Odat cu invazia n secolul VIII a Spaniei de ctre musulmani care deveniser un real pericol att pentru Imperiul Bizantin

in est ct i pentru Europa Occidental, regiunile neocupate din nordul Spaniei devin o emblem a luptei cretinilor mpotriva barbarismului islamic. Cu sprijinul regilor din apus i a celor autohtoni, n regiunea Galicia se ridic Catedrala Santiago de Compostella considerat n analogie cu Ierusalimul un nou loc sfnt i spre care porneau n fiecare an sute de pelerini. n acest context prosper i alte orae din nordul Peninsulei Iberice care fie i reamenajeaz sau i o construiesc o nou biseric ca loc de popas al pelerinilor n drumul lor spre Santiago de Compostella. Acesta este i cazul Catedralei din Oviedo, regiunea Asturia care n secolul XI, perioada despre care trateaz articolul, nglobeaz prestigioasa Camera Santa sau aa-zisa capela a Sf. Mihail biseric n stil preromanic construit n sec )9 de regele Alfonso II al Asturiei. Ambele cldiri au fost demolate n secolul 14 pentru a permite construcia prezentei cadedrale Gotice San Salvador din Oviedo. ntr-adevr, catedrala i ctig un renume n secolul 12 pentru importana relicvelor sale, pentru care mai era numit i Sancta Ovetensis avnd n vedere calitatea moatelor acestor relicve. Prestigiul este ctigat prin eforturile epicopului diocezei din Oviedo. Pelayo devine episcop n 1101 i nceac s readuc faima catedralei care plise dup ce regele Ordono II i-a mutat reedina la Leon n secolul 10, visnd s rivalizeze cu Santiago de Copostela i catedrala din Toledo. Metoda lui este obinuit pentru Evul Mediu: falsificarea de documente i manipularea lor pentru a recrea trecutul catedrala n vederea asigurrii viitorului acesteia. Rezultatul a fost un corpus de cronici i documente pentru care el nsui s-a inspirat din alte cronici mai timpurii care circulau n jurul Capelei Sf Mihail si a relicvelor sale. Dei se cunoscut n prezent falsurile lui Pelayo, relicvariul Arca Santa pune inc probleme de datare a experilor. n jurul acestui relivariu s-a construit de-a lungul timpului o adevrat aur mitic. Descrierea Puternic deteriorat n explozia din Camera Sfnta a catedralei n 1934, Arca Sfnt a fost restaurat de Gabriel Gmez Moreno. Ea este o cutie mare din stejar negru acoperit pe cele patru fee laterale de o foi din argint aurit cu capac plat din lemn. Trei dintre feele laterale sunt ornamentate cu figuri n repousse, n timp ce a 4-a cea care corespunde balamalelor capacului prezint un decor simplu n carouri. Semnnd mai mult cu un altar dect un relicvar, panoul din fa l reprezint ntr-un medalion de tip bizantin (mandorla) pe Iisus n majestate nconjurat de apostoli i de purtat de 4 arhangheli. Fig 2 apostolii sunt mprii n dou registre (superior i inferior), n timp ce fiecare dintre ei este individulizat i separat pritr+o arcad. Spaiul decorativ este marcat de o decoraie marginal cu elemente kufice (scriere de origine arab cu o evolutie abstract preluat prin filier bizantin dar i prin filiera mezarabica) i cu simbolurile celor patru evanghelisti inserate n coluri.

Fig 3, panoul din stanga reprezint scene din ciclul copilariei lui Iisus n doua registre ele pot fi citite cronologic n direcia limbilor de ceas: Bunavestire, Vestirea magilor, Vizitaia (partea de sus) i Nasterea i Fuga n Egipt (partea de jos). Apare si o inscripie n latin : Maria i Iosif l-au pus pe mantuitor in ieslea animalelor. Un inger i-a aprut lui Iosif spunndu-i: fugi n Egipt i rmi acolo. Acelai format n doua registre intalnim si in panoul din dreapta: fig 4 deasuprea in partea stanga este Mantuitorul n mandorl, susinut de 2 ingeri, iar in dreapta un heruvim i un serafim n flacheaz e arh Mihail luptnd cu balaurul. Tabloul de jos este dinamizat prin prezenta celor apostolilor intr+o mai mare varietatede poziii ce sugereaz o conversatie, interactiunea dintre ei. O banda de incriptii separa si de acest data cele 2 registre: inaltndu-sela cer Cristos i-a eliberat pe cei in captivitate si Arh Mihail a luptat cu balaurul. Capacul este decorat n maniera niello (inscripionarea metaluilui cu o combinati de sulfati de cupru, plunm si argint)mai degrab dect in repousee. Relieful mai jos il reprez crucificarea lui Iisus nconjurat de cea a hoilor, de fecioara Maria de sf Ioan, de ingeri in zbor i de medalioane cu soarele si luna. Spatiul dec este din nou marginit de o inscriptie. Porning de la designul arcei, oamenii au creat numeroase povesti despre crearea, istoricul ei si puterile sale miraculoase. Acestea au fost aduse la viata de pelayo pentrua atrage credinciosii, pretinznd o pentru ea o istorie sacra similara Sfintei Cruci. in evul mediu apar cam10 versiuni ale acestei legende. Potrivit lui Pelayo in Liber testamentorum, reicvariul a fost construot de discipolii apostolilor in Ierualim unde a ramas pana cand persanii au cucerit orasul la inc ep sec 7. din ierusalim arca ar fia ajuns in Africa unde dup cuceririle musulmanior ajunge la Toledo, iar in secolul 8 este mutata in Oviedo. Aici gaseste protectia regelui Alfonso II cel Pios, care construieste capela Sf Mihail sauCamara Santa pentrua o adaposti. Spre deosebire de celelate relivare, Arca Santa concitea moastele mai multor asfinti, printre care Isus si Feciara aMaria, ca si bucti din Sf Cruce, sange al mantuitorului, paine de la cina cea de pe urma si chiar toiagul lui Moise. Cu toate acestea cele mai importante relicve pentru contemporanii episcopului erau cele legate de viata umana a lui isus, ce prezenta un mare interes in acele secolul XII. Incercnd o datare cat mai exact, istoricii de art relationat existenta relicvariului de documentul 72 din arhivele catedralei Oviedo; datat in martie 1074, acesta contine enumerarea relivelor sale de catre regele Alfonso Vi al Leonului (!065-1109), cu ocazia deschiderii ale in prezenta sa a surorii sale Urraca si a mai multor clerici. Datarea relicvariului la 1075 s-a facut pe baza acestui eveniment marcat cu o inscriptie pe capac atribuindu-i regelui impodobirea sa. Iscriptia nu contine insa si o data a donarii acestuia de catre rege. Restauratorul Gomez-Moreno a fost cel acre amintindu-si de exsitenta documentului72 a adaugat intrun colt aceste date. Autoarea articoluilui, Julie Harris, pune la indoial acesta dat ca fiind doar o inventie a episcopului Pelayo pentru a adauga vechime si prestigiu arcei. Impreuna cu Richard Reilly, ea aunge la concluzia c doc 72 este fals, mai ales prin faptul ca acesta nu suprav decat intr-o copie de sec 13, fiind doar un rezultat al rivalitatii dintre cat din Oviedo s cea de la Santiago de Compostella pentru ATRAGEREA PELERINILOR. Isi bazeaza opinia pe 2 observatii:

1 pentru ca foloseste o datatre in ani spre desebire de cea in era spaniol 2confirmarea doc de catre alfonso VI prezinta formatul confirmarilor de secol 12 ceeace s-a incercat cu falsificarea sa a fost transf arcei in emblema a trecerii liturgiei de la cea mezarabica la cea de rit romano-catolic in secolul 11 de catre regele alfonso VI. Insa desi regele a vut o mare contributie trecerea se va definitiva mai tarziu, cee ce evid o ancronie. Daca aceste premise sunt corecte este posibil ca deschiderea arcei si prezenta regelui alfonso Vi sa nu fia vut loc niciodata, iar doc safi fost scris in sec 12. Pe de alta parte este posibil ca doc sa fie autentic insa informatiile sale sa anticipeze un eveniment care avea sa aiba mai tarziu. Aspectul stilistic sustine acest scenariu si pe cel al unui artefact spaniol care precniza un de stil romanic regasit peste cateva secole. Obiecte de comparatie: Putin, toate au avut in timp de suferit, singurul care ar putea fi conemporan cu Arca Santa este relicva episcopului Arianus fig 6, o cutie euharistica de mici dimensiuni, care contine inscriptia numelui apiscipului ce o situeaya intre anii 1075-1092. ea este construta din argint aurit, cu decor floral. i cu inscriptii ckufice pe magini. Insa decorul nonfigurativ si faptul ca unele iscrpitii epigrafice au ramas in uz neschimnbate pe perioada evului mediu nu poate demonstra ca aceste 2 artefacte au aceeasi sursa. Unalt obiect este crcifixul lui Nocodim din aceeasi Camenra Santa. Fig 7 Acestea au in comun modul de reprezentarea a crpului uman si modul de redare a podoabei capilare. Insa aceste caracteristici au determinat pe ist de arta sa dateze crucifixul de stil ramanic tarziu in prima jum a sec 12. din nou ne apropiem de teza docuentului 72 datat in sec 12. Maturitatea stilistica a relicvariului nu se poate regasipe parcursul evului meidiu decat in rta romanic ceea ceil plaseaz in cotemporaneitate cu episcopatul lui Pelayo. Un alt argument ar fi asemanarea iconografca si stililstica a capacului reicvariului cu miniaturi din cronica sa Liber testamentorum.fig 9 Dea semenea prezena sf anna in scena bunavestire si fuga in egipt care apar aici, nu o regasim in occident decat dupa sec x cand moastele sfintei sunt aduse n Spania din Imperiul Bizantin, in sec 12 acesta se bucura de un adevar cult printre credinciosi. La toaate acestea se adauga cronica lui Pelayo in care moralizator demonstreaza ca preezenta Arcei sfinte in Oviedo este alegerea divina ca Biserica sa sa apere crestinatatea.