PARINTELE A VERCHIE

Scena se petrece in anul 11362. Pe platoul dela Cotroceni are loc ceremonia partiri! steagurilor. E un moment solemn si impresionant, Tanara armata romana primeste steagurile

imdin

mana DomnitoruluL

In sunet de fanfara, ostasii defileaza prin fa~a lui Cuza-Voda, Primul Domnitor a1 Prineipatelor Unite impune respect ~i radiaza entuziasm, prin. tinuta . lui maiestuoasa si farrnecul persoanei sale. Steagul tarii fdlfde mandru in bataia vantului, E zi ·de sarbatoare f}i Inaltare sufleteasea .. Din r~ndurile multimii, un mosneag care poarta fara greutate povara unei jumatat! de veac, urmaresta privelistea cu Iata transfigurata de emotie, Se uita extaziat la oasteacare defileaza, la Domnitorul Alexandru Ion Cuza, la steagul tarii. \ Coplesit de ernotie, ochii Ii Hlcrameaza si aproape .fara voie exclama in mijlocul tacerii generale: ,,:;'1 eu hi arrnan u... ru . ... Era strigatul de trezire al eonstiintei nationale, care izbucnea eu putere din pieptul arhimandritului Averchie, un vlastar al muntilor Pind. Calugarul dela Sf. Munte era obisnuit 'vad~ numai caste turceasca ~i steag cu semi-luna,

sa

~\?1110T-t~c;,
A. ... D ~.MIWf Of{l-\~~ .

~----....--

302

STERlE DIAMANPI

lata tnsa ca, spre rnarea lui uimire, constata ell'.' .. exista ,,0 vaselie cr~tinea~ca §i. armaneasdi J nima lui de bun· crestin tresalta de bucurie, iat'·
H. '
<

rnandria lui de Roman se simte nespus de magulita, Calugarul care venise la Bucuresti ell treburi in..: Iegatura cu chestiuni de gospodarie a 'catorva rnanastiri inchinate la S.E. Munte, lasa la o parte preocuparile de ordin monahal, ca sa devina campionuk cauzei nationale a fratilor sai din Macedonia, Cu ivirea lui Averchie, 0 noua epoca incepe in, istoria poporului aroman : Este epoca renastern nationale.

~

Cine era ~i de unde venea parintele Averchie ? .' Pe vremea lui Ali Pasa din Tepeleni, satrapul dela ,Lanina, primar in comuna romaneasca Avdela era Celnicul Iani Iaciu Buda, om ·vrednic si ell vaza, Ei se insurase cu 0 nepoata a' lui Hagi loti, ruda . in de aproape cu Djuvara. Tasa (Anastasia) era femeie frurnoasa latrup si impodobita ell multe virtuti sufletesti ; era pioasa si milostiva. . . Atat eelnicul Iani Iaciu Buda, cat mai ales nevasta-sa erau tare intristati, caci nu Ie traiau copiii, Erau amenintati sa ramana fara urrnasi, lucru Ioarte ingrijorjitor pentru niste oameni ell frica lui Dumnezeu si Intr'un tinut in care copiii sunt socotiti ca o binecuvantare a cerului, iar lipsa lor ca un semn de nevrednicie. ..'. :Dupa sfatul duhovriicului~i obiceiul pamantului, Tasa, spre a indupleca bunavointa Atotputernicului, ca sa se indure de robii 'lui; Iani ~;i Anastasia Buda, Iacea paraclisuri, faeea liturghii, dadea milostenii p€' . Ia s~racit "apoi tot dupa povatuirea duhovnicului luara ~1 0 fetita adoptiva, fata orfana de 4 ani;

OAMENI

sr

ASPECTE

anume Gheorgana, pe care crescand-o, 0 maritard la. Panaioti Hagisuchi Colea" 1).. . Dupa atatea rugi si fapte Iilantropice, in 1803 se . nascu ofetita pe care la botezare 0 numira Marita, apoi la 1805 li se nascu inca 0 lata pe care 0 numira $anea 2). In sfar~i t, ca sa fie bucuria deplina, in anul 180·5 \ se naste si un baia t, care ia numele de Atanasie :}); . e viitorul arhimandrit Averchie. . E ultima odrasla a familei Iani Iaciu Buda; a venit pe lume dupa multa asteptare si rugi fierbinti. Copil de oameni instarrti, el nu cunoaste Iipsurile si nevoia. Creste 1a umbra brazilor din Pind, respirand aerul muntelui Vasilita si ascultand can., tecul pri veghetorii, dangatul elopotelor dela turaste ¢. buciumul pastorului. . Vara 0 petrece la munte, in eomuna lui natala, frumoasa A vdela, iar iarna coboara cu falcarea .in. comunele din Tesalia: Zarcu,· Grijana, Vorghiani, y ostidi si N ehori.. . "I'atal sau, omul care pretueste inva~atura, f-a dat. . sa invete carte la scoala greceasca din sat, singura scoala care Iunctiona pe vremea aceea in Macedonia, Atanasie a trebuit sa-si chinuiasca -mintea ~i s3. prapadeasca multa vreme, ca sa irrvete 0 lirnba straina, catre care n'avea nici inclinatie, nici tragere de inima. La varsta de 12 ani, potrivit obiceiului pamantului, parintii I-au logodit eu 0 fata foarte frumoasa din sat, anume Sirma al Hagi.
1). loan Somu Tomescu : Insernnari privitoare Ia a:rhimandrltul Averchie, publicate de d-I V. Papacostea in Revista Arornaneasca Vol. I,· Nr. L·· .

nasterii lui Averchie e controversa, "Cercetari. despre .scoalele aromanesti din 'I'urcia", sustine ~a parintele Averchie s'a nascut in 1818.
datei

2) Ibidem. 3) ·Asupra Burada, . in

:304

STERlE DIAMANDI

Un an de zile dupaIogodna fiului sau, Iani Iaciu Buda lsi da obstescul sf'arsit. Dar abia se implinests anul dela moartea sotului ei, cand Tnchide 9i Tasa ochii pentru totdeauna. La varsta de 14 ani, Averchie ramane orfan de ambii parinti.· . . Sora sa, Marita, ii poarta de grija. Cand implineste 14 ani, in lac sa se . insoare, el apuca drumul manastirii. Ce l-a lndemnat pe acest .fiu al muntilor, crescut in mijlocul naturii maiestuoase, sa renunte la bucuriile vietii, ca sa imbratiseze in schimb vieata monahala ? Nu .era Iipsit de mijloace ca sa caute in rnanastire un refugiu. Sl nici ri'avusese inca timpul sa Incerce deceptii ~i sa se desguste de vieata. Dimpotriva, vieata si viitorul ii suradeau din plin acestui adolescent simpatic si eu stare, Era in perspectiva sa se insoare ell 0 fata Irurnoasa, sa aiba oi multe si sa se numere, ca :;i tatal sau, printre Iruntasii satului. Sub ce inraurire s'a hotartt sa apuce drumul manastirii ? Greu de raspuns. N epotul sa u, loan Som u Tornescu, ne povesteste Ielulcum unchiul lui a plecat de acasa. Intr'o zi el spune surorii sale: "Soro, da-mi banii .ca am auzit ea se vand niste oi de soiu bun, sa merg .sa Ie curnpar daca imi VOl" placea ca sa am oi multe cum avea tata". Sora sa 11 crezu si dorind sa aiba fratele ei oi multe, li dadu banii ce-i avea. Dar in loc sa cumpere oi, dansul pleca la Sf. Munte. Cand familia ana· de cele intamplate, fu cuprinsa de multa jale. Furios, celnicul Badralexe a trimis egumenului dela Sf. Munte 0 scrisoare, prin care il ameninta ca il va arde cu manastire eu tot, daca a calugarit cumva baiatul cu numele de Atanasie

OAM,ENI

sr

ASPECTE

Iani Iaciu Buda 1). Dar totul a fost zadarnic. -Nici .amenintarile celnicului Badralexe, nici rugamintele ;9i lacrimile familiei n'au putut sa induplece vointa si hotarirea fugarului. _ Astlel, . copilul care trebuia sa duca mai departe numele Celnicului Iaciu Buda, de buna voie a devenit calugarul Averchie. De acum lnainte, 0 noua vieata incepe pentru

dClnsul.

Pe culmile muntelui Athos sunt presarate aproape vreo 20 de manastiri, cladite pe promontoriu, eu ziduri ~i turnuri inalte, asemenea unor cetati medievale. Din cauza ca muntele Athos e consacrat Maicii Domnului, el poarta numele de Aghion-Oros, Sf. Munte. Dela inaltirnea celor 2.000 metri, el priveste eu fruntea sus Olimpul care-i sUi in fata. .Poalele sale se scalda in apele Arhipelagului. Aceasta asezare monahala de1a Sf. Munte are 0 organizatie ell totul aparte. tot cuprinsul republicii monahale nu este ingaduit sa .locuiasca nicio vietate de sex ferninin, afara doar de purici si alte ganganii, asupra carora Interdictia cuviosilor parinti n'are nicio putere. In mediul acesta, eu totulcontrariu eu atmosfera in care s'a nascut ~i a copilarit, e osandit sa-si petreaca Averchie toata vieata. De buna seama ca au fost momente cand a re.. gretat pasul pe care l-a facut, dar nu mai putea sa dea inapoi, Trebuia sa mearga inainte pe calea apucata, sa se resemneze ell soarta pe care singur si-a croit-e, Baiat istet si sarguitor, nu lasa sa-i treaca vremea, lara folos, ci se puse cu ravna pe invatatura.

In

1)

Ibid. 20

, STERlE DIAMANDI

J

In curand, datorita de!?tepHiciunii si a ni.·eriteior· sale, a ajuns arhimandrit si egumen, La inceputj; Iost sef al chinoviei din manastirea Sf. Pavel, iar mai tarziu, egumen al manastirii Iviru, In trei ran·duri a vizitat Sf. Monnant, intorcandu-se dela Ha, .gialac eu sufletUl plin de" amintiri pioase ~i ell numele de_Hagi-Averchie. Cand venea dela Hagialac, aducea daruri pentru rubedeniile sale. "Dar 'ce daruri adueea pentru cele-·~ doua surori ale sale, aducea si pentru fosta lui 10godnica ; aceasta, desi se maritase ell altul, el 0 SO-. cotea ca sora si pe dans a" 1). . Din cauza originii lui aromanesti si a unora din manifestarile sale, la Salonie, 1a Patriarhie si la muntele Athas, era cunoscut sub numele de AVCTchie 0 Vlahos (Ronulnul). Un concurs fericit de imprejurari va face sa izbueneasea in pieptul acestui calugar, flacara constiintei nation ale, care zacea la dansul in stare Iatenta .

....

..~

Pe la 1849-50, generalul Crist. Tell, unul dintre autorii revolutiei dela 48, nevoit sa se refugieze in insula Hios, intreprinse 0 calatorie la Muntele Athos. Poposind la Cares, centrul de adunare al calugarilor din toate manastirile dela Sf. Munte, generalul roman fu primit !?i ospatat eu multa cinste ~i voie In timpul mesei, pe cand conversatia era in toiu, generalul Crist. Tell se adreseaza celor de fata: "De catidilugari sunteti aiei 1a masa, cu totii sun- .. teti Greci? N'aveti printre voi vreun calugar roman ?" "Da, raspunsera ei, avem si un Roman, pe

I

buna,

Averchie".

1) Ion Somu Tomescu : op, cit.

OAMENI ~I ASPECTE

301

Egumenul manastirti Ivir, arhimandritul Averchie, era de fata. La auzul acestor cuvinte, generalul Tell tresari de bucurie. 'ifE§ti Roman, parinte ?" il intreba generalul pe parinteleA verchie. "Da, raspunse acesta, eseu arrnan." La inceput generalul Tell a crezut ca are de-a face eu un Roman din tara. AfHi insa eu uimire Crt parintele Averchie era din Muntii Pindului. Fe vremea aceea, existent a elementului romanesc din Macedonia era aproape ell totuI necunoscuta celora din stanga Dunarii. Generalul Crist. Tell, nevoit sa se expatrieze dupa " revolutia dela 48, a fast printre eei dintai care au venit in contact eu fratii acestia dizletiti del a dreapta Dunarii. Tot asa de surprins rarnane si parintele Averchie. El stia din copilarie ca exista 0 tara indepartata care

~

dorul irnbogatirii, In cantecele populare pe care le-aauzit, se vorbea de tara care este "N aparte de Marea Lae",. nDe pusta de VHihie", care nu lasElpe tinerii aromani sa _je in to~rca pe la vetrele lor. Dar mai cu seama de cand a venit la Sf. Munte, a aflat despre Tara Romaneasca multe $i minunate

se numeste "VHihia". In locurile in care se nascuse .dansul, numele acestei tari era foarte des pomenit. EI flutura pe buzele carvanarilor si tuturor acelora manati de

tf\
\

cipatele Romano cate 0 manastire respectiva, numita Inchinata. Din Tara' Rornaneasca veneau Ia Sf. , Munte, valuri de aur . ..Manastirea Iviru, al carei ·egumen era Arhiman._,_...--'-......_.~.--.-.--.--~-------

Peste tot a intalnit la muntele Athos urmele voie .... vozilor si ale boierilor rornani. Cele mai scumpe odoare si mai insernnate danii erau facute de dansii. Mai to ate manastlrile dela Sf. Munte aveau in Prin-

lucruri.

.

.

308

SliERIE DIAMANPI

Voda, inzestrata ell multe mosii, Din aceasta tara minunata ~i misterioasa totodata, venea generaIul Crist. Tell. Parintele Averchie avea in Iata lui un Roman in carne si oase. Vedea, nu fara uimire, ca el, fiuI Pindului, nu se deosebeste in graiu de eel care venea de prin meleagurile Munteniei. Ca doi vechi prieteni, au stat de verba intre patru ochi, in chili a tacuta a calugarului Averchie. . Ce-au vorbit intre ei, nu stim. Un lucru rarnane bine stabilit, ca de atunci dateaza legaturile de pr-ietenie dintre egumenul manastirti Iviru si solul Tarn Romanesti, general Crist. Tell. Dela aceasta intrevedere intre eei doi reprezentanpal tinuturilor romanesti, au trecut aproape 1.2 ani. In aeest rastimp, multe lucruri s'au schimbat in Principatele Romano. Fruntasii revolutiei dela 48, exilatii de odinioara, acum sunt stapani pe situatie. Cele doua Principate, Muntenia si Moldova, s'au unit sub sceptrul Domnitorului Alexandru loan Cuza, 0 noua era in cepe in istoria poporului roman, o era de renastere si progreso Proserisii dela 48, in peregrinarile lor prin B~11p', cani, cunoscandu-i pe Aromani, la Iata locului, si-au completat. programul lor politic cu un punet nou : necesitatea cultivarii acestor irati indepartati, in Iimba lor proprie, prin initiativa si jsprijinul direct al Principatelor. Sub impulsul curentului de renastere nationala care bantue in toate tarile, 0 mana de Macedoneni, stabiliti in Romania, incepuse lupta pentru trezirea constiintei nationals a fratilor din Peninsula

dritul Averchie, avea in Bucuresti Manastirea Radu.,

Balcanica, In aceste momente soseste la Bucuresti parintele
Averchie,

Venis€' trimis de soborul manastirii

Ivirului, sa

,

.

OAlEm :;;I ASPECTE

309

ingrijeasdi . de averea manastirti Radu-Voda, Inanastire inchinata Sf. Munte, avere care era arnenintata sa se iroseasca, din cauza proastei gospodarit a batranului arhimandrit Grigore Boga. Parintele Averchie gasi 1a rnanastirea Radu-Vodii o situatie foarte incurcata, Intre altele, manastirea era in proces eu unii din proprietarii care se in veci., . nau cu mosia Tutana si care voiau sa-i lncalce hotarele, Iri asemenea imprejurar+, Averchie it?i dete searna di are nevoie de protectori care s5.-1 ajute sa castige cauza dreapta a manastir'ii Radu- Voda, Gfmdul lui se duse la generalul Crist. Tell. Cu sprijinul dat de general, el izbuti sa castige procesul. Prin mijlocirea generalului Crist. Tell, Averchie face cunostinta cu Cezar Boliac, Bolintineanu, Rosetti, Bratianu, Magheru, Sofronie, preotul Varnav. arhiereul Scriban, Dimitrie Cazacovici si altii . . Averchie ramane profund impresionat decele ce vede in capitala tarii. 'Obisnuit sa vada pana atunci numai oaste turceasca, inirna lui tresalta de bucurie cand vede soldati care-si fac cruce si vorbesc romaneste. At?a· ceva Ii pare curios. In biserici aude slujindu-se romaneste, iar prin scoli afla ca se invata tot in romaneste. Vede eu uimire 0 "Vasilie crestineasca ~i romaneasca ", Iibera, bogata .$i in plin avant. Episodul dela Cotroceni este punctul culminant al aeestei stari sufletesti. Fruntasii tarii eu care vine in contact, il primesc eu dragoste ~i prietenie. 'I'oti Ii arata bunavointa ~i respect. Amincianul Cazacovici, sufletul miscarii pentru renasterea nationala a Romanilor dirt Macedonia, ii vorbeste cu inflacarare, ceasuri :;;i zile intregi, de nevoia luptei si Irumusetea cauzei. Averchie se Iasii furat de vraja acestui tel inalt f?i nobil.

810

STERlE DIAMANDI

Prin contrast eu ceea ce vede in tara, se gande~te ell melancolie la situatia Iratilor sai 'de acasa, fara scoli ~i biserici in limba materna, amenintati sa. fie eu timpul desnationalizatl. Plin de amaraciune, el Ie spune celor din tara, cu care vine in contact: "Ghine banati voi ca aveti carte tu limba noastra cum au tute meletile, aveti limba indreapta : aveti sculii si biseriti tu limba arrnaneasca, rna noi tu locul a nostru, 0 avem Iimba fara carte nu putem sa zburam ca voi ea n'avem carte; tu sculfile a noastre nu lnvatam armaneste ~i limb a noastra 'cu treaterea a cherolui va o cheardem" 1). Relatiile parintelui Averchie eu fruntasii vietii politice si culturale din Principate dau de gandit calugarilor greei. Fiind la ordinea zilei chestia secuIarizarii Manastirrlor Inchinate, calugarti greei din Bucuresti socot prezenta arhimandritului Averchie daunatoare intereselor "lor. De aceea intervin staruitor pe Hinga soborul manastirii Iviru, pentru indepartarea cat mai grabnica a lui Averchie din Soborul din Ivir, primind astfel de stiri dela toti egumenii greci aflatori in Bucurcsti, irnediat ii trimit arhimandritului Averchie 0 scrisoare redactata in urmatorii termeni. : "Confrate a1 nostru in Hristos, arhimandrid Averchie. Serviciile ce ai adus Manastiri Ivir, Metania noastra mantuitoare sufletelor noastre, sunt cunoscute de" intregul nostru sobor. N oi soborul manastirii, apreciind serviciile si vrednicia ta, te rugam sa te cobori iar la metania ta, spre a fi tr'imis la Moreia, un de a fost confratele nostru,
1) "B.ine traiti voi, fiinddi aveti carte in limba noastra, avetl Iimba cur ata, aveti scoli ~i biserici 'in limba rornaneasca, dar nol, prin locurile noastre, avem Iimba fara carte jn nici nu putem vorbi ca voi dioi n'avem car\i; in scolrle noastre nu invatam rcmaneste ~i eu trecerea vrernii ne vom pierde ~i limba",

tara.

OAMENI SI ASPECTE

311

arhimandrid Daniil. Lucrurile sunt incureate in 'ceea ce pri veste veniturile manastirii noastre .de . acolo si noi nu gasim Intre confratii nostrl altul mai v , vrednic si mai indemanatic ca sa trimitem acolo, am gasit de cuviinta :;;i am hotarit in ·unanimitate ca sa .trimitem acolo pe prea cuviosia . voastra, Prea cuvioisa voastra, ascultand vocea metaniei tale si conformandu-te eu hotarirea soborului, sa nu intarziezi a indeplini dorinta soborului si spiritual a datorie ce ai catre manastire, Pentru cheltuelile calatoriei tale, am scrie confratele nostru in Hristos Arhimandritul Grigorie, Egumenul manastirii Radu-Voda, ea sa va inlesneasea.' eu cheltuia1a drumului". . Arhimandrrtul Averehie, eu toata istetimea mintii sale; ia drept bune _cele cuprinse in serisoarea soborului, grabindu-se sa raspunda chemarii metaniei sale. ~i astfel, in vara anului 1862, pe la sfar~itul lunii August, s'a inters iarasi 1a Ivir. Aici Il asteapta deceptii si amaraciuni. Au IDe discutii aprinse si scene violente intre dansul si calugarii greei. II invinuesc pe Averchie ca s'a fiicut unealta in mana Romanilor, pentru secularizarea averilor manastiresti, Ii asvarle in fata epitetul de tradator, Nepotul sau, loan Somu Tomescu, ne 0 descriere intrucatva amanuntita, dar eu multe inflorituri de sti1, asupra acestei scene petrecute la rnanastirea Ivirului, pe la inceputul lui Septemvrie 1862. Pornirea ~i ura calugarilor greci impotriva lui. Averchie, ne spune loan Somu Tomescu, a mers ,pana acolo, incat intr'o zi, unul din ei a vrut 85-1 svarle de pe fereastra jos. Noroc ca a intervenit l~a timp servttorul sau Paisie, care se afla de fata. Mereu insa i se spunea in batjocora si eu ciuda "Pa1iovlahie" . Aceastii purtare a calugarilor greci are asupra evoIutiei sulletesti a lui Averchie 0 influenta .covarsi-

da

iU2

STERlE DIAMANDl

toare ; ea accelereaza si desavarseste procesul eonstiintei nationale, inceput odata eu venire a lui In tara. Ostilitatea calugarilor dela Sf. Munte il smulge din bratele cauzei grece~ti~ ca sa-l Imbranceasca in schimb in valtoarea curentului renasterii nationalo, Cand i se asvarle epitetul de "Paliovlahie'\ biciuita, mandria nationala se trezeste eu putere in tr' insul, EI stie acum ca face parte dintr'un neam nobil, numeros, eu insusiri alese si viitor stralucit, Vazuse eu proprii lui ochi un stat rornanesc in plin avant" eu oaste romaneasca si Domni tor roman. Din marinimia acestor "Paliovlahiu se Intretineau manastir ile dela Sf. Munte. Mahnit si revoltat totodata de cele intamplate, 'padise~te plin de scarba Sf. Munte, Se duce si petrece vara in comuna lui natala, Avdela, iar mai pe urma la Tarnova, unde se gasea una din surorile sale. In acest timp, nepotul sau de sora, loan Somu Tomescu, terminase gimnaziul grecesc del a Larisa. I Din, povestirile 'unchiului sau Averchie despre 1 Tara Romaneasca, si sub indemnul lui staruitor.: nepotul se hotaraste sa urmeze ell lnvatatura la· Bucuresti, Chiar in toamna acelui an, loan Somu To- , meseu, viitorul dascal si autor al amintirilor despre : Averchie, pleaca in tara, inarmat eu scrisori de re .... I comandatie catre Crist. ,Tell si Zisu Sideri; e intre I . prirr:ii l\tla:_edoneni care vine in tara sa invete carte '

l'omaneasca. . Prin grija lui V. A. Ureche, Ion Sornu Tornescu e internat la serninarul Central dela Manastirea Vadire~ti. , Baiat inteligent si harnie, iar pe deasupra stapanit de grija ca nu care cumva sa compromita numele de Macedonean, foarte curand Hinarul Pindean ) ajunse sa se innumere prin Iruntasii clasei ; ba ceva . mai mult, obtine premiul I.
I

OAMENI $1 ASPECTE

j

/

La solemni ta tea distribuirii premiilor, in Iunie 1865; e de fat a si arhimandritul Averchie. Ministrul in persoana H pune cununa pe cap !?i-i spune elevului Somu Tomescu : "IF multumesc pentru osteneala ce ai pus la Invatatura". Ochii lui Averchie sunt umezi de lacrimi. Erau de fata primatul Nifon, Crist. Tell, Bratianu, Boliac ~i al tii, . Intrebandu-l de ce plange, parintele Averchie, emotionat, Ie raspunde : "Uite, un baiat am adus din patria mea si a iesit primul, dar ca Sa aduc mai multi baieti, veti vedea minuni", .-. "Ai rabdare, parinte, si aceasta dorlnta ti se va Implini", ii raspunsera dansii, Intr''adevar, Ioarte curand, dorinta lui se implini.

Imediat dupa Unirea Principatelor, la 1860, Amincia nul Dimitrie Cazacovici, dupa multa truda, izbuteste sa alcatuiasca un cornitet macedo-roman, campus exclusiv din Romani macedoneni : Iratii Goga din Clisura, Zisu SiJ;\eri din Serres, M. Niculescu din Tarnova si Toma Tricopol din Crusova. E prima organizatie macedoneana, constituita in vederea luptei pentru trezirea constiintei nationals a Romanilor din Peninsula Balcanica, In acest scop, co_; rnitetul a lansat un manifest, redactat in Iimba romana si greaca, tiparit in cateva mii de exemplare, prin care Romanii din Tureia erau indemnati sa inlature limba greaca din scoala si biseriei. 'I'otodata, acest comitet se sili din toate puterile lui determine pe barbatii politici din tara sa vina in aju-· torul Arornanilor. Tot in scopul redesteptar ii nationale, n. Cazacovici si G. Gaga au tiparit cu a lor cheltuiala 0 gramatica macedo-rornana, alcatuita de

sa

Massim.

ill 1863 se retipareste

gramatica

lui Boiagi prin

STERlE DIAMANDI

I

I

staruinta si spezele marelui .barbat de stat C. Negri. Tot in anul 1863, comitetul macedo-roman se .primeneste ; in noul comitet intra, inafara de iVIacedonenii D. Cazacovici, Zisu Sideri, si lordache Goga, poetul D. Bolintineanu, Cezar Bohac, Crist. Tell, C. A. Rosetti. Comi tetul adreseaza un calduros . apel catre Romanii din Albania, Epir, Tesalia si ~acedonia. . Insusi Domnitorul Alexaridru loan Cuza patroneaza miscarea qe renastere .nationala a Romanilor din Peninsula Balcanica. lntre timp, ajunge prim ... inistru marele patriot m ¢ barbat de stat carturarul Mihail Kogalniceanu, iar ministru de instructie, poetul de origina macedoneana Dimitrie Bolintineanu, avand ca secretar general la acest departament pe V. Ureche, un prieten devotat al cauzeimacedonene. Sub ministeriatul lui lVIihail Kogalniceanu se , Inscrie in bugetul larii primul fond pentru promovarea ,cuI turii romanesti din Macedonia. Dupa alocarea in buget a sumei .de 14.000 lei, se .lua hctarirea de a se trece imediat la infaptuire. Astfel in 1864 se deschide in comuna Tarnova prima scoala romaneasca, Meritul acestui .act istoric in analele renasterii nationale din Macedonia n are 'Tanoveanul Dimitrie Atanasescu. Condueatorii chestiunii macedonene si-au dat seama ca instruirea Aromanilor in limba lor materna nu se putea mai bine satisface, decat prin recrutarea unui corp didactic bine pregatit, care sa se devoteze apostolatului. In acest seop s'a simtit nevoia infiintarii unei scoli speciale, in care tinerii Macedoneni sa fie formati anurne pentru a fi utilizati ca invatatori in patria lor. Pe temeiul acestor consideratii, guvernul: roman' infiinteaza, la 1865, scoala delaSt Apostoli. Averchie e chemat sa .implineasca 0 misiune d~ mare insemnatate nationals. Guvernul il insarci-

OAMENI ~I ASPECTE

315

-

"neaza sa aduca in tara, din Macedonia, mai multi tmcri care sa urmeze cursurile acestei scoli, Era 0 sarcina cat se poate de anevoioasa, Nu era user sa 'convingi pe niste oameni dela munte sa-~i trirneata copiii intr'ojara indepartata, fara gand de imbogatire sau alta procopseala, ci. ell scopul de a Invata carte. Drumul era lung, perspectiva putin surazatoare, iar prin partea locului, printre femei mai cu seama, Romania era pri vi ta ca 0 tara de unde fHicaii care pleaca nu se mai intorc acasa ~i lasa "hoara scretuita si laile feate nimartate". Are de luptat ell 0 seama de prejudecati adanc inradacinate si ell nelncrederea fireasca a. ornului care eu greu se hotaraste sa se aventureze pe cai necunoscute. A verchie insa, prin istetimea si dibacia lui, izbuteste sa invinga toate aceste dificultati, Se . pricepe sa atraga pe tinerii lui compatrioti in valtoarea luptei nationale. Le povesteste lucruri minunate despre tara incantatoare dela gurile Dunarii, "vaselie crestineasca si romaneasca", Le infath;;eaza viitorul in colori trandafirii. Dupa doua luni de zile dela plecarea lui din Bucuresti, parintele Averchie se intoarce din Pind, in toamna anului 1865, aducand eu dansul 10 fHicai, destinati sa devina apostolii renasterii nationale din Macedonia. Cu totii sunt fii ai Pindului, ramura cea mai viguroasa si mai caracteristica a elementului arornanesc din Peninsula Balcanica, Faptul acesta a fost 0 simpla coincidenta, determinata de un concurs de imprejurari speciale, sau a lost Ia mijloc 0 tendinta regionalista a parintelui , Averchie? Sunt Macedoneni care i-au adus lui Averchie 0 astfel de invinuire. Se poate ca parintele Averchie, prin temperament ~i inc linatie , sa fi fost un regionalist in preferintele ~i aetiunile sale. Totodata insa, obiectivitatea ne sileste sa recunoastem ca dansul nu dispunea nici de timpul material si nici de mijloacele trebuitoare ca

816

STERlE DIAMANDI

,

'fadi 0 recrutare a elevilor, dupa un plan slstematic, CU, elemente din .toate regiunile Macedoniei, El pleaca din Bucuresti in August si se intoarcs pe la inceputul lui Octomvrie. Intr'un timp asa de scurt, eu mijloaeele de comunicatie din Macedonia, pe vremea aceea, era eu neputinta ca cineva sa cutreiere toate regiunile Iocuite de Romani. si sa recruteze copii del a niste oameni ell care n'avea niciun fel de legatura, ' Cu totul altfel stau lucrurile in patria sa, un de era cunoscut, avea legaturi de ri..tdenie ~i numeroase relatii prietenesti. Trebuia prin urmare sa se multumeasca eu ceea ee-i ofera timpul disponibil ~i posibilitatile lui restranse. ' Principalul era ca sa fie adusi in tara tineri din Macedonia, Parintele Averchie si-a indeplinit aceasta misiune eu deplin succes. Prin aceasta Iapta, calugarul dela Sf. Munte a intrat in istoria renasterit nationale din Macedonia. In alegerea elevilor, Averchie a avut norocoasa, Cu totii au devenit stegarii romanismului in Peninsula Balcanlca. Ei au aprins, fa'clia constiintei nationals prin Muntii Pindului ~i vaile Macedoniei, Luptatori neinfricati ai cauzei romanesti, au stat neclintiti Ia datorie, 0 vieata intreaga, infruntand cu barbatie uraganul patirnilor, rascolit de valtoarea luptei nationale, Revine scolii misionare dela Sf. Apostoli, meritul eel mare de a fi stiut sa pregateasca sufleteste, pentru misiunea lor istoricavpe' acesti modesti luptatori ai cauzei nationale. Dupa cum observa foarte bine d-l dr. Simian Tovaru, scoala dela Sf. Apostoli ",e poate unica scoala misionara, de prea scurta durata.: ce a infaptuit-o statul roman, in decursul ultimilor 10 de ani". ' \ ' Ea s'a deschis in Octomvrie 1865 $iafuhctiona't

sa

mana

O~N_I

~I ASPECTE

317

1871. In intervalul acesta scurt de 6 ani de ztle, cat a durat scoala dela Sf. Apostoli, au urmat cursuriler in total, un numar de 40 tineri Macedoneni. , Ceamai mare parte dintr'Insii au fost adusi de parintele Averchie. Directia studiilor fu incredintata filologului Ion Massirn, dascal eminent ~i patriot infoc~t. . .. -4t . . _. . El Insu 1 or1 lnaf dIn Mac~donla, cunostea bine ua ectu si se ocupase in e aproape de studiul Iimbii sale materne. El e autorul unei grarna tici macedorornane, scrise in romaneste si greceste si tiparita in anul 1862. Ion Massim conduce eu ravna si pricepere institutul dela Sf. Apostoli, secondat de 0 pleiada de profesori valorosi si buni patrioti. A tat directorul cat si ceilalti colaboratori Iucreaza ell tragere de inima si in mod gratuit. Parintele Averchie a fost insarcinat eu conducereo, internatului. Scoala rnergand bine, Averchie e trimis in 1867 .pentru a doua oara in Turcia, ca sa aduca un nou contingent de tineri. De -randul acesta elevii nu mai sunt recrutati exclusiv din regiunea Pindului. Int8.1~ nim tineri din Clisura, Blata, Nevesca, Ohrida, Go, pes, Tarnova. La 1869, Averchie e nevoit sa. se retraga dela conduccrea internatului. In locul lui a fost numit batranul profesor Florescu. Aceasta schirnbare a fost determinata de numeroasele plangeri facute din partea elevilor. Se zice ca A verchie Ii tinea numai in posturi si sub un regim de teroare. c. Cosmescu, in lucrarea sa "D. Cazacovici ~i Aromanismul", spune ca Averchie "era stapanit de vitiul banului si al desfraului", Se molipsise si dansul de traiul Capitalei, Tot ce se poate ca parintele Averchie sa fi avut -scaderile si cusururile tagmei din c_are facea parte. Nu putem pretindecu tot dinadinsul ca el sa se

p~na la

J

318 .

STERlE DIAMANDI

deosebeasea in mentalitate si apucaturi, de breasla caruia apartine, A verchie a fast si dansul ea oriearo calugar, niei mai bun, dar nici rnai rau, . E deajuns ca s'a smuls din lumea preocuparilomonahale, ca sa devina campionul renasterij nationale .. In Iata acestui merit sia ope rei savarsite de dansul, eventualele scaderi sau pacate nu conteaza, Ramane numai dara luminoasa pe care el 0 lasa in urma lui. Batranul Florescu n'a stat decat putin timp la conducerea internatului del a Sf. Apostoli. Averchie reveni dupa 0 lipsa de' 6 luni de zile. Dar in curand, dupa 0 activitate rodniea de 6 ani: scoala misionara dela Sf. Apostoli e desfiintata, 0 parte din elevi sunt repartizati 1a Liceul Sf. Sava si 0 parte 1a Matei Basarab. Dupa desfiintarea scohi, parintele Averchie se retrage la Manastirea Rad u- Voda din Bucuresti, unde ramane pana la 1875. Maurul ~i-a Iacut datoria, Maurul poate sa plece, Intors in Macedonia, el se retrage la manastirea Grijana din Tesalia. Aici i!?i petrece dansul ultimii ani ai vietii sale. Din cand in cand, viziteaza pe cate unul din fostii elevi care functioneaza acum ca invatatori romani prin satele din Epir ~i Macedonia, Batranul vede ell drag cum samanta aruncata de dan sul, incol teste. Cauza nationala progreseaza pe zi ceo merge. La capatul zilelor sale; calugarul Averchie are satisfactia si mandria sa vada ca vieata si munca sa. nu s'au scurs fara rost. Soarta l-a invrednicit sa contribue la trezirea unui Ii indulceste

popor, Aceasta multumire sufleteasca

am a-

OAMENI:;;I

ASPECTE

raciunile ultimelor clipe, cand traieste retras ~i uitat, intr'un fund de manastire din Tesalia. . Asupra .mortfi arhimandritului Averchie, lata ce lie spune nepoata sa,Despa 1. S. Tomescu: "Dupa ce acei elevi absolvira si Iura numiti ca dascali pr:in Macedonia si Epir , aveau nevoie de un superior si asa ca au numit pe arhimandritul Averchie ca inspector Ia scoalele ce dirijau sus numitii invatatori. Asa dar, venind el aci ca inspector, iar n luau arhiereii si-l prigoneau, pana candfjJi-au implinit scopul si I-au otravit si iata. cum: fiindca in timpul ierrrii se cobora si el eu familia ell sororile sale, intr'o iarna (care an nu-Lstiu sigur) pe la Februarie, dupa ce si-a inspectat scoala dela Damasi unde functiona rep. meu tata loan Tomescu, s'a intors Ia manastirea delaGrijan, in ziua de Miercuri de Hi_,· . satul secului (Pareaserri rmari). Dimineata, dupace .a facut Sf. Liturghie, a fost chemat de 0 familie greaca ca sa spovedeasca pe 0 femee -care era .sa moara, Dupa ce termina de spovedanie, far a sa banuiasca, I-au servit eu 0 cafea ~i mergand 1a che1ia sa indata a chemat pe servitorul sau zicand : cur and ehemati pe surorile si nepotii mei, eaci mol'.. At&t sl si-a dat sufletu!' Servitorul fiind de neam grec, a inchis portile manastirii, l-au jmbracat si a ascuns _ceeace avea el ; si abia dupa doua ceasuri a trimis om dupa surorile sale, care nu se gaseau acolo, c~ci . una era 1a Damasi iar cealalta la Zarcu, Surorile sale au aiuns a clava zi si l-au gasit inmorrnantat. Cer-· cetand nepotii sai, s' au inform at ca a fost otravit". Cele relatate de Despa I. S.Tomescu rezuma ceea ce dansa a auzit din gura tatalui si a bunicii sale. Despa 1. Somu Tomescu este fiica invatatorului Somu Tomescu, nepotuI de sora al parlntelui Averchie. Nustim in ce masura aceasta versiune corespunde realitati].

~_-

320

STERlE DIAMANDI

de patima,calugarii greci au mers asa de departs ca sa recurga la otrava, pentru suprimarea unui mosneag, care ~i asa era In pragul rnormantului ? , Un lucru care-t de natura sa ne surprinda e .faptul eEl nu s'a relevat atunci cand s'a produs desnodamantul fatal, moartea suspecta a arhimandritului Averchie. De ce a trecut sub, tacere un astfel de eveniment, iar contemporanii au trecut cu usurints pesteel, fara sa-~i dea cea mai mica oste ieala ca sa Iamureasca misterul mortii parintelui Averchie, omul care ascris 0 pagina frumoasa in istoria renasterii nationale? , Era, moartea unui anonim care nu prezenta niciun fel de interes pentru nimeni ? _ In cazul acesta, contemporanii s'au facut vinovati de 0 mare gresala : s'au sustras dela 0 elementara datorie pe care 0 aveau de a cauta sa lamureasca misterul mor tii parintelui Averchie. Noi, neavand la iridemana toate elerifentele tre ... buitoare ca sa ne putem pronunta in perfects cunostinta de cauza, ne marginirn sa inregistrarn ver ... siunea transmisa de nepoata lui Averchie, Despa 1.
.

Sa fie oare adevarat

ca, sub pintenul urii si orbitt

Foarte regretabil ca nu s'a acordat Ia timp, acestei chestiuni, atentia cuvenita. Parlritele Averchie, prin tot ceea ce a Hicut e1 pentru renasterea nationala a poporului roman din. 'Macedonia, merita macar atata osteneala ~i rasplatd.

S. Tomescu.

l'omaneasca. . Prin grija lui V. A. Ureche, Ion Sornu Tornescu e internat la serninarul Central dela Manastirea Vadire~ti. , Baiat inteligent si harnie, iar pe deasupra stapanit de grija ca nu care cumva sa compromita numele de Macedonean, foarte curand Hinarul Pindean ) ajunse sa se innumere prin Iruntasii clasei ; ba ceva . mai mult, obtine premiul I.
I

OAMENI $1 ASPECTE

j

/

La solemni ta tea distribuirii premiilor, in Iunie 1865; e de fat a si arhimandritul Averchie. Ministrul in persoana H pune cununa pe cap !?i-i spune elevului Somu Tomescu : "IF multumesc pentru osteneala ce ai pus la Invatatura". Ochii lui Averchie sunt umezi de lacrimi. Erau de fata primatul Nifon, Crist. Tell, Bratianu, Boliac ~i al tii, . Intrebandu-l de ce plange, parintele Averchie, emotionat, Ie raspunde : "Uite, un baiat am adus din patria mea si a iesit primul, dar ca Sa aduc mai multi baieti, veti vedea minuni", .-. "Ai rabdare, parinte, si aceasta dorlnta ti se va Implini", ii raspunsera dansii, Intr''adevar, Ioarte curand, dorinta lui se implini.

Imediat dupa Unirea Principatelor, la 1860, Amincia nul Dimitrie Cazacovici, dupa multa truda, izbuteste sa alcatuiasca un cornitet macedo-roman, campus exclusiv din Romani macedoneni : Iratii Goga din Clisura, Zisu SiJ;\eri din Serres, M. Niculescu din Tarnova si Toma Tricopol din Crusova. E prima organizatie macedoneana, constituita in vederea luptei pentru trezirea constiintei nationals a Romanilor din Peninsula Balcanica, In acest scop, co_; rnitetul a lansat un manifest, redactat in Iimba romana si greaca, tiparit in cateva mii de exemplare, prin care Romanii din Tureia erau indemnati sa inlature limba greaca din scoala si biseriei. 'I'otodata, acest comitet se sili din toate puterile lui determine pe barbatii politici din tara sa vina in aju-· torul Arornanilor. Tot in scopul redesteptar ii nationale, n. Cazacovici si G. Gaga au tiparit cu a lor cheltuiala 0 gramatica macedo-rornana, alcatuita de

sa

Massim.

ill 1863 se retipareste

gramatica

lui Boiagi prin

STERlE DIAMANDI

I

I

staruinta si spezele marelui .barbat de stat C. Negri. Tot in anul 1863, comitetul macedo-roman se .primeneste ; in noul comitet intra, inafara de iVIacedonenii D. Cazacovici, Zisu Sideri, si lordache Goga, poetul D. Bolintineanu, Cezar Bohac, Crist. Tell, C. A. Rosetti. Comi tetul adreseaza un calduros . apel catre Romanii din Albania, Epir, Tesalia si ~acedonia. . Insusi Domnitorul Alexaridru loan Cuza patroneaza miscarea qe renastere .nationala a Romanilor din Peninsula Balcanica. lntre timp, ajunge prim ... inistru marele patriot m ¢ barbat de stat carturarul Mihail Kogalniceanu, iar ministru de instructie, poetul de origina macedoneana Dimitrie Bolintineanu, avand ca secretar general la acest departament pe V. Ureche, un prieten devotat al cauzeimacedonene. Sub ministeriatul lui lVIihail Kogalniceanu se , Inscrie in bugetul larii primul fond pentru promovarea ,cuI turii romanesti din Macedonia. Dupa alocarea in buget a sumei .de 14.000 lei, se .lua hctarirea de a se trece imediat la infaptuire. Astfel in 1864 se deschide in comuna Tarnova prima scoala romaneasca, Meritul acestui .act istoric in analele renasterii nationale din Macedonia n are 'Tanoveanul Dimitrie Atanasescu. Condueatorii chestiunii macedonene si-au dat seama ca instruirea Aromanilor in limba lor materna nu se putea mai bine satisface, decat prin recrutarea unui corp didactic bine pregatit, care sa se devoteze apostolatului. In acest seop s'a simtit nevoia infiintarii unei scoli speciale, in care tinerii Macedoneni sa fie formati anurne pentru a fi utilizati ca invatatori in patria lor. Pe temeiul acestor consideratii, guvernul: roman' infiinteaza, la 1865, scoala delaSt Apostoli. Averchie e chemat sa .implineasca 0 misiune d~ mare insemnatate nationals. Guvernul il insarci-

OAMENI ~I ASPECTE

315

-

"neaza sa aduca in tara, din Macedonia, mai multi tmcri care sa urmeze cursurile acestei scoli, Era 0 sarcina cat se poate de anevoioasa, Nu era user sa 'convingi pe niste oameni dela munte sa-~i trirneata copiii intr'ojara indepartata, fara gand de imbogatire sau alta procopseala, ci. ell scopul de a Invata carte. Drumul era lung, perspectiva putin surazatoare, iar prin partea locului, printre femei mai cu seama, Romania era pri vi ta ca 0 tara de unde fHicaii care pleaca nu se mai intorc acasa ~i lasa "hoara scretuita si laile feate nimartate". Are de luptat ell 0 seama de prejudecati adanc inradacinate si ell nelncrederea fireasca a. ornului care eu greu se hotaraste sa se aventureze pe cai necunoscute. A verchie insa, prin istetimea si dibacia lui, izbuteste sa invinga toate aceste dificultati, Se . pricepe sa atraga pe tinerii lui compatrioti in valtoarea luptei nationale. Le povesteste lucruri minunate despre tara incantatoare dela gurile Dunarii, "vaselie crestineasca si romaneasca", Le infath;;eaza viitorul in colori trandafirii. Dupa doua luni de zile dela plecarea lui din Bucuresti, parintele Averchie se intoarce din Pind, in toamna anului 1865, aducand eu dansul 10 fHicai, destinati sa devina apostolii renasterii nationale din Macedonia. Cu totii sunt fii ai Pindului, ramura cea mai viguroasa si mai caracteristica a elementului arornanesc din Peninsula Balcanica, Faptul acesta a fost 0 simpla coincidenta, determinata de un concurs de imprejurari speciale, sau a lost Ia mijloc 0 tendinta regionalista a parintelui , Averchie? Sunt Macedoneni care i-au adus lui Averchie 0 astfel de invinuire. Se poate ca parintele Averchie, prin temperament ~i inc linatie , sa fi fost un regionalist in preferintele ~i aetiunile sale. Totodata insa, obiectivitatea ne sileste sa recunoastem ca dansul nu dispunea nici de timpul material si nici de mijloacele trebuitoare ca

816

STERlE DIAMANDI

,

'fadi 0 recrutare a elevilor, dupa un plan slstematic, CU, elemente din .toate regiunile Macedoniei, El pleaca din Bucuresti in August si se intoarcs pe la inceputul lui Octomvrie. Intr'un timp asa de scurt, eu mijloaeele de comunicatie din Macedonia, pe vremea aceea, era eu neputinta ca cineva sa cutreiere toate regiunile Iocuite de Romani. si sa recruteze copii del a niste oameni ell care n'avea niciun fel de legatura, ' Cu totul altfel stau lucrurile in patria sa, un de era cunoscut, avea legaturi de ri..tdenie ~i numeroase relatii prietenesti. Trebuia prin urmare sa se multumeasca eu ceea ee-i ofera timpul disponibil ~i posibilitatile lui restranse. ' Principalul era ca sa fie adusi in tara tineri din Macedonia, Parintele Averchie si-a indeplinit aceasta misiune eu deplin succes. Prin aceasta Iapta, calugarul dela Sf. Munte a intrat in istoria renasterit nationale din Macedonia. In alegerea elevilor, Averchie a avut norocoasa, Cu totii au devenit stegarii romanismului in Peninsula Balcanlca. Ei au aprins, fa'clia constiintei nationals prin Muntii Pindului ~i vaile Macedoniei, Luptatori neinfricati ai cauzei romanesti, au stat neclintiti Ia datorie, 0 vieata intreaga, infruntand cu barbatie uraganul patirnilor, rascolit de valtoarea luptei nationale, Revine scolii misionare dela Sf. Apostoli, meritul eel mare de a fi stiut sa pregateasca sufleteste, pentru misiunea lor istoricavpe' acesti modesti luptatori ai cauzei nationale. Dupa cum observa foarte bine d-l dr. Simian Tovaru, scoala dela Sf. Apostoli ",e poate unica scoala misionara, de prea scurta durata.: ce a infaptuit-o statul roman, in decursul ultimilor 10 de ani". ' \ ' Ea s'a deschis in Octomvrie 1865 $iafuhctiona't

sa

mana

O~N_I

~I ASPECTE

317

1871. In intervalul acesta scurt de 6 ani de ztle, cat a durat scoala dela Sf. Apostoli, au urmat cursuriler in total, un numar de 40 tineri Macedoneni. , Ceamai mare parte dintr'Insii au fost adusi de parintele Averchie. Directia studiilor fu incredintata filologului Ion Massirn, dascal eminent ~i patriot infoc~t. . .. -4t . . _. . El Insu 1 or1 lnaf dIn Mac~donla, cunostea bine ua ectu si se ocupase in e aproape de studiul Iimbii sale materne. El e autorul unei grarna tici macedorornane, scrise in romaneste si greceste si tiparita in anul 1862. Ion Massim conduce eu ravna si pricepere institutul dela Sf. Apostoli, secondat de 0 pleiada de profesori valorosi si buni patrioti. A tat directorul cat si ceilalti colaboratori Iucreaza ell tragere de inima si in mod gratuit. Parintele Averchie a fost insarcinat eu conducereo, internatului. Scoala rnergand bine, Averchie e trimis in 1867 .pentru a doua oara in Turcia, ca sa aduca un nou contingent de tineri. De -randul acesta elevii nu mai sunt recrutati exclusiv din regiunea Pindului. Int8.1~ nim tineri din Clisura, Blata, Nevesca, Ohrida, Go, pes, Tarnova. La 1869, Averchie e nevoit sa. se retraga dela conduccrea internatului. In locul lui a fost numit batranul profesor Florescu. Aceasta schirnbare a fost determinata de numeroasele plangeri facute din partea elevilor. Se zice ca A verchie Ii tinea numai in posturi si sub un regim de teroare. c. Cosmescu, in lucrarea sa "D. Cazacovici ~i Aromanismul", spune ca Averchie "era stapanit de vitiul banului si al desfraului", Se molipsise si dansul de traiul Capitalei, Tot ce se poate ca parintele Averchie sa fi avut -scaderile si cusururile tagmei din c_are facea parte. Nu putem pretindecu tot dinadinsul ca el sa se

p~na la

J

318 .

STERlE DIAMANDI

deosebeasea in mentalitate si apucaturi, de breasla caruia apartine, A verchie a fast si dansul ea oriearo calugar, niei mai bun, dar nici rnai rau, . E deajuns ca s'a smuls din lumea preocuparilomonahale, ca sa devina campionul renasterij nationale .. In Iata acestui merit sia ope rei savarsite de dansul, eventualele scaderi sau pacate nu conteaza, Ramane numai dara luminoasa pe care el 0 lasa in urma lui. Batranul Florescu n'a stat decat putin timp la conducerea internatului del a Sf. Apostoli. Averchie reveni dupa 0 lipsa de' 6 luni de zile. Dar in curand, dupa 0 activitate rodniea de 6 ani: scoala misionara dela Sf. Apostoli e desfiintata, 0 parte din elevi sunt repartizati 1a Liceul Sf. Sava si 0 parte 1a Matei Basarab. Dupa desfiintarea scohi, parintele Averchie se retrage la Manastirea Rad u- Voda din Bucuresti, unde ramane pana la 1875. Maurul ~i-a Iacut datoria, Maurul poate sa plece, Intors in Macedonia, el se retrage la manastirea Grijana din Tesalia. Aici i!?i petrece dansul ultimii ani ai vietii sale. Din cand in cand, viziteaza pe cate unul din fostii elevi care functioneaza acum ca invatatori romani prin satele din Epir ~i Macedonia, Batranul vede ell drag cum samanta aruncata de dan sul, incol teste. Cauza nationala progreseaza pe zi ceo merge. La capatul zilelor sale; calugarul Averchie are satisfactia si mandria sa vada ca vieata si munca sa. nu s'au scurs fara rost. Soarta l-a invrednicit sa contribue la trezirea unui Ii indulceste

popor, Aceasta multumire sufleteasca

am a-

OAMENI:;;I

ASPECTE

raciunile ultimelor clipe, cand traieste retras ~i uitat, intr'un fund de manastire din Tesalia. . Asupra .mortfi arhimandritului Averchie, lata ce lie spune nepoata sa,Despa 1. S. Tomescu: "Dupa ce acei elevi absolvira si Iura numiti ca dascali pr:in Macedonia si Epir , aveau nevoie de un superior si asa ca au numit pe arhimandritul Averchie ca inspector Ia scoalele ce dirijau sus numitii invatatori. Asa dar, venind el aci ca inspector, iar n luau arhiereii si-l prigoneau, pana candfjJi-au implinit scopul si I-au otravit si iata. cum: fiindca in timpul ierrrii se cobora si el eu familia ell sororile sale, intr'o iarna (care an nu-Lstiu sigur) pe la Februarie, dupa ce si-a inspectat scoala dela Damasi unde functiona rep. meu tata loan Tomescu, s'a intors Ia manastirea delaGrijan, in ziua de Miercuri de Hi_,· . satul secului (Pareaserri rmari). Dimineata, dupace .a facut Sf. Liturghie, a fost chemat de 0 familie greaca ca sa spovedeasca pe 0 femee -care era .sa moara, Dupa ce termina de spovedanie, far a sa banuiasca, I-au servit eu 0 cafea ~i mergand 1a che1ia sa indata a chemat pe servitorul sau zicand : cur and ehemati pe surorile si nepotii mei, eaci mol'.. At&t sl si-a dat sufletu!' Servitorul fiind de neam grec, a inchis portile manastirii, l-au jmbracat si a ascuns _ceeace avea el ; si abia dupa doua ceasuri a trimis om dupa surorile sale, care nu se gaseau acolo, c~ci . una era 1a Damasi iar cealalta la Zarcu, Surorile sale au aiuns a clava zi si l-au gasit inmorrnantat. Cer-· cetand nepotii sai, s' au inform at ca a fost otravit". Cele relatate de Despa I. S.Tomescu rezuma ceea ce dansa a auzit din gura tatalui si a bunicii sale. Despa 1. Somu Tomescu este fiica invatatorului Somu Tomescu, nepotuI de sora al parlntelui Averchie. Nustim in ce masura aceasta versiune corespunde realitati].

~_-

320

STERlE DIAMANDI

de patima,calugarii greci au mers asa de departs ca sa recurga la otrava, pentru suprimarea unui mosneag, care ~i asa era In pragul rnormantului ? , Un lucru care-t de natura sa ne surprinda e .faptul eEl nu s'a relevat atunci cand s'a produs desnodamantul fatal, moartea suspecta a arhimandritului Averchie. De ce a trecut sub, tacere un astfel de eveniment, iar contemporanii au trecut cu usurints pesteel, fara sa-~i dea cea mai mica oste ieala ca sa Iamureasca misterul mortii parintelui Averchie, omul care ascris 0 pagina frumoasa in istoria renasterii nationale? , Era, moartea unui anonim care nu prezenta niciun fel de interes pentru nimeni ? _ In cazul acesta, contemporanii s'au facut vinovati de 0 mare gresala : s'au sustras dela 0 elementara datorie pe care 0 aveau de a cauta sa lamureasca misterul mor tii parintelui Averchie. Noi, neavand la iridemana toate elerifentele tre ... buitoare ca sa ne putem pronunta in perfects cunostinta de cauza, ne marginirn sa inregistrarn ver ... siunea transmisa de nepoata lui Averchie, Despa 1.
.

Sa fie oare adevarat

ca, sub pintenul urii si orbitt

Foarte regretabil ca nu s'a acordat Ia timp, acestei chestiuni, atentia cuvenita. Parlritele Averchie, prin tot ceea ce a Hicut e1 pentru renasterea nationala a poporului roman din. 'Macedonia, merita macar atata osteneala ~i rasplatd.

S. Tomescu.

","static_promo_banner_cta_url":"https://www.scribd.com/"},"eligible_for_exclusive_trial_roadblock":false,"eligible_for_seo_roadblock":false,"exclusive_free_trial_roadblock_props_path":"/doc-page/exclusive-free-trial-props/83097995","flashes":[],"footer_props":{"urls":{"about":"/about","press":"/press","blog":"http://literally.scribd.com/","careers":"/careers","contact":"/contact","plans_landing":"/subscribe","referrals":"/referrals?source=footer","giftcards":"/giftcards","faq":"/faq","accessibility":"/accessibility-policy","faq_paths":{"accounts":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246346","announcements":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246066","copyright":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246086","downloading":"https://support.scribd.com/hc/articles/210135046","publishing":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246366","reading":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246406","selling":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246326","store":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246306","status":"https://support.scribd.com/hc/en-us/articles/360001202872","terms":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246126","writing":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246366","adchoices":"https://support.scribd.com/hc/articles/210129366","paid_features":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246306","failed_uploads":"https://support.scribd.com/hc/en-us/articles/210134586-Troubleshooting-uploads-and-conversions","copyright_infringement":"https://support.scribd.com/hc/en-us/articles/210128946-DMCA-copyright-infringement-takedown-notification-policy","end_user_license":"https://support.scribd.com/hc/en-us/articles/210129486","terms_of_use":"https://support.scribd.com/hc/en-us/articles/210129326-General-Terms-of-Use"},"publishers":"/publishers","static_terms":"/terms","static_privacy":"/privacy","copyright":"/copyright","ios_app":"https://itunes.apple.com/us/app/scribd-worlds-largest-online/id542557212?mt=8&uo=4&at=11lGEE","android_app":"https://play.google.com/store/apps/details?id=com.scribd.app.reader0&hl=en","books":"/books","sitemap":"/directory"}},"global_nav_props":{"header_props":{"logo_src":"/images/landing/home2_landing/scribd_logo_horiz_small.svg","root_url":"https://www.scribd.com/","search_term":"","small_logo_src":"/images/logos/scribd_s_logo.png","uploads_url":"/upload-document","search_props":{"redirect_to_app":true,"search_url":"/search","query":"","search_page":false}},"user_menu_props":null,"sidebar_props":{"urls":{"bestsellers":"https://www.scribd.com/bestsellers","home":"https://www.scribd.com/","saved":"/saved","subscribe":"/archive/pmp_checkout?doc=83097995&metadata=%7B%22context%22%3A%22pmp%22%2C%22action%22%3A%22start_trial%22%2C%22logged_in%22%3Afalse%2C%22platform%22%3A%22web%22%7D","top_charts":"/bestsellers","upload":"https://www.scribd.com/upload-document"},"categories":{"book":{"icon":"icon-ic_book","icon_filled":"icon-ic_book_fill","url":"https://fr.scribd.com/books","name":"Books","type":"book"},"news":{"icon":"icon-ic_articles","icon_filled":"icon-ic_articles_fill","url":"https://fr.scribd.com/news","name":"News","type":"news"},"audiobook":{"icon":"icon-ic_audiobook","icon_filled":"icon-ic_audiobook_fill","url":"https://fr.scribd.com/audiobooks","name":"Audiobooks","type":"audiobook"},"magazine":{"icon":"icon-ic_magazine","icon_filled":"icon-ic_magazine_fill","url":"https://fr.scribd.com/magazines","name":"Magazines","type":"magazine"},"document":{"icon":"icon-ic_document","icon_filled":"icon-ic_document_fill","url":"https://fr.scribd.com/docs","name":"Documents","type":"document"},"sheet_music":{"icon":"icon-ic_songbook","icon_filled":"icon-ic_songbook_fill","url":"https://fr.scribd.com/sheetmusic","name":"Sheet Music","type":"sheet_music"},"summary":{"icon":"icon-ic_globalnav_snapshot","icon_filled":"icon-ic_globalnav_snapshot_fill","url":"https://fr.scribd.com/snapshots","name":"Snapshots","type":"summary"}},"nav_categories":["mixed","book","audiobook","magazine","document","sheet_music"],"selected_content_type":"mixed","username":"","search_overlay_props":{"search_input_props":{"focused":false,"keep_suggestions_on_blur":false}}}},"recommenders":{"related_titles_recommender":{"ids":[83097838,154026880,81371952,74599581,61801060,15475589,81982288,50731173,55124686,49029341,61801200,79749638,72720051,69647015,68606108,61799374,81286928,60037137,61798734,81294344,83097365,61798695,84557415,61796347,80973152,61798891,79989593,61798174,61798648,81356873,114139711,83097163,113213224,83097736,81982288,192908140,81294344,83097365,84557415,176540991,113210351,348639322,80263763,81286928,80147071,80591692,80939400,80141909,80135530,80259023,80916437,80136707,80973152,80512671,81286789,80034917],"title_link":null,"title":null,"track_opts":{"compilation_id":"6OR+JYuVyCwGIV9fumxlL7JjXiE=","module_id":"RzTU3HHywc4jsPpeXgocaUrmjhA=","widget_name":"right sidebar","track_id":"flattened_recommender"}},"footer_recommenders":{"recommenders":[{"ids":[83097838,154026880,81371952,74599581,61801060,15475589,81982288,50731173,55124686,49029341,61801200,79749638,72720051,69647015,68606108,61799374,81286928,60037137,61798734,81294344,83097365,61798695,84557415,61796347,80973152,61798891,79989593,61798174,61798648],"title_link":null,"title":"Documents Similar To Oameni şi aspecte din istoria Aromânilor- Părintele Averchie","track_opts":{"compilation_id":"6OR+JYuVyCwGIV9fumxlL7JjXiE=","module_id":"qexAYgTmKlAAXgo6Hj9LK6tEIKE=","widget_name":"document_carousel"}},{"ids":[81356873,114139711,83097163,113213224,83097736,81982288,192908140,81294344,83097365,84557415,176540991,113210351,348639322,80263763,81286928,80147071,80591692,80939400,80141909,80135530,80259023,80916437,80136707,80973152,80512671,81286789,80034917],"title_link":null,"title":"More From Minov1979","track_opts":{"compilation_id":"6OR+JYuVyCwGIV9fumxlL7JjXiE=","module_id":"kilypQnE/t/vHG4o8omvMz5cghM=","widget_name":"document_carousel"}}]},"seo_new_docs_recommenders":{"recommenders":[]},"documents":{"15475589":{"type":"document","id":15475589,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/15475589/149x198/7257324882/1515202797?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/15475589/298x396/02ccd9ea8a/1515202797?v=1","title":"Tiberius Cunia-Dictsiunar a Limbăljei Armănească","short_title":"Tiberius Cunia-Dictsiunar a Limbăljei Armănească","author":"popescumihai","tracking":{"object_type":"document","object_id":15475589,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"26ftynZX1NdirIrWfB73lWpNLeM="},"url":"https://www.scribd.com/document/15475589/Tiberius-Cunia-Dictsiunar-a-Limbăljei-Armănească","top_badge":null},"49029341":{"type":"document","id":49029341,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/49029341/149x198/5c0155d1f4/1373601680?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/49029341/298x396/08dfec6954/1373601680?v=1","title":"Aromanii_publicatii","short_title":"Aromanii_publicatii","author":"valer_crushuveanlu","tracking":{"object_type":"document","object_id":49029341,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"vMx/fGu4BLrPMqF8x+iDYRqObpU="},"url":"https://www.scribd.com/document/49029341/Aromanii-publicatii","top_badge":null},"50731173":{"type":"document","id":50731173,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/50731173/149x198/dbf2c0262f/1424235843?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/50731173/298x396/50c6fe32fc/1424235843?v=1","title":"Panorama literaturii Armâne de astăzi","short_title":"Panorama literaturii Armâne de astăzi","author":"valer_crushuveanlu","tracking":{"object_type":"document","object_id":50731173,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"HlosU7FCUsDo5m0GefuxBj46SAc="},"url":"https://www.scribd.com/document/50731173/Panorama-literaturii-Armane-de-astăzi","top_badge":null},"55124686":{"type":"document","id":55124686,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/55124686/149x198/b284bc2584/1522707234?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/55124686/298x396/6c70c30c4d/1522707234?v=1","title":"Tache Papahagi - Antologie aromanească","short_title":"Tache Papahagi - Antologie aromanească","author":"popescumihai","tracking":{"object_type":"document","object_id":55124686,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"R+jtTbCxLjhqPAMd+b6d68Xy5Jo="},"url":"https://www.scribd.com/document/55124686/Tache-Papahagi-Antologie-aromanească","top_badge":null},"60037137":{"type":"document","id":60037137,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/60037137/149x198/08a19e0f13/1374298873?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/60037137/298x396/162110572e/1374298873?v=1","title":"Revista Aromaneasca 1929 (N.2)","short_title":"Revista Aromaneasca 1929 (N.2)","author":"Minov1979","tracking":{"object_type":"document","object_id":60037137,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"0uV8o3EW6+YdmqB4QrJjs3a2VhU="},"url":"https://www.scribd.com/document/60037137/Revista-Aromaneasca-1929-N-2","top_badge":null},"61796347":{"type":"document","id":61796347,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/61796347/149x198/da7f2a93e4/1376594443?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/61796347/298x396/fa622fdf2c/1376594443?v=1","title":"V. Diamandi, Comune Armânesci Din Epir - Aminciu (Meţova)","short_title":"V. Diamandi, Comune Armânesci Din Epir - Aminciu (Meţova)","author":"Minov1979","tracking":{"object_type":"document","object_id":61796347,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"5Otmegtq28Uj5O6YMScbzhaDQK0="},"url":"https://www.scribd.com/document/61796347/V-Diamandi-Comune-Armanesci-Din-Epir-Aminciu-Meţova","top_badge":null},"61798174":{"type":"document","id":61798174,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/61798174/149x198/df7afbd7d9/1406999208?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/61798174/298x396/31ec9b1767/1406999208?v=1","title":"Theodor Nero, Orășelul Niveasta Sau Nevesca","short_title":"Theodor Nero, Orășelul Niveasta Sau Nevesca","author":"Minov1979","tracking":{"object_type":"document","object_id":61798174,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"/BCgt8IYj4nOTjhUTuDKI3nnifQ="},"url":"https://www.scribd.com/document/61798174/Theodor-Nero-Orășelul-Niveasta-Sau-Nevesca","top_badge":null},"61798648":{"type":"document","id":61798648,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/61798648/149x198/bbc6ea82ad/1406966893?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/61798648/298x396/3c6c35a61d/1406966893?v=1","title":"N. Baţaria, Menirea Elementului Aromanesc","short_title":"N. Baţaria, Menirea Elementului Aromanesc","author":"Minov1979","tracking":{"object_type":"document","object_id":61798648,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"wLZp3LTkwp5oQmugANWPcRB0L14="},"url":"https://www.scribd.com/document/61798648/N-Baţaria-Menirea-Elementului-Aromanesc","top_badge":null},"61798695":{"type":"document","id":61798695,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/61798695/149x198/c55db42a51/1394642430?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/61798695/298x396/cb7797f2d5/1394642430?v=1","title":"Vasile Papa Ianuși, Aromânii Olimpiani (1)","short_title":"Vasile Papa Ianuși, Aromânii Olimpiani (1)","author":"Minov1979","tracking":{"object_type":"document","object_id":61798695,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"+qo/f1KaaM+VFn/GKHJn2QF+yew="},"url":"https://www.scribd.com/document/61798695/Vasile-Papa-Ianuși-Aromanii-Olimpiani-1","top_badge":null},"61798734":{"type":"document","id":61798734,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/61798734/149x198/6c6b4f89e2/1399851959?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/61798734/298x396/c4c0511180/1399851959?v=1","title":"Vasile Papa Ianuși, Aromânii Olimpiani (2)","short_title":"Vasile Papa Ianuși, Aromânii Olimpiani (2)","author":"Minov1979","tracking":{"object_type":"document","object_id":61798734,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"iqPFaxUnbo9nxHVKDUkALR7cDTw="},"url":"https://www.scribd.com/document/61798734/Vasile-Papa-Ianuși-Aromanii-Olimpiani-2","top_badge":null},"61798891":{"type":"document","id":61798891,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/61798891/149x198/c95d56f375/1354917996?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/61798891/298x396/b59ee7f73e/1354917996?v=1","title":"Constantin Ghica, Oraşelul Vlaho-Clisura","short_title":"Constantin Ghica, Oraşelul Vlaho-Clisura","author":"Minov1979","tracking":{"object_type":"document","object_id":61798891,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"gubhCIZ+FMOL3k1vBghQ60Ha5ko="},"url":"https://www.scribd.com/document/61798891/Constantin-Ghica-Oraşelul-Vlaho-Clisura","top_badge":null},"61799374":{"type":"document","id":61799374,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/61799374/149x198/316780ae6f/1407690679?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/61799374/298x396/d9d3e000b1/1407690679?v=1","title":"Theodor Nero, Aromânii din cazaua Florina","short_title":"Theodor Nero, Aromânii din cazaua Florina","author":"Minov1979","tracking":{"object_type":"document","object_id":61799374,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"Rne46HAdZKqH1Y82lWuDygklDwI="},"url":"https://www.scribd.com/document/61799374/Theodor-Nero-Aromanii-din-cazaua-Florina","top_badge":null},"61801060":{"type":"document","id":61801060,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/61801060/149x198/f74521b08c/1377525553?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/61801060/298x396/8eb27976ff/1377525553?v=1","title":"I.D. Arginteanu, Origina Lui Napoleon","short_title":"I.D. Arginteanu, Origina Lui Napoleon","author":"Minov1979","tracking":{"object_type":"document","object_id":61801060,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"hCswxNc8pRxpH+UifRrwG6Umy14="},"url":"https://www.scribd.com/document/61801060/I-D-Arginteanu-Origina-Lui-Napoleon","top_badge":null},"61801200":{"type":"document","id":61801200,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/61801200/149x198/33aaf3b175/1386179824?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/61801200/298x396/19475b2900/1386179824?v=1","title":"V. Moscopoleanu, Un Document Despre Moscopole","short_title":"V. Moscopoleanu, Un Document Despre Moscopole","author":"Minov1979","tracking":{"object_type":"document","object_id":61801200,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"NeCSzAG0MGQoDZfEfWQUhzcTGzk="},"url":"https://www.scribd.com/document/61801200/V-Moscopoleanu-Un-Document-Despre-Moscopole","top_badge":null},"68606108":{"type":"document","id":68606108,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/68606108/149x198/c7d07ff554/1353573751?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/68606108/298x396/819be8cc93/1353573751?v=1","title":"Aromânii Comerţ, industrie, arte, expansiune, civilizaţie","short_title":"Aromânii Comerţ, industrie, arte, expansiune, civilizaţie","author":"Radu ","tracking":{"object_type":"document","object_id":68606108,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"uT9i5FZBFItLowRke3eyhOFgB5Y="},"url":"https://www.scribd.com/document/68606108/Aromanii-Comerţ-industrie-arte-expansiune-civilizaţie","top_badge":null},"69647015":{"type":"document","id":69647015,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/69647015/149x198/5ac3c71bc0/1538079255?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/69647015/298x396/e51524a6d8/1538079255?v=1","title":"59299028-Vasile-Diamandi-Aminceanul-–-Romanii-din-Peninsula-Balcanica","short_title":"59299028-Vasile-Diamandi-Aminceanul-–-Romanii-din-Peninsula-Balcanica","author":"Vasil Zguri","tracking":{"object_type":"document","object_id":69647015,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"itbtnm4IIiIKUtl1NDoKb2I5jSU="},"url":"https://www.scribd.com/doc/69647015/59299028-Vasile-Diamandi-Aminceanul-Romanii-din-Peninsula-Balcanica","top_badge":null},"72720051":{"type":"document","id":72720051,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/72720051/149x198/916c969104/1538451295?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/72720051/298x396/f50c4024d6/1538451295?v=1","title":"S-anvitsãm armãneashti","short_title":"S-anvitsãm armãneashti","author":"popescumihai","tracking":{"object_type":"document","object_id":72720051,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"8XrtwsY717gthIJF/vwdp+utL20="},"url":"https://www.scribd.com/document/72720051/S-anvitsam-armaneashti","top_badge":null},"74599581":{"type":"document","id":74599581,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/74599581/149x198/f285809aeb/1376771642?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/74599581/298x396/4b1de9a81b/1376771642?v=1","title":"Pericle Papahagi - Basme aromâne şi glosar(1905)","short_title":"Pericle Papahagi - Basme aromâne şi glosar(1905)","author":"popescumihai","tracking":{"object_type":"document","object_id":74599581,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"uqyupARuTxTVC2pu67uv+aAQXCc="},"url":"https://www.scribd.com/document/74599581/Pericle-Papahagi-Basme-aromane-şi-glosar-1905","top_badge":null},"79749638":{"type":"document","id":79749638,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/79749638/149x198/fe133d80f8/1516812367?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/79749638/298x396/821640ac8c/1516812367?v=1","title":"Abecedaru de Limba Macedono-Romaneasca (D. Athanasescu Hagi Sterjio), Bucuresci 1864","short_title":"Abecedaru de Limba Macedono-Romaneasca (D. Athanasescu Hagi Sterjio), Bucuresci 1864","author":"Minov1979","tracking":{"object_type":"document","object_id":79749638,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"p4+zI2JPWhj2PzC7pFkdMaMeadg="},"url":"https://www.scribd.com/document/79749638/Abecedaru-de-Limba-Macedono-Romaneasca-D-Athanasescu-Hagi-Sterjio-Bucuresci-1864","top_badge":null},"79989593":{"type":"document","id":79989593,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/79989593/149x198/5681abd99a/1353940955?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/79989593/298x396/f1e913e5d5/1353940955?v=1","title":"Arderea a Cruşovlei (Sterie Papa Sotir), Calendarul Aromanesc Pe Anul 1911","short_title":"Arderea a Cruşovlei (Sterie Papa Sotir), Calendarul Aromanesc Pe Anul 1911","author":"Minov1979","tracking":{"object_type":"document","object_id":79989593,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"DOtx4fyItDkKurBrPknEiXHwNts="},"url":"https://www.scribd.com/document/79989593/Arderea-a-Cruşovlei-Sterie-Papa-Sotir-Calendarul-Aromanesc-Pe-Anul-1911","top_badge":null},"80034917":{"type":"document","id":80034917,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/80034917/149x198/dd462f0739/1501246860?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/80034917/298x396/e09c3b5120/1501246860?v=1","title":"Ванчо Ѓорѓиев - Јане Сандански и посебноста на Македонија и Македонците","short_title":"Ванчо Ѓорѓиев - Јане Сандански и посебноста на Македонија и Македонците","author":"Minov1979","tracking":{"object_type":"document","object_id":80034917,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"G679B6BouyvL/SV0AdKaMJLwoq8="},"url":"https://www.scribd.com/document/80034917/Ванчо-Ѓорѓиев-Јане-Сандански-и-посебноста-на-Македонија-и-Македонците","top_badge":null},"80135530":{"type":"document","id":80135530,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/80135530/149x198/bacd5dd47e/1423159839?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/80135530/298x396/4d1c9c2499/1423159839?v=1","title":"Ванчо Ѓорѓиев - Бугарски документ од 1906 година за состојбите во Македонија и ВМОРО и бугарската политика кон нив","short_title":"Ванчо Ѓорѓиев - Бугарски документ од 1906 година за состојбите во Македонија и ВМОРО и бугарската политика кон нив","author":"Minov1979","tracking":{"object_type":"document","object_id":80135530,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"qPDJnMD8+/bPu3OFoKnpP0uUIKQ="},"url":"https://www.scribd.com/document/80135530/Ванчо-Ѓорѓиев-Бугарски-документ-од-1906-година-за-состојбите-во-Македонија-и-ВМОРО-и-бугарската-политика-кон-нив","top_badge":null},"80136707":{"type":"document","id":80136707,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/80136707/149x198/ca209fec94/1501172198?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/80136707/298x396/6256e024cf/1501172198?v=1","title":"Romanul de La Pind, An. II, No. 43, 1 Ianuarie 1904","short_title":"Romanul de La Pind, An. II, No. 43, 1 Ianuarie 1904","author":"Minov1979","tracking":{"object_type":"document","object_id":80136707,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"uXIga63hl7cRaiUuV5fHaHBFd1I="},"url":"https://www.scribd.com/document/80136707/Romanul-de-La-Pind-An-II-No-43-1-Ianuarie-1904","top_badge":null},"80141909":{"type":"document","id":80141909,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/80141909/149x198/e3e84fb8cc/1341090540?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/80141909/298x396/995930476a/1341090540?v=1","title":"Romanul de la Pind, An. II, No. 44, 45, 46 (Ianuarie 12 - Ianuarie 19, Ianuarie 26, 1904)","short_title":"Romanul de la Pind, An. II, No. 44, 45, 46 (Ianuarie 12 - Ianuarie 19, Ianuarie 26, 1904)","author":"Minov1979","tracking":{"object_type":"document","object_id":80141909,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"GleZ1bxFRh9pvsXZQfR/AYgVtHg="},"url":"https://www.scribd.com/document/80141909/Romanul-de-la-Pind-An-II-No-44-45-46-Ianuarie-12-Ianuarie-19-Ianuarie-26-1904","top_badge":null},"80147071":{"type":"document","id":80147071,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/80147071/149x198/808649147d/1399955540?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/80147071/298x396/80430f9b95/1399955540?v=1","title":"Το κουτσοβλαχικο επι Κατοχης και η αντιμετωπιση του","short_title":"Το κουτσοβλαχικο επι Κατοχης και η αντιμετωπιση του","author":"Minov1979","tracking":{"object_type":"document","object_id":80147071,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"byvAcEnfVLxsMaSB3CSEyNBGegU="},"url":"https://www.scribd.com/document/80147071/Το-κουτσοβλαχικο-επι-Κατοχης-και-η-αντιμετωπιση-του","top_badge":null},"80259023":{"type":"document","id":80259023,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/80259023/149x198/20c976e13e/1399955851?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/80259023/298x396/b6645bd958/1399955851?v=1","title":"Ο Αλκιβιαδης Διαμαντης και οι αυτονομιστες του πριγκιπατου της Πινδου","short_title":"Ο Αλκιβιαδης Διαμαντης και οι αυτονομιστες του πριγκιπατου της Πινδου","author":"Minov1979","tracking":{"object_type":"document","object_id":80259023,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"RRM+XHM6OMYOZxSn2kqS6NkQboY="},"url":"https://www.scribd.com/document/80259023/Ο-Αλκιβιαδης-Διαμαντης-και-οι-αυτονομιστες-του-πριγκιπατου-της-Πινδου","top_badge":null},"80263763":{"type":"document","id":80263763,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/80263763/149x198/c10b6584f6/1399955858?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/80263763/298x396/cb29e6be83/1399955858?v=1","title":"Valeriu Papahagi - Când a recunoscut știința apuseană latinitatea Aromânilor","short_title":"Valeriu Papahagi - Când a recunoscut știința apuseană latinitatea Aromânilor","author":"Minov1979","tracking":{"object_type":"document","object_id":80263763,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"2wGFuqqsLPtCTAtXyd6j1WQ9fNY="},"url":"https://www.scribd.com/doc/80263763/Valeriu-Papahagi-Cand-a-recunoscut-știința-apuseană-latinitatea-Aromanilor","top_badge":null},"80512671":{"type":"document","id":80512671,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/80512671/149x198/beb60ba3c9/1406339064?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/80512671/298x396/24d21cb277/1406339064?v=1","title":"Călătorii pe la Aromâni (N. Bațaria), Graiu Bun, Revistă Aromânească, 1906-1907","short_title":"Călătorii pe la Aromâni (N. Bațaria), Graiu Bun, Revistă Aromânească, 1906-1907","author":"Minov1979","tracking":{"object_type":"document","object_id":80512671,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"r85X9slQ87nV/QGscivt5+DLjYU="},"url":"https://www.scribd.com/document/80512671/Călătorii-pe-la-Aromani-N-Bațaria-Graiu-Bun-Revistă-Aromanească-1906-1907","top_badge":null},"80591692":{"type":"document","id":80591692,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/80591692/149x198/d3a5eab440/1369983864?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/80591692/298x396/15945f8cfa/1369983864?v=1","title":"Ванчо Ѓорѓиев - Апелот на Македонскиот Таен Револуционерен Комитет од 1898 година","short_title":"Ванчо Ѓорѓиев - Апелот на Македонскиот Таен Револуционерен Комитет од 1898 година","author":"Minov1979","tracking":{"object_type":"document","object_id":80591692,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"NIozNU9Sg9q0HcXbCbNSPg3IDAM="},"url":"https://www.scribd.com/document/80591692/Ванчо-Ѓорѓиев-Апелот-на-Македонскиот-Таен-Револуционерен-Комитет-од-1898-година","top_badge":null},"80916437":{"type":"document","id":80916437,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/80916437/149x198/e58f9a16af/1399957243?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/80916437/298x396/7a05f3abc5/1399957243?v=1","title":"Memoriul Aromânilor către Napoleon ","short_title":"Memoriul Aromânilor către Napoleon ","author":"Minov1979","tracking":{"object_type":"document","object_id":80916437,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"Fhxpk5F+gmrHLRh1wV4BBRjvOVA="},"url":"https://www.scribd.com/document/80916437/Memoriul-Aromanilor-către-Napoleon","top_badge":null},"80939400":{"type":"document","id":80939400,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/80939400/149x198/45d42b2dc9/1498314888?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/80939400/298x396/5ac4267b7f/1498314888?v=1","title":"Dimândarea Parintească (Original di anlu 1888)","short_title":"Dimândarea Parintească (Original di anlu 1888)","author":"Minov1979","tracking":{"object_type":"document","object_id":80939400,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"1rlVS0Dp5vp9rkm2SHJa1ytFnIU="},"url":"https://www.scribd.com/document/80939400/Dimandarea-Parintească-Original-di-anlu-1888","top_badge":null},"80973152":{"type":"document","id":80973152,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/80973152/149x198/90ff9750f9/1418809471?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/80973152/298x396/9152186a18/1418809471?v=1","title":"Theodor Capidan - Rostul institutiunilor noastre de cultura (graiu bun 1907)","short_title":"Theodor Capidan - Rostul institutiunilor noastre de cultura (graiu bun 1907)","author":"Minov1979","tracking":{"object_type":"document","object_id":80973152,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"J7URV2Nymk99xRGHAxDvHatqk/Q="},"url":"https://www.scribd.com/document/80973152/Theodor-Capidan-Rostul-institutiunilor-noastre-de-cultura-graiu-bun-1907","top_badge":null},"81286789":{"type":"document","id":81286789,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/81286789/149x198/3af1064f9c/1437073515?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/81286789/298x396/c744ac0dc2/1437073515?v=1","title":"Ванчо Ѓорѓиев - Автономијата-тактика или цел на МРО (Autonomy - a tactic or a goal of the MRO)","short_title":"Ванчо Ѓорѓиев - Автономијата-тактика или цел на МРО (Autonomy - a tactic or a goal of the MRO)","author":"Minov1979","tracking":{"object_type":"document","object_id":81286789,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"nHtMgBSmb5J5bqCBb5mzqMhKoVs="},"url":"https://www.scribd.com/document/81286789/Ванчо-Ѓорѓиев-Автономијата-тактика-или-цел-на-МРО-Autonomy-a-tactic-or-a-goal-of-the-MRO","top_badge":null},"81286928":{"type":"document","id":81286928,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/81286928/149x198/2c6676992d/1434013484?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/81286928/298x396/683d57d7b3/1434013484?v=1","title":"Gh. Ruva --- Vlaho-Clisura","short_title":"Gh. Ruva --- Vlaho-Clisura","author":"Minov1979","tracking":{"object_type":"document","object_id":81286928,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"NiM4ZBRs6Vvi/MGGfxJCQhxWfPA="},"url":"https://www.scribd.com/document/81286928/Gh-Ruva-Vlaho-Clisura","top_badge":null},"81294344":{"type":"document","id":81294344,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/81294344/149x198/206f573be6/1399957948?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/81294344/298x396/a1720159b1/1399957948?v=1","title":"Biserica aromâneăsca din Crușova (The Aromanian church in Krushevo)","short_title":"Biserica aromâneăsca din Crușova (The Aromanian church in Krushevo)","author":"Minov1979","tracking":{"object_type":"document","object_id":81294344,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"/QqebRjuZ7ajOeim+qZGbZeLTOA="},"url":"https://www.scribd.com/document/81294344/Biserica-aromaneăsca-din-Crușova-The-Aromanian-church-in-Krushevo","top_badge":null},"81356873":{"type":"document","id":81356873,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/81356873/149x198/9bf119984c/1440487577?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/81356873/298x396/c22e34b5fd/1440487577?v=1","title":"Ванчо Ѓорѓиев - Солунските Атентати ( The Assassins of Salonica, Attentate von Thessaloniki, Οι Λεμβούχοι της Θεσσαλονίκης / Απριλιανά του 1903)","short_title":"Ванчо Ѓорѓиев - Солунските Атентати ( The Assassins of Salonica, Attentate von Thessaloniki, Οι Λεμβούχοι της Θεσσαλονίκης / Απριλιανά του 1903)","author":"Minov1979","tracking":{"object_type":"document","object_id":81356873,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"3gm/weJwMM0y4EC/Z4joWVgBduI="},"url":"https://www.scribd.com/document/81356873/Ванчо-Ѓорѓиев-Солунските-Атентати-The-Assassins-of-Salonica-Attentate-von-Thessaloniki-Οι-Λεμβούχοι-της-Θεσσαλονίκης-Απριλιανά-του-1903","top_badge":null},"81371952":{"type":"document","id":81371952,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/81371952/149x198/f200f34bcd/1516812552?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/81371952/298x396/03491295e8/1516812552?v=1","title":"Aromãnjli Grãmosteanj de la sinorlu vurgãrescu","short_title":"Aromãnjli Grãmosteanj de la sinorlu vurgãrescu","author":"Minov1979","tracking":{"object_type":"document","object_id":81371952,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"qFVP2eVwEMcdrnNRoAFyL+QhE3I="},"url":"https://www.scribd.com/document/81371952/Aromanjli-Gramosteanj-de-la-sinorlu-vurgarescu","top_badge":null},"81982288":{"type":"document","id":81982288,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/81982288/149x198/1005d044cb/1503756055?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/81982288/298x396/2ffd1753c8/1503756055?v=1","title":"Dina Cuvata - Scriitori Armãneshtsã","short_title":"Dina Cuvata - Scriitori Armãneshtsã","author":"Minov1979","tracking":{"object_type":"document","object_id":81982288,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"KR316/rXSg1lY31z9rK1znQfnWg="},"url":"https://www.scribd.com/document/81982288/Dina-Cuvata-Scriitori-Armaneshtsa","top_badge":null},"83097163":{"type":"document","id":83097163,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/83097163/149x198/9f21ec4279/1363932344?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/83097163/298x396/84e33ab6a1/1363932344?v=1","title":"I. Ionescu de la Brad - Pastorii Aromâni din Tessalia (Album Macedo-Român, 1880)","short_title":"I. Ionescu de la Brad - Pastorii Aromâni din Tessalia (Album Macedo-Român, 1880)","author":"Minov1979","tracking":{"object_type":"document","object_id":83097163,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"BW8XAn5ka9eiP2qERuk+8sXfBQQ="},"url":"https://www.scribd.com/document/83097163/I-Ionescu-de-la-Brad-Pastorii-Aromani-din-Tessalia-Album-Macedo-Roman-1880","top_badge":null},"83097365":{"type":"document","id":83097365,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/83097365/149x198/270b2bf4c3/1354885712?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/83097365/298x396/f358b17e41/1354885712?v=1","title":"Revista Pindul, Anul I, No. 2, 20 Decembrie 1898","short_title":"Revista Pindul, Anul I, No. 2, 20 Decembrie 1898","author":"Minov1979","tracking":{"object_type":"document","object_id":83097365,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"mUXvhKininUH+SESGp79bWYfEfA="},"url":"https://www.scribd.com/document/83097365/Revista-Pindul-Anul-I-No-2-20-Decembrie-1898","top_badge":null},"83097736":{"type":"document","id":83097736,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/83097736/149x198/308fb7017f/1356641078?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/83097736/298x396/a7c02b7739/1356641078?v=1","title":"Ванчо Ѓорѓиев - Аферата мис Стон (The Miss Stone Affair)","short_title":"Ванчо Ѓорѓиев - Аферата мис Стон (The Miss Stone Affair)","author":"Minov1979","tracking":{"object_type":"document","object_id":83097736,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"inCB9Xeit8IML6mJpF98blt8lwE="},"url":"https://www.scribd.com/document/83097736/Ванчо-Ѓорѓиев-Аферата-мис-Стон-The-Miss-Stone-Affair","top_badge":null},"83097838":{"type":"document","id":83097838,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/83097838/149x198/69af42ef24/1449950490?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/83097838/298x396/3b83add26d/1449950490?v=1","title":"Oameni şi aspecte din istoria Aromânilor- Dimitrie Atanasescu","short_title":"Oameni şi aspecte din istoria Aromânilor- Dimitrie Atanasescu","author":"Minov1979","tracking":{"object_type":"document","object_id":83097838,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"XReOsLWa4n3EC4/XDHfN2hdJWFA="},"url":"https://www.scribd.com/document/83097838/Oameni-şi-aspecte-din-istoria-Aromanilor-Dimitrie-Atanasescu","top_badge":null},"84557415":{"type":"document","id":84557415,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/84557415/149x198/6b27023c23/1501172120?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/84557415/298x396/8a90c32de7/1501172120?v=1","title":"Apostol Mărgărit şi şcolile române de peste Dunăre","short_title":"Apostol Mărgărit şi şcolile române de peste Dunăre","author":"Minov1979","tracking":{"object_type":"document","object_id":84557415,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"Yr3rM3nTb3OENm7y4uVrGbJwKFg="},"url":"https://www.scribd.com/document/84557415/Apostol-Mărgărit-şi-şcolile-romane-de-peste-Dunăre","top_badge":null},"113210351":{"type":"document","id":113210351,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/113210351/149x198/54ac18491c/1357321450?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/113210351/298x396/08ef49d556/1357321450?v=1","title":"Јован Трифуноски, Данашњи влашки катуни у Македонији [Jovan Trifunoski - The Aromanian katuns in Macedonia], pp. 171-202","short_title":"Јован Трифуноски, Данашњи влашки катуни у Македонији [Jovan Trifunoski - The Aromanian katuns in Macedonia], pp. 171-202","author":"Minov1979","tracking":{"object_type":"document","object_id":113210351,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"as2R83W9m5tDqkQlMaO1fxyB8zE="},"url":"https://www.scribd.com/document/113210351/Јован-Трифуноски-Данашњи-влашки-катуни-у-Македонији-Jovan-Trifunoski-The-Aromanian-katuns-in-Macedonia-pp-171-202","top_badge":null},"113213224":{"type":"document","id":113213224,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/113213224/149x198/6a0cb6520d/1376470729?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/113213224/298x396/5169ce340e/1376470729?v=1","title":"Ванчо Ѓорѓиев - Битка за гробиштата - бизарноста на пропагандите во Македонија","short_title":"Ванчо Ѓорѓиев - Битка за гробиштата - бизарноста на пропагандите во Македонија","author":"Minov1979","tracking":{"object_type":"document","object_id":113213224,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"JBSaQQFkqlzFKVLaLmXsjLnHFX0="},"url":"https://www.scribd.com/document/113213224/Ванчо-Ѓорѓиев-Битка-за-гробиштата-бизарноста-на-пропагандите-во-Македонија","top_badge":null},"114139711":{"type":"document","id":114139711,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/114139711/149x198/90ad67463c/1510932274?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/114139711/298x396/fe75d50615/1510932274?v=1","title":"Никола Минов, Изгубената Влахија (Nikola Minov, The Lost Wallachia)","short_title":"Никола Минов, Изгубената Влахија (Nikola Minov, The Lost Wallachia)","author":"Minov1979","tracking":{"object_type":"document","object_id":114139711,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"sOs/irP3bgVxQ8mG9aT7ge4YzHM="},"url":"https://www.scribd.com/document/114139711/Никола-Минов-Изгубената-Влахија-Nikola-Minov-The-Lost-Wallachia","top_badge":null},"154026880":{"type":"document","id":154026880,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/154026880/149x198/a2dbd5f71e/1374300871?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/154026880/298x396/112357e958/1374300871?v=1","title":" Documentele Redeşteptării Macedoromâne (DOCUMENTI TI DISHTIPTAREA-A ARMÃNJLOR DIT MACHIDUNII)","short_title":" Documentele Redeşteptării Macedoromâne (DOCUMENTI TI DISHTIPTAREA-A ARMÃNJLOR DIT MACHIDUNII)","author":"valer_crushuveanlu","tracking":{"object_type":"document","object_id":154026880,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"xrmN+oPp9dDLgpXqNsBP6DNIaLw="},"url":"https://www.scribd.com/document/154026880/Documentele-Redeşteptării-Macedoromane-DOCUMENTI-TI-DISHTIPTAREA-A-ARMANJLOR-DIT-MACHIDUNII","top_badge":null},"176540991":{"type":"document","id":176540991,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/176540991/149x198/21dfe30b7f/1387019578?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/176540991/298x396/880c0b1dd9/1387019578?v=1","title":"The War of Numbers and Its First Victim - The Aromanians in Macedonia, End of 19th-Beginning of 20th century (Nikola Minov)","short_title":"The War of Numbers and Its First Victim - The Aromanians in Macedonia, End of 19th-Beginning of 20th century (Nikola Minov)","author":"Minov1979","tracking":{"object_type":"document","object_id":176540991,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"+ivFN98vxIzBJkXhq7l1fl05AdI="},"url":"https://www.scribd.com/document/176540991/The-War-of-Numbers-and-Its-First-Victim-The-Aromanians-in-Macedonia-End-of-19th-Beginning-of-20th-century-Nikola-Minov","top_badge":null},"192908140":{"type":"document","id":192908140,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/192908140/149x198/6fa0bee240/1401409140?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/192908140/298x396/170344af96/1401409140?v=1","title":"Ванчо Ѓорѓиев, Реформи за мир или одлагање на конфликтот","short_title":"Ванчо Ѓорѓиев, Реформи за мир или одлагање на конфликтот","author":"Minov1979","tracking":{"object_type":"document","object_id":192908140,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"r01Ef0xUtAdWXYZMheYQxtiaOxU="},"url":"https://www.scribd.com/document/192908140/Ванчо-Ѓорѓиев-Реформи-за-мир-или-одлагање-на-конфликтот","top_badge":null},"348639322":{"type":"document","id":348639322,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/348639322/149x198/d46a88ce4d/1508340181?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/348639322/298x396/61b02cf54c/1508340181?v=1","title":"Gjorgiev, V. - Zabranetoto Ime","short_title":"Gjorgiev, V. - Zabranetoto Ime","author":"Minov1979","tracking":{"object_type":"document","object_id":348639322,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"7Wigscqw4JbOVKzrzxLe7Wc0bzs="},"url":"https://www.scribd.com/document/348639322/Gjorgiev-V-Zabranetoto-Ime","top_badge":null}}},"seo_roadblock_props_path":"/doc-page/seo-roadblock-props/83097995","signup_context":null,"toolbar":{"search_path":"/search-4gen?allowed_pages=&auth_token=64aBQK7rN5%2F4SUlMN7an3OfXEFk%3D&authenticity_token=r3tqtvQ%2Fm4oF%2Bhmah0TO2kse6P0KqFe6OqBTfVJJFNxeZ%2F62SL%2FnlINz3SGLR9HQCItd%2BNW9%2BKWP7weZ1mNfOw%3D%3D&expires=1540826382&wordDocumentId=83097995&wordUploadId=86220536"},"renewal_nag_props":null}-->