-a lui s-hiba-ngrspsiti pi Culturfi-a Arman;lor dit Machidunii tu abetseda-armaneasca, Pi-armaneashti Biblioteca Natsionala Armaneasca Editura-a Fundatsiiljei Culturala"Constantin Belemace", Colectsia Armaneasca "Dimdndarea Piirinteas- "Velo", Scopia, 1998. eli" lji-u publica cartea eu puizii a lui shi tradutserli dit literatura universals, Bara, Mariana (196 I) Scriitor Contits Ira neagitrsheari. Bucureshti, 1996. Pi limba valahuteasca li-ar' publi- armanescu shi filolog valahutescu ..Easti earn cartsaJi: Pite ti - Centru de reedu- fapta pi data di 16 di Yinar, anlu 1961, cafe studenteasc -. adrid, 1963. shi Bucureshti. Tuti gradili di sculii, pana di Toronto 1989 shi Bucureshti, 199.... facultati li bitisi Bucureshti, iu-l deadi : Aiud 1961' Acolo sezum si pllinse"l' shi doctoratlu di filologhii. Luera ca Orram/a, puizii di-ollapsi, di Radu G)T diisdilitsa deapoaea tricu lalnstitutlu ti shi Nichifor Crainic, prefatsa di D. Lingvisticii. Deadun cu rna-sa, E1ena Bacu. tere publicara una carti eLI proza
I'
I

"Yatra ' shi "Cuvdntul Romiinesc a tu-aesta dit soni multu chiro avu shi-una frandza Fara Armdneascti" iu publica shi puizii rna shi-alti materiali pi-

shcurta, Friimturi di band..., la Ed Cartea Aromlina, condusa di D-I Bagav, Andrei (1857-1888) Poet Tiberius Cunia, 1993. Proza ari publiprofesor di Litseu, autor di manuali ti cata shi tu rev. Des tep tarea,
sculii, publitsistu-armanescu, Un diatselji doispradzlji ficiori tsi eara dushi di Arhimandrit Averchi tu Rumanii cari, deapoaea, s-featsira di dealihealui Apostoljlji-a dishtiptariljei natsionala-a Armanjlor. Easti faptu tu-Apriir 1857 tu hoara Blatsa, aza sum ocupatsiea gsrtseasca shi muri pi dzuua di 15 di Dimiindarea, etc. Ari publicata shi studii di lingvistica tu revistili di spetsiaJitati.

Baravaehi, Petri (cca 1883· eca 1950) Scriitor, istoricean shi folcloristuarmanescu, Nu-avem dati ti-atsea ca

Cirishear anlu 1888, tu sanatoriulu di candu s-featsi, iu bana shi candu muri, tuberculoza (hala nibuna) di Campu- lara, dit lista-a ficiorlor tsi-l bitisira
10

Scriilori Atmiines.htsti

Batsu, Florica (1945) Scriitor annanescu. S-featsi pi data di 13 di-Apriir, anlu 1945 Bucureshti, tu Rumanii. Sculii primarsm Litseu shi Facultatea di Economii li bitisi Bucureshti, Luera la Banca Agricola di Bucureshti, ma smarta tu Canada, iu baneadza: shi-aza, Luera la GRC~ TV, canal 4, di Kitchener, Canada la Emisiea pi limba rumaBarba, Vaslli (1918) Publitsistu, neasca Ari publican multi carts§. pi scriitor shi mari-activisnr-armanescu ..S"- Iimba rumaneasca, a pi fimba-armafeatsi tu-anlu 1918 tu hoara Livadz, aza neascs u publica cartea Adutsert sum ocupatsii gartseasca Tuti gradili di I aminti, Kitchener, Ont., Canada, Ed. sculii li featsi tu Rumsnii Luera ca pro- : Zbor, 1978. Easti hiljea-ali Victoria fesor universitar tu casabalu Brashov, ' Batsu, cari tnt ashitsi Ii-ari publicata pana tu-anlu 1983. Tu Rumanii paw di- cartsaJi Pirmiti, Ed. Canadian Herald, ndreapsi shi s-adrara dauua discuri ell Kitchener, I98 1 shi Di la noi din Beale, puizii shi pirmifi-annaneshtsa (1979). I Ed. Canadian Herald,Kitchener, 198~; Tu-anlu 1983 fudzi tu Ghirmanii, tu casabaJu Freiburg, iu baneadza shi-aza. U funda Uniunea ti Limba shi Cultura~ Batzaria, Cola (1874-1953) Poet Armdneascd (ULeA). Dit anlu 1984 u (armanescu shi rumanescu), prozator publica revista Zborlu a Nostru, shi ell ! (armsnescu shi rumanescu), publitsistu 17 di-anji easti revista-armaneasca tsi (armanescu shi rumanescu), senator nai ma multu chiro ari inshits, pana tara armanescu tu parlamentul turtsescu (finantsata di-un emigrantu rumanescu (1908) shi rumanescu shi ministru Constantin Dragan, dit Italii). Tu revista (armanescu tu guvemuI turtsescu shi Zborlu a Nostru ari publicata multi rumsnescu), ill eari calitati shi-u simua materiali dit isturiea shi cultura- hundrata ti irinji di la Conferentsiea di armaneasca Organize tsintsi Congresi Londra (l 913) eu tsi Turchiea s-trapsi lnternatsionali Armiineslltsii, cilastasi dit Baleen, dupa tsi-ahurhi isturiea-atsea multu ti-nchirdasearea-a Recomandar- nai rna di catrani-a Armanjlor, dicara lor 1333 adusi di Consiliulu-ali lvropi, didzura sum ocupatsiea crashtineasca pi 24 di Cirishear anlu 1997, Strazbur. (sh-ma multu dupa hundrata di U-ari publicata (eu Caterina Barba) Bucureshti, candu Rumaniea dip eftin
I
I

Litseulu di Bituli, s-veadi ca Petri Baravachi easti di Clisura shi ca-l bitisi Litseulu tu-anlu ]902. Atsea scljeamj ca. el putea s-hiba faptu ca pi la anlu 1883. Lista.cari-i ad rata shi publicata ttl Revista Lumina, tu numirlu ti iubileulu di 25 di-anji a Litseului, na spuni eft Baravachi Petri eara dascal. Tu num irli dit anlu 1904 di Lumina aflam ca BaravachiPetri simneadza, sum materialili-a lui eu Urlats, tsi scljeama ca-aclo ellucraca dascal armanescu. Tu numirIi-a revistaljei Lumina ari materiali di literatura shi folclor (adetsli-a Arm Iinjlor) ti-una carti buna~al Baravachi Petri.

cartea . Bacau, i texturi ' scoasi-a

Latina Sud-Dunareanii

azi,

1982, cari-i una Antologhii di armaneshtsa' Tu-anlu 1990 u patra editsii-a GramaticiiI;ei armiineascli al Mihali G. Boiagi, eu ; ucazea-a 185~lor di-anji di prota publi'. cari.

11

Sctiitor: Armiille.~·ht.H;

Easti faptu pi 20 di Brumar 1874, Crushuva shi fu zgrumat di comunishtsalji di Bucureshti, pi data di 20 di Brumar anlu 1953, cata pi dZlIl18 tsi s-afla. Anvitsa Crushuva, Bituli shi Bucureshti. Luera ea daseal Crushuva, Ian ina shi 8ituli. I'll director a Litseului di 8ituli hi Redactor a Revistaljei "Lumina", Li publica nica shi Revista "Frtasiiliea' _hi prota gazeta-armaneasca "Dishiiptarea" tsi inshea Sanma, 1908. Ari publicata di paravuliili-a lui di rna multi ori, rna canda tuti -chirura cum easti-atsea Boiuu-al Nos/rat/in, etc. Tache Papahagi lji-u publica nai 111a marea colectsii, sum titlul P{iriivulii, Bucureshti, 1935 (republicata di Editura Cartel AromanCz. 1989). di proza-a lui prota carti Farti ((Itt;, lj-fu publicata di Biblioteca Natsionala Arrnaneasca "Constantin Belernace" tu Coleet iea "Marcu Beza' di la Uni a ti cultura-a Armanjlor dit ~lachidunii. Scopia. 1999.Pi limba rumaneasca ari-ngrapsita multi cart a. ma cutea shi rei i ti tl ficimoots. Tu Rumanii-i canascut sum numa di Mosh Nae.

alji vindu-Armanjlji).

.agricol "Palas' di Custantsa. Dingrapserli-a lui publica ttl revistili "Berna Armdneasca" di Bucureshti, "Grailu Armiinescu' di Scopia, etc.

Belemace, Constuntin (1844-1932) , Poet hi Trubodur natsional, omlu cari nita bana lucra pi dishtiptarea natsionI

Beica; lory; (1950) Scriitor arm a-I nescu. IOIyi Beica easti faptu pi data di
1 di Lunar 1950, ttl hoara Razboien tu cazaea di Tulcea, tu Rurnanii, Pariru alji a lui, fen-su, Nicea Beica s-tradzi di Grsmusteanjlji di Giumaeauua di-Nsus, aza tu Vargarii, shi rna-sa Itsa Bildani. s-tradzi di Searlu aza sum ocupatsii gartseasca. Sculiea primarf u featsi tu hoara-a lui, Litseu bitisi Custantsa (1969) shi Facultatea ti Politecnica-u bitisi Bucureshti, tu chirolu 1969-1974. Pana tu-anlu 1994 lucra ea inginer a dit anlu 1994 lucreadzaca prof. la Litseu!u
j

ala-a Armanjlor.Easti faptu pi I diAgustu 1849 tu hoara M uluvishti, I ninga Bituli. Sculii-nvitsa tu hoara-a lui I pi gartseashti, ashi cum eara-aturntsea. Nica di njic IUCI'a Belgrad di-aclo sdusi Bucureshti, Al disfeatsi cafiuelu "Macedonia" ill s-aduna rnultsalji di natsionalisht alji armaneshtsa. S-turna Bituf shi pana lsi inshi tu pensii lucra ca econom la Litseulu di Bituli. Muri pi 21 di MaL tu-anlu 1932, shi easti-ngrupat Bituli, iu shi-aza Iji sta groapa-a lui, ClI u i "Mirmint alji Arm3neshtsa' di Bituli ' s-featsira un lac ssmtu ti-Armanamea. Easti-autorlu-a puiziiljei "Dil1ll1ndareo pdrillteascii"~ can s-feat i canticlu pi im a J\rlnanamiljei. nica di-anda fu publicata ti prota oarf tu Revista "J1acedonia", (1888). cari u-nchisi . ndrei Saga. Puiziili-a lui fura publicati tu tuti revistili-a chirolui, shi di-aza. ara bagat tu AlllologlIiea Arnuineascii al Tache Papahagi, Bucureshti 1922. Creat iea-a lui: Puiziili, poema Exilul a Inill shi Autoh;ogra{ia. ti prota oara Ijfura publicati ttl cartea Ptmmeasc« DimiilUlari la Editura Cartea Aromdn«, 1990, editsii-ndreapta di Dina Cuvata.

Beta, Marcu (1882-1949) Poet hi
prozator armanescu (shi rumanescu). Diplomat rumanescu di cariera, profesor universitar di Limba rumaneasca Londra. Sfeatsi tu-an lu 1882, tu casabi12

clu-armanescu Clisura aza sum ocupatsiea gart eases. Muri pi data di 30 di Mai, tu-anlu 1949 Bucureshti tu Rumanii. Litseulu-l bitisi Bituli shi Facultatea ti Literatura di Bucureshti. Luera tu-Ambasada-a Rumaniiljei di Londra, dit anlu 1906. ill Ii tricu tuti gradurli di diplomat a tu idyiul chiro fu shi profesor univer itar ti Limba rumaneasca, deapoaea consul rumanescu-a Rumaniiljei di Erusalim. Sfeatsi membru-corespondentu-a Academ iiIje i Rumaneasca dit anlu 1923. Fu secrerar di redactsii-a Revistaljei "Lumina" di Bituli, rna colabora hi publica puizii shi proza tu tuti revistili-arrnaneshtsa dit atsel chiro, a puizii shi proza lj-si publicara sh-tu tuti- Antologh iii i-a 1iteraturaljei armaneasca shi tu revistili tsi inshira tu-anj lj i dit soni, Pi-arrnaneashti ari publicata: De Itl noi Bucureshti 1905 (iu-ari sh i-ndauua cantits populariarrnaneshtsa), Edituro Cartee lIrolrllilui, tu-an 111 1997 lji-u publica cartea Pl'ozii shi Puizil. Pi rumaneashti-ari publicata: Pe Drumir! (nuveli): 0 viall, (roman, dit bana-armaneasca, tradus shpi-angleashti lim titlul Doda, cari fu tradus pi-arrnaneashti di 1. A. Ceara, shi publicat di Editura Carre a aromdnd, pi daulla limbi, 1998); Cale« destilllliui (roman); Sf{illtul (I hindi. piesa di teatru tu 2 acti.Candu eara la-Ambasada rumaneasca di Londra multu u-agiuta delegatsiea-armaneasca, an cap ell loryi Murnu, acari cafta-ndrepturi sh-tiArmanjlji, dupa tsi fudzi Turcul dit Balcan. Ma, Rurnaniea shi diplomatsiea-a Ijei atumtsea Arnbasadorlu M ishu, un gricutash, u vindea Armanamea ti niscanf psefti interesi sh-ma multu lucra ti interesili gartseshtsa,

Boga, Leonid" (1886·1974) Poet (armanescu shi rumanescu), istoric shi profesor shi director a Arhivilor di Chishinjev, aza Republica Moldova. Easti faptu pi 12 d i Yinar anlu 1886, . Velis shi muri pi 26 di Cirishear, tU-31l1Ll 1974_ tu spitaljea dit casabalu Vaslui, iu s-avea rrapta tu-ausheatic tu-un manastir. Agapia di-aclotsi. Sculii primaral1yitsa Velis, la Lit eulu di Bituli shi Facultatea ti lstorii shi Gheografii di B ucureshti, Luera ca profesor tu-ndauua lirsei dit Rurnsnii. Tu-anlu 1913 salumta ca voluntar ti Rumaniea, cu-altsa mult a-Annan]! dit Machidunii. Nica di la Litseulu di Bituli publica tu Revista Lumina. Angrap i dauua pi si di teatru, . cari fura shi giucati tu-atsel chiro, cum Bituli ashitsi sh-pit horli di-anvarliga, . shi-atsea La hani shi RevolutsiOl'llIr1;i, manuscrisi ti cari-aza putem s-dzatsem ell sigurantsa ea suntu chiruti. Publica una carti ClI puizii ell titlul Cdntuse. Angrapsi multi eartsa Cli puizii, ca la treidzats, tsi lji-armasira tu manuscris, Tu-anjlji dit soni lj-fura publicati: Moscopoleu, Editura Fundatiei Culturale Aromane "Dimiindarea Piirinteascii ", Bucureshti, 1994: La stani, iara-aclotsi 1996: ell obdziItst;i di~anii pi-a II umiri, ia-mi). tu Biblioteca atsionala-Amaneasca "Constantin Belemace '. Colect it! ..\ elo" a "Uniiljei ti Cultura-a Arrnanjlor dit Mahidunii", Scopia. 1999. .' i din ti manusc risi Jjfura publicati hi tu Rev ista "Zborlu-a Nostru' shi "Deshteptarea ". Ari publicata shi-una carti Cll puizii pi limba rumaneasca eu titlul Intomnare. Angrap i shi multi dllisa di istorii

armaneasca shi rurnaneasca,
13

Scriitor; Armanesfltsii

Ashi cum aflam tu cartea-al D. Gramatic carturar armanescu. Sfeatsi Bolintineanu, "Calatorii", Edit. Pentru tu-anlu 1780, Budapeshta, di fumealji Toti Bue,1968, la fro 58, el Vodena lj-fu fudzita di Moscopolea (Erusalimlucantat un csntic. Ti canticlu Jji spusira armanescu) shi muri, iara Budapeshta ca eara-adrat di un Ioryi Burac, di pi 3 di Sheurtu, tu-anlu 1842. Altsa lu Crushuva EI tu carti-ngrapseashti: '... spun anlu 1843. Eara profesor di limba shi-ahurhi s-ashuira shi shi s-cants rna gartseasca, ma ari-ngapsita sh-pi sar- multi cant its populari, di cari lu-ngrapsii beashti. Tu-anlu 1813, Beshlji, u pub- aestu di ma-nclo., adrat di-un poet lica Gramatica armiineascd, tsi easti improvizator di Crushuva, Ioryi Burac, prota Gramatica-a limbaljei ann a- araftu. Aestu cantic easti una satira conneasca III Gramatica ari bagata shi tex- tra Gretslji. EI spuni, canai, caturi pi Iimba-armaneasca ma di creat- Armanjlji di-aclotsi nu suntu Grets, cum siea-a lui armasi sh-ni publicata dzasira niscantsa, Nu-ari una valoari literara, Ama, huryeatslji-! dint§. cu chefi." Aoatsi-l da shi canticlu tut di 22 Bongu-Iliescu, Tashcu (cca 1845- di versuri. Nu shtim, poati ca una dzuua 1908) Poet folcloritu, autor di manuali va s-easa iuva puiziili-cantits adrati didi sculii shi dascal armanescu. Easti atsel araftu, Ioryi Burac!? faptu Crushuva iuva tu-anlu 1845 shi muri pi 28 di Xumedru 1906 Crushuaciona, Tacit; (1885-1971) va ca pensionar. Sculii-nvitsa Crushuva shi Bucureshti shi multu chiro featsi ca Poe~ prozator shi. publitsistudascal urn u huva ashit i shi annanescu. Bash faptu tuCumanu a. Ari pubh ata folclor rna shi anlu 1885, tu hoara Avdela, aza sum studii folclorisritsi tu rev istili-a ch irolui. ocupatsiea gartseasca, shi muri tu-anlu Ari tradusa shi-una nji a poerna dit 1971 Bueureshti. Anvitsa tu hoara-a limba oxitana, L'Eseriveta, tsi eI alji lu lui, Is Litseulu di Bituli shi la Sculiea deadi titlul Aseiiparea-ali Dince dit Superioara di-Agricultura di Bucumiin;ti turtseshtsii. Puiziili shi tradut- re bti. Tu-anjlji 19]0-1911, dead un eu serli-a lui lj-fura-adunati shi publicati ti Oani Foti, 1. Ceapara, l. Sufleri, Iancu prota oara, tu-una carti eu titlul Limbo Mihali shi-altsa u scoasi revista strii-allsheascii, editsii-ndreapta di Lillcea-a Pindului. Puiziili-a lui fura Dina Cuvata, publicata di "Unia ti publicati tu revistili-a chirolui rna sh-tu Culture-a Armanjlor dit Machidunii", tuti Antologhiili-a literaturaljei arm aBiblioteca Natsionala Armaneasca neasca Tache Papahagi lj-publica-nda"Constantin Belemace", Coleetsia uua puizii tu-una carti deadun shi cu-al "Velo", Scopia, 1998, eu ucazea-a 90- Zieu Araia. Luera multo chiro ea fenlor di..anji di moartea-a lui. tier, loa ciuflichi mari tu Rumanii sh-li Iucra agricultura. Cornunishtsalji al . bagara-ahapsi ea elementu burghezescu. Burac, Ioryt (~e~. XI~), Po~ p~p~.- Multi di puiziili-a lui s-chirura, rna tihea Jar, protlu-a curi lj-si publica una PUlZ]) . s-featsi ell Ia interventsiea-al Dina nainti di-atseali J 4-al M. Nicolescu.
I

Boiagi, MilraU G. (1780~ 1842)

C:

I

14

Scriitori Armiineslltsa

,

Cuvata la poetlu Ianachi Zeana, shi la Teja Paris, s-afla un caet eu multi di puiziili-a lui, eari Editura Cartea Aromfinli) anlu-aestu, 2000, lj-li publica tuti puiziili-a lui tu una carti eu titlul Diacasii.

I

I

(1920-1995) Gramatic, traducator, lexicograf shi publitsistu-armanescu. Easti faptu pi Caloir, Cutuli (1921-1943) Poet data di 20 di Yinar tu-anlu 1920, tu armanescu shi-al umtstor ti real izarea-a casahiclu-armanescu Avdela, aza sum vecljiului yis a Armanjlor ti-un Stat ocupatsiea gartseasca shi muri pi data di Armiinescu. Easti faptu tu-anlu 1921 tu hoara-arrnaneasca Perivoli aza sum 17 di Lunar tu-anlu 1995, tu disabalu Freiburg, tu Ghirmanii. Sculii-nvitsa ocupatsiea gartseasca. Muri, vatamat di lanina, deapoaea Ia Litseili di Grebini geandarmadzlji gartseshtsa tu mintishi Samna shi Facultatea ti Literatura turli-a Defturlui polim din lumi, Saruna shi Filosofii u-ahurhi nainti di polim pi 12 di Mai anlu 1942. Sculii primaraBucureshti a diploma-u 10 tash tn-anlu armaneasca anvitsa tu hoara-a lui 1947. S-alumta ca voluntar tu Defturlu ghirnnaziu bitisi Ianina shi Litseulu lupolim din lurni iu fu shi pliguit, Luera ahurhi Grebini, rna di ispetea-a Polimlui ca profesor di lirnba rumancasca pit s-muta-n Saruna. Tu-anlu 1940, primcasabadzl]: Jimbolia, Reshitsa, Timi- veara, ell tuts alantsa di la sculii fu dus shoara. Dit Rumanii fudzi tu Gartsi: sh- tu exil. Tu-anlu 194] lj-silighira shi 5di-aclo tu casabalu Freiburg, tu-anlu dutsea la sculii, Atselji eara tuts di diti 1969. Ari tradusa pi-armaneashti di: 20 di-anji, shi 180 la numir. Tu-an 1u Octavian Goga, Lucian Blaga, Mihail J 942 cu-altsa sots adrara una cetaSadoveanu, Fratslji Grimm, Todi Zuca armaneasca ta s-alumta cu-andartsalji (di pi gartseashti), Costa Kristali, loryi ta s-u-apura Armanamea. Lji-acstsara, Exarhu, Alphonse Daudet Edgar Allan una parei di elji. shi-Iji dusira-n Saruna. Poe, Heinrich Heine. Li publica Aclo. cara rurf sa-Iji cafta pashaporta, Cutuli u scoasi prota-aravola, Liturghiea a tsilui ditu siti parintilui a nostru loan Gura di MaIama Andartsalji -8 pareara shi trapsira di lu-agudi ra. La sahatea trei, ti mirindi, pi Arhiepiscoplu di Constantinopoie, Societatea Culturalii Balcania, Paris 12 di Iai rnuri. Puiziili-a lui furs-asca1967 (ill nu shi-u baga numa), L Slavici, pati di sotslji-a lui, agiumsira la Gogu Nuveli, 1969; Puizii aleapti di Blaga, M. Teguiani, cari deapoaea ban a Bucu1972, N. Batzaria, Paravulii 1973~ reshti shi prin Cociu lombur agiumsirf Proz9 universals, Ed. Avdela, Frei- pana di Pa cal Marcu Prezidentul a Sutsatal jei "Perivoli" sh i Ij-]i publica, burg, ] 992. Li publica paturli Vangbeljlu dupa Marcu, 1984; tu Zborlu a ' una parti di eali tu-una carti eu titlul Nostru publica multi di pasmili-a CaetJu-a meu Big Indian, N.Y., 1990.
15

Caciuperi, Apostol

Fratslor Grimm shi Nirulu Testamentu (dupa moarti) Bucureshti, ] 996; Ij-si publica dupa moartea-a lui shi un Dictsionar rumanescu-armanescu, dupa Dictsionarlu-al T. Papahagi, Bucureshti. Lji-armasira tu manuseris Costache Negrutzi Nuveli un Manual Sbcolar di Gramatiea Armaneasc3.

Seriitor; Armiiue!J'htsl;

Teodor (! 879-1953) Academicean rumanescu hi lingvistuarmanescu shi rurnanescu, S-featsi pi data di 15 di-Apriir, anlu 1879~ Parleap, aza Republ ica Machedoniea shi muri pi data di I di Yizrnaciunji, antu 1953, Bucureshti, tu rumanii. Sculii primaranvitsa Parleap, Litseulu-l bitisi Bucureshti, a stud iii i universitari ttl disabillu Leipzig, tu Ghirmsmi, la profesorlj i Karl Brugmann Gustav Weigand, etc. Aclotsi-I deadi shi doctoratlu C~I teza: Suflxele nominate ill dlalecud aromdn, tu-anlu 1907. Luera un chiro ca asistentu-al Gustav Weigand. Tu-anlu 1909 vini tu Machidunii, shi lucra ca profesor shi director a Litseului comertsial din Saruna, shi ea aza slim ocupatsiea gartseasca, Fu-aleptu di Univer itatea di Cluj 1919 tu Rumanii, ca lector ti dialectul arrnanescu. Dotsentu s-featsi tu-anlu 19_4 ti Diale tolozhii alcanica rumaneasca h-ti Lin ...\ i n a ghenerala, Fu bagat hi lucra ca Director ti Dictsionarlu-a limbaljei rurnanea ca. Fu-aleptu ea membru-a Academiiljei rumaneasca, u-anlu 1936. Tu-anlu 1937 tricu la Universitatea di Bucureshti, u loclu-al luliu Valaori (shi el Arman). Liari publicata studiili shi cartsali: Reponse critiq ue au Dictionaire d'ethimologie koutzovalaque di Constnn tin Nicolaidi, Sanma, 1907, tu cari Ij-li freadzi tuti minciunjli-a tsilui; deapoaea MegLenoromanii, ttl trei volumi (I. Istoria si graiullor; 2. Literatura populara la Meglenorornanii; 3. Dictionar Meglenoroman) publicati Bucureshti antri-anjlji 1925-1935; Studiu din viata romanilor din sudul Duaaril shi Romanii nomazi, rev. Dacoromiinia, Cluj, 1926; Saracatsans un tribu nomade grecque, Paris, tu

Car klan ,

dauua volumi, 1925-1926; Fal'serotii, studiu Iingvistic asupra romanilor din Albania, Bue. 1931' Daniil MoscopoJeanu, tu Inchinare lui Nicolae Iorga, 10 1-107 Cluj, 1931; Aromanii. Dialectul aromau. Studiu lingvistic, Buc., 1932; Un lexique macedo-roumain en cinq langues de 1821, tu Langue et Literature. Academie Roumaine, Bulletin de la Section Litteraire Buc., 1940, 1941, 1943, 1946. Toponimie macedoromana~ Dictionarul toponimic amman: Romanitatea balcanica, Buc., 1946 etc. Scriitor shi profesor armanescu. S-featsi pi data tu-anlu 1872, Veria shi muri pi data di 6 di Xumedru 1936, Saruna, aza sum OCUpatsiea gartseasca. Sell Iii-nvitsa tu casabalu iu s-afla shi Litseulu di Bituli sh-deapoaea Facultatea ti Literature shi Filosofii di Bucureshti, Luera ca dascal la Ghimnaziulu di Janina, deapoaea Ja Litseulu di Grebini sh-tu soni la Litseulu di Saruna. Angrapsi mash eatru, cari fu giucat di ficiorlji Ja sculiili-armaneshtsa di Janina, Grebini, Veryea shi Saruna. Ca una carti dauli piesi fura publican tu revista Zborlu a No tru di Freiburg, tu-anjlji 1985-86, a deapoaea shi ca carti di Ed. Cartea Aromiin«; tu-anlu 1993, sum titlul Pirusheana shi Furlll. (1939) Lingvistu rumanescu shi-armanescu shi istoricean a culturaljei armaneasca Easti faptu pi data di 10 di Sumedru tuanlu 1939, Bucureshti. Tuti gradili di sculii li-nvitsa Bucureshti. Luera ca

Carafoli, Tuliu (1872-1936)

I

Carageani,

Gheorghe

----------~-------16

a istentu shi tuti grad iii pana di profesor universitar. Dit anlu 1976 lucreadza ca profesor di 1imba rurnaneascf la Facultatea ti shriintsa polititsi di la Univer uatea "La Sapienza" di Roma, u Italii. Li-ari publicara cartsali shi studiili ti limba shi cultura-armaneasca: La subordinazione circomstanziale lpotattica nella frase del dialetto aromeno (macedoromeno], Napoli, 1982; Una rninoranza dimenticata: gli . romeni (Macedoromeni), tu Annal! Iell'Lnstituto Universitario Orientale Sezione Romanza, XXXV, 1993, \Japoli, pp. 52-72- Sulla sopravvivenza e la vita lita dell 'a 1'0 meno, tu niv ersita degli STudio Udine 1988' crittori aromeni (macedoromcni): quale litteratura, q uale futu ro? tu Litterature di Frontiera - Literaturs Frontalieres, Anno I Ill'. 2, lugliodicembre, 1991 ~ pp. 131-\53; minescu si Aromanii, hi Luceafaru! erie noua - miercuri I aprilie, 1990, p.8-9, 14; Gli aromeni e la questione arornena nei documenti dell'archivio torico diplomatico tiel Mlnlstero degli Affari esteri italiano (1.8911916) tu Storia contentporanea, XVrII, -.ottobre J 987, pp. 929-1007 shi XXII +, agosto 1991 pp. 633-662; Studii - romane Ed. Fundatiei Culturale Romane, Buc., 1999 (ell tuti tatiili di carna-nsus, mash adrati pi rumaneashti
i-autorlu sh-cu-un Protuzbor di

---

SCf'iitOl'i A mU;/I(!\'I!;r{i

:'\icolae-Serban

Tanasoca).

(1840-1921) Academ icean, fi lolog, folcloristu, traducator sh i profesor ru manescu shi .storicean armanescu. Sfeatsi pi data di , I di Shcurtu tu-anlu 1840, tu casabiclu-armanescu Avdela, aza sum ocupat-

Caragiani,

Oani

siea gartseasca shi muri pi data dj 13 di I Vinal', tu-anlu 1921, Iashi, tu Rumanii. Sculii-nvitsa acasa, Avdela shi Damashi, iu-arna taifa-a lui cari eara mari celnits shi carvanari, Cli dascalji paltits rna rnultsalji di pi la sculiili di Ianina. Deapoaea-nvitsa la ghimnaziulu din eli uta, iu dascal lj-eara Apostol Margarit. Cu rna h 16 d i-anj i sa-ngrapsi la Facultatea ti filologhii, di-Atina, ma barabar ell filologhiea-adara xitaseri shdit istu riea-armaneasca, ti d izvalearea-a damaraljei armaneasca-a Armatuladzlor cari lI-a ea coasa-n cap Revolutsiea dit anlu 1821, a cari Iii fu furata di Gretslji Fanariots. U-av u tiheaca sa-lji veada shi s-faca moubeti cu mult a:lji diArmatuladzlji, shi elji lj-li spusira tuti criparli tsi li pat ara di furlji Grets. Dicara sh-Ii bitisi tudiili, -dusi Bucureshti tu rumanii. Bucureshti sfeatsi oaspi bun ell cornpatriotslj i-a lu i: Zisu sideri, frat 1ji Gaga cari Iji shtea di ma ninti, di Clisura Dan Vasili di Nevesca fratslji Zappa, shi-altsa, Oi Bucureshti s-dusi lashi, ea profesor la un Litseu. Ia hi publica multi tradutseri dit limba gartseasca clasica rna h-dit folclorlu gartsescu shi-arrnane cu. 'Colaboreadza la re i tili Albina Pindului. RomoHuI, etc. Lj-tricu tu III inti ti-un tat arm an cu. h-ti-ats I lueru sdu i pit Te alii hi E ir. iu zbura ell tuti capitl i-a rman .lor. 0 parti la unaa unari ascumra di Preveza, tu Epir ill zbura po tol argarit shi cafta ca smuta contra-a alicheariljei a Tesaliiljei di art iea. u-anlu 1880 Oa11i Caragian i tricu tu Italii ta s-matrea ca naca-l tradzi di partes-a Armanjlor premierlu Crispi. Caragiani patu di-l trapsi di partea-a rmanjlor nipo-su-al crispi, avucatlu shi publitsistul Anton Crispi can teasi una campanii tu gazeta
17

Scriuon Armtiueshtsa

Un dodecalog al Aromiiniior, (pi trei limbi), Constantsa, 1996; Dictslonar Macedonia si poesia lor poporakl" tu aromdn (Macedo-Vlah), DIARO, Ed. Cercetari de Lingvistica, 2 (1868- Enciclopedica, Buc .. 1997 ..Ti creatsiea1869). U publica cartea Studii istorice a ljei lingvistica shi literara, ti-anlu asup.ra romanilor .dil) Peninsula 1998, Ij-si deadi premiulu "Teohar Mi~ Balcanic.a Bucuresti, 1929. J parti (di hadasi:" di Fundatsiea "Andrei Shagu
Reforma shi L'ltaJie (pi frantseashti), AI publica studiulu f'Ronliin.ii din
w

Pericle Papahagi) shi partea II, tu-anlu 194] Bucureshti

na" di Constantsa

Caraiscu, Cola (1911-1969) Poet Caraglu-Mariotseanu, Matilda armanescu. Easti faptu pi data di 9 di (1927) Lingvistu shi-academic rums- Y inar ani u 1911 tu casaba Iu Veryea, aza nescu, poet armanescu, Easti fapta pi sum ocupatsiea gartseasca, shi muri pi data di 20 di Lunar anlu 1927 tu hoara- data di 20 di Martsu anlu 1969, armaneascs Hrupishti, aza sum ocupat- Constantsa, tu Rumanii, Sculii prirnarasiea gibiseasdi. Baneadza,ca pension- nv itsa Veryea, deapoaea-n Saruna-l ara Bucureshti, Nica dit anlu 1928 bitisi Litseulu comertsial shi Bucureshti-u bitisi Facultatea ti parintsalji a ljei s-mutara tu Rumanii. Sculiea primara u-nvitsa Silistra, a Literatura shi Filosofii. Tu-anlu 1937 Litseu anvitsa tu disabadziji Silistra, lucra la Ministerlu ti-agricultura,a dit Baeau shi Ploieshti. Facultatea ti liter- anlu 1948 sh-pana di pensii lucra la atura·il bitisi Bucureshti. Armasi s- Banca di Constantsa Nu-ari-ngrapsita lucreadza la Facultati shi tu-anlu 1967 rnultu, Puiziili-a lui Ij-fura publicati tu sh-deadi doctoratllu di filologhii. Li tuti revistili tsi inshira tu-anjlji dit soni, tricu tuti gradili di cadru didactic uni- a fura bagati sh-tu niscantili-Antologhii a puiziiljei armaneasca, Tuti puiziili tuversitar, pana di profesor shi-academic, Nu easti cu chischinipsiti idei ca desi un lee Ij-fura publicati tu Rivista di Limba-armaneasca easti una Limbs- , Litiraturii shi Studii Armiini, Anlu 3, ahoryea di-atsea valahuteasca. Ari pub- Numir J (Tom V), dit Apriir 1996, di iu licata multi cartsa di spetsialitatea-a ljei fu publicat shi-un separat, ca soi di carti, di filolog, di cari noi va li-adutsem eu titlul di Iconll urmdneshti, aminti: Liturgier aromiillesc. (Un 1n(1Il- Constantsa, (998. uscris inedit), Editura Acad., Buc.

1962; Compendiu de diaiectologie romana (Norfl:..slti-Sud~(lundreanii)~ Ed. Stiintifica si enciclopedica, Buc., 1975; Fonomortologie aromana: St"dill de dialeaologle structuralii, Ed. Acad , RSR, Buc., 1968;. Di nuntru shdi nafoara,.

Canea Rom

puiziili-a ljei

an

gramofon. iu

(1882-1965) Profesor shi folcloristu-armanescu shi , rumanescu S-featsi tu meslu Sumedru, tu-anlu 1882 tu casebalu-arrnanescu Veryea, aza sum ocupatsii gartseasca, Still"!; arnuineshti, Ed. shi muri pi data di 30 di Sumedru, tueased, Buc., 1994; (Cu anlu 1965, tu casabatu Cluj, tll Rumanii, fu scos shi-una placa di Seulii primara-nvitsa Veryea shi ea sh-ll dghiva.si puiziili); Litseulu di Bituli. Conservatorlu-l featsi
1

Caranica,

Iancu

18

Scriilori ArmiilleS/IISii

Bucureshti Luera ca profesor ti muzica la Litseulu di Bituli iu fu shi dirijorlu-a Corlui di la Basearica-armaneasca, iu tradusi shi multi texti basericheshtsa piarmaneashti. Tu-a lui ehiro s-adra shi fanfara-a Litseului di Bituli, eu instrumentili dati di chihaelu Caragea di Sufii, sh-pi cari-ngrapsea Donatsiunea Caragea shi nurna-a lui lj-si-adutseaaminti tu dintarli dit basearica. aduna shi melografie multi cantits armaneshtsa di cari publica una carti, 130 di melodl! populari-armlilleshtsii, editsiia Academiiliei Rumdneascii, Bue., 1937. Dicara sa-ncljisi Litseulu di Bituli fudzi tu Rumanii shi nu mata lucra tiArmanjlji,

rches sur /'itlentite d'unii etnie" ('fArmiinilji: Xitfiser; Ii idemitatea-e unaliei
etnii"), lucrari di 500 di

tu easab,llu-armanescu Veryea, aza sum ocupatsiea gartseasea shi muri pi 1 di Yizmaciunji 1991, la Al Patrulea Congres yta Ii'mba shi culturaarmane~lsci, la "Sacred Heart University", tu casabalu Fairfield, CT, SUA. Sculii-nvitsa Custantsa shi Paris, iu eara fudzit ca leghioner (contra-comunistu) rumanescu dit anIu 1949. Luera bana-lji tuta ca iatru-veterinar, Dicara inshi tu pensii, Ia Facultatea ti literaturf shi shtiintsa umani di la Universite de Fransche-Comte, Bezancon, tu Frsntsii pi data di 28 di Cirishear 1990 u-apura teza di doctorat "Les Aroumains: Reche-

Caranica, Nicu (1924-1991) Tstoric ti-Arman j Ij i. Easti faptu tu-anlu 1924

1

1920, tu hoara-armaneasca Doleani ninga Veryea, aza sum ocupatsiea gartseasca, Muri pi data di 12 di Mai 1999, Bucureshti. Sculiea primara-n bitisi tu hoara iu s-afla, Litseulu-l featsi Bazargic shi Constantsa. Bitisi Facultatea di economii di Bucureshti a tu idyiul chiro featsi studii sh-la Facultatea di meditsina. Tu mesJu Yinar anlu ]949 shi-n deadi teza di doctorat. Luera ca iatru intemistu la hamanji pana tu meslu Lunar dit anlu 1958 candu fu-acatsata cu literatura-azaptasita di comunishtsalji shi fu giudicata ti 2S di-anji ahapsi rna nu-Iji durnji, ca fu silighita tu-anlu 1964. Tu-ahapsi avu shi-una fitica ti cari suntu-adrati shi multili di puiziili-a ljei, cari fura-ngrapsiti ttl minti shdicara inshi di-ahapsi sh-pi carti shiatsea cum atseali pi limba-armaneasca ashitsi shi-atseali pi limba rumaneasca, Atseali pi limba-armaneasca lj-fura publicati tu-una carti ell titlul SciilJteal;; tu colasi (1958-1964), di Editura Cartea Aromfinif, tu-anlu 1998 a atseli pi limba rumaneasca, tu-una carti ell 265 di frandza, eu titlul Luminl pe crucea mea din bezne, tu-anlu )995. Puizii dia ljei fura publicati shi tu revistili "Deshteptarea" d i Bucureshti, "Grailu Armiinescu'' di Scopia, shi-alti,

Carctona. Cola (1914.1992) Poet
i

frandza.

Caranlca-Olariu, Despa (1920 1999) Poeta-armaneasca shi rumaneasca, S-afla pi data di 4 di Lunar anlu

armane ell shi rumanescu, Easti faptu pi data d: 23 di Yinar anlu 1914, tu hoara Horopani. aza urn ocupatsiea gartseasca, 1\1 . pi 19 di Xumedru, tu-anlu 1992, Constantsa, Sculii primara-nvitsa tu hoara-a lui shi-atsea pi gartseashti. Tll ehirolu 1934-1937 bitisi-ndauua clasi secundari-n Oltenitsa, tu Rumanii Multu dghivasi dit literatura gartseasca

----------~-------19

shi rumaneasca, shi-alta

Pu izii pi limba-armaneasca ahurhi multu-amanat, tu iaramati. Publica ttl revistili tsi-ahurhira s-easa dupa-anlu 1984. Cartea Ashteptu soariii U publica pi paradzlji-a lui la Eel. Litera Bucureshti, 1985. ldyea carti fu republicata sh-di Editura Cartea Ammana, condu a di 0-1 Tiberiu Cunia, tu-anlu 1991.Cu puizii pi limba rurnaneasca debuteadza tu-anlu 1936 tu rev ista rumaneasca "Cele trei crishuri ", tu-anlu 1937 publica puizii pi-armaneashti tu revista "Dimdndarea" tu-anlu 1939 ttl revista "Familia" ma sh-tu publicatsiili di Bazargic: "Buciumul ", "Dobrogea de Sud' . Svalumta tu Defturlu polim din lumi ma dupa polim ca anticomun istu ari durn j ita sh i-ahapsi, 1ara-u 10 eu publ iearea pit re -j ti Cu carti pi limbs rumaneasca h-fatsi debutlu ell cartea Lampadoforie la Ed. Correa Romiineascii. BlI ureshti. 1972 _ La id ea editura li-fura pubJi ati hi cartsal i: Liin« de aur 19 ~ : Jllscripl..,U rupestre 1981). La Ed. Litera u pubIica, pi paradzlji-a lui. cart a Arbori. 1989. Dupa moan a-a I i. Ij-fu publi-I caUi cartea Memorii ghetsimatit i. Ed. Ex Ponto Constantsa 2000. Cavallioti, Teodor Anastasi (17101789) Profesor, carturar shi publitsistuarmanescu. S-featsi ca pi la anlu 17)0. Moscopoli, shi muri pi 11 di-Agustu tuanlu 1789, la manastirlu Prodromlu, Moscopoli, Erusalirnlu-arrnanescu aza sum ocupatsii-arbisheasca, Sculii-n itsa
tll colegilu di Moscopoli shi la colegilu

nu-nvitsa,

vara mari

Scnitori AJ'lJuil1l.'shl.wi

sculii

mii di Moscopoli tu tsi functsii s-dusi pit Italii, Ghermaniea sh-ma multu shidzu la coioniea-armaneasca di Vinitsii. u-anlu 1770 u publicacartea Pmtopiria (Protunvitsatura) ill baga 1170 di

zboara-armaneshtsa, ti tsi s-Iugursea hti hi Protlu Dictsionar Armiinescu. Tu Tipografiea di Moscopoli publica cartsa pi gartseashti, machiduneashti rua sh-piarmaueashti, di manuscrisili-armaneshtsa-al Ia-Nauni di Oharda, cartsf cari-aza s-lugursescu ti chiruti, a eali suntua cumti. Cultlu-al la-Nauni al mutansus shi el shi-avea-acatsata zarrsiuji buni la-Armanjlji, di tsi ispeti shi fuarsa Moscopo\ea di partea-a Gretslor Fanariots di la Patriarhiea dimuneasca din Poli. Cdndroveanu, Hristu (Paticina, /lmcu)(1928) Scriitor (armanescu shi rumanescu) critic Iiterar I'll manescu, traducator (armanescu), publitsistu (armanescu shi rurnanescu). Sfeatsi pi data d i 5 di Shcurtu tu-an lu 1928 tu hcara Babuc tu Cadrilater, tora ttl argarii, Paranuma-arrnaneasca lji-u Costica, rna Candroveanu shi 10 dupa hoara Candruva aza sum ocupatsi i garteasca. di ill Ij-si tradzea parintsalj: ClIat ea vru di s-featsi cama mari Ruman ca Costica vrea-l canushtea tut tu chirolu-acomunishtsalor,
CLI

cari el ghini s-

di Ianina. Li studie ghini Filosofiea, Loghica Fizica, Metafizica shi Filologhiea. Fu Rector a Nauudliei Acade-

acachisea. Sculiea primara-u bitisi tu hoara Gheneral Praporgescu Litseulu lu-ahurhi Silistra, rna-nvitsa hi pit altsa ca abadz rurnaneshtsa, Facultatea di Filologhii-u bitisi Bucureshti, Luera ca dascal pit hori, profesor Ploeshti, Redactor di revisti a dit anlu 1974 palla tsi inshi tll pensii eara redactor-shef a revistaljei Livres roumains. Pi limba-

Saiitor! Al'mtille.Y/ltsti

annaneasca (cari el nu-u pricanoashti tialta: limba 111a mash ti-un dialectu-a limbaljei rumaneasca shi-Armanjlji suntu Mucanji shi nu una-alta mileti) li-ari publ ieata-aesti cartst; Antologltii-« lirieli/iei armitneascii, Ed. Eniinescu, Buc., 1975; Antologhli-a prozril;ei arnuineascii Ed. Univers. Buc., 1977; Nihtuiz, Buc., 1980; Un secul di puiziiarmiineascii; (tu colaborari), Ed. Carte a Romaneasca, Buc .. 1985~ Pirmifi di nienl/uid'l.mm Buc., 1997. Ari publicata shi multi du1sa pi limba rumaneasca a d it anlu 1990 sh i-ucoa li editeadza revisti Ii Dishtiptarea sh i Dimiindarea cu cari fatsi propaganda rumaneasca pi la-Arrnanj Ij i dit Balcan shi-lj i angiurf tuts cari lugursescu ca Armsnjlji suntu Ulla-alta mileti shi limba-armaneasca easti una-alta limbs hi nu, cum va el dialectu-a limbaljei rumaneasca, Ti-anlu 2000 easti laureatlu-a premiului "Teohar Mihadash" t i-l da Fundatsia "Andrei Shaguna" di Constantsa. Crls/terica, Ani (1974) Poet annanescu. Easti fapta pi data di 29 dipriir, tu-anlu 1974, tu hoara Cogealac, ninga Custantsa tu Rumanii. Sculii primara-nvitsa tu hoara ill s-featsi, Bitisi, tu-anlu 1995, Coleghiulu Pedagoghic "Constantin Bratescu'' di Custantsa. Oit anlu 1995 lucreadza ca dasdilitsa tu idyea sculii iu-nvitsa shi ea. Piningaatsea tsi easti dascalitsa deadun shieu colega-a ljei Zoitsa Mihai lucreadza shi eu ficiorlj i-armaneshtsa shi-u cumandarsescu pareia "Armdnii di viiI' chiro ", cu cad parei s-prezentara di daUlla ori la Festivalu "Piirinteasca Dimiinduri' tsiI organizeadza Fundatsiea "Andrei

Shaguna ", rna hi tu casabiclu Techirghiol tu casabafu Mihai Kogalniceanu shi Tulcea, Puizii pi-armsneashti sh-pi valahuteashti ahurhi sa-ngrapseasca dit anlu 1992. Ari publicata pLl izi i tu Rev. "Grailu Armdnescu" di Scopia, etc. Ari , unacarti-ntreaga di vara 100 di puizii, ti cari s-alamaseashti s-u publ ica.
I

Ceara Ilie A. (1923) Poet, prozator shi traducator armane CLI. S-afhl pi 15 di Shcurtu tu-anlu 1923 tu hoara-arrnanea ca Xiroli adi, aza slim ocupatsiea gartseasca. Bsneadza ea pensionar tu casabalu Dej, ttl Rumanii. asti nipot di frati-a poetlui 100yi Ceara. culii primara sh i ghim nazi i-nvitsa tu casabiclu Cavarna. Svalumta tu defturlu polirn din lumi Dupd polirn lucra Mangalia ur casabic ningf Constantsa sh-tu-anlu 1952 fu rnutat di zorlea shi dus tu casabitiu Dej, iu lucra tu cornertsii. Piarrnaneashti 10 sa-ngrapseasca dupa tsi inshi tu pensii. Prota-ngrapsi proza, cari , lj-fu publican tu "Friindza Vlaha" shcarna multa tu Revista "Zborlu-a Nostru" di Freiburg, ttl Ghirmanii COIldus di D-I Vasili Barba, a deapoaeangraps: shi puizii, cari Ij-si publicara tu Revi tili "De hieptareu", "Dimiindarea ". "Bmw Amuinea elf" Rivista di I Litiraturii hi tudii Armiini, etc. Creatsiea-al Ilie Ceara Ij-fu publicata di Editura Cartee Aromiinii, shi-atsea: Nih if a tumari. proza shell rta) 1991 ; Aharistul roman) 1997. Di tradutserli tsi li-ari-adrata Ij-si publica, Marcu Beza, Doda, 1998' Justin Tambozi (all colaborari). Emlnescu (aromdn/ronuin) 2000, etc. Ed, Cartea Aromana IjI publica tradutsirea-a romanlui Locurli a fantanjlor di Teohar Mihadash. La

21

Salitot! Armiillesl,/sB

Editura Cartea Atomiinii ashteapta pubtradutserlor: Shakespeare, Macbet: Teohar Mihadash cu dauMi licarea-a

rornani shi romanlu-a lui Singur pi calea-« baniit;ei. Ceara, lory; (1881-1939) Poet shi prozator, dascal shi-armatol armsnescu,

Prota-ahurhi sa-ngrapseasca PUiZIl pi limba valahuteasca, rna nu-ari publicata una carti. Puizii shi proza-ahurhi sangrapseasca dicara inshi tu pensii. Di puiziili shi proza-a lui fura publicati tu Rev. "Grailu Armiinescu ", "Bana Armiineascii", "Rivista di Litiraturii shi Studii armdni", "Deshteptarea", etc. Debutfu literar al featsi la "Unia ti cul-

puizii lj-si hirnra

Easti faptu tu hoara Xirolivadi, ninga Veryea, aza sum ocupatsiea gartseascs, pi data di 18 di xumedru, anJu 1880 shi muri pi 4 di-Apriir, anlu 1939, tu easabalu Cavama, aza ttl Vargarii iu el lucra ca dascal. Sculii-nvitsa tu hoara iu s-featsi, Litseulu di Bituli. Ahurhi studii la Facultatea ti Literatura di Bucureshti, rna nu-u bitisi di ispetea-a neagiundziriljei, Luera ea dascal tu hoara Criva Palanca, tu Gartsii, a dupa-anlu 1906 luera Veryea. Puiziili !j-fura publicati tu tuti revistili-a chirolui di la "Lumina" di Bituli 1903-1908) shi-ncoa, tu tuti Antologhiili-a puiziilj i. rna niea nu-ari una carti pi numa-a lui. Tuti ca tili ell

turd-a Armiin;lor dit Machidunii ", tu Biblioteca Natsionalii Armdneascii "Constantin Belemace ", Colectsia .,Vela ", cu titiul Grealili dziili (24 d i soneti), Scopia, 2000, a tu idyiul chiro

lj-si publica carti ell puizii shi proza shi di Editura Cartea Aromanii, eu titlul Versur; sl,; lslur;; SJICUlli, Constantsa, 2000. Tradutseri a lui fma publicati tu cartea Justin Tambozi ... , Eminescu: AromfinlRomiin, Constantsa, 2000. Uari publicata shi eartea Puiz;; Irli tiniiea-al Eminescu, Ed. Cartea Aromana, Constantsa, 200 I. Ciotti, Dumnru (l882~1967?) Poet pi limba meglenita, mari-activistu ti dishtiptarea natsionala-a Meglenitslor ca-Armanji, Publitsistu cari s-alumta ti. rmanjlji colonishtsa tu Cadrilater shdeapoaea tu dobrugea rumaneasca. Ari publicata multi statii pi-aesta tematica, Nu shtim nitsi candu-ari muritii.

Prot1u p lim din lurni, ell tsi literatura-armaneasca multu
tu

urfmipsi. lara, cati fura publicati suntuadunati la Editura Cariea Aromiinii, shdi baia chiro ashteapta publican. Un chiro s-alumta shi ca Armatol sh-fu shi capidan di ceta, ta s-lji-apura Armanjlj! di terorlu shi vatamarli-a andartsalor gartseshtsa, cari lu-avea scoplu ca sa-lji faea Grets ArmanjJji.

Ceara, Vietor (1933) Poet, prozator Pleasa, aza slim ocupatsiea arbisheasca shi traducator armanescu. Easti faptu pi Baneadza: tu-Amirichii. Sculii primaradata di 28 di Martsu, anlu 1933 tu nvitsa tu hoara-a lui, Ia Litseulu di
casavalu Cavarna dit Vargarii, atumtsea tu Rumanii. sculiea primara-u featsi tu casabiclu M. Kogalniceanu, Iitseulu-l bitisi Bueureshti shi universitatea Iashi.
22

Co/imitra, COllstantin (/912-2001) Poet shi traducator armanescu, S-afla pi data di 20 di Martsu anlu 1912, tu hoara

la Facultatea ti economii, rna nu-u bitisi, Dit Rumanii fudzi tu-Amirichii. Muri pi data di 14 di Silistra, Sa-ngrapsi

Saruna a deapoaea trieu ]a Litseulu di

Scriitor! Armiineslltsii

Shcurtu 2001.. Tu-anlu 1982 shi scoasi Armanjlji ca Gazeta Macedoniei pi hargili-a lui una carti cu puizii arma- Peninsula Balcanica, rna shi tu neshtsa, Primveri ell soari. Ari publi- Macedonia. Friitsiliea, Lumina. Picam nica shi-una carti eu puizii Sic arrnaneashti nu-ari multu-ngrapsita rna transit mandi; Ed. "Dimiindarea shi-atsea tsi u-ngrapsi nu-i adunata tuPiirinteascii", Bucureshti, 1997, shi-un .una carti. Pi valahuteashti an publican: ca soi di studiu ti Farshirotslji. Puiziili- Amintiri din Macedonia, Bue.· a lui suntu pub Iicati sh-tu revistili-armaAnticllitati si monumente romane in neshtsa tsi s-publica tu-anjlji dit soni ma Tutela Bucureshti 1902; Spre sh-tu niscantili-Antologhii di puizii- Albania. Impresii, obiceiuri, moravuri, armaneasca. Easti vartos ligat di liniea 1905· Vocabular romiin-btdgar-turc, etl nu-ari limba-armaneasca, maeasti1916' Haiducii Pi"duiui (roman d it un diaJectu-a limbalje: valahuteasca sh- bana-a Armanjlor) Buc, 1937, (tsi-i nu-u pricanoashti shi-abetseda-armatradus di D-I lie A. Ceara shi-ashteapneasca. ta publicari la Ed. Cartea AromaI/o, condusa di 0-1 Tiberius Cunia); 0 drama in muntii Macedolliei (roman); Colontea. Ilie (1943) Poet shi proza- Nuvele, Buc. 1940· D. 1. Popovici 0 tor armanescu dit Arbinishii. Easti faptu Cincarima tradutsiri pi valahuteashti, tu-anlu 1943 tu hoara Andon Poci ninga Bucureshti, 1934. Publicat shi tu cartea casabaJu Ghirucastru. Ari bi.risita mash Gramusteo-a noos/if miiratii, Uniea ti litseu di ispetea ca. nu lj-si didea s-duca ulturd-a Armiinilor dit Machidunii, ma-nsus eu sculiea, cara eara Arman. 1997. Tu rev. Zborlu a Nostru, Nr. 1Puizii shi proza-armaneasca publica 2/2000, vidzum ca Ia d- [ Barba s-afla un dupa cadearea-a dictaturaljei comunista manuseris di puizii pi-armaneashti, tsi dit Arbinishii, tu tuti revistili-armavor caftari shi publicari. neshtsa dit aeshtsa vara dzaz di-anji dit soni. Nai rna marea parti di puiziili shi Cosmu, Constantin I. (1866-1914) proza-a lui Ij-fura publicati tu Rivista di Poet profesor shi publitsi tu-armanesLitiralura shi Studii Armiini, Anlu 33 Nr. 1, Tom V, Apriir 1996. Carti eu ere- cu. Easti faptu tu-an lu 1866 tu hoara atsiili-al Colonjea lj-fu publicata sh-di Gopishi, ninga Bituli. hi-ashi cum Fundatsiea "Dimiindarea Pdrimeascii' aflarn pi-una cart' i s-afla la Biblioteea di Bucureshti. i u-ari D-l 'asi i Barba, Freiburg, safla ca muri tu-anlu 1914. Easti-ngrupat tu groapa tsi s-afla Bituli. Sculii-ariConstante, Constantin (1 880-1964) nvitsata Gopishi Bituli shi Bucureshti. Scriitor shi publitsistu (armanescu shi Luera ca profesor la Litseulu di Bituli, rurnanescu), diplomat rumanescu. Easti ma fu shi Director a Revis aijei Lumina" shi fondator shi Director a faptu pi 3 di Martsu 1880 Crushuva. Muri pi data di 3 di Lunar 1964, gazetaljei "Romiinul de fa Pind" B ucureshti. Sculii-nv itsa Scopia shi (1904). Ari publicata: Po es ii Bituli. Studii Bucureshti. AngrApsi tu Aromiineshti Bucureshti 1893 (tsi revistili-armaneshtsa shi-atseali ti- easti prota carti eu puizii-armaneasca); ----------~--------23

Scriitori , Imuill('.~h{,iI

Shcoal« veclie iea Dascalu Sbuta, ' tricu Canada di iu dusi ca profesor uni Bucureshti 1902; L(illdzitllu ne/tint/zid I versitar Syracuse tu statlu New Yorku shi Scljiltciul de Molier, Bueureshti Ca spetsialistu di matematica statis 1902; (Dauf cartsa ell Teatru, ripubli- I ticheasca 10 parti shi organize mult cati di Editura Cartea arornana, Teatru, Congresi Internatsional I, malj-fura dat Constantsa, 1996); Dimarie Cosacovici shi multu mari premii internatsionali sill Aromdnismu! (Extras dit Analele Tiberius Cunia 10 parti activa shi tu act, Acaderniei R01113.ne Tom XXV, siuuea-a dishtiprariljei natsionala-a Memoriile sectiunei literare), 1901: Armanjlor. East! un di-atselji tsi u· Basme A ronuineshti (Biblioteca adrara nauua Abetseda armaneasca "Lumina "), Monastir, 1905. (Editsii-a I agiuta shi 10 parti ell referati shi discutdauua di Editura Cartea Aromana): sii la turi Congresili Internatsionah Calendarul A"'nllillfarea", Mouastir, A.1'm17neshtsl1 tsi Ii organiza ULCA di 1910: Biogrllfill Al'lvtitsiitorulni Freiburg, Nai rna marf lucru iu-adra cu : Dimitri Go II Ghianci Cosmescu. BUCH- fondarea-a Edituriiliei Cartea Aroman« reshti, 1912. Ari sh-niea multi studii tu cari publica cama di 60 di cartsa di : folcloritsi shi istoritsi, dit Revista scriitori clasits shi modernji, a dit anlu 'Lumina" shi-altili gazeti cari-ashteap1994 1I fonda sh-dit anlu 1997 easti shi ; tao publicari tu-una carti, Easti protlu Redactor-Shef a Rivistiiliei ti Litiratura cari-agiutr c.a s-hiba giucat protlu shi Studii Aromiini, tsi-u publica eli I Teatru-arrnanescu. Gopi hi. tu-anlu I daulla ori tru-an, pi 1 di-Apriir shi I eli I 1888 rna sh i mari natsiona Iistu sh i- Surnedru cafi-a n. Pana tora-agiums j la ' alumtator ti intrcdutsirea-a limbaljei Tamlu XX. Tu multi numiri publica ea armaneasca tu sculi ili-armaneshtsa suplimenti vecl.j i revisti shi cartsa-arma deadun ell A. C. Bagav. C. aireti, shi- neshtsa Tu-ndauua eli Tomurli publica altsa. multi materiali di folclor, istnrii sh-dit I bana-a Armanjlor, dit Revista "Lumina "" cari inshea Bituli ttl chirolu Cunia, Tiberius (1926) Publitsi tu 1903-1908, cari materiali Tiberius shi traducator armanescu, profesor uni- Cunia Ii tradusi pi-armaneashti, eli cari versitar shi spetsialistu tu statistica- I materiali pot s-hiba: publicati multi cartamerichescu. Easti faptu pi data di 10 di I sa. Tiberius Cunia Iu-adra shi-I publica Yinar anlu ]926, tll casabalu-armanescu I Dictsionarlu .Ruman-Arman (dupa T. Vudena, (iu fen-su Petre Cunia lucra ca Papahagi), 1995 rna shi cartea Bituf dascal armanescu), aza sum ocupatsiea 1997 Un Simpozion tra gsrtseasca. Dupa parintsa s-tradzi di Standardizari a Scriariljei Tarnuva (dupa fen-su) shi ma-saeara di Armaneasca, tsi easti un multo bun Nijopuli, ninga Bituli, Sculii-nvitsa studio a Limbaljei annaueasca. Ti Bazargic, iu s-rnutara parintsaiji a lui. multi di eartsali (Zicu A. Araia) shi Litseu bitisi Constantsa, Facultatea u- Tomurli-a Rivistaljei, Tiberius Cunia ahurh i Bucu reshti sh i-u biti si ttl easti-atsel tsi Ii-adra atseal i ed its ii ica Frantsii, di ispetea ca ca anticomunistu, separati fudzi dit Rurnaaii sh-pit lugoslavii sl1pit ltalii agiumsi tu Frantsii. Di-aclo
I I

I

I

1

24

Su,;(ori Irml;nI.' 'ihtn;

_:____

Custula, Mihuti (1895-1983) Scriitor armanescu di teatru. Easti faptu tu-anlu 1895 tu casabalu Volu. iea vara hoara di-aclotsi.aza sum ocnpatsiea
gartseasca. M uri tu-anlu 1983. tuAm irichii, Tu-aulu 1911 s-dusi tu-

tradutsiri
I

puiziea-al Eminescu, Llltseafirill. Ed. Litera. Bucureshti, 1980 (pi paradzlji-a lui); cartea cu puizii di-a lui eLi titlul Ftmarea-al Dlogen. Ed, Litera, Bucureshti, 1985; di tradutserli-a lui di puiziili-al Eminescu suntu

dit

cu. Easti faptu pi. data di 9 di Lunar, anlu 1952, tu hoara Dubrushana (Oobrosani) ninga Shtip. Patru-anji di sculiea primara Iji-nvitsa HI hoara-a lu .. alantsa CUfOW1, Oani (1912-1992) Poet shi patru ttl hoara Treili hopati (Tri Cesmi) traducator armanescu Easti faptu pi ninga Shtip. Ghimnazii bitisi Shtip shi data eli 13 di Lunar anlu 1919 tu acultatea ti economii Scopia, tu-anlu disahfdLl-armanesctJ Veryea, aza sum : 1978. Luera tu a a eli modli "Astibo' ocuparsiea gartseasca. Muri pi data di . di shtip, a curi li-eara bursier a di pi I di 17 di Ma i an lu 1992 tu casabiclu Yizrnaciunji. anlu 1979 tricu s-lucreadBistritsa Nasaud. tu Rurnanii, Sculiea z§ la Fabrica ti yilii shi cristaluri primsra-nvitsa HI casabalu Veryea, "Sraklarnica' di Scopia. Dit anlu 1995 Lltsculu lu-ahurhi Grebini sh i-I bitisi ttl easti tu lucru la Radiolu Mach idunescu easablclu Targu Muresh, dit Rumanii, - Redact i a ti emisiili pi limbaFacultatea ti literatura shi Filologhii-u armanea ca., Puizii pi limba-annaneasca bitisi Bucureshti, tu-anlu 1944 .. Luera ahurh i sa-ngr-apseasdi nica dit chirolu-a multss-anji ca profesorla Litseili dit studiilor, Scapia. Prota puizii, "Sonia", disabadzlji Nasaud shi Bistritsa. Pi Ij-fu pnblicata tu Rev. "TrCi Armdnam!" limba-armaneasca publica una ca[ti ell tsi.· u publica Iancu Perifan di Parizo
I

Arnirichii la-amintatic shi-aclotsiarrnasi bana-lj i tura. Luera 111 U lti tehn i, ma nai rna mu ltu Jucra ca birbel. TalentuI di scri itor, ica rna ghini dzasa di-adaptor di teatru sh-lu spusi prin adaptarea-a tsintsilor piesi di teatru d iautori gartseshtsa ma adaptarea fu-ahat di mali tsi piesil i ash i cum Ii-adra el, pot s-h iba lugursiti ti cartsa-arruaneshtsa. PiesHi rura giucati tu iamea 19281961, shi paradzlji tsi s-aduna eara ti basearica-armaneasca di Bridgeport. Di-atseali piesi pana tora la Ed. Cartea A ro111ilnii. Ij-fura publicati tu Rivista ti Litiraturil shi Studii Armimi. Golfu, tu Tomlu XII, Vruta-a picurarlui, tu Tomlu XIV shi Haida, tu Tamil! XVI shi-arman nica ti publican Esme shi Evridichi. Ashi cum. na spuni D-I Tiberins Cunia, ari-armasi sh i tsiva pu izi i di-a I Mihal i Custu lao

bagati shi ttl cartea Puizli (arornanoroman), (an co In borsri), Ed. Minerva, Bucureshti, 1985; ari publ icata shi tIna carti ell tradutseri a cartiljei Trei ball/tie aromiine. di Hristu Candroveanu: tuanlu 1998, Editura Carte« AronuflUl, ljiu pub Iica cartea cu pu izi i Ciiruna-a . foamnli.ljfi. Lji-armasi tu manuscris un mari roman, Slim «ambre-« etfiliel, tsi Ill-art D-I Vasile G. Barba shi-ashteapta publican. Pi limba rumaneasca u-ari publicata cartea ell pu izii, Cere vicios, 1945. Arrnasira nipublicati-ndauua manuscnst ell PUlZl] pi limba

rumaneasca Cuvatu, Dina (19.52) Scriitor, traducator, editor shi publitsistu-armanes-

25

Saiitor! Armtiueslrtsli

(biliagva), Ed. Matico Makedonska, "Zborlu-a Nostru ", di Freiburg, Seopia, 1995; 5. Mateia Matevski, Lipa "Fenix ", di Scopia, "Bona Armaneas- (bilingva), Ed. Matiea Makedonska, cii" di Bucureshti, "Grailu Armanescu" 1995; 6. Siimta Liturgllii-a Siimtuiu; di Scopia, "Fratsia" di Tirana, "Desh- ' Oani Gura df Maliimii, As. Arm. teptarea" di Bucureshti. Li-ari pub/i- ~ "Santa Dzurdzu' di Shtip, 1995, calif-aesti cartsii cu puizii, prozii, (01- (bagata sh-pi caseta-audio shi video, c/o, sid manuall: 1. Carabeu, lili' prod. di RTVM); 7. Petru Vulcan, carttbeu, (folclor), Ed. Minerva, Armdna. Ed. Cartea Aromiinli, ConsBucureshti. 1985; 2. Zghic di moarti ,tantsa 1996;8. Carol Voitila, Biisea~ (puizii], Editura Cartea Aromiinii,,' rica, As. Arm. "Santa Dturdzu", Shtip USA, 1989; 3.S(imta umuti(puizii) (pi ]996; 9. Homer llim/a, Ed. Bana dauua limbi). Editsii Independenti, : Armiineascii shi Pronostic SRL, Oharda, 1990; 4. SiirnllillUS{1 (proza Bueureshti, 1997; 10. Cateh ism III a shcurta) Ed Cartea Aromiinli., 1990; 5. criishtinlui ortodox, di Irineu, MitroSiimt(llintuli (una parti pi dauua limbi), , po1it a Moldovaljei shi-a Suceavaljei, Ed. Orient-Occident, Bueureshti, 1993; UCA1Y1,. Scopia, J 997' 1I. Grigor 6. Abetsedar Armdnescu (an colabo- Parlicev, Armatu[aJu, UCAM, Scopia rari), Ed. Sammarina, Constantsa, 1994; ]998; J 2. Radovan P.. Tsvetcovski, 7. SCllmpii-i datla (puizii ti ficiurits, Amans!; (bilingva) Scopia 1998; 13. bagati sh-pi caseta-andio) As.' Firdousi, SItU/,-Name, UCAM, Scopia, Armiin/lor "Santa Dturdzu", Shtip 1999;] 4. Marian Ghiorcev, Burna (bil1996' 8. Voi Al1t1iinji ..Macitldlmils ingva), UCAM, Scopia, 1999; 15.*** (folclor di la-Armanjlji-Gramusteanji di CiinticJ" ..a ashcheril;ei al lger, UCAM, Ovci Pali Republica Macedonia), Scopia, 1999; 16. Meri Nicolova, Cali Ii Vniea ti cuhurii-a Armanilor dit piind~n cipitii, UCAM, Scopia, 2000; Machiduni! (UCAM), Scopia 1998; 9. 17. Baudelaire, Harishea puvrii (bilinPirifall hili dipicurar (puizii ti ficiu- gva) ,UCAM, Scopia, 2000' 18. *** rits), UCAM, Scopia, 1999 shi 10, • Tristanlu ..atsel ZlIr/1I1 (bilingvs) Picumrlu di la Pind, Antologhii-a UCAM, Scopia 2000; 19. Kire pniziiljeiarmaneasca dit sec. XIX shi Nedelcovski, Ciudil (bihngva) UCA.!vl, XX, UCAM, Scopia, 2001. Puizii di-a Scopia, 2000;. 20. *** Iazmatar, lui fura tradusi shi publicati pi limba UCAM, Seopia 2000; 21. Dante Alifrantseasca, talicheasca, arbisheasca shi ghieri, Comedi« divina, UCAM, Scopia, rumaneasca. Catlsa cu tradutseri eli pi 200 I; 22. Colindi pi-armaneashti Iimba machiduneasca, rumaneasca sh- (dupa G. Breazul), UCAM, Scopia, dit literatura universals: I. Cocio 2001. 23. Raico Jinzifov, Ciimeasllea Ratsin, Hiirp;; albi (puizii), Ed. Siifldziinatii, UCAM, Scopia, 200 I. ;4lti Ogledalo, Scopia, 1989' 2. C{jntarea-tl tradutserl:]. Ant/riptarln-a reglli.ftro .. canlarlor Ed, Orient-Occident. Bucu- torlu; (documentili-a anreghistratsiiljei reshti 1996' 3. Constantin Miladinov, a populatsiiljiJ94); 2. Docllmentili di Mirgeana (bilingva), Ed. Mattea baziilONU; 3. Documefltilidi baziil.. Makedonska Scopia, 1994; 4. Gane CSCE. Editsi; iindreapti: I. C. BeleTodorovski, MonoJoglu macllidunesc.u mace, DimiilUiare{I plirinteascii. Ed

Publica puizii shi proza tu revistili

26

Suiitori Al'miineS/,/sii

Guvemi di stati lsi s-tsiinu Scopia, tu Xumedru 2000, ti problema-annaneasca. Easti membru la Asotsiatsiea-a Srciitorlor dit Machidunii, ca scriitor armanescu; membru la Uniea-a traduciitorlor dit Machidunii (pi-annaneashti sb-pi rnachiduneashti); membru di tinjii la Uniunea-a criitorlor dit dunescJ,u-armiinescu, Istoriea-a Ar- Ruman;;: membru- ondator la Comimanilor •.. di I. Arginteanu, Ceaslovlu tetlu-Helsinchi ti- dl'eptui a Om/ui a Psalttrea, Nushi Tulliu, Golgota-« .1achiduniil;ei tu numa-a Armanjlor. {ariiliei (roman), Cola Batzaria. Premii: "Peana di MaJiimii", ti tradutPirmiflli di maliimii, Petru Vulcan, sirea-a cartiljei Hliryii albi di Cocio Viitiimare~al Shtefan Millaiieanll Ratsin, di Asotsiatsi-a Traduciitorlor dit (teatru), Todi Zuca-Gher, Loc/II-al Machidlmii. 1989; protlu tsi-l to PreAllall (roman), etc .. Ari-ndreapta 5 miulu ti Literatura-armaneasca "Teohar caseti di cantits armaneshtst sum titlul Mihadash" tsi s-da di Fundatsia 'Canffi Armanjlji-Machidunits" prod- "Andrei Shaguna" di Constantsa, uctsii di la RTVM. Alti-activitirts: Lo Rumaniea, ti-anlu 1997. parti la trei Congresi Intematsional i-a Armanjlor (organizati di ULCA,
27

Car. Aromiinii, 1990; 2. Z. A. Araia, Fudzi !ulrallua di la noi (an colab.), Ed. Car. Arom., 1993; 3. N. Tutliu, Mirmintsa (lira crutsi, (an colab.), Ed. Car. Arom., 1993; 4. Mihail Nicolescu, LWei dit M,acllidunii, As. Ann. "Santa Dzurdzu", Shtip, 1996; 5. *** Gramustea-a noastli milratti, UCAM, 1997; 6. Tashcu Bongu-IIiescu, Limb« striialls/,easca (shi texturi pi frsntseasbti), UCAM, Scopia, 1998; 7. Oani Foti, A.miriiriliea-a noastrii~ UCAM, Scopia, J 998; 8. Andrei C. Bagav, PandernA.rmiineasca, UCAM, Scopia, 1998; 9. N. Batzaria, Fiirii tatli, UCAM, Scopia, 1999; 10. lotta Naum Iotta, Romana, UCAM, Scopia, ] 999; 1I. *** Apostolu, trad. loan Murnu, II-a editsii, UCAM, Scopia, 2000; 12. Anastasi Haciu, Apostol;; S/I; martiri, UCAM, Scopia, 2001. Dauspriidz (12) di tradu/se,i di pi rumiilleasllti pi m(lchiduneashti: Patru romani, una carti cu eseuri literari ti puiziea machiduneasca (an colab.) shi sheapti dutsa cu puizii (an colab.). A,; tu manuscris: Bib/ie(l (VecljiuI shi Nilulu Testamentu), Odlsei«; Eneid«; Clinma-a muntsalor al P.. P. Njegosh, Parsifal CiinticJu-a Nibelllndziilor, Ciillticlu-aJ Rolando, Clinticlu-a Sit/lui, Dictsionar maclri-

Freiburg); membru di delegatsiea-armanesca la Conferentsiea CSCE di Moscova; partitsipantu la Simpozioani intematsionali ti problema-armaneasca; prezidentu la Asots. Arm. "Pitu Guli' di Scopia; fondator shi Secretarla Piirtiea Sotsiol-Democratii-a Machiduniiliei; fondator shi protlu prezidentu-a Ligiiliei a Armanilor dit Mochidunii: fondator shi prezidentu-a Uniiliei ti Culturii-a Armanilor dit Machiduni; fondator shi prot redactor a rev. "Fenix ", redactor a rev. "Bana Armiinea ca' di Bucureshti; fondator shi redactor a rev. "Grailu Armdnescu": fondator shi protlu redactor a Emisiilor pi Iimba-ormiineascd di la Radio Televiziuuea Machiduneascd: autorlu-a Memoriiilui pitricut 1a Pactul ti stabilitati-a Balcanlui ti problemaarrnaneascs; Protestu la Grupa Internatsionalii ti Crizi di Bruxelles; Memoria pan§' di Conierentsia neior-

mala-a Prezidentsillor di Stati shi

Dalametra, Iancu (1868-1924) I dracu, Svpistipseasbti ca ari-ngrapsita Da cal hi lexicograf armanescu. S- sh i publicata shi-alti cartsa pi-annafeatsi tu-anlu 1868 tu ca. hlalu Odiani, neashti rna fura spa triti cu-ardearea-a ninga Veryea, tu Gartsii shi muri tu-anlu Moscopoliljei shi-a Academiiljei. 19.A tu hoara Doleani ninga Veryea, aza urn ocupat iea gartseasca, Al bitisi Diamandi, Sterie (1897-1981 ) Litseulu di Bituli (J 889)shi ss-ngrapsi I toric armanescu shi rumanescu shi la Facultatea ti-Ndreptu di Bucureshti (1892). Luera ca da cal pit culiili ti- eseistu rUI118ne eLi. S-featsi pi data di 22 Armaujl]] dit Turchii, Veryea, Saruna di-Azustu, tu-anlu 1897 tu casabiclushi Doleani. Lu-adra shi-l pubilca , armanescu Aminciu, aza. sum ocupatdi Dictsionarlu armanescu Bucureshti, . siea gartseasca sh i Illll ri pill 1906 lIll di nai bun [Ii diet .ionari di palla Cirishear 1981 Bucureshti, ttl Rumanii. Sculiea primara-nvitsa Aminciu, Litsetara. Li-ari tradusf pi limba-armaneasca Bernardin de Saint Pierre, Paul et ulul-u bitisi Saruna shi Facultatea ti Virginic, arrnasi ttl manuscris, Necro- I Literatura hi Filosofii Bucureshti. Eara log ti el sa-ngrap ira di Todi Capidan, tu Prezidentul a Asotsiatsilljei (I StudenDacoromiinia, Cluj, 1927 fr, 1~40 shi tsaior Armanii. Luera ca profesor ttl Tache Papahagi, tu Peninsula Balca- multsa casabadz tu Rumanii. Ari colabnica II, 1927, (Dati loati dit En/sic- orata la multi di revistili rumaneshtsa. Oi tudii shi cartsf li-ari publicata: lopedia Armiinea .cii. di Justin TamboContributsiea aromanilor la literatuzi .., Bucure hti. 2000). ra neogreaca, tu Peninsula Balcanica, 1923' Oa meni si aspecte din istoria auiil Uo copolean ec. aromanilor Bucureshti 1940 etc.
I

'-'

I

I

I

nescu dit sec. X m. IX. Easti faptu Moscopoli dlsabtllu leghendar armanescu shi Erusalirnlu cultural a Armanjlor, arsu di-Arbineshlji, antsapats di Patriarhiea din Poli, cari IlU uarisea rnultu-multu tsi s-adra la Nauua Academii sh-tsi s-tipusea la Tipografii Bitisi Teologhii shi s-featsi preftu, Tuanlu 1794, hi Vinitsii-u publica cartea Tetrugtosar, cari fll reeditata sh i tu-anlu 1802. Cu-aesta carti shi el sa spusi ca eara intrat tu blastimata zivgari cari vrea sa-lji faca-Arlllanjlji ta shi-n-agarsheasca limba-a 101"shi s-u Jjea ca ti lirnba di dada-atsea gartseasca limba ell cari D U1l111 idzal u zbu rash ti mash eu

XVHI-XIX)

Carturar

anna-

Dragoti, Petrica (1947) Poet armanescu hi-arbishe cu. Easti faptu pi data di 20 di-Agustu anlu 1947, tu casabalu Curceauua, tu-Arbinishii. Sculii primara sh: litseu anvitsa-n Curceauua shi Facultatea ti meditsina Tirana. Luera ca p diiatru-n Curceauua a tora baneadza tu-Americhii. Li-ari publicata piarbisheashti cartsali di proza shi puizii ti ficiurits: Friimtea-a ocheanlui, 1976; Unii giucari bunii, 1985: Flodushi 1990. Pi-armanea hti li-ari publ icata atseali-ndauuf puizii tu tuti revistili tsi es tu-aeshtsa vara dzaz di-anji.

I

I

28

1970 tu hoara Kogalniceanu. ninga casabalu Constantsa dit Rurnanii. Sculii primaran ItSB tu casabalu ill s-featsi Litseu tisi Constautsa. Studiili Ii featsi prota la Facultatea di Zootehnii eli Bucure hti a tu anlu 1997 u bitisi hi Facultatea ti Regii Teatru Bucureshti. EI a hi featsi debutlu literal' tu-anlu 1992, CLi stihuri ngrpsiti sh-pi-armneashti h-pi rumaeashti tu revista Deshteptarea. Stihuri i-arrnaneashti lj-furf publicati tu r . ista Bona Armiineascii. Di stihurlingrapsiti pi rumaneashti publica L1na zarti "Arta destinului" t'Arta-ll miniliei '), Ed." Litera' B ucureshti, 1993, Li-ari-arman ipsita piesa-a dra maturglu i clasic rurnanescu JOIl Luca Caragiale shi el di soi-armaneasca) "Lilli Nidu smpuliseashti ell strtinglJiI;i J, cari-i dghivasita shi-nreghistrata la RRI shi •L utseafirlu it capod opera-a n ai 111 a marlii poet I'U1ll3neSCLI, Mihai Emine eLI (shi el di soi-armaneasca).

E.

Scriitori Af111tilleshl.wi

ache, TOnia (1970) Poet shi 11.
arrnanescu. Easti

anlu
I

1910-1911

u publica

revistaII.

regizor

faptu pi 1 di Brurnar

Toma

Enache dit meslu Andreu anlu 2000 a ti redactor la Redactsia Armsneasca i la RRI Bucureshti, Rumaniea,

(arrnanescu shi ~rllmanescu): prozator (annan CLI hi -umanescu) traducator shi publitsi tu armanescu shi rumanescu). Ea ti faptu i 11 di-Andreu anlu 1887, tu casabiclum18neSClI CI isura, aza sum ocupatsiea

F:

armaneasca "Lilicea-a Pindului Eara corespondentu-a gazetaljei "Elephteron Vima" di Atina, redactor a gazetaljei ..Viitorul" rna sh i coredactor a revistaljei "Propilee literate ,. (1926-1929). Colaboreadza la revistili , "Luceafa: nil", "Literatorul", "Com orbiri critice", "Flaciira ", Universul". Pi-annanea hti II publica cartea Ciintitse shi, IUlllUiui isturii (una niica antologhii-a l.iteraturaljei armaneasca). Puiziili-a lui lji-arma ira nipublicati, Ti prora oara IjfLIra publicati di niea ti cultura-a Armanjlor dit Machidunii, tu Biblioteca Natsionala armanea di Constantin Belemace", Colectsiea "Velo ". ell titlul Amirtmlten-a nonstr«. copia. 1998. Pi rumaneashti li-ari publicata cartsali: Poeme p{lgtine, 1919' Poetii persane: Divanul iublri i, J 922' Spre necunoscut. 1923" Prometeu. hi Pershii di Eschil (tradutsiri), 1923' Vis si realitate I 1927; Rubayutul lui Omar Kaiam, 1927' Dapltnis si Cloe (roman), 1928; I Costa Belimace 1936; Iphigenia ill Taurida de Ghete, 1936; Amurguri de /()(I/1IJ1(I, S,3,: Tiranul Ianinei, drama i torica dit bana-a Armanjlor, tu Revista ; Propilee Literare. Tu-anlu 1925 iii 10 'premilIlu-a otsiat iiliei a riitorlor
I,

I

0li' Oanl (1887-1946)

Poet

dit Rumanji ti uizii.

::iirtseasca,

N II sa shti i tam am candu uri ma s-ljea anlu 1946 ti-anlu-a oartiljei a lui. Anvitsa tu hoara-a lui, Litseulu di Bituli shi Facultatea ti litraturf sh i Fi losofii di Bucureshti. eadun shi cu-altsa-Armanji nica dit

Traducator di ansa ba ericheshtsa shi pre u-arman ClI. -featsi pi data di 4 di hcurtu. anln 1923, ttl hoara Paticina, aza um a upatsiea gart cases shi muri pi data di 27 di Mai anlu 1996, u tant a. ru lahii. culiea prirnara unit a tu hoara iu -afla, Lit eu bitisi tu Rumanii, hurhi studii di muzica, ma di i petea ca ara leghionar shi anticomu-

FoIII

nost: i(Tahu)(1923-1996)

Scriitor; Armiillesl,tsii

Ceamurliea di-Nsus, iu s-rnutara parin tsalji a lui dupa-anlu 1940. Litseulufeatsi tu easabiclu Babadag shi Facultatea di-ndreptu di Bucureshti. Luera ca juristu, procuror a dit anlu 1973 baneadza Constantsa shi lucreadza ca-avucat Ahurhi sa-ngrapseasca pi rumaneashti, rna nu lj-deadi di mana shi ti-atsea sa shtsa pi-arrnaneashti. Canticlu-a lui "Ciit ti voi s-featsi multu-avdzat cantic shi dip ca popular. Puiziili-a lui sh-ma multu proza shcurta lj-si publica tu tuti revistili-arrnaneshtsa tsi s-publicara tuaeshtsa vara dzaz di-anji. Prota carti eu puizii Tree anil;; shulinar, 11 publica pi paradzlji-a lui la Ed. Litera Bucureshti, 1985. Cartea eu proza shcurta, Van; Euchi, Spiru (1964) Poet armane ell nO£lfluii, wirii veuclii u publica iara la dit Arbinishii, Easti faptu pi data di 13 Ed. Litera, Bue., 1986. Editura Cartea aromanj, lji-u publica tuta proza tu di Brumar anlu 1964, ttl casabalu Ghirocastru- iu shi-aza baneadza tu- daUlla tomuri slim titlul AeslltsdArbinishii, Sculiea primara shi Iitseuli Ii Arnuin]! - Oaminii (lit pirmi(i, bitisi-aclo iu s-featsi, Bitisi shi Facul- Constantsa, 1998. tatea ti economii Tirana. Puizii pi limba-arbisheasca ingrap ea di multu lfIVU, Mitll (1926?) rna nu putea s-li publi a tu chirolu-a Profesor rurnanescu shi foldictaturalj i a comuni ht alar. Puiziili-a loristu rurnanescu shi-armalui patu s-11 publica tu Rivista eli LitiraturCi shi Studii Armiini Nr. I I di- nescu. Easti faptu pi data di 29 di Apriir 1994, dit Arnirichii, deapoaea li Sheurtu 1926 tu casabalu-armanescu publica shi tu Revista "Zborlu-a Veryea, aza sum ocupatsiea gartseasca Nostru ", dit Ghirmanii, Revistili "De- shi rnuri tu efisabiclu Cogealac, rna nu shteptarea' shi "Dimiindarea ", dit shtim candu .. Sculii-nvitsa tu Rumanii, bitisi Bucureshti, Rumanii, etc. Cartea ell puizii, eu titlul a Conservatorlu-I Soari dlsiau, lj-fu publicata di Editura Bana ttl casabiclu Cogealac, ninga -Custantsa, a ari lucrata ca profesor pit Cartea Aromiinii, Constantsa, 1996. sculiili di Constantsa. Deadun cu-altsa mari oaminji ti muzica rumaneasca publica multi cartsa eu creatsii rnuzicali Fudulea, Cola (1940) Poet shi Ari-alasata tu manuscris shi-una marl prozator arrnanescu. Easti faptu pi data colectsii di eilntits armiineshtsa eu texdi 5 di Yinar, anlu 1940) ttl hoara turi shi melograiiati. Di baia anji nisToccilar tu Rumanii, di parintsa cantsa di Custantsa, di la Fundatsiea Armanji Gramusteanji dit Vargarii. ;'Sam marina , tut ma-arad ca-a Ii publiSculiea primara-u featsi tu hoara ca sh-tsiva nu-adara. .
II

nistu fu-avinat multu chiro s-lu-ncljida, S-ascumsi rnulrsa-anji, rna iara fu-acatsat shi durnji-ahapsi 5 anji. Dupa inshearea di-ahapsi lucra ell lupata ta shi-u scoata panea, a deapoa intra tu lucru ca ptsaltu tu una basearica di Constantsa. Tu-anlu 1992 di Episcoplu Calinic di Curtea de Argesh, tu Vlfihii fu-adrat ti preftu-misionar shi pitricut deadun CLI preftul Dumitraqi Veriga an Curceauua tu-Arbinishii, ill shidzu 9 rneshi. Li-ari tradusa-aesti cartsa di basearica: Catavasierlu, Iazmatarlu shi partsial Evangheliarlu, cari nica suntu nipublicati.

G:

----------~--------30

Seriitor; Armtilleshtsii

Galbageari, Iancu (1923-2001).

Scriitor armanescu. Easti faptu pi data di 18 di Mai anlu 1923, Bucureshti, tu Brumar, anlu 1917, tu casabalu Veryea Rurnanii, iu shi-u tricu bana tuta shi aza sum oeupatsiea gartseasca. Muri pi muri pi data di 25 di Sheurtu 2001. Noi ll di Yizmaciunji, anlu ] 992, Bueunu shtim alti dati biografitsi. Angrap- reshti. Sculiili primara shi Litseulu Ii seashti nai rna multu proza shcurta pi featsi Veryea shi Saruna, shi Conserlimba-armaneasca shi publica mash tu vatorIu di Arta Dramarica di Bucureshti. revistili "Desteptarea" shi "Dimiin- Puizii publica, tu iaramati, til rev. darea" di Bucureshti. Tu-alti revisti nu- . "Deshteptarea". Nu-ari publicata una ari pub licata, ca el nu-u vrea nauua- carti eu puizii. ngrapseari cari easti shi-atsea di tamam armaneasca. Proza-a lui harzeashti pubGod~ GI,. (1939) Poet armanescu. licari tu-una carti Eastj faptu pi data di J 3 di Xumedru anlu J 939 tu hoara Cavama aza tu Garofil, Mila (1944) Poet, traduca- Vargarii. SaDeadz§ shi lucreadza ca tor shi publitsistu-arrnanescu, Mita profesor tu disabaJu New Yorku tuGarofiI easti faptu pi data di 25 di Amirichii Bitisi Facultatea di filologhii Cirishear anlu 1944, tu hoara Beidaud - Sectsia limba angleasca Easti un didi parintsa Armanji-Gramusteanji mu- atseIji cari-adra shi canta cantits armatats aclotsi dat Vargarii. Tora baneadza neshtsa ell formatsii-a lui. Ari-adrata Constantsa. Ari bitisita Facultatea di multi puizii, ti cari-adra shi melodii, veterina. Luera ea xitasitor la lnstitutlu shi-aza s-featsira cantits populari. Puizii Natsional ti Xitaseri Veterinari shi ari publicata tu revistili "Deshteptarea" Biopreparati 'Pasteur" Bucureshti fil- shi "Dimdndared', di Bucureshti .. Nica iala Constantsa. Dit anlu 1994 lucread- nu-ari scoasa una carti ell puiziili-a lui. za mash pi publicarea-a cartsalor la Fundatsia Cartea aromana, filiala-ali Gog«; Nacu (1956) Poet armanescu. Editura Cartea arornans. Un chiro u scutea, pi shapilograf, revista "Mindu- Easti faptu pi data di 13 di-Agustu anlu earea Armiineasca", Ari publicata, la J 956. tu hoara Dalga, tu Rurnanii di mutars Editura Cartea aromana, una carti cu parintsa Armanji-Gramusteanji titlul Cantits di-a paplul Mila 1991. aelotsi dit I Iachidunii, Sculii primaraEasti un di coautorlji-a Abetsedarlui n i sa u hoara-a 1u i Iitseu b itisi Armanescu Constantsa, 1994. Ca coau- Bucureshti iu Ii feats] shi studiili la tor shi traducator easti shi la cartea Faculta ea di matematica sectsiea inforEminescu. AromiiniRomiill, Constan- matica. Tora Iucreadza la Radio tsa, 2000. La Editura Cartea aromana Romania lmematsional, Sectsiea arm iiari una poema cu titlul Ziindanea lai-al neascd Bueureshti. Angrapsi mash Ioryi Turcul di Patura, tsi-ashteapta puizii di cari una poems, Clintarea tipublicari. AnI" Nail. tsi lj-fu publicata di Uniea Ii culturii-a Armiinilor dit Machidunii, tu I Biblioteca Natsionalii Armiineascii,
I

Glima, lory; (1917-1992) Poet armsnescu. Easti faptu pi data di 18 di

31

"Constantin Belemace". Colectsiea "Vela ". Scopia, 1999. Puizii di-a lui spublicara sh-tu Re ista "Deshteptarea"
etc.

Gucl, Slrm« (l96() Poet shi proza-

tor arrnanescu. Easti fapta pi data di II di Mai anlu 1960, ttl hoara Beidaud. tu Rumanii. Tara baneadza tu casabalu Constantsa. Sirma Guci easti shi-un bun cantator a canticlui armanescu. Puizii shi proza shcurta-ngrapsea hti shi publica nica dit anlu 1990 tu revi ta "Deshteptarea". Cartea ell puiziili-a ljei Ca(U1-mi. fu publ icata di Editura-a Fimdatsiiljei Culturalii-Armimcascil "Dimiindarea Piirinteosci: 'J: Bucureshti, 1995.

ficiuresht il, calea ti tu Rurnanii shi ell patirnatli tuti tsi li trapsi pit hapsinjeatitsli-a CO 111II 11 ishtsalor, cari manuscris, ashi cum alji lu-avea data-a unlui gioni raha ti publican. sh-ell moartea-lji tsi vini di napandica, IlU sa shtii en ill safla. Dupa informat iili-a d-Iui Ianaehi Zeana, una Arrnana. Antigone Grecu, sintere a ti-aestu manu cris, rna IlU shtii s-nji puna tsi s-featsi. Mini, cara III shteam niea dit chirolu-a cornunishtsalol' shtiu ca-avea ahurhita shi-un altu manuscris I toriea-a Armanjlor ttl ver: sun.rna ell moartea-Iji nu shtiu tsi sI

pat a.

ne cu. S-feat i pi data di ~8 di lartsu, tu-an I u 1916 tu hoara L j, adz. aza urn ocupat ii gartsea ca hi muri pi 4 di Martsu, tu-e nlu 1991. Bucureshti, ulii primara, pi gartseashri. am i a ttl hoaraa lui shi Litseu tu Rumanii. dicara mutara-aclotsi taifa-a lui, tu-anlu 1928. Ca lin mari legh ionar shi anticomunistu durnji multsa-anji ahapsi. ari-ngrapsita shi publicata-ndauua puizii (pi-annaneashti sh i rumaneashti ti cari ti nisdintili di eali a ea shi iholu-a lui) hiL1na balada, cari-u publica, pi danli limbi (cu tradutsirea-al Costa Guli) cu titlul Numta la Armiinii, Ed. Luera. Bucureshti, 1983. Idyea balada prilucrata shi lundzita (tu tradutsirea-al Ianachi zeana shi Costa Guli) 1I publica sum titlul Balada-a Liviulzlor - Nauiu:

can. Cola

(1916-199))

Poet arma-

Gull, Costa (1916·1985) Poet shi traducator armanescu, Easti faptu pi data eli 21 di Shcurtu anlu 1916, tu hoara Livadz, aza sum ccupatsiea g~lteases. Muri pi data di 9 eli Lunar anlu 1985. AI bitisi Litseulu di Sili tra, a Bueure hti vru s-faca tu idyiulchiro studii la Facultatea di literature sill filosofii hi la Facultatea di-ndreptu ma biti i mash Andreptul. Luera ca avucat. ~ngrapsi multi puizii pi limba-annanea ca, rna tradu i sh-di pi rumaneasca, di puiziili-al Emmescu. tsi Ij-fura publiati tu cartea Puhil (aromana-ruman), di Ed. Minerva, Bucureshti, 1981. Puiziili pi limba-arrnanea: di, tuti seneti. h-pi limba rumaneasca, lj-fura publicati tu cartea Soneti (pi dallua limbi),

Editura Cartee AromCiniJ, 1990. Tradueri pi-armaneashri ari h-tu cartea-al Cola Guli, Baltulu-a Liviulzlor Ed.
t

Cartea oromanii, 1994. Puiziili-a
fura publicati tu tuti revistili-armanesht-

lui

Gramusti

Syracuza, mari material cu-amintirli-a

Al'omiina USA, 1994. Arl-aUisata un

Ed.

Cartea

sa. dit aeshtsa 20 di-anji dit soni, rna shtu Antologhiili-a puiziiljei arrnaneasca tsi fura publicati. 32

lui dit anjlji

Scriitori Armanes!Jtsti

Guli, Steriu (J903-?) Scriitor arma-

Hagi-Gogu, Apostol-Tol! (sec. XIX-

nescu. S-featsi pi data di 15 di Shcurtu XX) Mari celnic, Armatula, capitan di tu-anlu 1903, tu hoara Livadz, aza sum ceta poet shi publitsistu-armanescu. ocupatsii gartseasca, Alti dati nu shtim Easti faptu nu-ari dati ti-anlu tu disat1 el. Tu Zborlu a Nostru, na si spuni ca balu-armanescu Veryea, aza sum ocuel tu hoara-a lui Livadz-Paicu eara- patsiea gartseasca shi muriiuva tu araftu. Candu fudzea furneljli-armaRumanii tu-anlu shi loclu nishtiut. Arineshtsa dit Gartsi! shi el s-dusi ttl nvitsata sculii prirnara Veryea Litseulu Rumanii, ti iu shtim ca sh-dip tu soni . din Saruna shi Facultatea di econornii di ashi cum Ii-avem informatsiili, bana tu Bucureshti, Eara mari celnic armanescu casabiclu Urziceni. Proza shcurta ari shi prezidentu-a comunitatiljei annapublicata tu Zborlu a Nostru, a d-l Vasili neasca d i Veryea tu iam ea 1900-1912, Barba na spuni ca Iu-alasa la el shi man- rna cara nu Ii straxea tiranjli-a andartuscrislu-a unlui mad roman eu titlul salor gartseshtsa inshi sh-el Armatula a deapoaea dit meslu Cirishear tu-anlu Vanghea. 1908 s-featsi shi el capitan di ceta. Di dauua ori lji-adrara atentat, rna tsiva nuagj, Cociu, (1921) Iatru shi Jji adrara. Fudzi tu Rumanii iu fu fundacri iter arrnanescu. Easti tor shi director a Rev istCil;ei Balcanicii, tsi inshea tu-anjlji 1925-1930. Tu faptu pi data di 23 di-Apriir Revista Balcanica publica multi puizii 1921, tu casabiclu-armanescu Baiasa shi studii di-a lui, cari lji-arrnasira _. . _ . aza ~um oc~patsle~ gartseasca. T~ra, ~a nipublicati. U-ari publicata broshura pensionar baneadza Veryea, un casaba- I Romania si Grecia Buc. 1923' deaarm~~esc,u sll_m o.cupat~~a gart~e~sca: poaea cartea Romanus-Vallachus, ~:Uhl pmnar~-nVJtsa BalaS! _Sh,l lits:" , Bu~., .1.938. Ari-ngrapsit~ articoli shi tu gsrtsescu Ianina altu-un casaba-anna- I revistili Aromanul Dacia Aurora etc. nescu. Studii di meditsina bitisi I Lji-armasi tu ma~uscris' shi ro~anlu BlIcure~h~i., tu .Rllm~nii. Lucra. ~a .iatr~ Cartsacoanjea, angrapsit pi-armaneatu Ruman II, Atina shi Veryea, di iu inshi shti, rna nu sa shtii tsi s-featsi cu-atsel tu pensii. Tu Rumanii intra tu minarea-a rnanuscns. leghionarlor ca anticomunistu di tsi ispeti durnji tsintsi-anji ahapsi, AriHacill Anastasi ( ec. XIX-XX) Nu ngrapsita una njica carti dit bana-a lui. cari sum titlul Dit bana-nii cu multi shtim multi da j dit bana-al Haciu, fiirtun;; fu publicata tu Ri isla di Sh im ca-i faptu Crushuva, tu bitimea-a Litiraiurd shi Studii Armiini, Anlu 7. secolui XIX shi ca tuta-activitatea pi Num, 2, Tom. XVIlI, 1 di Sumedru, plan di-ngrapseari shi-u featsi tu prota 2000, Custantsa tu Rumanii, fondata giumitati-a secolui XX. S-pari ca bana shi condusa di D~l Tiberius Cunia, dit shi luera shi tu casabalu Cluj, iu shi muri. Sculii-nvitsa Crushuva shi BueuAmirichii, reshti la Facultatea di Istorii. Luera ca profesor shi 1a Litseulu di Bituli, tsi-u videm dupa-atsea ca dit anJu 1910 lji-

H
_

N

_

,

,

,

33

SCfiiU)J'i A rmiineshtsll

manuscrislu Apostol!i shi lz-Nauni di Oltiirda (prota giuMartirl, cad prota fu publicat tu Rev. mitati-a sesec, IX - 91]) Unlu di "Zborlu a Nostru", cari-l publica Vasile ' fondatorlji-a cartiljei a SlavunjBarba, Freiburg, tu Ghirmanii, a tu-anlu lor shi-a Machedonjlor, deadun cu 2001, "Uniea ti Culturii-a Armdnilor Climent di Oharda. Nu sa shtii iu..i di dit Machidunii ", 8:1publica shi ca carti, tamam faptu, rna s-afla iuva tu prota U-ari publicata carte a Aromi'inii. Co- giumitati-a secolui IX. Eara uceniclu-a merts. lndustrie. Arte. Expanslune: Samtsalor frats Kirilo shi Metodiu shiCivilizatie la Tipografiea "Cartea anda tu-anlu 893 Climent di Oharda fu Putnei, Focshani, 1936. bagat ti episcop a Siavunjlor di Velica, tu loclu-a lui di dascal tu Cutmicevitsa fu bagat Ia-Nauni di Oharda, Tu MachiHentu, Millali (1900-1974) Poet dunii, tu Sculiea literara di Oharda, Iaarmanescu S-fea.tsi tu-anlu 1900 tu Nanni di Oharda~u continua eu suctses hoara-armaneasca Gopishi, ninga Biactivitatea tuta-al CEment di Oharda tuli, shi mud tu-anlu J 974. Sculii-nvitsa shi-adra shi manastir aproapea di tu hoara-a lui, Bituli shi Beshlji shi Oharda, Sa shtii ea shi-avu lueru shl Zagreb. S-featsi iatru shi tut chirolu cu-activitati literard, rna textnrli-a lui bana shi lucri Bituli. Ari-ngrapsita nica nu suntu identificati (suml. a noapuizii. Andauua suntu publicati tu stii). Dit dauli shcurti creatsii eu bana-a revista Zborlu a Nostru, a tuti-alanti armasira tu manuseris tsi li-ari hilji-sa-a s.amtsalar, tsi li-ngrapsi pi limba lui tsi-u 10 ti fumealji, rna nu Ii da ti pub- basericheasca-slavoneasca, s-vcadi ca licari tu-una carti. Aoatsi Ii spunem fu mari dascal, luministu, cari uaesti lucri ta sa shtiba-altsa shi s-li cafta. acachisea meditsina populara shi tolerantu li dutsea ludirli basericheshtsa ... (Piinii-aoQtsi textul easti loat dit gazeta Hristo, A. II don (1948) Scriitor shi "Utrinski Vesnik ", 4-7 di Yinar 2001). traducator armsnescu. Sfeatsi pi data di Ln shtim omlu cari li-ari vidzuta manu2 di Yizmaciunji tu-anlu 1948, tu scrisili-armaneshtsa, cu texturi baserihoara-armaneasca Flok, aproapea di cheshtss cu grami slavoneshtsa, angrapsiti pi Iimba-armaneasca, shi sCurceauua, aza sum ocupatsii-arbisheasea. Protlu-an di sculii-l featsi ell das- ascundu Scopia. Fraza sumliniata di calu-Arman Thimiu Simacu. Dupa- cama-nsus, na yini ea una confirmari-a atsea taifa-a lui s-rnuta tu casabalu lushtor spuneri. Ti-atsea, zate Ia-Nauni Elbasan in Ii featsi tuti gradi di sculi pan di Oharda shi-l lugursim ti protlu scridi Facultatea ti Economii. Aza banead- itor armdnescu, tsicara d. nu Ii.. vem a ZB. shi lucreadza tu casiibaJu Elbasan in creatsiili/tredutserli-a lui. Una dzuua, tsani shi lectsii pi-armaneashti. Ahurhi nu shtim candu, tar di-altu ca-a li-avem sa-ngrapseasca shi s-traduca pi-annaatseali texturi, Aesta indicatsii easti neashti dupa csdearea-a dictannaljei a mash una-nsimnari-a lucarlor, cat ta scomunishtsalot Di rut tsi patu s-publica nu s-agarsheasca shi gheneratsiili yinipana tara east! mash romanlu-al Dimu toad s-li cafta, Tarusha, Liliceasiilfdziinata, Ed. Cartea Aromiinfi, Custantsa, Rumania, ] 996. armasi
34

Scriitori Armaneslitsa

Ianovici, Nicolae (sec. XVIIl-XIX)
Lingvistu-armanescu. Nu-avem dati ti bana shi creatsiea-a lui. Oit atseali tsiaflam tu cartea-al Gheorghe Zbuchea: 0 istorie a Rornanilor din Peninsula Balcanica - secolul XVII-XIX, Ed. Biblioteca Bucurestilor, Buc., 1999, ft. 43, aflam cil ear a di Moscopoli, ba1l8 shi Temishvar. Shi-avu lucru eu problemi di lingvistica-armaneasca shi-alasa tu rnanuscris, 1302 di frandza, un Dictionariu tru cince limbe: elinescu greceseu armanescu, nemecescu shi matsarescu. Manuscrislu fu-aprobat ti publicari di tsenzura afstreasca tu-anlu 1821. Dictsionarlu nu fu publicat shi-aza sta la cademiea Rumaneasca di Bucureshti, Poati ca ari sh i-alti lucrari tsi vor caftari.

lotta, Iotta Naum (I 873 -1966) Poet
shi dramaturg armanescu. Easti faptu tu-anlu 1873, tu disabitlu Veryea aza sum ocupatsii gartseasca. Seuliea primara-ll featsi Veryea Litseulu-l bitisi Bituli tu-anlu ] 896/97 shi Facultati bitisi Bucureshti. Luera un shcurtu chiro la Litseulu di Bituii, deapoaea s-muta La Sculiea superioara di Saruna ca profesor di lstorii di ill dusi di lucra ca profesor tu casabiclu Ramnicu, tu Rumanii Aclotsi shi muri tu-anlu 1966. Adngrapsita puizii shi teatru niea dit dzalili candu eara studentu Bueureshti tsi Ii publica tu Revista "Pindur tsi inshea tu-anjlji 1898-1899 sh-tu Re ista "Lumina" (1903-1908). Tuti-aesti furaadunati di Dina Cuvata shi publicati di UCAM, di Scopia, tu-una carti eu titlul Romana dupa drama ttl trei acti cari fu publicata tu Rev. "Lumina". Armasira di-a lui sh-niscanti materiali di caracter istoric, tsi va s-hiba publicati tu-una carti-ahoryea. 35

Dumi (Sec. XIXXX) Preftu, traducator shi profesor armanescu. Shtim ca stradzea dit hoara-armaneasca Pisuderi, aza slim ocupatsiea gartseasca. Luaflam ca lucra ca preftu la basearica di Oharda candu-l tradusi 'shi publica Vangheilu al Mateiu in dialectul macede-roman Bucuresti 1889. Pi lista-a profesorlor a Litseului di Bituli aflarn un Lazar Duma eari featsi ca profesor tu-anjlji 1886/87, 1887/88~, shi noi pistipsirn cit easti el. Tu Re ista "Lumina" di Bituli, dit meslu Surnedru, 1905 videm ca Lazar Duma eara Inspector ti scuJiili shi baserit li dit Turchii. Tu EnG iclopedia Aromiinc}, pub iicata di Justin Tarnbozi (tu colab.), Bucureshti, 2000, la fro 226 aflarn shi-un Duma Lazar vitseconsul a Rurnaniiljei di Pisuderi cari tu-anlu 1906 patsa shi-un atentat shi poati ca. di-atsea sh i-ari murita, Leaghi, Hrlstu (1927) Scriitor arma-

is:

nescu. S-featsi pi data di 22 di Cirshear, tu-anlu 1927, tu hoara Fundacli-Bazaurt, tu Cadri laterlu tsi-aza s-afla tu Vargarii .. Tora baneadza ea pensionar tu casabalu Custantsa tu Rumanii. Sculii primara-n itsa tu hoara-a lui. Litseu industrial tu ea abalu Ploeshti. Tu idyiul chiro -featsi shi-un di nai rna bunjlji boxori til Rurnanii, andu ca-antrenor lu-avu acu Pop u.. "bushlu di her", cum alji si-avea dzasa tu-Amirichii. Trieu pit muJti cursuri di-ashcheri. TuanJu 1986. la Ed. Litera Bucureshti pi paradzlji-a lui. al publica romanlu dit bana-a Armanjlor-Farshirots Musheata Fiirshirotii ariea un multu simpatic roman cum nu s-avea scrisa-altu panaatumtsea. Ari shi-alti musheati eitrtsamanuscris tsi-ashteapta publieari.

Scriitoti A rmanes/llsa

Licea,

Oani

S.

(l883~1952):

M:...

. .. reo,

Pascal (1914-199

Profesor, scriitor shi folcloristu~arm[-criitor-prozator .arm. ne a nescu (shi valahutescu). Easti faptu pi u. S-featsi pi data di 4 28 di Martsu, tu-anlu 1883 tu hoara ' Yinar, anlu 19 r 4 tu casabitll.l Dallas Magaruva, ninga Bituli shi muri pi data Americhii, iu fen-su eara Ia-amintati rna s-tradzea dit hoara hoara Perivc di 3 di-Andreu, tu-anlu 1952, Galatsi;tu aza sum ocupatsii gartseasca, shi In Rurnanii. Sculii-nvitsa tu hoara-a lui, pi 8 di Shcurtu, anlu 1998, tu-Arr ... Utsu1u-l featsi B itu Ii shi F acu ltatea til it- richii, Sculii-nvitsa tu hoara Periv eratura shi limba rumaneasca, Bucu- Litseulu-l bitisi Grebini shi Facultatea . reshti, Featsi studii di filosofii tu casa- arta Dramatics, Bucureshti, Ahurhi balu Cracovia, dit Lehii. Luera ca profe- lucreadza ca actor la Teatrul Natsior. sor tu Rumanii. Pi-arrnaneashti-ari pub- di Bucureshtl, rna cara eara leghior licata proza shcurta tu Revista "Lumi- shi-anticornunistu fudzi shi dicara tri na" (1 903 - 1908), B itu li, revista "Grai · pit Ghirmanii, s-arca anaparti, ~ Americhii, Featsi multu chiro Prez bunu ", rna shi tu-altili tsi inshea tu-atsel dentu-a Sutsataljei Perivoli, tu can chiro, Ad publicata una. carti di etno- anjlji dit soni li-agiuta Congres' grafii dit bana-a Arman j lor shi-a Internatsionali di Freiburg, ma li pu Valahutslor, Din alte vremuri: PO'vestiri lica shi dirtsa.li-al Ioryi Perdichi shialese, Galatsi, 1932. Ad publicata studii Cutuli Caloir. Angr.apsi putsana proz; cari prota fu publicata tu Rivista di folclor pi valahuteashti, Litiraturii shi Studii Armiini, eondusa ~ D-I Tiberius Cunia, tu revistili Deste: Lozzi; Nay/tell 1886-1942) Scriitor [area shi Dimdndarea di Bucureshti, armanescu. S-featsi tu-anlu 1886, tu tu-anlu 1998, Hr. Candroveanu lj-pu
l.. i

casahic1u Crushuva

shi mud tu-anlu

lica shi cartea Pitidzare.a.

1942, nu shtim iu. Sculii primara-nvitsa Crushuva shi deapoaea-I bitisi Litseulu .Marcll, loryi (1913-] 984) Cornp di Bituli, Dit chirolu-a Revolutsiiljei di zitor shi folcloristu armanescu Crushuva, ti-Ayi-Iljeauua, tu-anlu 1903" rumanescu .. S-featsi pi data di 18 ~ na-armasi una njica poema eu titlul Martsu, tu-anlu 1913, tu hoara Perive "Sghielu-a Crushuveanilor", cari-i aza sum ocupatsii giirtseasca, shi me publicata (pi dauuli limbi) tu cartea 3a pi data di 25 di-Andreu 1984, CO~· MaKeOOH'lUUle, editsii-ndreapta di ta.nts~. Sc~li~-~vitsa t~ hoara-a. ~ XPHCTO AHIl:OHOB IIoJIjaHcKH, Ed. Litseu tu casabalu.-~r~anescu Gr~bIr I:96·9 Conservatorlu-l bitisi Bucureshti, MaKe~o7J.. C.VG K······ - S ... Un. fu·,tllflzat'.. cloPJa,C t.·.~' anlu 1934 .. Nu s-turna s-hicreadza P oema-aes a .. -8 a a a os lea sculiili-armaneshtsa. Luera ca compcz Telescu di Crushuva, sbi-aza s-afla Ia I tor shi dirijor, prota la Ansamblul arrt; Arhivili di stat di Scopiaiu poati eelari : nescu di Bucureshti, a deapoaea shshi-alti creatsii di-a lui. alti-ansambluri. Luera shi ca xitasitor lnstitutlu di Folclor, Ari-adunata, me
I I

t:

----------~--------36

Scriitori Armfilleshtsll

ata analizata shi publicata multi dentu la Academiea Rumaneasca, Li-ari its arrnaneshtsa, Publica shi-una I publicata-aesti studii: 1. Refutation -i, Folclor muzical armdnescu, d'une brochure greque, (sum pseudonura Muzicalii, Bue., 1977. im: un Epirot) Bruxelles, 1879; 2. Etudes historiques sur les valaques du Pinde, Constantinople, 1881; 3. Les . fargarit, Apostol (1832-1903) grecs, les valaques les aJbanais et l'emal inspector di sculii shi istoric pire ottoman (par un Valaque du - escu. Easti faptu tu-anlu 1932, tu Pinde) Bruxelles 1886; 4. La politique - - iclu-armanescu Avdela aza sum grecque en Turquie l890; 5. In Vlahoatsii gartseasca, shi muri Bituli pi Clisura din Macedonia Cony. Literare, di 22 di Lunar, tu-anlu 1903. Cu- 1873' 6. Seoalele rornane de peste _ uparea-a lui fu-ancuparat Ioclu Cll Dunare, Con. Literare 1874' 7. Cornu-adrara Mirmintsalji Armaneshtsa nele rornane din Dacia Aureliana, eu Bituli. Ari-nvitsata sculii gartseasca, incepere dela frontierele Greciei pe sira a tsi Iucra shi ca dascaJ Ciisura rnuntelui Pindu Can . Literate, 1874' aneasdi. Tu sculii tuti lectsiili Ii prj. 8. Notita onomastica tipica macedozea prin limba-armaneasca, lucru tsi ram ana, Anal. Acad. Rornane Sect. I, asearica gartseasca nu-l videa ti bun, Tom. II, (1879-1880); 9. Scolile romane - u di partea-a propagandaljei ruma- din Macedonia, Bucuresti 1895. - 'ca shi-adra rnultu ti dishcljidearea-a Biografiea-al Apostol Margarit eastiliilor tu horli shi casabadzlji-armangrapsita tu-una carti-al M. Pinetta: A. - tsa. Fu bagat ti inspector ti sculiili . Margarit (16 di fr.), Silistra 1940. Ti - rmanji, functsii pi cari-armasi Margarit au angrapsita (buni sh-nibuni) ltu chiro. Tu-aestu chiro adra mari tuts cari shi-avura lucru cu tricutlu'ii cu-atsea tS1 tuts anvitsatslji lji- armanescu . . a shi-lji tsanea mash atselji tsi nua sculii. Hashlji Armanji, alji sicustara shi multu chiro s-ampulisira eu Merca, lory; (1906-1992) Poet-raprna el cara eara tsanut di Bucureshti, sod armanescu. Easti faptu pi data di 8 eara oaspi bun shi cu vasiljelu di Brumar tu-anlu 906. tu hoara ~anescu, cari nu ia: rninduea bun a Livadz aza asparta shi sum ocupatsiea '1l1anjlor, multu en iro u hipsi tu lac gartsea ca, shi muri tu-anlu 1992, uza-armaneasca, Eara oaspi bun shi Bucureshti. culii primara-nvitsa tu multsa di Turtsalji, rna shi cu-abatelu hoara-a lui hi Litseu tu casabiclu - aveyrial sheflu-a misiiljei a lazarisht- Calarashi tu Rumanii, Luera ca secretar - or dit Machidunii, di iu inshi sh: ideia la judetslu-a Durostorlui aza tu - el s-avea fapta uniat. Cu-agiutorlu-al Vargarii. deapoaea ]a MinisterJu-a sanaaveyrial; Margarit angrapsj shi pub- tatiljei sh-tu soni la Ministerhr-a "3. baia studii dit isturiea-a Armanjlor, economiiljei. Puizii angrapsea di multu . .. cari niscanti pi frantseashti, a publi- Prota carti cu puizii, Ciintiirl slla s-fatsea Bruxelles shi Constan- suschirari Qlmiineshlsii, u publica pi aopol. Cu-atseali studii, Apostol paradzlji-a lui la Ed. Litera, Bucureshti argarit, s-featsi shi membru corespon1985. Publica puizii sh-tu Revista
I

----------~--------37

Scriitor; A r'l'1unesl1tsti

Nasaud, Eara mari leghionar di tsi ispeti durnji-ahapsi ca anticomunistu J 4 dianji. Luera un chiro la stashoni iu eu lupata-ncarca shi discarca vagonj i eu carbuni, fa shi-u scoata panea. Dit anlu 1964 Iucra ca Secretar literar la Teatrul natsional di Cluj. Pi limba-armaneasca li publica cartsali: Botsli eli didindi, Editura Cartea AromtinCf 1992' Oara di hari 1998 shi Catreni 1998, la idyea Editura. Dit bana-arrnaneasca lj-suntu shi romanili Lociirli-a fiintiil1i/or publicat di Edit. Cartea Arornanj, Metta, Constantin (1874-oca 1950) Custantsa, 2000 shi Chblil;i di pi golinti ti publicari), dauli Profesor shi scriitor armanescu. Easti (ashteapta-arada faptu ca pi la anlu 1874 tu hoara tradusi pi-armaneashti d i llie A. Ceara. Muluvishti ninga Bituli shi poati - Pi limba rumaneasca li-ari publicanmuri ca pi la anlu 1950. Sculii-n itsa tu aesti cartsa di puizii: Ortodoxie pagiina. 194 J; Tsiiriina serilor ]968; Remihoara-a lui, Litseu bitisi Bituli tu-anlu t 893, ashi cum videm pi lista-a apsol- niscentsi: 1969' Elegu, 1971; Trecerea ventsalor a Lit eului data tu Revista pragurilor 1972; Piiinile punerii "Lumina" dit anlu 1905. S-pari ca ari inainte 1974' Nimburi 1976; In lumibitisita deapoaea Facultatea ti-ndreptu, na inseriuii 1984' Instelatele oglim) maca pi idyea lista lji-ngrapseashti ca-i 1984 shl Orfic« tacere, 1988. Di proza a ueat. Pi lista-a profe orlor a 'Lit e- li-ari publicata nica shi: Frumoasa ului lu-aflam ti-anjlji 1903-1905. rna risipa 1980 shi Inaltele cele vremi nu lu-aflam sh-pi Ii ta-a Directorlor. 1987 shi Steaua ciiinelui. N uma-al Ari-ngrapsita shi publicata tu Revista Teohar Mihadash 1I poarta premiulu ti "Lumina" cad inshea tu iamea 190 - literatnra tsi-l da Fundatsiea "Andrei 1908. Shaguna' di Constantsa,

"Zborlu-a Nostru' dit Ghirmanii, a tuanjlji dit soni shi tu-alti revisti tsi s-publica ti-Armanjlji. Editura Cartea Aromana, lj-publica cartea Livadzli - Vatra llrmiineascii cu ciinlari shi suschirari ti gintii, 1991. lara la idyea Editura Ij-fu publicata shi carte a Armiinomea 1999 cari-i una liada-armaneasca, iu-u spusi tu versuri Isturiea-armaneasca pana tu chirolu-a cadeari Ijei a PoJiljei sum Turtsalji.

Milwdaslt, Teohari (1918-1996) Poet (armanescu shi rumanescu) shi
prozator rumanescu. Easti faptu pi data di 9 di Brumar anlu 1918 tu hoaraarmaneasca Turia aza sum ocupatsiea gartseasdi. Muri pi data di 29 di Brumar anlu 1996 Cluj, tu Rurnanii. Seuliea primara-u featsi tu hoara-a lui, Litseulu lu-ahurhi Grebini shi-I bitisi tu casabftlu Damboveni dit Rumanii shi Facultatea ti-ndreptu di Bucuresbti. Luera un chiro ca profesor la litseulu di Bistritsa shi
__________

MihaiLeanu, Shtefen (1859-1900)
Profesor publitsistu, lexieograf shi martil' armanescu, Sfeatsi tu-anlu 1859 Oharda, tu Machidunii, shi fu masacrat eu taporlu pi data di 22 di Lunar anlu 1900 Bueureshti. Mihaileanu eara un di ficiorlj i di deftura duca-al Arhimandrit Averchl. Anvitsa sculii la Sculieaarmdneascd di La Sdmtsiilii Apostolii di Bucureshti a deapoaea shi Facu Itatea ti Literatura shi Filosof i di Bucureshti.
L__

38

Scriitori ArmiifzeshlSii

Deadun ell Andrei Bagav u publicara l\1acedonia, Revista-a Armdnilor dit Peninsula Baicanicii, Bucureshti 18881889. Fu Redactor la rev. Peninsula Balcanica, Buc. 1893-1894 shi iara tuanlu 1900. Unlu di protslji xitasitori a Limbaljei armaneasca cu cartea Stndiu asupra dialectului romamlor din Macedonia 1889. Lu-adra shi-l deadi tu tipografii, ma di ispetea-a masacrariljei nu-l vidzu, Dictsionar Armaaescu Bucureshti, 1901. U publica shi cartea Mitologhiea gartseasdi sbi armaneasca dupa E. Economopol Bue. Vol. I, ] 897.

publicara tu revistili-armaneshtsa shi tu Antologhiili-a puiziiljei armaneasca, Pirmifili cari li-avea-adunata ti mari jeali agiurnsira tu manjli-al Dionisie Papatsafa, cari Ii publica sum numa-a lui, sh-mizi-adutsi aminti ca suntu-a lui, Pirrnifili va Ij-si publica ashi cum Iipseashti tu-una c311i pi numa-a lui.

Murnu, lory; (1868-1957) Poet (armanescu shi rumanescu) traducator istoricean sh i-arh eolo g rumanescu. Academic rumanescu. Mari-acti istu tinchirdasearea-a andrepturlor a Armanjlor. Eara hef di delegatsii ttl chirolu-a Conferentsiiljei di Londra (19] 3) shi membru-a delegatsiiljei armaneasca Millio, Vangheli T. (Sec. XIX-XX) Folcloristu-armanescu. Nu shtim tsiva eari lu-adra shi-I deadi shi Memodit bana-a lui. Nu Iu-aflam pi cann Iista randumlu ti videarea-a problernaljei di ficiorJji tsi bitisira Litseulu di Bituli. arm an eas di la Conferentsiea di VerScljearna ca 1 eara multu tinir, tsi va s- sailles 1919. Easti faptu pi 1 di Yinar dzaea easti faptu dupa-anlu 1900 i nu s- anlu 1866 Veryea, tu-atsel ehiro tu Turchii a aza sum ocupatsiea gartari dusa pi la sculiili ti ficiorlji-armaneshtsa, a poati ca-ari-nvitsata sh-pi 1a seasca, shi muri pi 17 di Brumar anlu sculiili gartseshtsa, Numa di familii 1957, Bucureshti. Anvitsa la Litseulu di Milia u-aflam la Farshirotslji dit hoara Bituli shi Budapeshtsa fa Facultatea ti Pleasa, di ninga Corcea, aza sum ocu- filologhii. S-featsi cal1ascut eu tradutpatsii-arbisheasca. Vanghele T. Mill io, searea shi publicarea-a Iliadiiltei shi-a u-ari publicata prota carti-ntreaga ell Odiseiliei al Homer. Luera ea profesor cantits armaneshtsa melografiati Can- uni er itar iu-u r anu catedra di-arheteee populare macedo-romiine Bucu- ologhii, a deapoaea hi ca Academic. i-Armanjlji u-ngrapsi cartea lsoria resti, 1928. rom«llilor de la Plnd: Vlahia Mere (980-1259)., Bucureshti 1913, shi cartea Minda, Todi (1911-1982) Poet shi di puizii Bair di ciimic armdn esc 1I, folcloristu di Meglenitslji. Easti faptu pi Bucureshti. 1932 shi-a dauua editsii 28 di Yinar anlu 1911 tu hoara publicara di D-I Tiberius Cunia la Luguntsa, aza sum ocupatsiea gart- Editura Carle a Aromiina SUA, 1989. seasca, shi muri pi 12 di Yizmaciunji Puiziili-a lui suntu publicati tu tuti anlu 1982, Bucureshti. Sculii-nvitsa tll revistili shi Antologhiili-a Literaturaljei hoara-a lui, deapoaea Saruna shi studiili armaneasca, Ii featsi Bucureshti. Puiziili-a lui lj-si
I

39

Scriilori Arnulnesllls4

armanescu shi tratucator rumanescu. Episcopatlui a Pindului, tsi lipsea sEasti fapta pi 2 di Lunar anJu 1906, ahurheasca s-lucreadza, cu scamnul Budapeshta, tu Magirii shi muri tu Saruna Di Budapeshta s-muts Bueuinshita-a meslui Shcurtu, anlu 2001, reshti, iu shi muri. Al tradusi shi-l pubBueureshti. Easti hiljea-al loryi Murnu. lica, Apostolu Buc. 1912 (UCAM, Protili clasi di Litseu li-nvitsa Paris, la 2000 u-adra deftura editsii), a la litseulu Fenelon. Litseulu-l bitisi Academiea Rumaneasca, dati di mulBueureshti (U-U bitisi shi Faeultatea ti jeari-sa Ecaterina Murnu (1850-1928), Dlctsionarlui Literatura shi Filosofii. Luera ea bib- s-afla manuscrislu-a liotecara la catedra ti-arheologhii, iu armaaescu-frantsesca shi-a Catavafen-su eara shef di catedra. Ari publi- siilor, nipublicati. cata tina carti Povestile Pindului prilucrari-a pirmifilor armaneshtsa, 111aari shi-alti cu-ahtari prilucrari. Deadun cu Musht, Vasili (1895-1961) Poet shi sor-sa, Ecaterina Murnu-Filipescu u publitsistu-armanescu. Easti faptu pi 15 publicara cartea George Murau - di Martsu tu-anlu 1895 tu hoara Pleasa Poetul Homerid, Ed, Albatros Buc, ninga Corcea, aza sum oeupatsii arbi1979. Ari-ngrapsita shi proza shcurta I sheasca, shi muri pi data di 29 di shi pi-armsneashti tsi-u publica tu rev. Brumar anlu 196]. Sculii-nvitsa tu hoara-a lui sh-deapoaea la Litseulu di Desteptarea di Bucureshti. Bituli. Studii di-ndreptu di Bueureshti. Svalumta ca voluntar tu polirnlu ti Murnu Oani (1848- 921) Profesor, unearea-a Rumaniiljei, Luera tut chirolu preftu shi traducstor armanes U. Easti ca-avucat. Cama di dzatsi-anji lucra ti faptu pi data di j di artsu. tu-anlu problerna-arrnaneasca shi-ngrapsi tu 1848, tu casabalu-armanescu Veryea, I gazeta (Tribuna Romiinilor de peste aza sum ocupatsiea gartseasca shi rnuri I hotare ", niea dit anlu 1924. Eara unlu pi data di 6 di-Andreu tu-anlu 1921. cari multu Iucra fi-anapuda idei ti coloBueureshti, tu rumanii, Sculii-nvitsa nizarea-a Cadrilaterlui vargarescu, cuSeljea (Calivi), ninga Veryea, Veryea Armanji dit Balcanlu tut, iu sh-ill shi-Atina, Luera ca dascal Xan i vidzura yislu-Arrnanjlji mutats dit casabiclu-armaneseu iu-ahurhi di Ii dut- Patrida-a lor. Publica mash tsintsi sea lucarli nainti cu-adunarea-a materi- puizii rna multi lj-si chirura di ispetea alui ti-un Dictsionar armanescucit nu shidea tu-un lac. Tsicara ca putfraotsescu. Di-aclo-l pitricura Hreanlji sani, puiziili-al Vasile Mushi fura publitu casa-a bunacicului celnic Hristu cati shi s-publica shi ..aza tu tuti revistiliZega, iu s-canascu sh-cu Gustav Wei- armaneshtsa shi tu Antologhiili-a puizigand. Tu-anlu 1882 fu bagat ti director- iljei armaneasca Puiziili Rufei ciidzurii lu-a ghimnaziului di Bituli, car; dea- shi Duri-i shi-a noosui-ariivdari s-featpoaea criscu tu Litseu iu lucra deadun sir[ cantitsli-marshuri tsi fura cantati shi cu Andrei Bagav, Constantin Caireti, eu eali-ngura chirea tuts atselji cari sVangheli Petrescu, etc. TU-aJl1u 1888, fu alumta ti Printsipatiu-a Plndului tsi bagat ti preftu la basearica di Budapeshdusi tu-an,ilji 194] shi 1942, a tu-a curi
I

Murnll, Iulia (1906-2001)

Scriitor

tao Lipsea s-hiba-aleptu ti Episcoplu-a

1

40

Sctiitori Armaneslttsii

Leghiunii (ashcherea-armaneasca)

spari cil s-alumta shi el. Vasile Mushi smuta shi tu-Amirichii iu fu shi Prezidentu-a asotsiatsiiljei "Fiirshirotlu", asotsiatsii-adrata nica dit anlu 1903. La el eara Hlamhura-a Printsipatlui a Pindului shi s-chiru dupa moartea-a lui.

sum comunishtsalji, dumji-ahapsi 16 di-anji ancljis di trei ori. Muri bucureshti tu-anlu 1987. Angrapsi putsani puizii armaneshtsa. Easti publicat tu Antologhiea-a Puiziiliei Armiineascii adrata di Ianachi Zeana, Ed. Cartea AromanQ. Custantsa, 2001.

armanescu, Easti fapta pi 21 di Brumar, anlu 1959 tu hoara Nijopuli, di parintsa ArmanjiFarshirots. Sculii primara-nvitsa tu hoara-a ljei, litseulu-l bitisi Bituli shi Facultatea ti agricu Itura di Scopia, Lucreadza la combinatlu agricol di Bituli. Puizii pi-armaneashti angrapseashti nica dit anjlji-a studiilor. Puizii di-a ljei fura publicati, prota tu revistili "Zborlu-a Nostru "Deshteptarea shdeapoaea tu-alti revisti shi-Almanahuri tsi inshira tu-aeshtsa vara d43Z di-anji dit soni. Ari puizii ti-una carti, ma niea nu lj-suntu publicati.
I), I

N

acovsca, Ghena (1959) Poet

Nasta Atanasie (1912-1996) Poet
(armanescu shi rumanescu) shi traducetor. Easti faptu pi data di 2 di Brumar anlu 1912 tu hoara Gramaticuva, aza sum ocupatsii gartseasca, shi muri pi 23 di-Andreu, tu-anlu 1996 Bucureshti. Sculiea primara-u bitisi tu hoara-a lui deapoaea anvitsa doi anj i la Litseulu di Saruna di iu tricu tu casabidu Bazargic shi Facultatea di-ndreptu-u bitisi Bucureshti. Luera ea avucat, Bucureshti, Atanasie Nasta fu shi prezidentua Seetsiiljei literarii "Ioryi Mumu'' di Bucureshti. Sh-li publica puiziili tu revistili di nainti di polim sh-tu-atseali dit anj Ij i dit soni, tsi inshea piarmaneashti Zborlu-a Nostru" di Freiburg "Friindza Vlahii", dit Americhii ma shi tu revistili tsi a-publica pi rumaneashti ca "Deshteptarea shi "Dimdndarea '. Puiziili lj-fura bagati hi tn-Antologhiili-a puiziiljei armaneasca tu-aeshtsa yinghits anji dit soni. Carti cu puizii, Armiiname, Anna· flame, Ij-fu publicata di Editura-a Fundatsiiljei Culturala-Arrnaneasca "Dimandarea Parinteasca " Bucureshti 1996 tu-anlu candu shi muri-autorlu. Pi rumaneashti publica una carti eu soneti, Sonete Ed. Univers" Bucureshti, 1975. Lji-armasi tu manuscris shi 1'0manJu Ultimii haiduci (A/set;; dit soni (Url) cari-i dit bana-a Armanjlor,
II

Naeu, Ianachi (1908 - 1987) Poet armanescu, Easti faptu pi data di 13 diAgustu 1908, tu casabalu-armanescu Veryea, aza sum ocupatsii gartseasca, iu fen-su lucra ca dascal la-Armanjlji diaclo. Sculiea primara-u bitisi Veryea, Litseu featsi-n Saruna, tu-anlu 1927. Facultatea tl Economii-u featsi Bucureshti, Luera un chiro la aghentsiea frantseasca "Vagons Lits' . Deadun eu bunjlji-a lui sots Constantin Pap an ace Iancu Caranica shi Steriu Ciumeti, salurnta ti-ndrepturli-a faraljei armaneasca Tu-anlu 1940 publica articuli tu rev. Armatolii, scoasa di Constantin Papanace, Bucureshti. Di-atsea furnjii, I ----------~--------I

It

41

Scriitorl Armiille!!iiltsfi

Ling- M3HCKHQT (Ti ufllisearea-a substanvistu machidunescu shi-armanescu fol- tivluiverbial tu limbili machiduneasa cloristu-arrnanescu profesor universishi-armaneasca); 5. Tpa npeaoan 0;1; tar. Easti faptu pi data di 9 di Yinar Monaep U3 apoaaucxa (Trei tradut1924) Bituli shi muri pi data di 23 di seri al MoIier pi-armaneashtij.ti. Cirishear 1980 Scopia. N uma di MOJJuep Kaj ApoMa~HTe (Molier pkWigiuni lj-eara Teodor ma el shi-u- la-Armanjljt): 7. ApoMaHcKo npeBO;1; alaxi, ell I1U 1I vrea gartseasca forma shi- na eaaa OKCHTaBCK3 necua "EcK" U 10 forma machiduneasca, cara eara- paaera" (Tradutsiea-armaneasca-a ahtari arigimlu.Varianta-armaneasca Ij- i unaljel poema oxitaneasca "Escrieara Toda-al Nastu. S-tradzea di-una veta"); 8, ApoMancKo f3T3HKH taita inshita di Gopishi. Sculii prirnara (Angacitor Armaneashti) (bilingv) shi ghimnazii-nvitsa Bituli. Facultatea CARY Benrpan 1980' 9. ApoMandi Filozofii - Sectsiea di filologhii CKH CTY;1;UU (Studii ti-Armanjlji) (Iimba frantseasca) u-ahurhi Belgrad Ornenano, Cxonje, 1988 (ill suntu hi-u bitisi Scopia, tu-anlu 1950. Tu- bagati tuti studiili di cama-nsus shi anlu 1951 fu-aleptu ti-asi tentu la idyea cartea cu-ngucitoarili a-ngucitoarili Facultati, a tu-anlu 1953 featsi spet- suntu pi-armaneashti shi machidusializari Grenoble. Teza di doctorat neashti). "Stendhal devant la oritique francaise justqu en ] 880~u deadi Zagreb, tu-anlu 1961,. Tut chirolu lucra ca profesor la Nlcolescu, MilUlil (1835-1865) Poet Facultatea ti Filologhii - Sectsiea ti natsional. Easti faptu tu-anlu 1835 tu Limba Frantseasca, ill lu-afla shi hoaraMagaruva, ninga Bituli. Anda moartea. Tu chirolu pana lucra fu hi eara di 10 anji armasi tar di parintsa shi Decan a facultatiljei. Ar~ publicata multi fu loat ti fumealji di-un lala-a lui studii ma shi tradutseri dit literatura Ianachi Papa Mihali, shi fu du Sibiu, tu frantseasca. Ti limba shi literaturaRumanii. Sculii primara-nvitsa Magaarmaneasca li-ari publicata: l.KOHT3Kruva, litseu tu disabaJu Sibiu, Academii Tit Mefy M3Ke)J,OHCKHOT H apOM311" comertsiala Beshlji. Luera tu firma-a CKHOT ,ja3l1K (Contacti-anamisa di lala-sui, a dupa moartea-a lui lji-arrnasilimbili machiduneasca shi-armaa lui. S-muta tu casabatu Giurgiu iuneasca): 2. Mecroro na J{JJlfTHKlI.Te avina comertsu cu-Arnirariljea turtseaDO apOMaHCKBOT JI MaKeJl,OHCKUOT sea. Eara un di mernbrilji-fondatori a j030K (Loclu-a clitichilor tu limbaliprotiui Comitet armanescu, EI lu-agiuta armaneasca shi maehiduneasea); 3. Dimitri Atanasescu protJu dascal annaHHTep«jJepeH~HH aa flODO aa [asunescu, di-nvitsa andoi anj i la un litseu di KOT na Hap0;1;u3T3 noeaaja sa] Bucureshti, a fu shi-atsel tsi lj-lji deadi 6aJlK3HCJU:ITe HapO,IJ,U (Interferentsii paradzlji di vini Tamuva sh-di-u dishpi nivel di Iimba puiziiljei populara la cljisi prota sculii armaneasca, tu-anlu miletsli dit Balcan) (tu colaborari: E. 1864. Muri dip tinir, tu-anlu 1865. LjiKOHecKH 1I O. Janrap-Hacresa); 4. avea data 24 di puizii all. G. Massimu, 3a ynorpefiara na fJlarOJJCKaTa di cari-aestu baga mash 14 tu "Rapeda
UMeHKa DO MaK~;1;oHeKHOT U DO apo-

Nastev, Boiidar (1924-1980)

----------------~----------------42

idea de Gramoteca macedonoruma-

Scriitoti A ,.mallesltt.\·{j

1862 ill figura sum numa di Lilici dit Macedonia. Puiziili-al Mihali Nicolescu suntu publicati tu tuti revistili-a chirolui a fu bagat shi tu njica antologhii Ecou de cantec aromanese EQ. Litera, Bucuresti, 1985 ad rata.. di Atanasie Nasta. Ca carti LWei dit Machidunii, fura publ ieati ti prota oara di Dina Cuvata, tu-anlu 1995, ell ucazea di 160 di-anji di-anda s-afla shi 130 dianji di moartea-a lui editsii-a Asotsiatsiiljei a Armanjlor "Santa Dzurdzu" di Shtip Pu iziea "Spuni-nii bre gione'' (ica "Sclmlu") shi-alti-ndauua s-featsira populari shi ca-ahtari suntu bagati shi tu colectsii di folclor.

neascii", Bucuresti

ghuuli (1839-1885) Academicean iatru publitsiscu diplomat valahutescu. Easti faptu pi data di 5 di Brumar tu-anlu 1839, Bucureshti shi rnuri pi data di 9 di Lunar, tu-anlu 1885, Atina. Studiili sh-li featsi Bucureshti shi Parizo Doctor di meditsina s-featsi tu-anlu 1866 Paris, ill

O

betienaru, Mihali

Gheor-

loristu-armanescu. S-featsi pi data di 17 di-Apriir, tu-anlu J 927 tu casabiclu-armanescu Aminciu, aza St1l11 ocupatsii gart eases. Di multu s-muta Atina iu shi-aza baneadza ca pensionar. culii primara-nvitsa la sculii ti ficiorlji-armaneshtsa a Litseu pi gartseashti, cara fura-ncljisi seuliili tiArmanjlji. Luera ca topograf. Colabora la Rev. Zborlu a Nostru di Freiberg, tu Ghirmanii, 10 parti la niscanti di Congresili Internatsionali-Armaneshtsa organizati di ULCA, asti membru-a Comitetlui Armiinescu di-Atina, Ariadunats multu folclor di-a ArmanjlorFarshirots di cari publica dauua cartsa, di cari una-i cam its arm an eshti diAminciu, Ekd. Geru, Atina 1988. Pall(l, Zaltu (1921-2001) Poet armanescu shi rumanescu. S-featsi pi data di 21 di-Agustu, tu-anlu 1921 ttl hoaraarmaneasca Beala di-Nsus, ninga Strug, tu Republica Machedoniea shi rnuri pi data di II di Martsu2001 New Yorku tu-Arnerichii. Easti dus nica di nainti di polim tu Rumanii iu li-nvitsa tuti gradili di sculii pana di Facultatea ti Economii. Ca anticomunistu featsi multsa-anji. Fudzi tu-Amiriehii iu shi-aza baneadza, tu ca abaJu e\ - Yorku. Ca poet debut adza niea di multu tinir di 14 dianji, tu revi ta "Lumina"-« Litseului di Silistra aza ttl Vargarii rna pi valahuteashti, nu pi-armaneashti. Ca tu idyiul chiro debut adza sh-pi limbs-annaneasca, tu revista "Armatolii", revista tsi s-publica ma h ti-Arrnanjlji. Ari publicata eama multi cartsa pi mucaneashti rna pu iziili pi lim ba-arm aneasea (cari el u pricanoashti mash ca ti-un dialectu-a limbaljei rumaneasca, eari el, tsi catara

p

adiotu, Gogu (1927) Folc-

lucra shi ca iatru tu-anjlji 1864-1866.
s-turna di lucra ca iatru Bucureshti tll iamea 1866-1874. Trieu tu diplomatsii prota Roma deapoaea Constantinopoli, sh-di-aclotsi tricu Atina, iu shi mud. Aduna shi-una colectsii dit folclorlu-arrnanescu (30 di cantits) shi dau Lla basm i d i Crush uva, cari Ii tradusi sh-pi frantseashti, Cartea, Deapoaea

Texte macedo-romiine: Basme si poezii populate din Crusova, fu publicata di
loan Bianu, la Academiea rumaneasca Bucureshti, 1891, LX + 224 di fro Adra shi-un Dictsionar armiinescu tsi-I deadi La Academiea Rumiineascii ma nu-i pub lieat.
43

Scriitori Armiineshtsii

shi-n va rna multu di limba-a lui cu cari rna-sa lu-ari-utricata shi lji-ari cantata tu sarmanitsa) lj-fura publicati ti prota oara tu cartea .4gniinghipseri) Bucureshti, 1996. Zahu Pans ari publican puizii shi tu revistili Zborlu a Nostru, Deshtepiarea Dimdndarea. Aesti dit soni condusi di Hristu Candroveanu,
I

Papahagi, Pericle (1872-1943) Folcloristu, lingvistu shi-istoricean
arrnanescu shi academicean rumanescu.. S-featsi tu-anlu 1872 tu casabiclu Avdela, aza sum ocupatsiea gartseasca shi muri pi data di 20 di Yinar, tu-anlu 1943 Bucureshti, tu Rumanii Sculii primara-nvitsa Avdela, Litseu Bucureshti, Studiili Ii featsi Leipzig cu
1

cari-i pi idyea cali eu el. Zahu Pana tsani una frandza tu periodiciu valahutescu di Canada, iu-ngrapseashti pi rumaneashti shi iu-Iji angiura shi laeashti tuts atselj i cad dzac shi lucreadza pi ideia es. Arman] Ij i suntu una-alta rnileti shi cad shi-au shi limbe-a lor Li mba -armaneasca. Papall€lg;, Nicolaus (1864~1931) Profesor, publitsistu shi eriitor armaneseu shi rumanescu shi mari-alurntator tindrepturli natsionali-a Armanjlor, Easti faptu tu-anlu 1864 tu casabiclu-armanescu Avdela, aza sum ocupatsii gartseasca, shi muri tu-anlu 1931. Seuliiari-nvitsata tu Machidunii shi Bucuresbti. Luera ca profesor la ghimnaziulu dj Ianina, ill prididea limba gartseasca, isturiea shi gheografiea. Multu chiro fu directorlu-a revistaljei Ui Courtier des Balkans rna shi traducator la Ministerlu ti luearli extemi-a Rumaniiljei, Li-ari poblicata, pi frantseashti, cartea Les Roumains de 'Iourqie, Bucureshti, 1905, Le question macedonienne Buc., 1901, sh-pi rumaneaehti, Macedonia Macedcnenilor, Bucureshti, 1912, di Societatea de cultura rnacedo-rom an a

Gustav Weigand. Nu vru s-lucreadza ca
profesor universitar rna Iucra ca dascal

shi profesor pit sculiif ti-Armanjlii dit Balcanlu, Bituli S.aruna sh-tu soni Silistra, aza ttl varga!"ii. Cartea di folclor armanescu, Dit literatura popuIal'a ..armaneasc3, Bucureshti, Buc.,
1900 easti nai rna mareacolectsii di folclor armanescu pana tora .. Deapoaea Ii publica Meglenoromanii. Studiu etnografko-folclerlc, Buc. 1902; Basme Aromane, ell un Glosar, Buc., 1905; Seriitori aromani din secolul XVIII-lea, Buc., 1905; Graie aromfiDe, Buc., 1905 Din trecutul cultural al

Bue. 1912;. Gramatica-al M. Boiagi, (reeditari), 1915; Numiri etnice la aromani, BUG .. 1925; Urme rominesti in toponimia Peninsulei
Balcanice, Buc. 1925; Ii publica cartsali-al loan Caragiani, Studii istorice asupra Peninsulei Balcanice, (Tom I, 1929 shi Tom II, 1941); shi multi-alti studii tsi Ii publica pit revistili: Convorbiri Literare, Grai shi Sufle;

aromanllor,

rna shi multi studii pit revistili-armaneshtsa sh-ti-Armanjlji dit atsel chiro. Friusiliea, Peninsula Balcanica, Viatsa Revista "Peninsula Balcanica",Revis- 'Noult Viata Romaneasca Analele ta "Lumina "-a Litseului di Grebini, etc, . . '.,. . hi '. .. d - ea'un eu J . B.run a.1 pu blic '" romanu Dobrogei, Pontice, Revue istonque ae d.'. . -.' .1' 0 teara Moshneagul de la monte, Bucureshti, . Sud-Est Europeen, la Academiea '904, cari-i dit bana-a Armfnjlor. Rumiineascd; etc.
i. . ...• .. . , ... •

44

Scriitori Armiimshtsa

Papahagi; Tach; (1892-1977) Ling-

vistu, folcloristu, lexicograf etnoiog, traducator shl publitsistu-arrnanescu shi rurnanescu, S-featsi pi 20 di Sumedru, tu-anlu 1892, tu casabiclu Avdela aza sum ocupatsiea gartseasca shi muri pi 17 di Yinar, tu-anlu 1977, Bucureshti, tu Vlahii. Dicara-u bitisi sculiea primara di Avdela s-dusi Ja ghimnaziea di Janina shi Litseulu di Bituli shi Bucureshti Faeultatea ti Literatura .shi Filosofii Ia Universitatea di Bueureshti. La-aesta faeultati lucra ca preparator deapoa asistentu, dotsentu, conferentsiar shi profesor. Tu-aestu chiro eara shi Secretarlu-a Delegatsiiljei annaneasca tsi-I deadi Memoriulu, Cll titlul Les Aroumains devant Ie Congres de la Paix, Paris 1919. ti problema-armaneasca la Conferentsiea ti irinji di Paris, a curi delegatsii cap eara Ioryi Murnu, shi membri Cola Tacit, Iuliu Valaori shi Arghir CuI ina. Li-ngrapsi shi publica cartsal]: Aromani] din punet de vedere istoric, cultural sipohtic, Buc., 1915; La 1'0manii din Albania, Buc, 1915' Antologie Aromaneasca, Buc., 1922; Etnogratia lingvistica aroman, Buc., 1922' Macedoromanii sau aromanii, Buc. 1927; Aromanii. Grai. FolcIor. Etnografie, Buc., 1932; Images d'ethnographie roomaine, daco-roumaine et aroumaine, trei tornuri, 1928-1934' Paralele folclorice greco-romane 1944 (1977, II); Poezia liriea populara, Bue., 1967' Manual de foaetica remanica: I"Omana, italiana, franceza si spaniola, Buc., 1943; Dictionarul dialeetului aroman - general si etimo45

logic, Ed Academiei, Buc., 1963 shi editsiea II, 1974; Grai, Folclor, etnogratie Ed. Minerva, Buc.198], iu suntu bagats shi poetsli di Muluvishti, Constantin Belemace shi Cola Vela shi creatsiea-al Marcu Beza. Li-ari niea ' publicata, tu Biblioteca Nationalii a Aromdnilor "Apostol Margarit", cartsali-al N ushi Tulliu Tachi Caciona shi Zicu A. Araia, shi-al Cola Batzaria.

Papa/zagi,

Valeriu (1906-1984).

Profesor shi publitsistu rumanescu shi istoricean armanescu. -afla pi data di 13 di Yinar, tu-anlu 1906 Crushuva tu Machidunii shi muri pi 4 di-Agustu, tuanlu 1984. Litsaulu shi Facultatea ti filosofii shi literatura di Bucnreshti Tuanlu 1933 s-featsi doctor di shtiintsa, Eara rnembru-a Sculiiljei Rumaneasca dit Frantsii (1929-1931). Luera ca profesor la Litseulu di Rosiori de Vede. Colabora la revistili Graiul Romiinesc. Riinduiala; revista istorica Melanges dv l'ecole roumaine en France, rna shi I tuti revistili ti cultura-armaneasca, Liari publicata studiili: "Aromanii. Dupa calator] apuseni din secolul al XIXlea" Revista Ammiineasca. An. 1 nr.2 (1929' 'Arominii diu Iolnvistea in documente venetiene din sec. al

xvm-Iea·. Revi fa Istorica, (1932);
"Aromanii si roluJ lor economic in trecut . Riinduiala 1 (1935); "Catalanii si Vlahli in Europasud-orientala" Revista Istorica 32 nr. 1-2 (1946) "Careva preeizari asupra medicului aroman din Viena loan Nicolide de Pindo (1737-1828)" Revista Istorica, 24 (1939); "Constantin Hagi Gheorgbe Gehani din Moscopole, un inviitat

Scrinor; ArmtineshtsI;

aroman din secolul al XVIII-lea", Revista Istorica 23 (1937); "Contributii la istoria carvanaritulul la Aromanl" Lumina, Grebena 2 nr. 4 (1938)' "Cum s'a format constiinta latinitatil Ia Aromani?" Revista Istorica, 24 nr, 1-3(1938); "0 incercare de ascensiune in balon a unor Aroman! din com una Saracu in timpul lui Ali Pasa", Revista Istorica, 23 (1936); "Invatati Aromani din sec. al XVllI-Iea" Lumina Grebena 3, )-4 (1938-1939): "Originea geografica a Aremanilor, Note bibliografice" Revista Aromiineasca, I nr, 1 (1929); "Les Roumains d' Albanie et le commerce venetian aux XVII-em et XVIII-em steeles", tu Melanges de I 'Ecole Roumaine en Frence Paris, ]931' rna shi eartea Arnmanil moscopoleni sl comertul venetian in secolele al XVII shi XVIII-lea. Prefata de N. Iorga Buc. 193 S.

tu revista Lumina di Bituli Di proza-a lui s-publica tu Antologhiea Armiineascii, a1 Tache Papahagi, Bucure hti 1922 shi tu Antologhiea di proziiarmiineascii al Hr. Candroveanu, Ed. Univers. Bucureshti, 1977. Dati loati dupf ed. al Candroveanu. Papanace, Atanasie (1917 - 1974) Poet armanescu. Poet arrnanescu. Sfeatsi tu casabiclu-annalleseu Veryea, aza UlTI ocupatsiea gartseasca. SCL1J,i i primara-nvitsa Veryea, ghirnnaziu Grebini shi Litseu Bazargie. Tu-anlu 1944 bitisi Facultatea ti-Ndreptu di Bucureshti shi lucra ca in pector di controlla Ministerlu-a Evonomiiljei Natsionala. Featsi dzatsi-anji ahapsi ca anticomunistu. Muri pi ]2 di Mai 1974, BuctIreshti, Avu-ngrapsita multi puizii annaneshtsa rna politsiea-a comunishtsalor valahuteshtsa lj-li 10 candu-l bagaahapsi. Puiziili-a lui suntu bagati tu Afllologll iea-a Puiziiliei .4 rmtineasca, adrata di Ianachi Zeana shi publicata di Ed Car-tea Aromiinii Custantsa 2001.

Papa ian i, AlII. (Samarineanu). ( ec. XIX-XX). Scriitor armane cu .. uavem dati bio-bibliografitsi. Tu rev. "Lumina' di Bituli (1903) dghivasim Papanace, Constantin (Selyanu) ca publica una comedii tu patru aeti Cll titlul Gura tli-apa shi ca-atumtsea s- (1904-1985) lstoric poet, publ itsistu shi mari-alumtator di-ndrepturli-a Arman]vindea pit librariili mari shi la administratsiea-a revistaljei di Bucureshti pi lor dit Balcanlu tut, om di politica shi publitsistu rumanescu. Easti faptu pi 15 Calea Vietoriei, eu un leu cumata. di Yizmaciunj i tu-anlu 1904, tu casabalu Veryea aza sum ocupatsii gsrtseasca shi muri pi data di 7 di-Apriir tuPapa-Ianushl, Vasili (1878-1918) Scriitor shi profesor armanescu. Easti an lu 1985 an Salo tu Ital ii, iu bana multu chiro ca emigrantu politic. Sculii faptu tu-anlu 1878 tu hoara Doleani Veryea, Litseu bitisi ninga Veryea, aza sum ocupatsiea gart- primara-nvitsa seasca. Muri tu-anlu 19] 8. Luera ca Saruna shi Facultatea ti Economii Bucureshti. Luera pi ma multi slujbi ca dascal 1a sculiea-armaneasca di Doleani, a publica proza shi studii eeonomitsi economistu, fu shi pi potisi ttl Minis-

46

Serii/od Armfines/r(sfi

terIu ti economii. Intra di tmrr tu europeens", di pi 17~20 di Mai tu-anlu minarea-a Leghionarlor shi tuta bana 1956 an Faakersee, Afstriea); 7 ..NOUL bam\. ca emigrantu tu Ghirrnanii, prota ALBUM MACEDO-ROMAN, Vol. I ( sh-deapoaea tu HaW. Fu-ncljis ahapsi di ti 75 di-anji di la adrarea-a Societatii dauua: ori. Sa spusi ca un rnari-activistu Macedo-Romane _.(1880- J 955); cu-una ti-aflari LUla solutsii ti problema-anna- ; studi i intitulata"Fermentul ammiin neasca TlI emigratsii 10 parti la multi (Maceilo-Ronu;n) in Sud-Estul eurocongresi internatsionali,iu zbura shi pean" (1968) tsi fu publicata ahoryea di prezenta shi referati, tu cad u spunea editura "Andrei Shaguna" - Constantsa; greauua situatsii tu cari s-afla Armanjlji 8. NOUL AMBUM MACEDO-ROdit Balcan, sh-ma rnultu-atselji sum die- MA"N Vol. IJ (100 di-anji di Ia dishtatura galiseasca sh-ti represaliili shi cljidearea-a protaljei sculii-armaneasca pogromlu tsi-l fiitsea Gretslji pi tuts dit Machidunii), Freiburg 1965. - Stuatselji cad loarf! parti tu-adrarea-a dii-ntitulata Gheneza shi evolutsiea-a Printsipatlui a Pindului sh-deapoaea sh- sumeniiliel etnicii /a-Armiin;t;i, dishti .Polimlu tsivil tu-anjlji 1945-1949. tiptarea-a lor natsionillii tsi-i publ icata Pitriou caftari sh-pana di Consiliulu ti sh-ea carti di Editura Brumm' TimiSigurantsa-a Natsiuni.lor Uniti, tu-anlu shoara, 1995; 9. Niica Allt%gilii 1952, dupa cari s-adra L1na comisii spet- I Armiineascti, Freiburg, 1952; 10. sial a ta s-li veada lucarli tu Gartsii .. Li- Consideratli asupra trecutului Maceari publicata-aesti cartsa ti-Armanjlji: L do-Romiinilor si-a dialeetului lor, PRO BALCANIA. Censiderations 1952; 11. STUDIU [STORIe - Reflexii sur l'union balcaniqueet la solution: asupra destinului istoric si politic al des probJemes litigieux de ee secteur A romiinilor; Toliacozzo, 1947 (tsi seuropeen-1951. Colectsiea "BIBLIO- republica di Editura Crater, Bucureshti, TECA VERDE"; 2. La persecutior: des 1998; 12..Jurnalul MAKEDONIA, Nr. 9. minorites Aroumains (VaJaques) dans 1953, publicata tu patru lirnbi: fra·· les Pays Balcaniques. Le problem ntseasca, angleasca, ghirmaneasca shi Macedonien. Colectsiea "BIBLfOTE- talicheasca;13. Die aromunische CA VERDE/I; 3. Justice pour les Vo.lksgruppe in dell Balkanlander ill Aroumain: (JiaLaques), 1952. MEMO- Bont/budt der europasehen VolksRIU PITRICUT LA ONU. Colectsiea gruppen. Wien-Stuttgart, 1970;14. "BIBLIOTECA VERDE "; 4, Identita- Nebau im Balkanraum: 15. Diversity tea unor numepotronimlce III aalieni in llnity of the Balkans 1967~ 16. si Aromdni, 1953. Colectsiea "BJB~ Marluriile lui Constantin Papanace LIOTECA VERDE"; 5. L'origine et la (Un document al cauzei oromdnilot}, conscience nauonale des Aroumains Editura Fundatiei "Andrei Saguna ", (La terreur greque en Milcetioine). Constanta 1996. Tu N;ica Antologhli Colectsiea "BIBLIOTECA VERDE",· 6. Armilneascti 1952, baga shi-ndauua Le droit d'asile politique et le probleme puizii tsi Ii simna ell numa di Selyanu, des minorites .etlmiquesopprimmees. cari fura publicati sh-di Revista "Grailu Colectsiea "BIBLlOTECA VERDE "; Armiinescu" shi "Destepiarea" di Bu(Referat tsanut Ia-al Vl-lea "Congres de cureshti, Aesta. easti ti prota oarf candu l'Union federal des comm.inautes s-publica sh-tu una Antologhii di la noi, 47

Scriitarl Armaneslzlsii

tu Machidunii. Poati cit la fratili-a lui : cari VOl' s-u-nveatsa shi limba-armaCarol Papanace, di Bucureshti ari shi- neasca. Puizii angrapseashti baia anji, a alti puizii armasi nipublicati. Cartea-a eu publicarea ahurhi la Rivista di lui Reflexii asupr« destinul istoric shi Litiranoii shi Studii Armiini Anlu 5, Nr. politic a Aromiinilor lipseashti s-hiba 1 Tom X), 1 di-Apriir 1998, cu-un baia Platforma ti-alumta-a tiniramiljei sh-ti- mari numir di cari deapoaea lj-fu publiArmanjlji tuts ti-nchirdaseari-a and rep- cat extras eu titlul Zhoarii (fira boatsi. tutui ti un stat annanescu yislu di njilji Publica puizii sh-tu revistili "Grailu di-anji a Armanjlor dit tut Balcanlu. Armiinescu" di Scopia "Bana Armaneascd" shi "Deshteptarea' di Bucureshti. Uniea ti culturii-aArI11Cin;lor dit Pariza, Mita (1908-1996) Poet shi Machidunii, tu Biblioteca Natsionalii traducator armanescu. Easti faptu pi 17 Armdneascii "Constantin Belemace", di Lunar anlu 1908, tu hoara Grama- Colectsiea "Vela ", lj-publica una carti di puizii cu titlul Nica, Scopia 1999. ticuva, aza sum ocupatsiea gartseasca. Muri pi 24 di Yizmaciunji anlu 1996 Bucureshti. Sculii primara-nvitsa tu Piislle, Vanghiu (1938) Poet armahoara-a III i Litseu comertsial bitisi Saruna shi Facultatea ti economii di nescu. Easti faptu pi 18 di Xumedru tuBucureshti TlL-atljl j i 1932-1933 fu anlu 1938 tu hoara Banja, ninga redactor a revistaljei stamanal5 "Grai- Coceani. Sculii primara-nvitsa tu hoaralu" di Bucureshti. Tu-anl u 1940 fu re- a lui Litscn anvitsa Coceani shi Shcoala dactor la revista "Armatolii' di Bucu- superioara pedagoghica-u bitisi Shtip. reshti. Puizii publica tu revistili iu eara Lucra-ndoi anji ca dascal la Litseulu ti redactor, a dupa polim ahurhi s-publica economii di Coceani, sh-deapoaea tricu tu "Zborlu a Nostru" di Fr iburg tu sfera-a cornertsului pana tsi inshi tu "Deshteptarea" "Rivista di Litiraturi) pensii. Tora ea pensionar baneadza shi Studii Armiini" di yracu e) Y Scopia. Easti protlu cari publica una (Tu-Amirichii) shi-alti, Carti-a u puizi- puizii 'Ntreatsita, tu rev. "Europa si iii shi tradutserli-a lui Fucurina neast- neamul romiinesc" di Milano tu-anlu easii (Tom 1 puiziili-a lui shi Tom II 1977, tu chirolu candu sum regirn lu-a tradutserli), lj-fu publicata di Editura comunishtsalor eara greu sh-tu Machidunii s-pots s-publits pi-armaneashti. Cartea Aromdnd, Constantsa, 1995. Puizii di-a lui s-publicara tu rev. "Deshteptarea" di Bucureashti "Grailu ArPasha, Aura (1975) Poet armanes- mdnescu di Scopia, shi-alti Nica nucu. Easti fapta pi data di 2 di-Agustu ari publicata una carti. anlu 1975, tu casabalu Constantsa, dit Rumanii, Sculii primara, litseu shi Facultatea ti filologhii - Sectsiea limba Perdlchi, loryi (1912-1966) Poet, rumaneasca shi filologhii balcanica Ii dramaturg shi traducator armanescu. bitisi Constantsa. Tora lucreadza ca das- loryi Perdichi easti faptu pi 22 di Mai cal tu litseulu iu-nvitsa shi ea. Aclotsi anlu 19l2, tu hoara-armaneasca Perivolji-nveatsa pi-armaneashti shi ficiuritslji Ii aza sum ocupatsiea gartseasca Muri
IJ I

48

Scriltori ArmiilZeshtsii

Pap le acu, Cola (1877-cca 1920) Iatru scriitor shi traducator armanescu. Nu shtim dati di tarnam ca candu s-featsi shi muri, rna cum videm dit lista-a ficiorlor cari-I bitisira Litseulu di Bituli publicata tu revista Lumina di Bituli, numirlu dit meslu Sumedru 1905, videm ca PapIeacu Colaeasti di-Avdela, casabic armanescu tsi-aza easti sum oeupatsii gsrtseasca shi ea Litseulu-l bitisi tu-aniu 1897 scljeama comparanda-l cu-altsalj i ti cari shtim dati siguri, lipseashti s-eara faptu tu-anlu 1877. Aclotsi nica-ngrapseashti ca tu-anlu 1905, candu s-adra lista, Papleacu Cola . eara studentu. Tu Calendarlu-Armiinescu "Grai Bun" ti-anlu 1909 aflam Papuzlsi; Emil (1893-?) Scriitor ca Papleacu shi Piu Faber suntu stururnanescu shi-armanescu. Easti faptu dentsa Pariz tu Frantsii. Tu revista tu-anlu 1893 tu hoara Samarina, aza Lumina di Bituli ti-anjlji 1903-1904 visum ocupatsii gartseasca, shi mud dem ca-ari publican materiali di medConstantsa, nu sa shtii cari-an. Sculii- itsina, a ninti di-atsea, tu revista Pindul ari-nvitsata ttl hoara-a lui, Litseulu-I dit anlu 1899 aflam shi-una tradutsiri bitisi Bituli. Ari lucrata ca dascal pit di-una piesa frantseasca Straniili nu-/ horli-armaneshtsa dit Machidunii a [ac omlu, ti eari nu na-l da shi-autorlu. deapoaea lucra sh-ea dascal pit horli dit Numa-al Papleaeu Cola nu u-aflam tu Dobrugea di Notlu. Ari colaborata la cana-alta carti eu bibliografii-armaneapublicatsiili rumaneshtsa Neamul romii- sea tsi spuni ca el nu-ari publican-a ljinesc, Drum drept, Cele trei Crisuri, I urea a poati ca. ari shi murita multu tiOmul liber, Universulliterar, Adevarul I nir.Ari materiali ti-una carti ell tuti tsi liliterar si artistic, Peninsula Balcanica, ari-ngrapsita sh-tsi-armasira nipublicati.

pi 10 di-Andreu tu-anlu 1966, tu casabaJu New Yorku dit Americhii. Sculii primara-nvitsa tu hoara-a lui, Litseulu Grebini shi Facultatea di Literatura shi Filosofii Bucureshti. Tuanlu 1941 s-dusi-n Saruna ca profesor la Litseulu di-aclo tu-anlu 1944 s-trapsi tu Italii sh-tu Ghirmanii a tu-anlu 1948 agiurnsi Texas di iu s-muts tu ciisabaiu . ew Yorku. Puizii ahurhi sa-ngrapeasca nica dit litseu, Prota carti cu puizi i, Grailu-a geanlui, grai di moorti eu-un Protuzbor di Lachlu Batzaria, U publica Bucureshti tu-anlu 1939 shialanta, cu tradutseri dit puiziea-al Eminescu, Lutseofirlu shi numut-al Shumba u publica Bucureshti tu-anlu 1940. utsata "Perivolea" di New Yorku, shrna multu cusurin-su Pascal Marco, Jjpublica una carti di puizii cu titlul Puizii aleapti, tu-anlu 1991. Di manuscrisiliarmasi dupa moartea-a lui, shi loati di la Pascal Marco, D-i Tiberius Cunia di la Editura Gartea Aromiind lj-publica: Sh ula picurarlu, piesa tu versuri, extras dit Tom V, a Rivistaljei di Litiratura shi Studii ann ani, 1996; Izvuri di bami, 2000, tu trei tomuri.

Tribuna Romdnilor de peste hotare, etc. Tu-aesti dauua dit soni ari publican materiali ligati di bana-a Armanjlor, a poati shi puizii, ti tsi lipseashti videari, aflari, adunari shi publicari tu-una carti. Ari publican rna multi du1sa pi limba valahuteasca, di cari-a Ii spunem: Raza de lumina, poezii 1925, Scare intr-un strop de roua poezii 1937. (Vedz la Justin Tambozi... Enciclopedia Aromana Bucuresti 2000 p. 458).

----------~-------49

&,.;;101'; Armfrlleshlw;

Petrescu, Vtlllglzeli (eca 1855- cca 1990. Ari una mari colectsii di eantits 1917) F 0 lcloristu shi scri itor armanesarm3neshtsa, angrapsiti eu caligrafii shCll. Easti faptu ea pi la anlu 1855~ ell rnusheati deseni. Publica materiali di Crushuva shi muri ca pi la anlu 1917 folclor relighii sh-di isturii-armanea ca Bucureshti, Al bitisi Litseulu di GaJata- tu tuti revisti li-armaneshtsa Serai din Pol i. Lu-aflam pi lista-a profesorlor di la Litseulu di Bituli tu chirolu Prefti, Millali (J953) Poet shi tra1882-1885. Deapoaea lucra ca dascal pit sculii ti-Armanjlji di Crushuva. ducator armanescu, Easti faptu pi data A.ngdipsea shi publica tu Rev. Lumina, di 4 di Mai anlu 1953, tu hoara Cavgagia tu Dobrugea, tu Rurnanii parintsi inshea Bituli tu chirolu 1903-1908, tsa-Arrnanji mutats tu Rumanii dit ell folclor armanescu, puizi i shi njits Vargari i. Tora baneadza tu casabal u stseneti. Il-ari publicata cartea Mostre Toronto, tu Canada. Sculi i primara de dlalectul Macedo-Roman, Bucu- anvitsa tu hoara Cavgagia shi Beidaud. reshti I parti, 1880 hi II parti 188 I iu- Litseulu-I bitisi Constantsa shi Faculari bagata ma multi tradutsiri dicat tatea ti filologhii la Universitatea di material orighinal. Li-ari publ icata shi lash i lim bi ii frantseasca sh i-angleasca, studiili: Mazedo-romaentsche Volksli- Luera ca da ca1 di limbili frantseasca eder (Ubersetzt VOIl Melchior Hiirsu), shi-angleasca tu rna multi hori, a Rom. Rev. 6 (\890)' Poesia poplllllra deapoaea trieu tu ciisa.baiu Constantsa. dill Crusova (Macel/onia)... Contemp. Prota carti-a lui ell puizii, Dural iho u 3 (1884)' Pulliu azburiitor IN-I, 4 publica pi paradzlji-a lui la Ed. Litera d i Bucureshti, tu-anl u 1987. Puiziili-a (1887) etc. lui tu-aeshtsa vara dzaz di-anji Ij-suntu publicati tu "Zborlu-a Nostru" shi tualti revisti tsi es ti-Armanjlji shi piPlatari- Ttima, Ioryi (1934) r sto- armaneashti. Un numir di Revista ricean p ictor shi fo lcloristu-armanescu "Zborlu-a Nostru", Anlu XIII, Nr. shi gartsescu S-featsi pi data di 15 di 3 51). 1996. fu mash CLI puiziili-a lui eu Cirshear, tu-anlu 1934 tu casabicluritlul Mer tincnusiliea: pi hlamburii. armanescu Aminciu aza sum oeupatAri tradusa sh i pub licats cI itl iteraturasiea gartseasca, Aza baneadza ca pen- americheasca. Lucreadza di multu chiro sionar Atina. Sculiea prirnara-u featsi pi-un mari Dictsionar AnglescuAminciu, Litseulu Ianina ill Ii featsi shi Armdnescu. studiili la Universitatea ti Pedagoghii shi Teologhii di Ianina. Featsi shi studii la Academia ti-Arta di-Atina. Li-ari (Roza}, Constantin '.., "". 'T'. S· . .. (1786-1847) Carturar, filolog, pu bl icara-aesti cartsa: Ie . tmtomatari , . tori hi blit . tu "" IS one s I pu I SIS -armaenos Metsoviti (1871-1943), Atina, nescu. S-featsi pi 12 di-Andreu tu-anlu 1977; COl/ex a Itoarii/;ei Metzovo, 1786 tu hoara Tarnuva, ninga Bituli, tu 1708·1907, Atina, 1983; Dorotea Pipu, R. Machedoniea shi muri pi data di 12 patriarhitescu exarhu Amineiu, Atina,

ROin

----~--~~-------50

Scriitor! Armfine!,hlsii

di Shcurtu, tu-anlu 1847 tu casabalu din Pind versuri Oradea 1921' Oravitsa, tu Rumanii atumtsea tu- Romanta fara note (roman), 1930' Afstro-Magiriea. Litseulu-I bitisi Temi- Kyazim (roman) 1937' Clara (roman). shvar shi studii di meditsina Beshlji. Doctoratlu eu titlul Diss inaug de lucu in medicameniis, eius foruibus et dam,Scrima, Leonida (1903-1982) Poet ne at deadi tu-anlu 1812. Lucra ca iatru armanescu, Easti faptu tu-anlu 1903 tu Beshlji sh-tu rna multi locari dit hoara Perivoli, aza sum ocupatsiea gartRumanii, ca Temishvar, Oravitsa, etc. seasca shi muri tu-anlu 1982 EI deadi shi-al doilea doctorat, di istorii, Bucureshti. Sculii-nvitsa tu hoara-a lui cari deapoaea-I publica sh-ea carti: Perivoli la Sculiea comertsiala din Xitliser; ti-Armiin;!;i dzlishi Vlahi, car; Saruna shi Facultatea ti Economii di btillemlzii-{tnaparti di Duna, pi cari. Bucureshti, Luera ca eeonomistu. Arisimna Cli pseudonuma Valachus Mos- ngdipsita putsani puizii tsi li publica tu copolitanus Peshta, 1808, cari fu eartea ell titlul Perivoli. Cuib tie vulturi tradusa shpi valahuteashti di Sergiu publicata di lnstitutul de Studii SudHagiade, Craiova 1867. Roja-u publica Estice Europene di Bucureshti, ] 975, iu shi cartea Miisturiliea-a dghiviisearilje! ea Partea III: "Literatura cultii oropi-armiineastui eu literlli-atseall mdneascii: Poetsii Nacu Scrima, Leovecliili, Buda 1809. nida Scrima shi G, Perdichi" .. Tsicara ca putsani puiziili-a lui fura bagati tu niscanti di Antologhiili-a puiziiljei amarilte{tnU' Mislru (1893armaneasca. c.1950) Dascal shi scriitor arrnanescu shi valahutescu publitsistu valahutescu. Easti faptu pi Scrlma, Nacu (1900-1941) Poet data di 1 di-Apriir tu-anlu 1893 tu armanescu, Easti faptu tu-anlu 1900 tu casabiclu-armanescu Aminciu, aza sum hoara Perivoli, aza sum ocupatsiea gartocu pa ts iea gartseasca. N u sa shti i seasca. Mud pi 1 di-Apriir tu-anlu tamam candu muri ma iu-aclo pi la anlu 1941 tu casabalu Hunedoara tu Ruma1950. Sculii-nvitsa tu casabiclu-armanii. Sculiea primara u-n itsa fu hoara-a nescu Amineiu deapoaea s-dusi la lui Litseulu Bituli shi studii la zhimnaziulu di Ian ina sh-Ia Litseulu . di b Facultatea ti polite nidi di Bucureshti, Saruna, tuti-aesti-aza sum ocupatsiea Protili puizii Ii publica tu revista gartseasca. Luera ea dascal shi Director Tribuna Rornanilor de peste hotare. la Litseulu di Grebini aza sum Gartsiea, Puizii di-a lui fora publicati shi tu a deapoaea sh-tu casabalu Oradea., tu Antologhiili-a puiziiljei armaneasca, a Rumanii. Ari debuta la revista Univertuti lj-fura publicati di Leonida Scrima sui literar. Li edita revistili Ghimpele, tu cartea Perivoli. Cuib de Vulturi, pubGazeta de Vest, Santinela de la Vest, licatii di Institutul de Studi; Sud-Est Vestul romiinesc Familia, Gazeta Europene di Bucureshti, 1975, iu ca Trans ilvanie i, tuti pi valahuteashti. LiPartea In eara "Literatura culta aromaari publicata eartsal i: Soapta clipelor neasca: Poetii Nacu Scrims, Leonida traite, versuri, Brashov, 19] 9; Tablouri

S

----------~--------51

Scriitori Al'miineshtsli

Perdichi. .0-1 Cunia la Editura Cartea Aromiinli lj-li publica ea una placheta ell titlul Nacu Scrima, Balat/i, tu-anlu 1997,

Scrima Tiberius

S1 George

I

Shcodreanu, Hristu (1912-?) Poet
armanescu. s-featsi tu disabiclu-annanescu Veryea, aza sum ocupatsiea gartseasca, Sculii primara-nvitsa Veryea, a tu-anlu 1925 taifa-a lui s-muta tu Rumanii, Iitseu anvitsa Alexandriea. Studiili li featsi la Sculiea ti Shtiintsa Administrativi. Fu un chiro notar public a deapoaea contabil shi director la "Tabara Internationals de la Costinesti' ninga Custantsa, tu Rurnanii. Di-aclo

Scopia, "Bana Armdneascii ' di Bucureshti, etc. Cartea-a ljei eu puizii ashteapta-arada ti publicari la Uniea ti Culturd-a Armanik» dit Machidunii". Easti membru-fondator a Organizatsiiliei a Tinirlor Armdni! dit Rumiinii (OTAR) rna shi la Clublu "Giunamea Armdneascii' tu-a curi revista-ngrapseashti shi publica shi-alti materiali,
I

Profesor, inspector di sculii criitor shi-activistu ti-ndrepturli-a Armanjlor dit Balcan. S-tradzi dit casabiclu-arrnanescu Avdela aza sum ocupatsiea gartseasca. Ashi cum videm inshi tu pensii shi muri Custantsa pi- dit lista-a apsolventsalor a Litseului di una data tsi nu-u shtim. (Canai ashi- Bituli el al bitisi-aestu Litseu tu-anlu ngrapseashti d-l Ianach i Zeana, d i 1890, tsi na da ti-ndreptu s-fixam ca- i Bucureshti). Pit anjlji 1978-79 vru s- faptu iuva tu-aolu 188 I, cornparanda-I publica una cari ell puizii armaneshtsa ell tuts alantsa, ti cari-avern dati tu carilaEd. Litera pi-a lui paradz, rna tsenzu- an suntu faptsa. Muri pi data di 11 di ra comunista nu-Iji deadi. Ari publicata Shcurtu 1948, Bucureshti (Cum puizii, cat shtirn noi, hi Zborlu a J ostru I angrapseashti Iancu Galbageari, tu di freiburg tu Ghirmanii a easti bagat Desteptarea, Nr, ] 1/1999, fro 3, iu s-da shi tu _Antolo~lzi~a-aPlli'!il;ei Armii~ shi-un cadur). Featsi studii di istorii neasca, adrata di Ianachi Zeana, shi Bucureshti a lucra shi ca Profesor shi publicata di Ed. Cartea AromQnii, I , t· h . I ti I' '1·' ti mspec 01 g ener a 1 seu 11 I IC.us t an t sa, 2001 . 'I" diIt Ba Ican, Eara un IU di Arman] J1 . 1atselji cad s-alurntara ti-nchirdasearea-a lradeauualjei simnata di Sultanlu Abdul Hamed II-lea, pi 9/22 di Maj 1905. Fu bagat shi-ahapsi, 1905, di iftiraili-a preftsalor gartseshtsa. Proza shcurta-ari publicata tu Revista "Lumina" (19031908), rna shi tu-altili publicatsii tsi inshea tu-a lui chiro. Li-ari publicata cartea Regimul capituuuiunilor: B ueureshti 1903; studiulu Etectele hegemoniei Serbiei Mari in Peninsula 52

r:

acit, Nicolae (1881-1948)

Sltutsu, Mihaela (1977) Poet annanescu. Easti fapta pi data di 18 di Shcurtu, anlu 1977, tu casabflJu Buzau, tu Rumanii. Sculii-nvitsa tu casabitlu iu s-featsi, a Facultatea ti-ndreptu-u bitisi Constantsa, anlu 2000, Protili puizii Ii publica tu Rivista di Litiraturii shi Studii Armdnt Anlu 3, NT, 2~ (Tom VI), I di Xumedru, 1996. Publica shi tu-alti numiri-a idyil jei Revista, sh-deapoaea tu revistili "Grailu Armiinescu" di

--------~~--------

Scriitori Armiilleshtsii

Tamboti, Justin (1939) Publitsistu shi traducator rumanescu shi-arrnanescu. Easti faptu pi data di 3 di Martsu 1939 tu hoara I.G .Duca dit Cadrilaterlu rumanescu rsi-aza s-cadi ru Vargarii. Sculii primara shi litseu bitisi Custantsa TallOV Naum (Tollu, Naum) (1867shi Facultatea ti economii Bucureshti tu 1930) Poet arrnanescu shi machidunesRumanii, Fu senator tu chirolu 1996cu. Easti faptu tu-anlu 1867> Crushuva, 2000. Easti Vitseprezidentu-a Fundatu-unafumealji-armaneasca shi rnuri tsiiliei "Andrei Shaguna'' iu prezidenSufii, tu-anlu ]930. Nu shtim tsi sculii- tu-i dr Aureli Papari. Doctor ti economii ari-nvitsata. Shtim ca eara orbu. Ari- shi-aza baneadza Custantsa iu lucreadza adunata, ama sh-li canta, cantits machi- ea lector universitar la Universitatea "Andrei Shaguna" di Custantsa, tu duneshtsa shi-arrnaneshtsa shi eastiautorlu-a eart,iljei eu puizii "MaKe,lJ;On- Rumanii. Ari publicata multi cartsa di a di-atseali ti-Armanjlji CKa C0J13a. DeCRH o]J;M3Ke]J;oHcKHTe economii Co6UTuJa" ("Ladirma machiduneas- suntu: Familii domnitoare de origine ca. Puizii dit faptili macbidunesh- llromfinii Custantsa. 1995~ Marturiile lui Constantin Papanace, lin docutsa"), Sufii 1893. ment al cauzei aromiinilor Ed. Fundatiei "Andrei Shaguna ", Custantsa i996; Enciciopedin Aromiineasca Tamba, Triandafil H. (1858-1930) (tu colab.) Bue. 2000~ Eminescu (aroPsaltu baserichescu shi folcloristuman /romiill) (tu colab.), Custantsa, armanescu. S-featsi tu casabjclu-arma2000. nescu Aminciu aza sum ocupatsii gartseasca, tu-anlu 1858 shi rnuri tu-anlu 1930. Al bitisi Conservator1u di-Atina. Tega, Va iii (1921) Istoricean arrnaDupa un exarnen tsi-l tsanu fu canascut nescu, Easti faptu pi data di 20 di Mai ti protopsaltu. Fu pitricut Tiva, eu plata 1921 tu casabielu-armanescu Baiasa, di 60 di liri anlu. Aclotsi lucra 10 anji. Pindu, aza sum ocupatsiea gartscasca. Tu-anlu ] 912 tricu-Aminciu, a tu-anlu Ari-nvitsata pi la sculiili ti-Armanjlji dit 1929 lucra ca protopsaltu Grebini, cu- Gartsii shi Facultati Bucureshti tu
I I

Almanahul Aronuinesc, Bucuresti, 1928, etc. Eara unlu di membrilji a Delegatsiiliei armiineascii cari sdusi Paris tu-anlu 1919, candu s-deadi Memoriulu ell cari s-cafta pininga-altili shi-adrarea-a unlui stat armanescu, tu idyili sinuri iu eara proclamata Autonorniea-a Pindului, pi 28 di-Agustu 1917, rna sh-tu tuti-alanti locari a Tesaliiljei a Pindului a Epirlui shi-a Machiduniiljei. Al videm shi tu-un cadur ad rat Triesti deadun sh-cu Delegatsiea-arbisheasca.
tu

Balcanica,

aruga rna mario Arrnasira tu-un manuscris di-a lui multi cantits armaneshtsa bagati pi noti bizantini shi ell grarni gartseshtsa. Informatsiea-i data di Guli Platari, tu Rev. "Zborlu a Nostru'' Anlu II, Nr, 2-3 1985 iu suntu dati shindauua cantits ashi cum Ii rnelografie shi-ngrapsi el Tamba Triandafil.

----------~--------53

Scriitoti Al'mfineshtsi'i

Rumanii. Dit Rumanii fudzi tu emigratsii shi-aza baneadza tu casabaiu
Toronto, Canada. Ari.-ngrapsitti shi pubIkata studii dit tricutlu cultural shi etnografic a Armanjlor, Li-ari publicata:

Aromunli vazuti de clllatorii eng/eli Shopati) ningf Shtip. Litseulueconorn.(piil~tlla 1900), tu Buletinul Bibliotecii , ic a:1bitisi Veils (aturntsea Titov VeJes). Romiine (vol. X(XIV) - Serie noua, Sculii superioara ti economii bitisi Freiburg, tu Ghirmanii 1983; Aromdnii Shtip. Tara baneadza Melbourne, tuvaz'llti de calictorii francezi, tu Buletinul Australii. Pulzii ari publicata tu rev. Bibliotecii Romane (vol. Xl (XV)- serie "Bona Armdneascii' di Bucureshti shi noua), Freiburg, tu Ghirmanii, 1984, "Grailu Armdnescu" di Scopia. Nica etc. Ari-ngrapsita In ultu tu rev ista nu-ari publ icata una calti. Cuvdniul Romanesc, di Toronto Canada, iu tsani una frandza Fara Tugear; Isatse (1980) Poet armanesArmdneasci: (iu vartos u-apura Iiniea ca-Armanjlji suntu Mucanji shi-Iji cu. Easti fapta pi 3 di Shcurtu, anlu 1980, Scopia Easti hilji-al Tegu Tugear, cutugurseashti tuts atselji cari dzac caavdzatlu cantator di cantits armaneshtArmanjlji suntu-alta mileti) csri-ngra- sa, Sculii prirnara shi Iitseii anvitsa pseri shi studii lj-suntu republicati sh-tu Scopia shi tora easti tu-anlu dol la revistili Desteptarea shi Dimdndarea di Facultatea ti pedagoghii di Scopia. Bucureshti tu Rumsnii, Puizii di-a ljei publica mash tu revista "Grailu Armdnescu" di Scopia.
Todi, Vasili (1958) Poet annanescu. Easti faptu pi data di I l di Mai anlu 1958, tu hoara Becicherecul Mic. Temishvar, di parintsa Armanji-Farshirots dit horli-armaneshtsa Gramaticuva shi Candruva, az[ Slim ocupatsii gWiseasca, Tora baneadza shi Iucreadza

cu. Easti faptu pi data di 24 di-Agustu 1960, tu hoara Dobroshani (Dubrushana) di ninga Shtip. Sculii primara patru-anji anvitsa. Dubrushana, alanti patru clasi tu hoara Tri Ceshmi (Treili

Tager,r, Costa (1960) poet armanes-

I
'I

Tuttiu. Nushi (1872-]941)

Poet

Apriir 1872, Avdela, aza sum OCLIpat'Iemishvar, tu Rumanii Puizii di-a lui siea gartseasca. Muri tu-anlu 194 L Sculiea primara-nvitsa-n Clisura, Litseu fura publicati tu multi di Revistili tsi s~ bitisi Bituli Facultati ti Literatura shi publicara tu-aeshtsa vara dzaz di-anji doi anji Facultatea di-ndreptu di shi tu- una A I1tO logh ii-a pu iz ii ljei Bucureshti. Luera un an ea dascal annaarmaneasca Cartee ell puizii, Cuvendz- nescu la ghimnaziea di lanina shi li-u meali, lj-fu publicata di Editura-a Avdela, inspector ti sculiili dit Tesaliea Fun da tsiilje i Culturalii-Armiineascii shi Epirlu, profesor la Litseulu ruma"Dimdndarea Piirimeascii", Bucuresh- nescu di Silistra a dupa-anlu 1919 profesor la catedra di limba rumaneasca di ti, 1996. Chishinjev tu Republica Moldova di--------------------~----------------54

(armanescu shi rumtnescu), prozator (armanescu shi rumanescu), publitsistu (armanescu) shi profesor (armanescu shi rurnanescu). Easti faptu pi 23 di-

Scriitori Armiinesiltsil

aza, Luera ca publitsistu

shi-n publica

Revista "Pindul" (1898-1899) deapoaea gazeta "Ecoul Macedoniei" (1905-1908), Ari colaborata la multi revisti shi gazeti armaneshtsa shi rurnaneshtsa. Easti lugursit ti nai rna marli poet-liric tu literatura-armaneasca. Puiziili shi proza-a lui s-publicara tu tuti revistili-arrnaneshtsa. Easti bagat tu tuti-Antologhili-a literaturaljei annaneasca, tsi suntu-adrati pana tara. Piarmaneashti ari publicata una carti Puizit, Bucureshti, 1926, (cari fu republicata di Editura Cartea arcmana, 1989) shi protlu roman pi limba-armsneasca Mirmintsii rara crutsi cari-l publ ica ca serial tu gazeta "Ecoul Macedoniei n shti prota oara-adunat di Dina Cuvata shi Eva Catrinescu shi publicat di Editura Cartea Aromdna, 1993. Dit banaarmaneasca ii-ari publicata shi In muntii PilU/lliui, 1907 (roman) File rupte din viata aramiinilor, Chishinjev (1919), Golgota neamului (roman, 1927 cari-i tradus pi-armaneashti di Dina Cuvata sh-di baia chiro ashteaptaarada ti pub Iicari la Editura Cartea Aromanii). Li-ari publicata shi cartsali di puizii Tragedia unei idlle Poezli Lirico-Epice. ,uta, Constantin ( 1770797) Seriitor shi carturar armanescu dit sec. XVIII. Sfeatsi tu-an III 1770 tu disabalu Moscopolea (tu-alti locari aflam Possen tu Prusii, tu Ghirrnanii), Erusalimlu cultural arrnanescu, arsu di-Arbineshlji antsapats di Patriarhiea din Poli cari nu u-arisea multu-rnultu tuti tS1 s-adra la Academii sh-tsi stipusea cartsa la Tipograflea di Moscopoli shi rnuri tu casabidu Beshlji dit Afstrii. Anvitsa

carti Ia Academiea di Moscopoli shi sdusi s-Iucreadza ca preftu la basearica-a coloniiljei armaneasca tsi s-adunaaclotsi dupa-ardearea-a Moscopoliljei. Tu-anlu 1797. Beshlji, II tipusi cartea Nauua Pedagoghii ira Abetsedar la Tipografiea-a fra1slor Marchide Pulju, Sh1 elji Armanji, Tu-aesta carti baga shi texturi pi limba-armaneasca, pininga cari shi "Tattil a nostu' .
I
I

V

Poet armanescu. Ssafla pi data i 13 di Cirishear anJu 1918 tu hoara-armanea cil Peri oli, aza sum ocupatsiea gartseasca. Muri pi data di 25 di Xumedru anlu 1994. Beshlji, tuAfstrii. Sculii primara-n it a tu disabiclu-armanescu Perivoli, Litseulu-l bitisi-n Sartin§., Sa-ngraps: la Facultatea tindreptu di Bucureshti ma nu-n bitisi di ispetea eEt ca leghionar fu-arcat tu lagarli ti contsentrari dit Ghirmanii. Dupa Defturlu polim din lumi s-curdisi-n 8eshlji iu shi-u tricu bana pan a di moarti. Darba di poet shi-u-avea tu el sh-ti tuti ucazili-adra puizii, cari lj-Ii-aduna dzinirli di SOl' a lui O-J Tiberius Cunia. shi Ij-li publica tu Rivista di Litiroturii shi Studii Armiini. Anlu 4. umir 1 (Tom VII). dit Apriir anlu 1997, ma shi ca parat. ell titlul Curts(; Ira soea-a mea, tu-anlu 199 . Poet-baladistu-armanescu diplomat di cariera-a Rumaniiljei, Easti faptu tu hoara Mulu ishti. ninga Bituli tu-anlu 1882 shi muri tu-anlu 1924. Sculii-nvitsa tu hoara-a lui Litseu Bituli shi Sculiea ti Shtiintsa di Stat di Bucureshti. Luera tu diplomatsiea rumaneasca: dragoman la

V:

ardflli' Varduli (1918-1994)

Velo Cola (1882-1924)

----------~-------55

Seriitot! A I'malleshtsa

1922 Constantsa, tu Rurnanii. Numa-a lui di famiJii Ij-eara Ghinu a numa di Vulcan u 10 dupf un mari scriitor rumanescu, Sculii-nvitsa tu hoara-a lui, Bituli. shi Bucureshti. Luera shi-agiuta multu ti crishtearea-a culturaljei rumaneasca tu casabalu Constantsa, tu chirolu candu s-trapsira Turtsalji di-aclotsi. Fonda shi condusi multi revisti iu haga shi materiali ti-Arrnanjlji sh-di scriitorlji-arrnaneshtsa. Pi-arrnaneashti uari publicata cartea di puizii Picuralu din Pindu, (republicata tu Rivista di Litiraturii shi Studii aromiini, Tom. XIV 1999), Constantsa, 1897, tsi easti deftura carti di puizii-armaneasca dupa-atsea-al Cosmu, texti-armaneshtsa ari sh-tu cartea Anecdote si snoave, Vrana, loryi (l 965) Poet arrnanescu Constantsa, 1898. Cum aflarn pit cartsa shi rumanescu Easti faptu pi 22 di armasi shi-un manuscris di-una piesa di Yizmaciunji, tu-aniu 1965 tu casabftlu teatru cu titlul Ffirs/tiroatili, cad Constantsa. Sculiea prirnara shi litseuli lipseashti-aflari shi publicari. Pi rumali featsi Constantsa Facultatea ti-ndrep- neashti ari-ngrapsita mu1ti cartsa di tu u bitisi Bucuresh j iu bsneadza shi puizii proza sh.i teatru, rna dit banalucreadza. Puizii pi limba-armaneasca armaneasoa Ii-ari-ngrapsita shi cartsali: (tsicara ell el nu-Iji dzarsi gura ca-i Armfina Constantsa, 1900 cari-i lugurlimbs, sh-nu va s-avda ti abetseda- sit ti protlu roman sotsial dit literatura annaneasca) sh-pi limba valahuteascs rumaneasca, (tradus pi-armaneashti di angrapseashti shi publica dit anlu 1990 D. Cuvata, shi publicat di Editura tu revistili "Deshieptarea", "Dimiin- Cartea aramlinG, Constantsa, ] 996) shi darea", "Zborlu-a Nostru", etc. Cartea- Asasinarea lui Shtefan Mmilulileanu, a lui di puizii armaneasca, Av;gliitorlu Constantsa, 190 I, piesa di teatru eli zboara, fu publicata di Editura-a (tradusa pi-armaneashti shi-ashteapta Fundatsiiliei Culturola-Armaneasca publicari la Editura Carte a Aromiinii). "Piinnteasca Dimdndari", Bucureshti 1995. drula, Coltt (1897-1939) Profesor shi poet armanescu. Vulcan, Petru (1869-1922) Poet Easti faptu tu-anlu 1897, armanescu shi rumanescu, prozator, Bituli, a s-tradzea dit hoara Perivoli. scriitor di teatru shi publitsistu ruma- Muri multu tinir, Grebini, tu-anlu 1939. nescu. Easti faptu pi 25 di Cirishear Sculii primara-nvitsa tu Machidunii, a anlu 1869, tu hoara Tarnuva, ninga Facultatea ti Iiteramra-u bitisi BucuBituli shi muri pi 5 di _____ anlu IliIShcurtu reshti. S-dusi sh-pit Italii iu u-nvitsa _
I

legatsiea rumaneasca di Sufii, deapoaea cantselar a consulatlui rurnanescu, di Ruse tu Vargarii deapoaea pi idyea potisi Odesa, vitse-consul Moscova, shi iara Ruse tu Vargarii. Ari publicata piarrnaneashti: Dit ban a-armd» eased, Bucureshti, 1903, puizii, ell protuzbor di Nushi Tulliu; Ciintits Giuneshtsii Bucureshti, 1905; Shana shi-ardirea-a Moscopoliliei Editura Cartea Aromiina, USA, 1991, iu easti-adunata tuta creatsiea-al Velo. Baladili shi puiziili-a lui fura publicati tu tuti-Antologhiili-a literaturaljei armaneasca rna sh-tu tuti revistili cari fura publican sill s-publica shi-aza pi-armaneashti.

Z:

56

Scriitol'i Armiilleshtsii

talicheasca la Litseulu di Grebini. Cu musheata boatsi shi cantitsli tsi li-adra eara multu vrut di tuts ficiorlji shi dascalji tsi-nvitsa shi Iucra Grebini. Ti mari

limba talicheasca, Tu-anlu 1929 fu bagat ti profesor ti Istorii shi Limba

sa 20 anji dit soni. Prota carti eu puiziili-armaneshtsa sh-pi rumaneashti,

seii · lji-u publica cartea cu tradutseri di puiziili-al Emiuescu Poezi! Bucureshti, 1997 ti cari tu-anlu 2000 va sZeana, lanachl (19]2) Poet (anna- ljea shi-un mari premiu. Tradutseri di nescu shi rumanescu) shi traducator marlji poets rurnaneshtsa Ij~furapubliarmanescu. Easti faptu pi data di 19 di cati ttl Rivisia di Litiratz.wu shi Studii Lunar anlu 1912 tu hoara-armaneasca Aromiini, condusa di D-I Tiberius Doleani, ninga Veryea, aza sum ocupat- Cunia ..Ti creatsiea-a lui Iiterara al lo shi siea gartseasca, Baneadza ca pensionar prerniulu "Teohar Mihadash" tsi-l da Bucureshti, Sculii primara-nvitsa tu Fundatsiea 'Andrei Shaguna" di COl1S~ hoara-a lui, Litseulu di Saruna shi I tantsa, a ti tradutsirea-al Eminescu Ij-si Facultatea di meditsina di Cluj, tu I deadi Medalii di mala.ma di Prezidentul Rumanii, Nica di tinir intra tu minarea- a Rumaniiljei, tn-anlu 2000 .. Pi limba
a leghionarlor tsi lji-adusi rnari ghideri . rumaneasca li-ari publicata cartsali shi-ahapsi (di dauua ori) tut-cu-tut di 15 I Golgota romiineascii, Ed. Lamura, di-anji ..Puizii ahurhi di-ngrapsea nica di Bucureshti, 1995; Florilegiu, Bibliotinir, sh-pi rumaneashti sh-pi-armateca Pedagogic a Natsionalii Bucuneashti. Debutlu literar pi rurnaneashti-l reshti 2000, iu-ari bagata shi tradutserfeatsi tu revista "Glasul stramosesc di Ii-a poetlui americhescu Poe ..Ari-ngrapCluj, tu-anlu 1936, rna sh-tu revista siHi multi Protuzboarf la ca.rtsaii tsi fura "Buna Vestire " di Bucureshti, tu-anlu publicati di-al Constantin Papanace, etc. 1937. Tu iamea Brumar anlu 1940 shi Yinarlu 1941 Zeana fu redactor la Rev ista "Armatolii", sum directsiea-al zu« Zica A. (1915-1982) Poet Constantin Papanace, iu-avea shi-una armaneseu .. Easti faptu pi data di 15 di frandza literara ill sh-featsira debutlu Yizmaciunji anlu 1915, tu disabalu Giupoetslji-armaneshtss Nacu Scrima, Cola maeauua di-Nsus aza Blagoevgrad tu Caratana shi Todi Zuca. Shi nainti shi ,Vargarii, Muri tu rneslu Brumar anIu dupa-ncljidearea tu-ahapsi lucra ca iatru 1982. Ari-nvitsata mash sculii primara ti palmunji, pana tsi inshi tu pensii, Ahurhi di publica puizii tu tuti revistili- tu casabalu iu s-afla, Di-aclotsi fam iJ.

jeali puiziili-a lui s-chirura. S-prisupuni ca lj-fura furati di blastimatslji di Grets, cam nu putea su-I veada cu-ahata-lji miracbi ti-Armanamea. Poati ell una dzulla, ti tihea-a noasta sh-ti ghineatsa-a literaturaljei pi limba-armaneasca-a shiba-aflati shi publicati.

lj-fu publicata di Editura Cartea Aromanii, tu-anlu 1992.. lara Editura Cartea Aromdna lj-publica shi-una rnari carti eu tradutserli di puiziili-al Lucian Blaga, Puhi! oleapti, 1995.
(rli Armtinami

Cantits

Tradutseri di-al. Zeana ari shi partsa di

cartea-al

Nicolae

Gull

Balada-a

Livadzlor, Ed. Cartea AromanCi, 1994. Editura-a Fundatsiiliei CulturaldArmaneasca "Dimiindarea Piir intea-

arrnaneshtsa tsi loara di inshea tu-aesht-

liea-a lui s-muts tu Rumanii, candu s-

57

Scrlitori ArmfilU!s/rlS{1

adra nafirnata ti-Armanjlji colonizari-a Dobrugiljei, ancuparata eu vindearea-a Armanjlo. cu Hundrata di Bucureshti dit anlu 1913. Tu-anlu 1940 s-rnuta diaclo shi tricu, ell hlta taifa-lj i tu partea di elmi Tulcea tu Rurnanii. Featsi-ndoi anji tu polim, iu fu shi pliguit tu cicior. Ca anticornunistu fu giudicat ti 18 dianji ahapsi greauua di cari lj-durnji mash 13 di-anji. Tu-ahapsi, itru caArman ghibi, 8nvitsa baia carti shi ungrapsi tu minti, a dupa tsi inshi diahapsi sh-pi carti poema Marushu tsi Editura Carte a aromiinii lji-u publica tu-anlu 1999.

Zuca, Todi Gher. (1920-1969) Poet

prozator shi traducator (armanescu shi rumanescu), S-aflil tu-anlu 1920 tu hoara-armaneasca Samarina, aza sum ocupatsiea gartseasca, Muri tu-anlu 1968 Atina. Anvitsa la Litseulu di Grebini u bitisi Facultatea ti literatura shi filosofii di bucureshti. Eara intrat tu minarea-a leghionarlor h-ti-atsea durnji-ahapsi sheapti-anji. Dupa inshearea di-ahapsi u dusigreu ca nu putea s-afla lucru. S-ttlma iara tu Gartsii, tu-anlu 1964, iu bana-ndoi anji pana la rnoarti. Puizii pi Iimba-armaneasca ahurhi sangrapseasca shi s-publica nica dit Litseulu di Grebini tu Revista Lumina cari inshea nainti di/Defturlu polim din ZUCtl, lory; (1876-1978?) Scriitor lumi. Bucureshti publica una njidi carti profesor shi publitsistu-armanescu S- ell puizii di-a lu i, Tindilini. Pub] ica shfeatsi tu meslu Martsu tu-anIu 1876 tu- pi limba rumaneasca Viiuluh in vitralii avdzata sbi rnarea hoara-armaneasca (puizii) shi Prichindel (pirmif). Dicara Samarina aza sum ocupat ii gartseasca. s-turna tu gartsii, li tradusi sh-li publica Muri iuva pi la anlu 1978 hi casabillu pi limba gartseascf trei caltsa di proza Buzau tu Rumanii. Sculii-nvitsa tu shi-una carti CD puizii pi limba hoara-a lui, Litseulu di Bituli sbi studii rumaneasca: Paries pera apo ti stahti Bucureshti, Luera ca profesor la (Cali didindi di cinushi) Anisiha monoLitseulu di BituJi iu fu shi Secretar di matia (Carari fiira-arahati) sh i Exomoredactsii la revista Lumina, Tu-aesta loghisi enos nekru (Ximulughisearea-a revista publica shi proza shcurta rna unlui mortu), pi gartseashti shi Misecama multu publica studii dit bana-a rere puizii, pi rumaneashti. Editura Armanjlor (isturii ocupatsii, adets). Ari Cartea ammana lj-li publica cartsalipub licata una carti cu proza-a lu i, aesti: Tlndllini shi-alt; puizii, 1998; lstorioari {lilt Epir, Ed. Lumina, BituJi ' Prozii aleaptli, 1999; Samaruscutlu, 1905. Di studiili-a lui dit bana-a 1999. Armasi nipublicat shi-un roman Armanjlor pot s-hiba-adrati rna multi cu titlul Loclu-al Allah, cari-i tradus di carts a, rna nica shi eana nu li-aduna ti Dina Cuvata, shi u-ashteapta publipublicati. carea-a lui.

58

Scriitori Armiinesllts{;

REVISTILI-ARMANESHTSA
Apararea (Bucureshti 35 J 930-1931) Armatolii (Bazargic, 1940-1941) Armanamea (Bucureshti 1996 3 num.) Aromania Libera Aromannl (rOrgan national al romiinilor din Peninsula Balca nica II) (1910-1911) Autonomiea (Bucureshti - Londra) Balcania (1938) Bana Armaneasdi (Buc., 1996...) Birbiljlu (Scopia ] 990 2 num.) Buciumul Curierul Curierul Cuvantul Cuvantul American (America 1928) Aroman (New York, 1924) Aromanilor (Bucureshti 1906) Nostru (Bazargic, 1928)

Fratsia (Tirana, 1992 ...) Fratsiljea antru Dreptatea (Bue., 22 d i Shcurtu 1880-23 di-Agustu 1880)
I

Gazeta Macedoniei Shcurtu 1897 Gazeta Macedoniei 1905-1906) Glasul Aromsnului
mash un num,

(Bucureshti, Martsu 1898) (Bucureshti (Bue .. 1948,

GJasuJ Macedoniei (Bucureshti) Glasu1 Victimelor Graiu bUD (I di-Apriir 1906-1907) Grai shi suflet (1923-1937) Grailu AI'maneseu (S apia 1997 ...) Le Courtier des Balkans (Constantinopol 1904-19] 1) Legionarii (Bazargic) Lilicea Pindului (Saruna, 1 di-Andreu 1910-Yinar 1912) Lumina (Bituli, 1903-] 908) Lumina (Saruna, 20 di-Andreu 1909 9 di Martsu 1910) Lumina (Grebini, 1936-1940) Lutseafire (Crushuva, 1991)

Desteptarea I (Saruna, 9 di Brumar 1908 - 16 di Brumar 1909, tu 50 di nurn.) Desteptarea II (Bucureshti, 1990 ...) Dimandarea I (Bucureshti 1937) Dimandarea II (Bucureshti, 1994 ...) Dreptatea (Saruna, 2 di ShCU11111911 - 22 di Yizmaciunjli ] 912) Ecoul Macedoniei (Buc, ] 903-1906) EeouI Pindului (8ucureshti) Fara Armaneasca (Pariz, 1981 ...) Fenix I (Scopia, 1990, 5 num.) Fenix II (Scopia, Bituli, 1992 ...) Flambura (Veryea, Shcurtu-Lunar I912-Yinar-Lunar 1914) Flambura Pindului (Revista CulturalNationala) (1929) Foaia Macedoromana (1900) Frandza Vlaha (Bridgeport-SUA) Fratsaljea (Bituli-Bucureshti, Shcertu 1901Shcurtu1902;an SanmaBucureshti 1903-1908) 59

Macedonia I Bucure hti YinarMartsu 1888. Apriir-Sumedru 1889) Macedonia Jl Bucureshti, 1908) Macedonia III (Bucureshti, 19261936 (DestI8-99) Macedonia IV (Bucureshti 1928) Macedonia V (Bucureshti, 1930) Macedonia (Organ de doctrina nation alista in serviciul aromiinilor) Minduearea Armaneasca (Constantsa, 1990)

Scriitori Armfilleshtsli

Peninsula Baleanica I (Bucureshti Yinar 1893-Martsu 1894; Yinar 1900-Martsu 1901, Apri ir-Yizm. 1912 Yinar l 913) Peninsula Balcanica II (1923-1930) Refugiatul din Macedonia Revista Alhano-Romana Revista Aromaneasca [(Buc., 1929Rev ista Macedoneana 1930-1931)] Rev. As. Corpului Didactic si Bisericesc din Macedonia

1898 - Yizmaciunjli 1899) Rivista di Litiratura shi Studii Armani (Syracuse-Canst.,1994.) Romanul de la Pind - Organ nation al al romanllor din dreapta Dunarii (Buc. 1903-1912) Tribuna Albano-Romans (Bucureshti 1916) Tribuna Romanllor de peste hotare (Bucureshti 1924-1927) Viata Albano~Romana (191 0-19l1) Voiota Noastra (Romsnul) (Silistra 1928) Zborlu a Nostru (Freiburg Ghermaniea, 1984 ...)

(Saruna, 19]3-1914)
Revista Balcanica (Bucureshti 1911) Revista Macedoniei (Bucureshti ]905- I 906) Revista Pindul (Bucureshti, Brumar

Dimitri Atanasescu

60

Seriitori Armfill€slllSii

Abeleanu, Dem. (1857-1933) Anagnosti Mihali (1970) Anastasescu, Diana D. (1895- ?) Araia, Zieu, A. (1877-1944) Argi nteanu Iancu (eea l868-eca 1940) Aroibu, Mitu (1960) A tanasescu, Dim itri (1836-1907) Babu, Cola (190] -1967) Babu, Toma (193] ) Bacu, Dumitru (1925-1997) Bagav, Andrei () 857-1888) Bara, Mariana (1961 ) Baravachi, Petri (1883-cca 1950) Barba Vasili (191 8) Batsu, Florica (1943) Batzaria, Cola (1874-1953) Beica Ioryi (J 950) Belemace, Constantin (1849-1932) Beza, Marcu (1882-1949) Boga, Leonida (1886-1974) Boiagi, Mihail G. (1780-1842) Bongu-Iliescu Tashcli (cca.1845-1908) Burac, loryi (secolu XlX) Caciona, Tachi (1887-197]) Caciuperi, Apostol (1920-1995) Caloir, Cutul i (1922-1944) Capidan, Teodor (1879-1953 ) Carafoli, Tulju (1872-1936) Carageani, Gheorghe (1939) Caragiani, Oani (1840-1921) Caragiu-Mariotseanu, Matilda (1927) Caraiscu, Cola (191] -1969) Caranica, Ianeu (1882-1965) Caranica, Nicu (l924-1991) Caranica-Olariu, Despa (1920-1999) Caratana, Cola (1914-1992) Cavallioti, Anastasi Teodor (1710-1789) Candroveanu Hristu (1928) Casherica, Ani (1974) Ceara, Hie A. (1923) , Ceara, Ioryi (1881-1939)
61

Ceara, Victor (1933) Ciotti, Dumitru (1882-1967?) Colimitra, Constantin (1912-2001) Colonjea, I1ie (1943) Constante, Constantin (1880-1964) Cosmu, Constantin I. (1966-1914) Cunia, Tiberius (1926) Custula Mihali (1895 -1983) Cutova, Oani (1919-) 992) Cuvata Dina (1952) Diamandi Sterie (1897-1981) Daniil Moscopolean (sec. XVJII-XlX) Dalametra Iancu ( 1868-1924) Dragoti Petrica (1947) Enache, Toma (1970) Foti, Oani (1887-1946 Fotu, Anastasi (Tashu) (1923-1996) Fuehi, Spiro (1964) Fudu lea, CoJa (1940) Galavu, Mita (1926 - ? ) Galbagiari, Ianeu (1923-2001) Garofil Mita (1944) Gam8_, Ioryi (1917-1992) Godi Gh. (1939) Goga, Nacu (1956) Guci Sirma (1960) Guli, Cola (1916-1991) Guli, Costa (1916-1985) Guli. Steriu 1903-?) Hagi Cociu (1921) Hagi-Gogu, Apostoli- Toli (sec. XIX-XX) Haciu Anasta i (sec. XlX-XX) Hentu Mihali (1900-] 974) Hristo Andon (1948) Ia-Nauni di Oharda (protagium. asec.IX-9U) lano iei icolae (sec. XVill-XIX) latta lotta Naum (1873-1966)

Scrlitod Armaueshts{i

Lazulu-al Dumi (Sec, XIX-XX)
Leaghi, Hristu (1927) Licea, Oani (1883-1952) Lozzi, N ashcu (1886-1942) Marco, Pascal (1914-1998) Marcu, Ioryi (1913-1984) Margarit Apostol (1832-1.903) Merca, loryi (1906-1992) Metts, Constantin (I 874-cca 1950) Mihadash, Teohar (1918-1996) M ihaileanu, Shtefan (1859- 1900) Malio Vangheli T. (Sec, XIX-XX)

Pariza Mita (1908-1996) Pasha, Aurica (1975)
Pashe, Vanghiu (1938) Perdichi, loryi (1912-1966) Petrescu, Vangheli (cca 1885-coa 1917) Platari- Tzirna, Ioryi (1934)

Prefti Mihali (1953)
Raja) (Roza) Constantin (1786-1847) . Samarineanu Mishu (1893-cca 1950)

Minda, Todi (1911-1982)
Murnu, Ioryi (1868-1957) Murnu, Iu Iia () 906-200 I)

Scrima, Leonida (1903-1982) Scrima Nacu (1900-1941) I Shcodrean.u Hrist~ (J 912-?) . Shutsu, Millaeia ( 1977)
Tacit Nicolae (J 881-eea 1950) Tahu, Naum (Taxos HaYM) (1867-1930) Tamba, Triandafil H. (1858-] 930) Tambozi, Justin (1939) Tega, Vasili (1921) Todi, Vasili (1958) Tugear, Costa (1960) Tugear Tsatse (1980)

Murnu Oani (1848- J 921)
Mushi, Vasili (1895-1961) Nacovsca, Ghena ( 1959) Nacu, Ianachi (1908 - 1987) Nasta, Atanasie (1912-1996) Nastev, Boj idar (1924-1980)

N ieo leSCH, Mihali (1835-1865)

obedenaru,

Tulliu, Nushi (1872-1941) Ucuta, Constantin (1770-1797)
Varduli Tachi (1918-1994) VelD. Cola (1882-] 924) Vrana Ioryi (1965) Vulcan Petru (1869-1922) Zdrula Cola (1897·1939) Zeana, Ianachi (1912) Zica, Zica A, (1915-1982) ZUC3, loryi (I 876-1978?) Zuca-Gher, Todi (1920-1968)

M. G heorgh iadi ( 1839-1885)

Padiotu, Gogu (1927) Pana Zahu (1921-11.03.2001) Papahagi Nicolaus (] 864-1931) Papahagi Pericle (1872-1943) Papahagi, Tachi (1892-1977) Papahagi, Valeriu (1906-1984) Papa-lanushi, Vasili (1878-1918) Papanace, Atanasie (1917 - 1974) Papanace, Constantin (I 904-1985) Papazisi Emil (1893-?) Papleacu, Cola (1877-cea 1920)

Papaiani, Ath.

(Samarineanu) (sec..XIX·XX)

62

Tu Biblioteca Nat ionala Armaneasca

"Constantin Belemace" pan a tora fura publicati-aesti cartsa: Colectslea "Arhimaudrtt Averchi"
I. "Cateh ismu I a crashti n IIIi ortodox u" d i If; nell, Mitropol it a Moldovaljei shi-a Suceavaljei, 1997 2. *** "lazmarar", 2000 3. *** "Apostolu", 2000 4. "Psalmili-al David". 2001 Colectslea "Marcu Beta" 1. Nicolae Batzaria, "Fara Tata", 1999 Colectsiea "Vek:" I. "Gramustea-a noasta rnarata". 1997 2. Tashcu Bongu, "Limba stra-ausheasca", 1998 3. Oani Fori, Amirariliea-a noastra". 1998 4. Andrei C. Bagav. "Pandera-Armaneasca", 1998 S. Dumitru Piceava, "Pilichisitor tu cheatra-a zboarllJor". 1999 6. Nacu Goga, "Canticlu ti-Anlu Nau", 1999 7. Aura Pasha. "Nica". J999 8. Leonida Boga, "Cu obdzatslji di-anji, pi-anumiri, ia-rni", 1999 9. Dina Cuvata, "Pirifan hili di picurar", 1999 10. Victor Ceara. "Grealili dzali", 2000 II. Dina Cuvata "Picurarlu di 1,3Pind' (Antologhii di puizii), 2001 Colectsiea "Zieu A. Araia" I. Grigor Parlicev "Armatulalu'', 1998 2, Radovan P. T vetcovski, "Amaneti", 1998 3. F irdousi. "Shah- arne", 1999 4, Marian Ghiorcev, "Huma", 1999 5. *** "Canticlu-a ashcheriljei allgod". 1999 6. Meri Nicolova. "Calea [[ pana-n cipita", 2000 7. Badler. "Harishea puvrii", 2000 8. *** "Tristanlu-atsel zurlul", 200 9. Kire Nedelcovski, "Ciudii". 2000 1 O. Dante Alighieri, "Divina Cornedii", 2001 I I. Raico linzifo . "Cameashea sandzanata", 2001 Colectsiea »c. I. Co mu" I.lotta Naum lotta, "Romans". 1999 Colectsiea "Peride PapaTlOgi" I. Dina Cuvata, "Voi Armiinji-MachidlDlits", 2."Colindi" (dupa O. Breazul). 2001

J998

Colectsiea Iff. Arginteanu" I. Anastasi Haciu. "Apostolji shi Martiri", 2001

Alti editsii:
J. loan Harrnosin-Ohridski, "Pascalia", (Editsii-ndreapta di J. Cogeabashia), 1999

Alent! citrtsli ashtiptats-li ...

63

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful