M/NOV W.

REV1STAPINDut·
TV LIMB A AROlVIANEASOA . ,
!

t

"".~~'

......,

SUB

D IRE

C TI UN E;A. UN U I CO MIT

ET

APARE UNA OARA

pi LUNA

ABONAMENTUL 6 FRANCI P'E AN

Bedactia .~ strada

Oercuius. No. 4

CAT REA
','at! Arrnanl,
-;.

R M A 'N I

discllisa sta naintea noasastoria, care easte cnrtea trecutuluL Candu iarn frunde!e a lliel, tnvijaturf musate '."_ itam si faptele streusilor cunoso..;e ne S8 : ca istoria ea sf e f~Lnarea ce ne lumineagll, purIle moarte , Dupa cum mar-i nartlle di la rgul ale arnare mutrescunoaptea catre I, ca s'veada fa.narea· ce Ie aspune calea, asice §i nOI catre istorie lipseaste s'ne ncam mutrita ca se strabatern intunereclu trecut. Cu istoriatu mana, mintea §i etul putern s'ne iuminam, giuneaja ~i barimea a populul a nostru sa stim. ii istor-ia ne aspune er, Armi'lnilli tu veL11timp pri imnara flamburaarmaneasca .oata peninsula balca nica : Macedonia, Ell, Tesalia, Tracia si lliyria, ba pana si chia mar-tore fnr-a la faptele faloase a n[lIiilor
0

tagl, tri a noastra arusine, arrnaneseul popul ditotr eama napol arernase. Frat! Arman),. nu agar§itr ca strausilli a nostri ne alasara multe si mpline di musuteata tnvijatur! ou a lor gi'unatee f(ll'a 'di
pereacllie,
Marturie, cum g.isem, sta istoria : §i nu lstoria rscriata di' At'manl, rna istoria xeana, istor ie roare di multe orr avea interes ca cu lumina faptelor noastre sa 'nveasca alt(. Ca sa §titf carl ful'ii a vostri pal'intl, ca sa §titl cum stia armanilli sa se-alumta eli. a • 10 r dnsmasf, asculta tI r,e g.ic scri itorilli tri '

ne§l,
Un rabin, Veniamin de Tudela, sorie la 1170 t['e Armani : ~N aparte di arlulu Sperch ios se-acaja YJahia si locuitorilli allier sed prin muntf §i se-aclliama Vlahl. Stnt ' livendt t;;i arsar tu fugi't. cum arsar caprioarele. Di tu .munjl s'dipun tu Greehie iu 'mprada 'iii vatama pri Greci ; masi pri aravdatorl lli U vret Ili-alasa s'banea gall. Cara va <;Ilea, armanilli nu vatema di cat pri Grecilli fudulli, 'du~maiiilli di lllOarte,~. lor; pri U vreillimolavi §i fl'ie~§'i lli-alasa fal'a' ca S~l-§r faca picat cu ne~I. Si Ve niamm di Tudela g.i<;e ca armafil'llr (Vlahilli) suntu ahantu giani d,.:· «verriu nu ' poate s'tina cheptu cu rle~l §i vern~ arnira nu poate s'alli-asvinga». , Aeste suntu sboarele a rabinului Veniamin de Tudela, scriitor care nu Ie tine parte, a arrnanilor-, rna spune lucrurile '0 dreptu ca , un . om care I e vi gu Ia faca .10oulul. Aproapea tot aesta marturie face §i un grec, Nicetas Choniates, care gtce ca ami- ' ralu a Bizantinilor afla <;itatile ~i catunele armanesti 'ncarcate di miter-idi ire aperare §i

'u ci nci-sease sute di ani nainte populu ar"eSCI! avu amirar illea lui avd ita si alavdata sare s'cutremura Grecilli bizantinl, . Alta t\ va stt sburtmvtre aesta arnirarille , as, va s'aspunem lucrur! Qele aspu ne §i ria Gr13<;easca tl'13 loourIle iu se-afla cama ltu ArmMlli, ltiut lucru easte, ca Armauilli di tu Tur1, di astagl nu sunt ahatl mul tt cum era I oara. ,
,

luna rna, eu toate eil, se'mputlnara, carl stie ea ou a lor giuneaja 1?ibi=irbateascEl na Grechi a putu s'agiuriga aeoloiu arise di la un timp incoa ?, .i care ponte s'o arniseasca iara ~a di§ati tu a noastra limba putem s'agiungem popul di iumsa toata cunoscut! Ca as-

. Revista al'mi.'tfiilli al'aiF pri tu muntrj ceca <;erggillln. « Armanill i » (Vlahill i) arsar piste gremuri ea caprioarele» giceNiceta:3 Choniates. . fiiigiuneata armaailor, care nU-1 eu puteare ca omIu s'o serie cu cundiilu, giuneata 101' die, till feace dornni sum amiralu loan Assanpiste Servie iu avea Biligradlu, apoia Vurgaria, Tracia cu Didimotichul si Andrianopele, Macedonia, Arbinsia pan~t la veclliul Dyrrachium ica Durazzo deastrtgL Scri itoril li bizantinf ne· aspun t:a nainte aI'miiiiilli I~i avea ttnutirlle lor, ~i .Coniates aspune ca T'esalia era acllimata Romania mare. «'til {}EtW.A(o:~ xo:t!:;XW'l p.E'!;SO)po: '/0'1 p.qciA'Il Bi-o:xlo: XL XAt1.~aXttO'.L') pri armaneaste va gica di meteorIle di tu Tesalie se-acllima Romania mare. U n-alt scriitor latin, Villehardoujn, aclliama tlnutuluarmanescu( Blaquie» iea «Blachie la gI'antJ) Romania mare cu alte sboare. Pri ninga Vlahia ica Romania mare di tru Tesalie, avem si Rumania ica Vli.lhiarnica care s' tindea tu Etolie si tu Acarnan ie dupa . .marturia.el Phrantzes, tot cronieargrec. . Dupa Chalcondilas, arma~illi s' tindea ptma tu Laoonie-c-pana la Taiget §i Tenar. Afara di doaulejtnuturf tre care sburtrn, avem si llnutul acllimat Vlahiadin sus ce s'ti ndea intce Tricala §i Janina, tu veacllia jar-a cunoscuta de istori e eu numa di Dolopiev Bi tre aestu ttn ut aflam aciste grae : .«DOA07tlo: ~ vi)v ')(.C(i-o&p.ev'~ AVWOAClxocJ)l acea ce va s' ~ica;1 D610pia care . tora s' aclliama armania din sus. Cum videm, fratr At'ma~r, populu a nostru si-areeantea lui 'mplina di mar ille. In locurlle iu astagJ armanillietnt arespandiji §i avinati di acelli <;ietrirnura una oara Ia fana lbr,erau domnillie arrnanesti, domni llie catre care astadi ne pitreacim minteajelitasi inima lacrirnata ca armani ce him, dupa cum crestirilu slab §i niputut ~'ii pitreace mintea la.altarlu ale bisearica ca harea Domnului s' TIU lu.aalasa 3rt se-astinga, Marilliu si giuneata streusatica ca paradigms s' ne hiba, c1'\acelpopul ce nu stie s' calca pri urma parintilor tl'e arusinea lui baneada. . N OJ, cari nuvrem ca s' avem asti'tI}.iacea lie chirdum, harem sa ne lUffiinrrm tu grailu . ~no~tru, eu museateata Iimballef arrnanestf s' murim, eii Iirnba c;e sburim este icoarra s{imta ce ne S8 alasa di stre:parinti caacel cama scumpu giuvaer a lor.
NT.

Pindui

LA FOWTANADIN
" La fOnfdnadinvuloaga

VULOAGA

.Perl« '51: ckeaotena 'nit dind, 1" , Ma nu-: c/ind, ca-z 'na feata ~e si-a-aauce tu .Armana.
J

MirrdalatflN-lli oclli..albastri b' Lacrimosz mu/resc tu apd Cand din joala-llt di matase Cheaj/enle tu fund lli-ascapd.
J )

Di dureare sfulguita Ageamia feata jltin/:,re _ Multu mateo va f~u-lzgace, Tr'acea palmele {t Ie .trange. Pana 'n cot si-« baga mii1la Sajla cheaj/enle 'Il ((hz/dna, Ma nu I afla, nu fi~lveade C1;trbi~ana di Armanil. Discitciat liz' armase perlu _. Perlu galbin, ca din lund, _ Cum se-adara laea corba. Ca cusiti: sa 'st tu-aduna? , , eu fzmte. di Jlrisaje Micuzana lu-anverteas/e, . , Na stmie di Vienna , Toata moscu r,:e-amiurzeape. Ma nu.,.!!i vine s'mearga-a casa Panit cheaj!en!e s'ni: !u-allet,'l Si-tli lot curd lacr£iid. calde , Pi-alba-Iii fard dt trandajtit.
> •

'i

Picura» mu{at ca soarie -?i cu percea 'ncarcilliata Vine-atumr,:ea la fontanit Itt 101 plange alba featd. Si si-u 'sureaoa Ire (ejlattge, ,, Tr» ce=easte 'nviril<tata:

==
Revlsta Plndul

Nesa cjina dz"tu multfe,
Nesa- A rmana-aced musata. -" Cum s' ?tu plang,u,. pic~trare, ,,'Nvirinata cum s'. 1'1U· escu : "Cheaptenle 'mz ca4u tu apit "Tr'apea plangu fi-m1 JHescu." Pkurarltt-atum~'ea-Ilz 4i(e,' "Cheaptenle /i-I scot afoara "Ca sa-mt dat u·n oelliu a mia, "S1 glira-It rumenit 'nct, oara." , , Panct 'n fund cctrliglubaga Afla cheapten/e, if scoate ; Pirusana 'n brape '/ stringe Cat ma multu, cat. ma paate, Ea .'l!~.cia gura-Ilz di liliee ~i gh/urdanea ditu mat'la, Picurarlu-a galea 'lit c;liF: Sa-mi banedf, livenda-Arrnana.
NUI'li

I,

asau«.

Sb01'

lanaeeerea (face'rea) Domnului nostru. Is-us OhristO's .
eNu ve in:froico~aj;J, ell ia ve aduc 'na mare haraua , care va s'hiba tratutpopulu ; ca asta-d] s'a nascut in citatea lui. David Mantuitorul, care easte Christos Domnul»,

FI'atr Ch"efjtini ! Aiste suntu sboari.le cu care picurarilli furi:tandamusitt di anghelu a lui Du mnida, care uinea ca s'la spuna 'na mare haraua. $i cudealihea mare fu aista haraua, pi di unit parte, cll aisti habare nu s'avea avgata dit eta etilcr, f?i' nit;i eil va si' s'avda varna oara ; iar pi di aHa parte, ca. rna:;;! cu aiste sboara sa stinse tata jalea, tuta durearea f?i tuta lacri ma di pi faga loeulur. Dtua, In care fura. spuse aiste. Sboara, easte rnultu mare tre no! ehrastiiillli, cll tu aista dtua arnintam pe Dornnul, ca-re cu putearea lui di Dumnigii. a'!?tearse tute pieatele anoesrre stl'ihl::;;e-sd. Tu aista glul1 amintarn amiraulu amil-ll11iloL',cn'l'e "p'ul,bira tu,til puteal'ea aQea araua. lJ lui sataFl, Aista easte q,lua,.candu na InghHlicia un Adam nou, soarle dreptatillei,care nu pote.s' hiba arts di mu~iteata pomlui ar,elui arilu, ;;;arpile nu va s' lu urascii. ;;;i

mulliarea nu va s' cutcada ca s'lu allldi1. Tu a ista gll;la. ve spun, frail chre~tiii!, ci1 noi tutr cari :;;ideamtu Intunerielu nescirillei fum scc:;;! lit Iumin!i di hillul al Dumnida, acel de care tremurii. yerlu :;;'illi s' incllina soar Ie cu tu te stealele, Mare lipi seaste S-U' cllimarn dtus aiata si tr1l. faptui ea tu ni.!sl1s' feace ciudia ciudiilor, Strausflli a no:;;tri au viquta ciudil marl, cum easte acea candu Marea Ro:;;ies' disfeace tn daua :;;i Uvreilli tricurs pit mesea Iliet fi1rii ca varnu si s'ineaca ; : . dsapoea una altii. ciudie, acsa cand Dumnida Ie pitricu tut a Uvreilor hrana dit cer aprope patru q.e~l di ant ea s' TIU moara di foame; ma ciudie ; ca aistil di astll-q.r, ea s' 6inil tu mesea noastra Durnnidaulu f?i s' seada cu not ahat tirnpu, TIU rnasi ea nu s'are. fapta, rna nici ca va si s' faca, Timpul tn care vini Christoulu peste loc, dupe cum ne spune vangheilu di asta-di, easte acel candu di la facirea lurnillei tricura 5,508 (cinci milli cinci sute optu) di aUI, f?i candu Iudea era sum arnirarillia Romanilor , Tu aistu timpu Cesar August, deade sbor, ea tute familiile di sum amirarillea lul sl.!.si dues ca sa s'inscrie fie care In Qitatea hi1. Atuncea Iosif, care era di sirninja lUI David f?'lui1 isusita luf Maria, :;;i s'duse 'n Bethleem, Auace agiunse seara ~ era una arcoare mare, ~i apile aveau iogllitata. <;i vreF s've spun cama ghine ca dupa cum sci!l era tu meslu a lUI Dechernvrie, tu buriclu di iarna f?i voi fraplli a mei lipseasce sl1 sci]' cam ci lueru greu easletra un barbat oarfifnl?i tri1 una rn ulliare sarcina cum era Maria simna prit ealliurl, tru arcoare, §i s'nu-sr atilt varnu loc sigur iu si s'discurrna una. noapte ! Tu aistu timp, candu vidu Iosif', eil tute casile suntu aca. tate ~i nu easte varnu loc, tril nii.:;il, atuncea nas deadun ell Maria iiiJira af'oara dit citate f?i intrara tu una pahriie ca s'pijreaca acea noapte. ::;\i tu miaqa-noaptea aiste] noapte, Maria arn inta un ficior . care fu scapatorul nostru [sus Chrrstos. T'u aista noapte cujute ea soarle avea scapitata, rna era cama mare. lUmina ca. if?i un altu soare care lumina inirnle oameiiflor. La aista ciudie candu Hi-: illu al Dumnida s'dipuse dit cer f?is'Ieace din S·tll. Maria, pshnia di iu ira intunicata s'lumina cu. 111mina aces zama curata ; iar afoara tUi) anghelli s'dipuneau din cer f?i cantau cu haraua mare dinrice di alavdara, Pjcurarlli atuncea care dUl'miau si sculara ';;i aspera!i di cantictle anghellilor iiJi di lumina dit pahnie ahiurhira s'f'uga. Maatuncea un anghel s'apruchia di naf?.i f?i Ie <lIse: <$tati, flU ve fn/rico;;a(1 ca ia ve aduc 'nil mare h.araun; care 1)a s' hiba tl'il tut populu ; ca azUl-eLi s' a nassut in C(it atea lux Daoid. scppatol'ul, Mant7~itol'ul, care e ·te Christos D'omnul» . La aiste sboara iJe:;;i s'turnara tnapot 'f;li vinira tu pahnie ca s'Jlli s'inclina lu I Isus. Deapoea nu trieu multu timpu ;;i steaU!l di la r!1sarit, care s'primna pi t;er ca unil amiraro~Iie prit at;eale alante steale, ahiurhi s'arespJ;/ndeasca razii.le a lliei di arnalamil .piste. lodu iu s'fear,e Christoulu, :;;i la fana ai§tei steale, trel in<

4

Revista Pindul

.vitati (rnaghi) di la rasari] si sculara ;;i vinira la Bethleern citatea iu , s'feace Christoulu, C8 s'illi aduca arnalarna, smirna !?i timiama §i s'illi s'iriclina a lui.' ,. ., Ma tora, 'fratichrestiIii, poateci(vrell s' m' intribati, ca maca Christoulu era Dumnida tra ci vru sis' faca di oameiii oarf'afii , tu pahnie sinu ca un Dumnida di oameiii bogaji 9i s' hiba lnfi;;;at tu fa§a di sir rna °1 ' , L~' aista t~tribare ve spun ea aeste tute lefeac;e rna;;l tre noi aisti di auace, dit valea plandirllel, ca s' vidern cascapatorul nu ease dit palil.F rna dit easa acea camaoarfana, cum fu pahniaiu s' feace Christoulu. Li ,feaye aiste ea s' veada oarfilIimi ea §li Christoulu, Durnnidaulu a no stru fu oarfan, 9i d. ave rea dt auace nu easte altu ceva de cat un lueru care tine masi di bana di auacl, ;;i care bana pi ninga acea alanta dit cer nu ' ahargeasce civa. ' Aista easte in pujlne sboare, nascerea (fayel'ea) lui Hsus Chr. pe care voi frajilor u asculta t cu multaharaua, Videj) eiitil. buneaja avuDumnidau tre nof, ca pitrieu auace la noi Hillu a lui ea s' ne scoata di sum putearea acelui arau, Videpeat!l vreare IlVU tre nol, ca-st alasa tuta mar irealui 9i vini ca s' baneadatu mesea nostra, si aista u feace masi ca s' ne tndreapta pi not pe calea aces buna. ;;i tora, Ira]i chre~tiiii, candu him scapaji di picatelestrausescf, candu him tndriptajr pe calea acea buna, cand bana aistadi auace nu easte di cat una' 'ndreagere treacea alanta, tora lipseasce not tutI unHI eu inima ':~i eu m intea s' cantarn eu haraua mare cum cantau anghelli ~andu ' s' feace Christoulu ;;;i s' qti;im: «Marire l'acelli tiin sus, . pi loc isibie (peceei la oameni Vf'eare bunii»;
Theodm,(_Japidan.
Seminarist.

Va sa- flit canta-aelo birbiilli Si padurtle va-:mJ oaseasca Candti 'n dareo. hrisusita Harasma DO sa~mi lueeasca, Aclo 'n sus, io earaule Va 8e- aoeglliu dipriuna, Tot caniandalui eli, [ale Si pe scare ?.i pe Luna t Va s'aDeglliu caraule S'Ded caloL'ilnCle eli diparie Se-acat, laiZu-m[, caroanarilli 7 ra s'le dau tre oruta carte ': S' easa eearosi dimneaia Tr'C$( tu muntele [ureeca Tot cu lira f}l au flurie Framtea-ili alba ira s'lli-u'nve8cu.

Randa, inima marata, Raoda, $i nic /iii te 'tioirina, Ninqi: patru mest araedi: Pan'trandaflele sa-r:;t Dina l .. ,.
N~lt;;'l

asauo:

ADE':pr
-

.AR:r:v.1:,ANE$TI
Colin ada la Niveasta -

·:R AV DA . I N I M A

am.

Haoda, inima maraia, Pan'sa~$i Dina primaeeara, S'boti: cuclu. pri tu plaiuri, Pitrunicllea 'n munt: iara ; Ruod«, matlti pan 'sa,"$l(;ina' F aglu dulce S'~w?utasca: Si liv.andu di Iiiice Prl tu campurt s'amiurr;leasea: Si atumeea, giur pri oelli-mi,,· Giur pri eruia mea armana . ca.oa-ml eing di gu?e~apala ,~i .'o9--/iii lliau martina 'n manaTr a s'mi due. tu muntesinqur, " N sus tu muntele fureseu Di pri creasiet hoara toatd Dimineata sa-ml mutresca :

Adettle ,armaiillor suntu multe si musate. Populu a nostru, care pfma astadf s'adapa cu 'nvitatura .xeana, l~l ttnu Iimba siadetlle curate, asica putu ,Sa-Ill baneada Lana armansasca cu toate ca saste anverligat di ahante milejf dusmane a lui, Buna rna, calal-ca armanlu nil are ninga unii literatura, toate adetlle a lui suntu nesoriate. Cate adetl di isosmata, di nunta, di moarte nu sunt tre adunare! CMe csntece, cate miroloaghie, nu poate oml u ca sa scrie §ic;lendal ul m nga vatra! Multe suntu, ma vernu nu Ie aduna, vernu nu le scrie. Cu vinirea a Craciunlul, Imj bagar tru mi nte casa scriu ~i eu civa di adetea ceavem nor arrnaaili di Niveasta 'n dtua idi colinde. Celinda easte serbetoaree tutulor cre~tifi'i~ lor, rna putem ca s'a~l1(~em caea easte rna .multu serbetoarea feoiorl lor. Manainte ca s' treacim la adeir, ne Iacim una intrehare : Di catre r,i.nene se are data adetea aesta ? In cartes d-Iul Teodorescu '«Colectillnl», aflam aeste sboare: «adetea aesta-eolindac;es'atl& la armaiii- dol Teodorescu sburaste

h

Revista

Pindul In ~llua colael

5

tr~l aromanilli din Romania - ca multealte adetr, le avem di la strausllli a nostri RoNu va verna glca ea ~i arrnajii lli din Turcia nu pot ea s'alba adejile a lor di cat tot de la Romani. Graele nu sunt aceale, buna rna adetea s'aundeaste la armanilli din dreapta ~i din stanga Dunari llel. , La Romani era adetea ca Ia 1 Ghinar, ficiorrlli se scula cu noaptea 'n cap, si unlu di socl s'adara ischinar ~i altu canta cu dairelu abgandalul totl deadun di casa casa si

di colirida

sa trnparta

si 1£1.f.ciori

colacl si seasts-ca unacioara

verna doamna avuta adara

maailli».

tri iconomie, ficiorllli tree culatill. tu §i Ili-aspindura di u~a. Vicinele ve ved dimineata fapta aesta suptira: corba di nesa nu-lli vream avearea ce are. Cantecul cantat di ficiori pri la casele oamenilor, cand s' due ca sa aspuna facerea a Christo lui easte aestu :
Colirida, melinde, Sarava godina, Dati-ve din alaga, Cit s' feace Christolu In pahnia boiler Di frica Uvreilor.

ura ca s ' aiba bana lunga ~i musata, Dornnul a 'cas~dlier atuncea dadea parae}.!
a ischinarlul dupa cum lu-alasa inima. Multi lnvitat'f die C~t toate natiile luara aesta adete di la RomanI si cristinatatea baga serbetoarea la 23 Dechembrie, aprindu facerea ChristoluL Astadi, la multe n2.til colinda are una numa. A§l armas illi gie cclida ioa colinda; Grecilli tot asi ; V urgarIlli coli de; arbiuesllli colandra, Tu limba armarieasca etimologia sborlul colincla va sa g.lca: s'alagt tu toate par-tile. A coli nda casele ee a imna di cas a casa. Treacim la adete. Adetea easte asila Niveasta, Ficiortlli alaga pi tu paduri nainte di coliride ca sa scoata Sopchi cu carI bat la . use ca s' Ie discl lida, ~i cad di 'carl cafta sa scoata sopchi ca ma mari ca s bata rna sanatos la casele iu nu Ie discllid. Inaite ca sa se aduna tu -casa soclut, fieca re ficior baga cate 20 parag.y cu carl se acumpera castaaie ~i nucf ce Ii maca seara Cum

doaule versurl din cap nu slnt aramanestl. Versurile aceale au intrata tru limba noastra di la Vur- .
videm,tu canticlu aestu,

gad.
La Tirana, oalal-ca armani lli baneaga dun cu arbinesilli , carita asi :
Colinde, Saracojf Dimitri melinde, linde, colaca.

dea-

Ciuci sshata

= (aclo s'fac;e):= = acum) linde =. (s'[age)acum s'face= (meli nde) sara=(seal'a) ea~r=(aclo) linde (s'facte}=searaaclo s'fage= (saracojf). (dingi sahatea=Ia gingi ore aceste
(colinde) me

Explicatia easte aesta : Col = (aclo) linde = (s'Iace

= (ime) = (tora

versurI
= da-rnt

slnt r-omanestl.
tri=(trer) colaca:-\cala<;~O

De-mi-erda-mf)

di colide.
Cina s' da tu casa soclui i u se-aduna:ficiorilli. Seaste-ca vel' ficior vi ne di acasa cu Qina ica cu pane easte pitrecut napol si doamna a casallier g.lee s' vina fadl pane ea ill deade di toate. Dupa ce ficiori lli [~l Ilia sopchile cu traistele-se-aduna Ia casa soclul tot! cliti adara buluchea. Fioiorrlli ca sa scoala mia~la-noaptea Dumriideu

tre! colact -:-dimi tri colaca, . Cum videm, tu daule cantece armanesti di la colinde suntu ~i stihuri xeane - dupa cum armanlu are ligatul'l ou-vurgari ica cu arbinesi.
.r

§i fare-

una buluche caste ninga a casa cand alta. canta colida, buluchea niisita niea s'ascunde ca s'un Nicantat

hiba viduta,
cucotlu,

doamna
ca

alasa a'easa tidate,

vernu

a casallief apele nu sunt

nu
po-

Vurgarilli di.pri tu hoare vin la Niveasta 'n dtua d'i coli de, - calai-ca armanilli adara colaci marl si de farina musata - §i di la ni~Y avem tmprumutata daule sti huri rie li vidum, Dupa toate aeste, s' ve aspun si traditiunea <;e-l arespandita la popul. Oameailli cred, ca candu sta-Maria vilJe' la Betleem, u-a-catara durerlle ale facere ~i cum nu afla casa 5' duse ca s' faca tu una pahnie. Tu pahnia iu iiiearse di tintaiiia oara era calli 96 dadea dipriuna cu ciucioarle. Sta-Maria lin ruga ca 5' nu da cu ciucioarls

6

Revista Findul
'n Curceau cit aclo sunt comerc ianjt arm anT Voseupoleni, avup, §i industriast mult aleptr. Nu va varna. QJca, ea ar manfl l i Voscupoleut ~ asta-cj.i-sunt marl tugiart si ell! au s'f!.lci1 eu Evropea; aduc pramatie di lanafatura din Hamburg, Triest, Viena §i di tu alte pazarY marl di tu Evrope. Colognia, Devoli, Oparf :;d Gora-toate provincit iea eparhiT di tu Arbinesie-c-sunt 'nviscute de eome rcianj] §i industr iasf armaiif din Coreea. Muljt comercianjt si industriasf arrnafif - de acell] cam a ffii91 - vidern ca nu ni cl una prueochie, eu toate cit sun t lucratort t 'Dr §i livendr, Care s'hiba sibe pea ? U nuf oomerc.antllr-Hpseste pramatie ili capital on are; tot asi :;;i a u nuf industrias care are neeesitate de her, ciuleehe, asime ica argint, ghion §i altele.1 Tot! ae:;;tl, capital mare nu ail ca-s poata s'lucreada eu carna mare liusureaja. $i ce fae atumcea ~ Sit lnprurnuta de la un §i dela alt eu toe ieil dobanda mare-de rnulte orr eli 20 lea 30010 §i pena tu sone aesti IDi<;1 comercianjr f?i industria§l armail], s'aleg tot cu neavere, Arrnanlli de la munjr ce fae ~ Pr imaveara-c-cand sa 'ndreg sa easa tru muntelipseaste s'pliiteasca ernatieul (mandra) gileplu §i mUlti din em platesc gilep la dona amirarillf:......de cand Thesalia SI2. anexa (deade) laGre9l. ~e faye arrnanlu atuncea ? Bags amanete lana, acata di tunde musat o Ile si vinde lana cu un pre] ica paha multu scadut.: Tot asi face cu calli ~i cu mulele lUI; rna aestu lueru armanlu tr uoara lu-sgarseaste, cand s'mintueaste eli va-s easa tru munte §i va afl<l toate

ci1-mtngreuusa4ci rna multu dureri le; buna rna, calli nu asoultara ~i Stu-Maria ili hIes· tima. Di aclo sta-Maria triou la . pahnia a borlor si cum bollli arurnega, maica DomnulUI Ie dise s" nu aroamega pana caudu s'. faca, Bolll i - s' ~lIc;e- ca ascultara i:li atuncea santa Fecioara tiE ghi ne-euventa ca 5' hiba vrut] ~i de oameni ~i de Dumnideu. Aestl\ easte adetea di coli de la Ni veasta 'ii lipseaste ca to~r armanilli sa serie cate-civa din vlstearea popului a nostru.
1.

au

o. oa«.

DIOANDU Di can da ti oirJ,ut, lea feat«, Candu triceat tri la fontana De atuneea inima Tiii-annase Tre musuieata ta eli t;itna. Ti liganat, 0 mot dalliana, A nalta, zoeltrJ., cum esti tine, E ! cum puteam ea ira s' araodii Dorlu-tt s'nu-s di#eaptiJ..'n mine / .Eu ti mutri; aharua oara Pdna oellilli ml ti ehir dura, Lumea tricea, muirea la mine -Sf rj,£Qee eil mintilc 'ml fugiro'. De. utuncea etaa incllis in. cas a $/ la tine tot mi mintuescu La tine §l la a ta muetueata. $i di dorlu-a teu. ea mi tuchescu .
Lotta JYaum.

ghinejlle. . Qe faye el vearaf Lucr eada eu mare haraua cand mutreaste muntill aDalll :;;i mpli Dr cu virdeaja §i eu liliee; lu. creada, face cascaval, cas, urda, untu si altele ~i cand s'aproaehe toamoa, tn lac sa-s mintueaacala
una buna vindere, arrnanlu ica ghiru de aproape, ica astsapta merciant),eare oine de departe ocllilll :;;i vinde maxulea eu un s'duce la un pana-. un prarnateftu (eosi atuncea 'nellide pre] rnic.

COMERCJUL SIINDUSTRIA LA ARMANLLI MACEDONENJ
II
In Revista noastr a No.1 spunearnca acea eama mare parte de co mercianjt ili industr iast din Macedonia, Epir-, Thesalia ili Albania sunt arrnafif. Em sunt ahat de di:;;tipta~l In cat se spune, cit'n Curceau (Corcea), Bilidea ica Prirnaria de acolo vru s'alaxeasca dtua de pazare, care easte Sambata, ca-s poata s'5init §i comercianjj Uvrel. Uvreflli cand avgtril aest:1, dtsera : ca, §i dtua de Sambata siaste ca a alaxescu, em nu pot sa-s duca

Nu poate arrnanlu de la munte sil. s'duca departe - tu pazarli acele marT-ea-s vinda rnaxulea §i tutiputa cu un pre] bun 1 Poate rnultu ghine, cit arrnanlu dinatul'a easte destiptat, sburaste eama multe lirnbf, rna un lucru 'I vatama ; nu are credit, nu are capital. Arrn anlli ca s'ascapa di aesta langoare, care IIi slagheaste, ~i ellt nu aduchescu, sunt multe 'nvijaturr, ma nof va sa spunem una cama simpla ~i arrnanlli lipseaste s'asculta ghine, maca VOl' s'atba ghineaja. Tot! stim parim ia icii proverbul aestu : «ca un capitalist nu tmprum uta de cat pe acelll avujt. ~i aestu adever 'I vidern toate qUele. Cu toate aeste, neavujtlll au eama mare ih tizae iea necesitate de credit de cat acelll avuplli. Ma cum putem nor s'facern ca neavujtlli s'aiba credit '/

:;-----

Revista Pindui
Aest:'i problema nu poate s'o desleaga de eat So{;ata. Un Iucrator co merciant, industrias, ica tehnit, cat de timisit s' hiba el ; 'cata mare sivdae ica zel s' aiba la lucru, tot nu paate s' aiba un credit, ca acel care trnpru muta, s' mintueaste la langoarea j'ca la rnoartaa debitorulul - acelui care s' trnprurnu ta -- ;;;i atuncea cspitalul lui chearde. Ma si aste ca ahtani Jucratori comercianji icil. industriasi, su nt 10, 100 ica 1000, adunajt t01lla un Joe ca un manuncliu.v atuncea eu mare liusureaja pot s' 'ai ba credit, poi s' afiii capital, HII'a ea s' aibil, ihtizae de ar;em eari trnprumuta fara mila eu 20-30 % . parte, cotisajiunile persanale, adica acea ce da fie-care comerciant ica industrias 4 ica 5'asl~ni tru mes la Socata, cu timpul I;'i numerlu agel mare de soc], pot s' ajunga s' aiba un capital mult mare cu care soctlli pot sa se 'np rurnuto tnIreelll. Ahtarl SOya}! s' aclliama : Banc;t Populare lea So~a{t Coo peratioe de Credit, carl s' rimsira tru toata Evropea :;;i eama mult tru Gherrnanie, iu un, mare economist: Schulze-Delitzseh, Ie deftde una mare lntindere :;;i asta-gl tru Ghermanie ahtar! sor,aF sunt tn nurner de 2700 iii multe din ele fae credit agricol,ea aclo sunl multi cifciaz'( ica agricui torf - 1047 de Banet Populace di tru Gherman ie - dupa un raport, care 'I pttricura la congresavea u n capital de 765 milioanc de franct 9ill,830,OOO de francf fura tnpar1i1t Intre soct, care va-s cj.ica eu aeste SOyall pe ninga ca lucrator illi industriasi ~i comercianjt aii di iu sa se lnprurnuta fara toe, rna Ie armane 9i un amintatic mare, fraFlli a nostri din Transilvania (Au· carl su nt 3,000,000 de suflete, vegeuda.Jut eil. lucrurile nu Ie rriergu ghine, truoara alagara ~i feacera Bancf Populare pima :;;i tru horne acele carna miQi :;;i asta-gr arrnanlli din 'I'ransilvania sunt multu ghine economice~te", At;ellr, carr ihtizae de para(,lr ca-s lucroada, alaga la acele Bancf Populare :;;i aclo afia peragr cu fara toe ie::i: eu un toe mic. Armanlli, Pe de alta Ia cum s' face capital; ia cum s' vindeca langorea in cum sa face credit; arrnanilor.") Vom reveni.

7

G. Zveroa.

OCLLI LAI ~I OCLLI ALBA:;;TRI
, ,

Patru ani tu Rumanie
Gelli lai basal 'nit suta , , Ma me giur, ca oclli.alba.Jtri'

Nu-am oasata bana-ml tuta:J

Ca mz,tsatflh oc/li-albastri Multu inima mi u .fraltlgu, Cun: te-aprocht sCi-IIi ba1l (14 seate Ca DZama1tlda /acriiYd pla7?gU; Tr' area tug dini!{l dzparte Si /'let me torna sd-IJz:, mutrescu ... , 7 re re j;lange(f, oc!lz'alba1tri, OC/li di-anghtl tuc;hescu ?... A tclsa{t- me mast 'nit' oard Tra s' vi! sorb lumina uoasira, Oc!N-alba1trz', (apt! .deajJi! Ca .Jz uteda rea atbastra.
J , ,

re

NU{Ji
-.-vv-./lfVV\J\/VVVV'". ____

asau»;

strc-Ungaria),

FUDULA IMNA FEATA
Fudula imnii [eata candmeal'ge la, fontana. $i s' leagana, e/-ortde, cu. poacele tu mana; A nasturtili de-asime dipriwu: ma 'ljl mutreaste Ea §U, ca einlu-ll; albu tl·~ndafila-amiul'zeal}te",
Ve(U ghine, mar ealeea, in cede 8' nu tt-arsuirii. Vel' qione cu-cclli-clb astri: Tasulc bUlla oarr'/" C'atumeea care 8' §eada bd.:;el·lle tra s' misurd ge oa-m! tf llia birbantui di pri mueata-tt gura.

au

La Corcea, Parintele Haralam bie Balamaee - un preftu arrnan de inirna - cu 6 an! ninte feace una Socata ell arrnanlli a lUI far§lirotr (;1' scupo ca s' ajuta oarfanlli :;;i sculia armaoease& de aclo. In adever, socilli era pucini :;;i care cido.soc platea Ia acea SOyata 3 grqi ica aalani tru mes§li dupe 2 afii.ayea Socata ajurnse s' aiba un capital de 200 lire. Mars fu ciudia ;;;i mirar'ea a arrnanilor carid vidura acea surna I Nu ~tiu siaste ca Socata din Coreea - inflintata de Parintele Haralambe Balamace - easte nica, rna un lueru stiu cil Socata din Corcea care s' cllima "Dj~tiptarea)) ajuta rnult sculia armaceasca de aclo.

Cand imni, 11U fa naZU1'1 Iji-alulntu nu-iiii te trange S'rui merg'i napa! a casdla 'mr'/,'fcia-ta .~' te plr1nge Sii-lli (Uca al I'asula ira s~ nu te ba':;iJ. '/I cale,
A ,.11J? ti eine lzQze? lltum~ea multu ghine, Mutrea-L, musat ea soarle; di naparte cum »ine Cu perlu di hrisafe, en oelli 'm pliiii di jaZe. :Nu{ii Tttlliu.
;,," '~'i

Siasteea ayea Socata s' faC;,ea dupa tiplu al lu I Sd)Ulze~Delizsch :;;i 10 lac de 3a,slani, se platia 5 ieil. 10 tru mes, asta-gl Socata din Corcea em s' aiba un capital de mal pujin 5000 lire.

I) Profesorit

~i institutorirdin institutiunea

Macedonia Bandlor

sunt rL1g"1i eu indepinde ~i

sisttnta If· propaga

'Popular e pr int re 10-

cuitorj, ,cllci. de buna stare economics a armanilor, progresul al chestiunei nationale,

real

DARE

TRU

$TIRE

Di curund iesi di sum ti par una carte care poarta titlul de Mytologie. Mitologia aesta iaste scrisa de d-nul ~t. Mihaileanu cunoscutul dascal di tu Machedonie. Pretul caste dol franci si giumetate. Care arman"a tra s'o-acumpera sa se adreseada la Revista (I Pindul » strada Cercu lUI, No.4. Aducem la cunoasterea tutulor, ca arrnaiilli di la ealivele al Badral exi, acumperara un loc ce se-acl liama Dollianl, iu va seadara una hoara noua tra s'poata se-arrnana ~i iarna ; ell la calive nu isea di cat primaveara. Loelu lu-acumperara di la Tafikbey ell J 550 di lire. Delegatul a armaiiilor era d-l Cica, cunoscut patriot. Revista « Pindul s fu pr imita eu multa simpatie di arm~nilli din Sofia dupa curn na scrie un multu bun §i mare patr-iot de-aclo. Sa stie, ca armanilli di n Sofia mergll tot-na naintea tutulor cand easte sborlu di patriotismu , Uram la armaiiill: din Sofia ca patriotismul a lor s'hiba una paradigma tretoata arrnanamea.

Casaru], filotim, cum sunt totl Ar-maai l li , Illi deade una cuvata di dala. ahine rna; greelu, eupaciarlu, IiXUI' cum suntu tot~ cllli cafta ninga una. Ca;;;arlu 'Ilf dearie rqnga una, Dupa pujiri, cafta ~i alta cuvata, ;;;i alta, §i alta, vera dace euvatlpri arada .. Caridu. casarl: vidu cu ~e turlie 2.1 om avea ca s' faca, In i deade ninga una tra sa-s faca unspredace, Atumcea cupaciaclu care si-aduse . aminte ea c,liua alanta vrea sa-s cumin ica, dise : Vrea s'o beau si aista buna rna mane dimineata va ffiel'g la bisear-ioa s'me cumunie Casarlu , distept, co. tot! armaiiil Ii, rl batu pri-anumer si Illi ~lise: Bravo, minte di Cupaciar.

POSTA
-

REDACTIEJ
Catre dascall i -

Rugam

pri dascalli

din Macedonia,

Epir

u-t Pericle Papa-Hagi, scoate una carte multu musata §i multu alavdata care va se-aclliama Folcleristica la Macedo - Romani, Cartea S6 publica eli eheltuelele a ministerulul, acea ce ne aspune c1't easte una carte multu bunaaisira 50 di acoale.
D·l Tulliu Mihail, student la medici na, deade examenlu al patrulea §i fu alavdat di totl profesorili. In curundu va s~H~l Ilia ~i diploma di doctor.

ANECDOTA
Un Cupaciar una oar a tricea pr i tu loelu .. di A vela, vi nindalu-i nu stiu di iu, si s'tuma la una casare co. sa-s diseurrna. Candu vidu dala, lli se feace- dor tra s' gusta si dise catre Casar : ,\ U-m[ dar §i a ~ia una cuvata di dala co. s' beau?
Tip. «Corpulul Didactic» C. Ispasescu
,,<

l'ugiim sa scri e la Revista II Pindul » Cidetl, legende, istoria traditional.; a hoarelor s'faca topografia ~i statistioa a cornunelor arrnanesti. Easte timpul s'rie distiptam ~i nor una oara : nimal statum tu 10c. Mar rugam pri dascall li tre aestu lucru : Abonamentele din hoarele de-aver liga di Bitule S3-S pitreaca lad-l Ciumetti , Abonamentcle le facim sease franci tu loc di 12, ca re v ista sa strabata pri Ia toti. Abonamentele din hoarele di Ian ina va sa se pitreaca la d-I Ghicu: Ilie profesor ; a.,. ceale din Cor-ica (Giorgea), la d-I Chi ta, directorul de aelo. Abonamentele din hoarele de-averliga di Grebene va sa-s pitr eaca la dol Sterie Perdiki, dascal; aceale din Berat la d-l Ilie Papa- Hagi, director la Berat. Abonamentele din Megliani sase pitreaca IG\d-I Sterie Caragiane; aceale din Elasona la frattlli Albusu, comercianjl. Sofia. Rugam cu caldura pri-armani lli din Bulgaria ca abonamentele s'Ie da Ia dol N . Papa-Gheorghe, presedintele a sot;ieUltlllei « U nireas, Uram la tot! armaiillli afir multi .sa serbetorf §i Ie dorim sanataie §i ghineata tu casele lor ...
G. Bratanescu, str. Academies 3o.-Bucure~ti

~i Tesalia , co. 's'ftwa din dascalime un apostalat tre luffiinarea a populul. Tr 'acea Illi

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful