Vous êtes sur la page 1sur 32

GHEORGHECARAGEANI

EDlTURA FUNDATffiI CULTURALE RoMANE .
'.

.

. -......,

III. SCRIITORI AROMANI (MACEDOROMANi): CE FEL DE LITERATURA, CE PEL DE VIITOR?

0.1. Pentru a se mtelege imediat de ce se poate incadra studiul literaturii aromane (macedoromane) in tematica acestui congres, ne permitem sa oferim mai intai cateva date esentiale despre aromani. Se stie ca teza formarii poporului roman si a limbii sale pe un teritoriu extins, la nord ~i la sud de Dunare , este azi acceptata de majoritatea mvatatilor. Dintr-un singur trunchi, denumit in genere rom/ina comuna sau straromdna s-a ajuns mai tarziu la separarea in patru dialecte: dacoroman, aroman (rnacedoroman), meglenoroman (meglenitic) si istroroman+. Aromanii, care locuiau si locuiesc nu doar in fosta provincie Macedonia, dar si mai la nord, la sud si la vest, au fost impartiti intre patru state diferite, la sfarsitul primului razboi mondial: Grecia, Iugoslavia, Albania si Bulgaria. In aceste state sunt supusi in zilele noastre - in masura mai mare decat in trecut la un dur si neintrerupt proces de deznationalizare. Dintre cele trei dialecte romanesti existente in sudul Dunarii, aromana este singurul care poseda nu numai 0 literatura populara care contine basme, poezii, ghi citori , proverbe etc. - ci si 0 literatura dialectala, culta. Din diverse motive istorice, economice si religioase, asupra carora timpul nu ne- permite sa zabovim, aromanii nu au reusit sa se constituie intr-un stat'". Lipsiti, timp de secole, de forme person ale de expresie culturala in limba nationals si incadrati spiritual, cultural si mai ales religios in viata popoarelor aloglote, ei s-au manifestat adesea, mai ales in trecut, din cauze lesne de Inteles, doar ca scriitori de expresie lingvistica diferita de cea a 85

propriului lor idiom, imbogatind astfelliteraturile din sud-estul Europei. Datele referitoare la activitatea lor sunt din pacate incomplete, in sensul ca originea lor etnica aromana nu este in genere recunoscuta in istoriile literaturilor tarilor balcanice sau este ascunsa cu abilitate. Putem oferi, de aceea, doar unele stiri sumare-'. 1.1. Au scris in lirnba greaca aromanii Riga Fereos Velestinlis . (1757 -1798)4, autor de povestiri amoroase romantico-sentimentale, dar si al unui faimos imn, devenit un fel de ,,Marseillaise" a grecilor; Aristotelis Valaoritis (1824-1879), poet romantic si uneori retoric, sustinator allimbii grecesti populare (dimotiki); Anghelos Vlahos, cunoscut pentm traducerile sale din Lamartine ~i din V. Hugo, dar si autor de versuri originale; Ghiorghios Zaloeosta, poet originar din satul aroman Siracu, ce a imortalizat luptele Greciei pentru independenta in capodoperele sale Misolonghi si Preveza; Kostas Krystalis, nascut tot la Siracu si autor a doua volume de poezii cu caracter pastoral; pare a fi fost aroman si Atanasie Hristopoulos (1772-1847), care a trait mult timp in Tara Romaneasca ~i a carui poezie de factura neo-anacreontica a fost imitata mult in Principatele Rornane". 1.2. Trecand acum in Iugoslavia, relevam ca fondatorii dramaturgiei in limba sarba au fost doi aromani: Jovan Sterija Popovi6 (1806-1856), fiu al unui negustor din Vrsac, autor de drame istorice si alegorice, de comedii satirice (dintre care una, Kir Iani, are drept subiect chiar obiceiurile aromanilor) si de proza satirica; Aleeu Branislav Nusi6 (1864-1938), ce se numea, in realitate, Alcibiade Nusa, fiul unui negustor din Semendria si autorul unor comedii satirice si umoristice, al unor drame istorico-patriotice, al unor povestiri umoristice si al unui roman. Mai pot fi citati ~i scriitorii, mai putin importanti, Dragoliub Sotlrovie, dramaturg apartinand familiei lui Sotir Sunda, din Crusova (Krusevo), si Momdilo Nastasjevi6 (1894-1938), poet, dramaturg si traducator". 1.3. Foarte putine sunt stirile relative la contributia aromanilor la literatura bulgara. Unicul nume pe care il putem aminti este cel allui Aleeo Konstantinov, aroman originar din Pestera, autorul

.

.

86

A public at un volum de versuri in macedoneana.4. stirile sunt incomplete. greaca. Situatia se prezinta In mod diferit In ce priveste informatiile referitoare la contributia data de aromani literaturii romane. dupa cum ne informeaza • A . Are in manuscris alte poezii aromane.1. 2. Fata de situatia examinata pana acum. autorul primei mari opere in versuri. romana etc. cunoscut poet pasoptist. Ovidia Babu. A fost acceptata originea aromana a urmatorilor scriitori: mitropolitul Dosoftei (1627?-1693). dar descendenta din doua cunoscute familii de carturari aromani (Caranica ~i Capidan). nascuta la Stip in 1950. Chiar ~i pentru intocmirea unei simple liste cu numele lor. Elena Balamaci. Lilice (Skopye 1988). Boccaccio. originar din Ohrida). supranumit "poetul florilor". Petrarca. Liviu Pendefunda. 7 aClU. Dimitrie Anghel (18721914). asa ca datele pe care Ie posedam sunt absolut partiale si au doar un caracter pur indicativ. romane si jurnale de calatorie. considerat unul dintre primii simbolisti din literatura romana". 87 . azi uitat cu totul. H" . Dan Ion Nasta9. Ldndurii (Skopje 1989). cat si in Iimba national a a teritoriului In care traiau sau traiesc: macedoneana.lui Bai Gancio si asasinat de turci. Grigore Haralamb Grandea (1843-1897). si auto are a unor reusite volume de versuri originale. cea mai buna traducatoare in limb a romana a operelor lui Dante. Leopardi etc. In Iugoslavia traiesc si lucreaza: Vanghea Mihanyi Steryu-Ciociu. se mregistreaza nu rareori cazuri de autori ce au scris si scriu atat in dialectul aroman. 2. ne-au fost trimise pentru o proiectata antologie bilingva aromano-italiana la care lucram in prezent9bis. clintre care 46. tiparita In romana cu caractere chirilice. toate inedite. Intr-o perioada mai aproape de zilele noastre sau chiar contemporana noua s-au afirmat patru poete si doi poeti: Eta Boeriu (1923-1984)~ nascuta In Romania. dar si autor de drame. 1. Dimitrie Bolintineanu (1825-1872) (fiu al aromanului Enache Cosmad. Aurelia Batali. Tot in aromana a public at 0 carticica de literatura pentru copii. Share-nita ~i altul in aromana.

1. Cu tiparirea versurilor sale se inaugureaza 88 . acestea din urma scrise si ele tot cu alfabetul grecesc+'. Alme Sol.3. tiparindu-le intr-o culegere. poezii in greaca si in aromana. A cules si versuri populare aromane . la Bucuresti 10. unde locuieste si lucreaza. 2.3. 1919). doua brosuri: prima contine niste poeme in proza. un roman (in muruii Pindului) si un volum de proza (File rupte din viata Aromdnilor. 2. A tradus din romana in macedoneana cinci romane ~i a publicat in aromana. asa cum s-a vazut. Ritmuri pentru tine. scrise in greacal l . Dintre aromanii defuncti care au scris si in aromana si in [daco[romana Ii arnintim aici pe George Murnu.Dina Cuvata. 1907). in Macedonia greceasca. volumul de poezii Zghic di moarti (1989). originar din satuletul Brazi. foarte scurte. altfel se prezinta situatia in ce priveste Romania. EI ne-a trimis din Atena. N usi Tulliu (1872 -1941) s-a nascut in satul Avdela. de 54 de ani. tara in care. A public at in romana un volum de versuri (Poezii lirice-eroice. In aromana a aparut in 1931 cartea sa de poezii Bair di ctintic armtinescu. au putut sa apara diverse antologii de literatura culta arornana.2. Altare. s-a impus in istoria literaturii romano mai ales ca excelent traducator al epopeilor homerice lliada ~i Odiseea. 2. iat a doua. toate trei tara 0 valoare deosebita. la Syracuse (USA). Daca pentru Bulgaria ~i Albania nu dispunem de informatii . Grigore Ceara. iar pentru Iugoslavia si Grecia avem putine sau foarte purine. Poeme. in care se simte atractia putemica a meleagurilor natale si sunt prezente temele referitoare la ea. (Nida) Boga si Ion Foti. Leon T. extrem de utile pentru lucrarea de fata13. Nusi Tulliu. George Murnu (1868-1957). Nicolae Batzaria. gratie Imprejurarilor privilegiate de care s-au bucurat aproape totdeauna aromanii . A publicat mai muIte volume de versuri originale in limba romana: Gdnduri si vise. situat in Muntii Pindului. nascut la Dobroshani in 1952. Marcu Beza. Pentru aria de limba greaca singurul nume de autor bilingv de care dispunem este eel allui Stavru Partali. considerat "cel mai prestigios scriitor aroman modern"!".

a fost publicata aproape integral. probabil fara 0 valoare deosebita fiindca nu este mentionat de critica. Nicolae Batzaria (1874-1952). In antologiile aromane figureaza cu maximum patru poezii.Ecoul Macedoniei". s-a nascut la Crusova (Krusevo). In romaneste a publicat carti de proza in care descrie in genere viata aromanilor. Leon T. Cartea cu amintiri). nascut la Xirulivad. Desi au fost puse pe muzica si au devenit cantece populare. a fost plasat aici. uneori cu accente autobiografice (Pe drumuri din viata aromdnilor. a fost fara indoiala eel mai prolific scriitor aroman. A condus mai multe reviste rornane ~i aromane. publicat in ziarul . destul de tarziu. in Macedonia greceasca. a tiparit in limba romana foarte multa literatura pentru copii. originar din Clisura (Vlahoc1isura) (Grecia). in 198119. Marcu Beza (1882-1949). este considerat eel mai bun prozator aroman. Papahagi conform careia Ceara ar fi desfasurat 0 bogata activitate de scriitor ill limba romana 18. reluate apoi intr-o editie augmentata in 193517• Grigore Ceara (1880-1939). Turcia junilor turci). pe baza afirmatiei lui T. In romaneste a publicat doar 0 carte de versuri. Opera sa in aromana in versuri si proza in realitate destul de redusa cantitativ . dar si diverse studii cu caracter istoric sau ce cuprind documente di~ Basarabia.colectia "Biblioteca Nationala a aromanilor=P : Este considerat [in 1922] "cel mai mare [poet] liric al aromanilor"!". [ntomnare. situat azi in Macedonia iugoslava. Schite si nuvele din viata orientala). In aromana este autorul foarte gustatelor anecdote in versuri din Paravulii (Bucuresti 1901). Colina tndragostitilor) si 0 interesanta carte de amintiri (Din lumea Islamului. dar si volume de nuvele si schite (Spovedanii de cadtne. printre scriitorii diglosici. sunt poate prea putine pentru a putea exprima 0 parere precisa asupra operei sale. In arornana i-au aparut in 89 . 0 viata. dupa ce fusese sensa initial in dialectul aroman. scriitor si om politic. Boga (= Nida Boga: 1886-1974) nascut la Veles (Titov Veles) (Iugoslavia). A scris ~i proza si este autorul romanului Murmint fara crute. romane (Turcoaicele. Sarmana Zila. proza frecvent transpusa de autor in limba romana.

~i poezii ale altor scriitori aromani. in istoria Europei. Iimba In care a publicat eel putin sapte volume de poezii+'. s-a stabilit in Romania la varsta de 21 de ani. Poeziile sale in dialectul aroman nu au fost inca . Ultimul dintre scriitorii diglosici defuncti. nascut ca ~i Marcu Beza in satul Clisura (Vlahoclisura). locul pe care 11meritau si 11 merita. ca stravechi si valoros popor din Peninsula Balcanica. Revolutionarii (?). Bucuresti. 1912). 90 . comedie In proza si Canute. Nicolae Caratana. loan Cutova. 1985). traieste in Romania de la varsta de 14 ani. cuprinde urmatorii sase autori: Atanasie Nasta. comedie in versuri. [de care ne ocupam] este Ion Foti (1887-1946). 1990)24. ce au scris si scriu atat . Capodopera sa. iar recent al romanului autobiografic Pe muntele Ebal (Cluj. A publicat in limba romana cartea de poezii Poeme pagtine si a efectuat traduceri foarte bune din opera lui Eschil si a lui Goethe. 2. In aromana i-a aparut un volumas intitulat Cdntite si-ndoaua isturii aleapte (Bucuresti. Cu poezii aromane este in schimb prezent in antologiile recente indicate supra (cf. Zahu Pana ~i Hristu Candroveanu. Generatia scriitorilor in viata. a venit de tanar in Romania. este risipita in diferite reviste aromane. Restul operei sale .de fapt redusa cantitativ. A tiparit trei volume de versuri in limba romana (Lampadoforie. nascut in 1914la Horopani (Grecia). romano-aromani. Nicolae Caratana.2. nota 13). Teohar Mihadas. Tot in romaneste e te autorul a doua volume de proza cu caracter autobiografic (Tartimul izvoarelor ~i Frumoasa risipa).volum: La hane. de fapt. In care includea. Teohar Mihadas. Este cel mai important arornan de expresie (dacojromana. nascut in 1918 la Turia (Grecia). Lana de aur si Inscriptii rupestre p2 si unul in dialectul aroman (Asteptu soarile. Atanasie Nasta. epopeea Yoshopolea/".in proza si versuri . mandriei aromanilor si tragicului lor destin care i-a impiedicat sa ocupe. A publicat poezii in diverse reviste romanesti si tot in romana i-a aparut un volum de sonete in 198121.3. nascut in 1912 la Gramaticova (Grecia). este un adevarat imn adus civilizatiei si culturii aromane de odinioara. . versuri. in dialect cat ~i in limba romana.

Autorul a trei importante antologii de Iiteratura dialectala aromana populara ~i culta27. (pp. iar in cazul Greciei. 1985). Este prezent cu versuri aromane atat in Antologia lirica aromana. sporadic.Ontario (Canada) 1982]. Hristu Candroveanu s-a nascut in 1928 la Babuc. cu 0 oportuna precautie generata de 0 probabila informatie incornpleta si in privinta lor. Poezii [Hamilton . De aceea vom lua in considerare doar ariile iugoslava ~i romana. in Romania.· loan Cutova. Zahu Pana s-a statornicit in frageda varsta in Romania si a emigrat. in versuri. al Bulgariei si al Albaniei absenta aproape totala de date.. Si in aceasta imprejurare amintim insa putinatatea informatiilor de care dispunem. 91 . ca si cateva volume sau volumase de folc1or aroman: Povesti de fa miazazi.J cit. In dialectul aroman s-a afirmat initial ca traducator+' iar apoi a publicat placheta Finarea al Diogen. stabilit si el. din optima revista lunara a exilului romanesc "Cuvantul Romanesc". 430-437. Nascut in 1921la Beala de Sus (azi in Macedonia iugoslava). pp. in Cadrilaterul ce apartinea atunci Romaniei. cit. 1980). A publicat in limba romana 18 poezii intr-o culegere pe care a alcatuit-o si care contine dureroasele marturii. a tiparit in romaneste volumasul Cere vicios (1946).adunate in volum.. acum 15 ani in S. iar astazi este teritoriu bulgaresc.U. a tiparit in aromana si volumul de poezii originale Nihadz (Bucuresti. Stihuri armdnesti (Bucuresti.A. de tanar. nascut in 1919la Veria (Grecia). ale detinutilor politici romani26 si volumul Cu acul pe sapun.. Este cunoscut in cali tate de critic literar roman si tot in romaneste a publicat volumul Poeme. cateva din ele au fost inc1use in antologia Un veac [ . 3. Pe langa aromanii care au scris sau scriu numai in limba nationals a teritoriului in care traiau sau traiesc si pe langa aromanii bilingvi/diglosici [ca autori]. exista 0 a treia categorie fermata din cei ce au folosit exclusiv dialectul aroman in productiile lor literare. ce contine 46 de poezii originale. 257-263) cat si. in pagina intitulata Fara armaneasca. Trei balade romdne ~i Ore de aur.

dar 92 . Tot poeta este si Gena Naca.doar in Romania (cu 0 singura exceptie) reprezinta categoria cea mai numeroasa. Branislav Stefanovski.in volume de sine statatoare sau in antologii .al carui nume oficial. . Scriitorii aromani care s-au folosit exclusiv de idiomul nativ in opera lor. Santa Djica. si numerotate cu cifre romane. In Iugoslavia putem include in aceasta grupare cinci scriitori: Nico Ogacli.2. Nu posedam nici un fel de date biografice.Pitu Guli" . . G. Zicu A. unde s-a nascut in 1962. toate fara titIu. Cu 30 de ani mai tanar este Branislav Stefanovski. volumul de versuri Lunina soarle libertater". Poeziile. in Macedonia iugoslava. vem incredere in talentul sau. Din aceasta cauza i-am impartit in dona grupuri: . Nico Ogacli (al carui nume real este Mita Nico) a publicat. Nicolae Velo ~i Tache Cacionaj+".s-a nascut in anul 1962 la Delisinti. pe care ni le-a trimis pentru proiectata noastra antologie bilingva aromano-italiana. am inglobat nu doar cativa dintre "c1asicii" literaturii dialectale aromane (Constantin Belimace. Suntem convinsi ca ne gasim in fata unui adevarat poet. dedicata tinerilor poeti aromani . Originar din Coceani (Macedonia iugoslava). slavizat este Sande Atanasov . a devenit Nakovska. Includerea ei in aceasta grupare se datoreste faptului ca ne-a trimis 13 poezii dactilografiate pentru antologia mentionata anterior. care reuneste un grup restrans de arornani entuziasti din Skopjc/". Nascut in Macedonia iugoslava in urma cu peste 70 de ani.1. nascut la Tetovo (Iugoslavia) in 1951.in primul grup. daca 0 comparam cu cele amintite pana acum. publicata . . slavizat. in conditii grafice precare. ce cuprinde defunctii.3. al carei nume. Araia. dar stim ca nu si-a tiparit versurile. A tiparit in dialectul arornan volumul de poezii Lacrama (Tetovo 1988) cu ajutorul Asociatiei . A public at trei poezii intr-o revista30. in manuscris. a 3. ne fac s!-l. dar noi suntem in posesia unei culegeri de 22 de poezii. Vanghiu Zega a public at doar 7 poezii '! care demonstreaza totusi realul sau talent. Poetul Santa Djica . Vanghiu Zega si Gena Nakovska.

in seurta sa existenta. mai ales datorita faimoasei sale poezii Dimdndarea parinteasca. Tulliu Carafoli. doua volumase: unul de proza (Din bana aromdnului. in eel de al doilea grup. eentenar. Unele scurte . incluse in editia sa37. 3. Caciona ramane exponentul unui lirism "cald si vibrant"38. pusa pe muzica. Gheciu. dintre "dasicii" aromani. Belimace (1848-1932) este considerat "adevaratul trubadur popular al aromanilorv+'. la care a adaugat povestirea in proza lnima tu pldtari. nascut la Muloviste. Nicolae Babu. original. Influentat profund de poezia lui G. A scris putin: 22 de poezii originale si 4 traduceri libere si adaptari ale unor poezii de G. printre altele. George Perdiehi si Costa Guli. Araia (1877-1948). un poet autentic. Nascut in satul aroman Muloviste (ce se afla azi in Macedonia iugoslava). totusi. Papahagi sa adune 5 poezii ale lui Caciona. De aici H. Vasile Papa-Ianusi .244 de versuri). 1905). Importante sunt mai ales doua dintre baladele sale: Sana si ardirea a Gramostilei si Moscopolea.~i pe scriitorii Gheorghe Zuca. dupa un scurt popas de doi ani la Bucuresti. Nacu D. in 1976. intre 1903 ~i 1908. Vasile Musi . i-am indus pe ceilalti. Cosbuc. Nu eunoastem data mortii sale. Nicolae Velo (1882-1924). a trait tot timpul in regiunea sa natala. interesant sub aspectul documentar. originar din Samarina (Grecia). Scrima. Poeziile au fost retiparite de T. in editia Cunia-Cuvata.1. poezie care. nascut la Avdela (Grecia). 1903) si altul de poezii (Cdntite junesti. Zicu A. Opera sa a fost tiparita in volum doar de curand34 si contine. Nascut in 1876 la Samarina. eel cea publicat mai putin: eu greu a reusit T. . ~i extinsul poem autobiografic Exilul a meu (cu 561 de strofe si un total de 2.2. Gheorghe Zuca traia inca. Ramane. Nicolae Caraiscu. insa cu 0 redusa valoare literara. al poetilor In viata. Papahagi impreuna cu povestirea Trei zboara scumpe in volumul care reuneste opera lui Velo cu cea a lui Belimace-". S. Tennyson-". Constantin T. Candroveanu reia povestirea 93 . este. a devenit rapid un adevarat imn national al aromanilor. Cosbuc si de A. a publicat. adevarat. Tache Caciona (1885-1971). bucati in proza i-au aparut in revista aromaneasca "Lumina" din Bitolia.

poemele lui reprezinta in fond adaptarea si localizarea unor cunoscute poezii romanesti . Papahagi din 1922 si in cea de proza a lui H. Despre S. Nascut la Perivole (Grecia). Purine stiri avem despre prozatorul Vasile Papa-Ianusi (1878-1918): nu se stie unde s-a nascut. insa slab reprezentativa pentru arta narativa. Si despre Tullio Carafoli nu avem nici macar cele mai sumare date biografice. Tocmai pe baza acestei unice informatii 11putem considera ca apartinand generatiei lui Zuca si Papa. Candroveanu. Chiar daca nu e original . Scrima (1900-1941) poate fi definit ca un abil imitator a1 unor poeti [daco[romani cum ar fi Cosbuc si Eminescu. Are calitati de foarte bun povestitor. Opera sa cuprinde poezii. nascut la Pleasa (azi tn Albania).Ianusi si l-am plasat impreuna cu ei. scrisa dupa cate se pare .in prima decada a secolului nostnr'". Gheciu nu se stie mai nimic. se stie ill schimb ca a murit la Doliani.Maia Tinea in antologia sa39. eu cxceptia faptului ca a publicat sporadic in revista "Lumina" (aparuta la Bitolia intre 1903 si 1908). ~ Un alt "nir~erot" este Nicolae Babu (1901-1967). ceea ce nu a impiedicat totusi critica sa le evalueze drept "substantiale in fond. perfecte ca forma" 44 . Ramasa in manuscris.Scrima nu este lipsit de talentul poetului povestitor. pies a trebuie mentionata ca opera de pionierat si a circulat in epoca. povestire interesanta din punct de vedere documentar. povestiri. Nasta sunt numai cinci. Naco D. fapt demonstrat de faptul ca a fost jucata de studentii liceului din Grebena (Grecia) in 193643. Vasile Musi (1895-1961). Este autorul piesei Pirusana. face parte din grupul de aromani denumiti "far~eroti". Este indus numai in antologia lui Cftndroveanu cu povestirea Haida. nu prea prezenti ca scriitori. Poeziile sale publicate in reviste aromanesti si retiparite de A. Este prezent in antologia lui T. piese. lipsita de inventivitate si fara calitati particulare stilistico-lingvistice'l". facandu-ne sa retraim in mod admirabil atmosfera trecutului in care traiau aromanii. nascut la Disnita (Albania). a fost tiparita doar recent''". Lipsita de calitati deosebite. 94 .

a tradus in dialect poezii din scriitori straini si a scris in aromana frumoase poezii. in detrimentul calitatii versurilor sale49 . Candroveanu'P si cu sase in antologia lui Nasta. trei poezii in antologiile lui H. insa. tara in care s-au afirmat . Numele lui George Perdichi (1913-1957). Nu a reusit sa publice nici un volum-". Decanul scriitorilor aromani fn viata ce au intrebuintat exclusiv dialectul aroman in opera lor si care traiesc sau au trait timp indelungat in Romania. dupa unii eritici cum ar fi Candroveanu. grai di moarte (Bucuresti 1939). in 1985. Nascut in 1912 Ia Pleasa (Albania). Nascut in 1908 la Gramaticova (Grecia). Este prezent cu doua si. nascut la Perivoli (Greeia).A. profunde prin continutul lor si perfecte ca forma. il face sa compuna uneori in graba. cu cateva poezii. dintre care cinci tiparite in antologia lui Nasta'[". Dhispoti si Turnata46. licentiat in Litere si Filosofie la Bucuresti de unde a emigrat. cateva eulegeri de poezii. este legat mai cu seama de transpunerea in aromana a unora dintre capodoperele emineseiene si iri primul rand a Luceafaruluir' . in S. a trait multi ani 95 . a scris monografii despre diferiti autori aromani . S-a remarcat mai ales ca un excelent autor de sonete. in doua antologii-".2.. nascut la Livezi (Grecia). respectiv.este probabil Dumitru Pariza52. poezii ee demonstreaza 0 deosebita sensibilitate. Nicolae Caraiscu (1911-1969) s-a nascut la Veria [Greeia] .ramase toate insa aproape integral in manuscris.a unei trilogii dramatice a lui Babu: Marusa. altii mai putin . 3. Priceput versificator .U.2.unii mai mult. care avea deja pregatite pentru tipar.eeea ce. Opera sa contine 30 de poezii.Perdiehi si-a publieat poeziile in diverse reviste si in culegerea Grailu a geanlui. in schimb. care ne informeaza ~i despre existenta . dintre care sapte sunt incluse in antologia lui Nasta53. dar s-a stabilit in Romania la varsta de 16 ani. Al treilea poet din grupul de "far~eroti" este Constantin Colimitra. Un autor prolific se pare ca a fost Costa Guli (1916-1985).in manuscris . este inclus. 0 foarte buna tehnica a versificarii si 0 perfecta stapanire a idiomului aroman pe plan stilistic si lingvistic.

A public at un volum de versuri Cantari s-suschirari armdnesta (Bucuresti 1985) ce contine 23 de poezii originale. pri limba armaneasca di Apostol Caciuperi ([Freiburg] 1984). pp. Nuvele . de activitatea sa de traducator in aromana. Din poeziile sale adunate in volum=' se desprinde 0 dragoste profunda pentru neamul aromanesc si pentru vorbirea lui.Zborlu a nostru" insotite de 0 scurta prezentare facuta poetului/". Stnta Evanghelie di la Mareu. 18 scrise de poeti romani si transpuse in dialectul aroman ~i doua scrise de Merca in limba romana. oras pe care I-a parasit de tanar pentru a se stabili in Romania.. Dupa surse pe care nu le-am putut verifica.U. Poeziile sale nu sunt cuprinse in antologiile existente. oglindita des in revista .Br. Numele lui Apostol Caciuperi.zborlu a nostru". Merca. VEraveacl'e (Bucuresti 1986). L. in 1986 avea gata pentru tipar un alt volum de proza cu povestiri. un volum de poezii si proiectase o antologie a poetilor aromani55. Cinci dintre poeziile sale au aparut in . 96 .A. stim ca traieste in Romania de la varsta de 16 ani. Slavici. Cam de aceeasi generatie a lui Caciuperi apartine probabil Gheorghe M.N. pentru a se dovedi apoi un iscusit povestitor de anecdote in cartea de proza Vtrt noaua. la 0 editura romaneasca. Dupa unele informatii. nascut la Avdela in 1920. Despre poetul lonel Zeana. Nascut in satul Toccilar din Cadrilater (azi in Bulgaria) in 1940. ce contine versuri de factura existentialista. 67 -79) si Un veae (cit. este legat.Zborlu a nostru'P". pregatise pentru tipar in 1986. Blaga. dar cateva au fost tiparite in revista . schite ~i nuvele-". nascut la Doliani (Grecia) in 1912. Liturghia a stintului loan Gura di Amalama (Paris 1967). Caciuperi (Mtinchen 1969). pri limba armaneasca di A.in Romania ~i a emigrat in S. Poezie shi proza dit literatura universala. Caciuperi (Freiburg i. 369-379). Poezii aleapte (1972).pri grailu armanescu di A.). In volum a publicat: I. unele dintre ele au fost incluse in antologiile Eeou (cit. stabilit in Romania intre 1938 ~i 1969 ~i emigrat in Germania Federala in 1969. Cola Fudulea s-a afirmat initial ca poet prin volumul Tree aiiil'i sulinar (Bucuresti 1985). dupa cate stim. pp... originar din Livezi (Grecia).

in fine. Ceara. ce demonstreaza deosebitele capacitati expresive ale dialectului aroman. si in "Zborlu a nostru" in care i-a aparut si 0 scurta povestire'v. cu obiceiuri1e. 475-479). si alte doua povestiri: Dincolo di moarte= si Ca vimtul prit valtu63. transpunand in excelente versuri (daco )romane poeziile din aceste antologii.mai degraba .2. 459-473).. nascut in 1958 la Becicherecul Mic (Romania).2. si izvor de informatii despre activitatea scriitorilor aromani. prezenta sa cu 18 poezii (dintre care doua sunt inedite) in Un veac (cit. despre care nu avem nici 0 inforrnatie biografica. adevarat punct de reper pentru apararea. Tode are totusi ~i nostalgia lor: cum se simte de altfel atras si de "fara" (= neamul) arornanfa). pe plan cultura1. Unii au facut-o in ultima vreme. cu exceptia aceleia ca traieste la Dej (Romania). Pe Janga nostalgia pentru graiul aromanesc ~i pentru obiceiurile ~i traditiile neamului sau. Relevam. Pe langa autorii citati deja mai sunt altii. 3. nascuta in 1948 la Baschioi (sat ce se numeste acurn N. in Dobrogea. se remarca prin poeziile ei de dragoste de 0 neobisnuita frumusete. eel mai mnar poet din acest grup este Vasile Tode. care nu au vrut sau . a etniei arornane.. ai carui bunici paterni si materni sunt originari din Gramaticova (Macedonia greceasca).Zborlu a nostru" . moravurile ~i traditiile sale. profitand de primirea generoasa in paginile foartei utile reviste . Para sa fi avut ocazia sa traiasca in locurile natale ale bunicilor. S-a afirmat apoi si prin remarcabilele antoJogii aromane pe care le-a proiectat si realizat. In aceasta revista a public at Nihita turnari. allui I. pp.1. 97 . Este cazul. Autoare a cartii de versuri Steaua di dor (Bucuresti 1983) este prima poem aromana care si-a publicat versurile in dialect. singura sau in colaborare''".Noii generatii de scriitori aromani apartine Cbirata (Kira) Iorgoveanu. Sase dintre excelentele lui poezii au fost publicate in antologia Un veac (cit.A. desigur. nuvela cu subiect folcloric''! . pp. Balcescu). de pilda.nu au putut incredinta tiparului literatura scrisa de ei in aromana.

de Hristu Leagbi. dat fiind ca aromana este. tinand cont de circumstantele specifice . si . Prima chestiune priveste tocmai statutul literaturii dialectale aromane ca literarura autonoma sau/si ca parte integranta a literaturii romane . in sens figurat.1.Jinie de granita a unui stat". vom pomi de la definitiile celor doua notiuni de baza care intereseaza aici. Prin literatura se intelege in genere "totalitatea operelor pertinente pentru 0 cultura sau 0 civilizatie destinate scrisului. 4. mai ales in calitate de obiect de reconstructie sau de cercetare istorico-critica" .adica de separarea total a (chiar daca relativa) a aromanilor de fratii lor dacoromani .si intr-o perspectiva unitara a istoriei literaturii romane . ne propunem acum sa enuntam si uneori sa discutam sumar unele chestiuni de metoda si de principiu privind tema abordata si. din punct de vedere ierarhic . al literaturii dialectale aromane culte. cum am ararat intr-o lucrare anterioara. Aceasta cu atat mai mult cu cat nasterea si dezvoltarea literaturii dialectale culte aromane au fost influentate foarte mult de literatura romana?". cartea Mushata farshiroata Marica. Teodoru-Doru.literaturii romanc. in timp ce frontiera este definita ca . si literatura sa ar trebui sa fie subordonata.Jmie de diviziune. Pentru a incadra cat mai bine comunicarea noastra in tema Congresului. cum am spus. . pe care nu am reusit. timp de 98 . Chestiuni de metoda si de principiu legate de conceptul de . tot "Zborlu a nostru" ne informeaza ca a aparut. 4. sa ni-l procuram si care este scris de Mihai Prefti64. tiparit la Bucuresti in 192565.1. Totusi.1. de distingerevs". pana in prezent. Este yorba de un microroman care reelaboreaza de fapt romanul Vlahula al lui V.Jueratura". la Editura Litera din Bucuresti. un dialect allimbii romane. 4. Intr-adevar. In acelasi timp trebui~ insa relevat ca. de asemenea. Dupa ce am prezentat pe scurt cadrul istoric. In fine. din pacate . istoria literaturii romane tine cont de activitatea scriitorilor aromaru68. sa exprimam cateva consideratii.In aceeasi revista au aparut cinci poezii selectate din volumul de versuri Durut iho (Bucuresti 1987). doar rareori.

care era cea aromana. Nusic. Este evident di ei nu pot fi considerati autori aromani in adevaratul si obisnuitul sens al cuvantului. 99 .. credem ca poate fi mai mult decat justificata recunoasterea statutului autonom al acestei literaturi. in viitoarea istorie a literaturii dialectale aromane. de altfel. a autorilor care au folosit in scrierile lor doar un alt idiom. la sfarsitul secolului al XIX-lea si la inceputuI secolului al XX-lea "se nastea un nou dialect literar allimbii romano. eel putin partial de parerea opusa si de aceea am prezentat sumar aici scriitori aromani de expresie lingvistica greaca sau sarba: Rigas Velestinlis. la concluzia ca cele doua perspective amintite anterior se afla 'intr-un raport de complementaritate si nu de excludere. Krystalis. In urma unei analize foarte atente se poate ajunge. de altfel.2. amintind doar de activitatea primului poet cult aroman. 0 noua varianta Iiterara a romanei"69. insa. Numai ca analiza lui Ivanescu referitoare la dialectele sud-dunarene se opreste la anul 1878 si se incheie in consecinta cu perioada deschiderii primelor scoli romanesti in Macedonia. Ivanescu. ce recunoaste ca. Valaoritis. dincolo de granitele Romaniei si in teritorii indepartate fata de ea. Pentru 0 asemenea interpretare pare sa fi optat cunoscutul lingvist G. A doua chestiune de metoda si de principiu se refera Ia prezenta (sau absenta). Popovic.si referindu-ne si la pozitia lor geografidi. etc. in viitoarea istorie a literaturii dialectale aromane vor putea fi insa inclusi intr-un capitol final consacrat autorilor arornani care s-au afmnat prin intermediul folosirii unor altor limbi. de George Calinescu in faimoasa lui lstorie a literaturii romanel) si imparta~ita si de alti istorici literari72. Mihail Niculescu si de aparitia primelor gramatici aromane pentru scolari?". evident diferit de cel aroman.1. scriitorii ce inrrebuinteaza in operele lor 0 limba divers a de cea materna trebuie exclusi din literatura patriei-rnuma.I I aproape 0 mie de ani . In ce ne priveste suntem. solutie adoptata. Cu alte cuvinte trebuie sa se dea un raspuns pertinent la urmatoarea intrebare cu caracter general: in ce masura expresia lingvistica este decisiva pentru includerea unui autor intr-o anurnita istorie a literaturii? Aparent. 4.

prezinta 0 importanta caracteristica pe plan teoretic: in acest caz se configureaza un raport intre dialect si Iirnba 100 . Ultima chestiune de metoda si de principiu . 4. 4.4. A treia chestiune priveste prezenta. Colimitra 76.dar nu prin aceasta mai putin importanta decat celelalte -. 0 alta chestiune de principiu este urmatoarea: in grupul scriitorilor care au folosit exc1usiv idiomul natal in opera lor ~i pe care i-am plasat in aria romaneasca. ci se pastreaza exclusiv in manuscris.1. modelul oferit de istoria literaturii romane in cadrul careia este analizata. in nuce. in viitoarea istorie a literaturii dialectale aromane. prin analogie. creatia Iiterara a lui Vasile Carlova.: Tache Caciona si G. cu atat mai mult cu cat ne aflam in fata unei literaturi "cuIte"'ce este in curs de formare. Pomind apoi de Ia constatarea ca s-a scris Iiteratura aromana cu muIt mai muIt fata de ceea ce s-a publicat (si in acest sens avem muIte marturii74).Jiteratura" este de natura cantitativa. Santa Djica 75. A patra chestiune de metoda si de principiu. 4. referitoare la imbogatirea literaturii romane de catre aromanii care au scris in romana. cantitativ.mai ales si numai .. prin posta.5. Si in acest caz am urmat. legata de notiunea de . Ambii insa au studiat ~i au trait o perioada de timp in Romania si 0 parte din opera lor a fost cunoscuta tocmai prin antologiile tiparite in Romania. asa cum au procedat unii istorici ai literaturii romane in situatii similare 73. in baza manuscriselor pe care ni le-a trimis. referindu-se la mtinderea operei. Este yorba de G. Este cazul poetei aromane Gena Nakovska. pe care am amintit-o anterior. au fost inclusi unii care nu au publicat .1. Am procedat astfel cand am indus in discutie supra. Criteriul optiunii noastre nu a fost. 3. limitata la numai cinci poezii.6. a autorilor a caror opera nu a fost publicata deloc.in Romania. Printre autorii citati am indus poeti din a carer creatie s-au pastrat doar 4-5 poezii (de ex. socotim ca este util sa analizarn si operele in manuscris alaturi de cele tiparite.1. si poeziile in manuscris pe care ni le-a trimis. Ceara).3. Credem ca ~i acesti autori trebuie luati in considerare. Zuga si de C. ceea ce mdreptateste solutia pe care am adoptat-o.1.---- 4. deci. de pilda.1.

in sensul ca eel ce apartine la unul dintre cele trei dialecte sud-dunarene ale romanei . daca am include si Romania).in limbi ca romana. productiile literare ale aromanilor care. de distingere" (cf. probabiI. intrucat cuprinde scriitori despartiti de granitele statelor balcanice.glorificarea trecutuIui.Jinie de diviziune. sau amaraciunea provocata de nenorocirile si de ghinionul istoric al propriei stirpe. 101 .2.materna. supra.lingvistic. granita. a separarii. Pornind de la aceasta uzuala definitie. desi vorbesc propriullor idiom natal.2. .un impuls catre unire. Ctiteva consideratii in legatura cu conceptul de .Jinie [zona] de granita a unui stat" si.istoric vorbind . din punct de vedere tematic si stilistic . Cum am spus deja. 4. in mod divers si contradictoriu: a) este 0 literatura de frontiera. trebuie precizat ca ea se manifesta in primul rand prin unitatea tematica a operelor literare ale autorilor aromani. prin evocarea obiceiurilor si a traditiilor. 4. au scris si scriu . Printre motivele care revin frccvent primeaza intr-adevar: . pe un ton elegiac.intrebuinteaza in scrierile sale limb a tarii in care s-a nascut. spre regasirea unitatii etnice. in studii apropriate. In ce priveste expresia concreta a acestei unitati.).frontiera " . sarba. deja impartiti in patru state diferite (sau in cinci.sau numai . b) pentru scriitorii aromani. a transhumantei ~i a pericolelor ce amenintau aceasta pasnica populatie pastorala.78 .dimpotriva si deseori .1. a vietii patriarhale a aromanilor. greaca. amenintata serios de genocidul cuIturalIa care sunt supusi aromanii?". Ar trebui de aceea sa fie evaluate comparativ. lingvistice si culturale. ci este . frontiera geografica nu reprezinta de obicei 0 marca a irnpartirii. prin frontiera se intelege . desi ne intereseaza. dar ~i a asprimii sale. in sens figurat. macedoneana etc. 4. cu evocarea figurilor legendare si a faptelor glorioase ale eroilor aromani.descrierea. trebuie relevat ca literatura dialectala aromana ne intereseaza prin dublul aspect precizat de definitie .

T . totusi. [recent inflintata de prof. Boiagi . de un volum in afara circuitului comercial) ~i a Vanghei Mihanyi Steryu-Ciociu.Br. in Albania ~i in Bulgaria nu am identificat nici un nume de autor aroman care sa foloseasca propriul idiom in opera sa. dar nici unul nu a reusit sa publice ~3. Aceasta libertate . arornan Tiberiu Cunia]. aceasta si datorita faptului ca pe planul constiintei individualitatii sale proprii. C. S. in functie de diversele tan balcanice (sau sud-est europene) in care traiesc aromanii. Ceilalti autori aromani din Iugoslavia au opera lor in manuscris (G.rti in aromana. daca ne referim la situatia scriitorilor aromani in privinta drepturilor de care se bucura in diversele tari sud-est europene in care traiesc. ca in cazul lui Dina Cuvata. "Zborlu a nostru" .U . . 102 . Nakovska) ori s-au facut cunoscuti intr-o oarecare masura doar prin aparitia unor poezii in paginile generoasei ~i primitoarei reviste din Freiburg i . In trecut ~i mai ales inainte de deschiderea primelor scoli romanesti in Macedonia (incepand cu anul 1864) chestiunea se punea in masura mai mica. cu exceptia lui N. Se stie ca pionierii culturii si literaturii rornane . sau prin tiparirea unui volum la editura "Cartea aromana" din Syracuse.I Am afirmat di granita nu reprezinta de obicei 0 marca a impartirii si am demonstrat afirmatia. Gh. la Buda sau la Viena. In Grecia este unul singur. care a trebuit. granita este 0 mardi a diviziunii. Cum am vazut.A. pentru ca modalitatile concrete de realizare a manifestarilor aromane pe plan cultural erau practic nule in Imperiul Otoman. in schimb. Ogacli (dar era yorba de un text dactilografiat fotocopiat si. Cavallioti.si-an tiparit cartile la Venetia. fara a reusi apoi sa acopere acest cost prin vanzarea volumului. Ucuta. etnia arornana se afla de-abia la inceput.A. Astazi insa situatia se prezinta in maniera diferentiata. D. Moscopoleanul. Cu toate acestea. in Grecia si in Principatele Romano. Roja si M. oricum. In Iugoslavia exista mai multi autori. sa suporte personal costul tiparirii. si au si acum arornanii care s-au stabilit pentru totdeauna (ori numai pentru 0 perioada de vreme) in Romania. o mai mare libertate de a se manifesta au avut.

laudat ~iimpus de comunism in Romania. aromanii au reusit sa creeze 0 literatura dialectala culta. 5.era majora inainte de instaurarea regimului cornunist. T.1. literatura dialectala aromana era acceptata fiindca nu contravenea. Pana. Z. dar implica eliminarea folosirii exclusive a unei expresii lingvistice diferite de cea a propriului idiom aroman. multi scriitori aromani au fost intemnitati pentru presupuse motive politice: N. ce fel de vii tor? Constatarea general a este ca. Zeana etc. Aceasta literatura are deocamdata un discret numar de poeti. in genere. intrucat. Mihadas. putini prozatori. Batzaria (mort in inchisoare). celelaIte volume de literatura aromana au fost public ate aproape totdeauna de Editura Litera. Acceptata. folosirea paralela a unei aIte limbi (in termenii statutului de scriitor diglosic/bilingv). evident. cefel de viitor? 5. desi s-au aflat in fata unor obstacole deosebite.0. cu exceptia antologiilor amintite anterior. colectivist. Cefel de literatura.limitare de aItfel usor de depasit in cazulliteraturii aromane. dar nu ~i incurajata. ci si multo Intrebuintarea propriului idiom nu impiedica. Dupa aceea. I. 5. ca sa putem raspunde la intrebarea: ce fel de literatura.ori sa foloseasca mai putin 103 . fiind yorba de un regim comunist cu 0 anumita amprenta nationalista (in ultima sa perioada). eel putin intr-o faza incipienta. Tot ceea ce am spus pana acum a servit. Intr-adevar. ar putea fi tentat sa nu mai foloseasca deloc in opera sa . Mai mult: fiind aromanii mai putin inclinati spre spiritul de grup. dar si mai putini dramaturgi. Caratana. Pentru dezvoltarea viitoare a literaturii diaIectaIe aromane se impune ca 0 prima necesitate aceea de a se scrie in aromdna: nu doar bine. pe cheltuiaIa proprie a autorilor aromani. tiparite prin contributia statului comunist roman. libertatea de a publica este Iirnitata=. dogmelor si ordinelor decretate pentru cultura de catre conducerea Partidului Comunist Roman. Ne permitem totusi sa observam ca si statutul de scriitor bilingv contine un pericol: cine se afirma in limba literara a tarii in care traieste .printre aItele pe planul continutului . N. in intentia noastra.

un fel de koine a aromanei . ca 0 prima incercare. Aceasta a fost dorinta exprimata totdeauna de aromani. paradoxal. doar ceea ce este tiparit reprezinta adevarata Iiteratura: manuscrisele 11intereseaza doar pe cercetator. Pentru a facilita aceasta operatic intentionam sa public am si 0 varianta mai ampla a comunicarii la acest Congres (aproape gata. de aceea. Prin urmare. Insa nu circula. posibilitatile concrete de a putea tipari carti cu eventualul ~i doritul ajutor din partea statului. evident. 104 . in aceasta directie/". Aceasta libertate priveste.ln ce priveste dezvoltarea si viitorulliteraturii aromane. saptamanal) si ca limba a religiei. 5 . La un nivel mai profund. cu scopul de a se realiza 0 prima schita a lstoriei literaturii dialectale aromdne culte. acestea sunt legate de posibilitatea de a publica. poate.2. este poate mai bine sa se scrie numai In aromana. sumara. care nu au aspirat niciodata sa-si formeze un stat al lor si doar rareori au imbratisat ideea unei provincii autonome intr-o proiectata confederatie a statelor balcanices-. la nivelul eel mai imediat (si. de raspandirea acestei literaturi ~i aceasta din mai multe motive: a) In epoca actuala. un anumit numar de ore. in schimb. de libertatea de care se bucura sau se vor bucura aromanii In diversele tan balcanice sau sud-est europene in care traiesc. Este necesara apoi culegerea tuturor datelor existente. libertatea pentru aromani consta in posibilitatea de a folosi propriul idiom in scolile din tanle in care traiesc (eel putin la ciclul elementar si. Dar tot ceea ce se refera la viitorulliteraturii dialectale aromane depinde.propriul idiom. mai superficial). in biserica. la celelalte trepte. b) prin inmultirea cartilor scrise si publicate in aromana se vor putea pune bazele unei varietati mai mult sau mai putin unitare. de circa 50 de pagini) . drept impuls pentru aromanii care au intentia sa scrie in dialect poezie. fiindca aromana este deocamdata "un ansamblu de graiuri nestandardizate='". c) crearea unei literaturi aromane mai bogate si diversificate ar putea servi drept imbold. in maniera decisiva. proza sau dramaturgie. de aceea nu contribuie deloc la dezvoltarea reala a Iiteraturii.

in biserica. este poate mai bine sa se scrie numai in aromana. la celelalte trepte. insa nu circula. c) crearea unei literaturi aromane mai bogate si diversificate ar putea servi drept imbold. de aceea nu contribuie deloc la dezvoltarea reala a Iiteraturii. de aceea. Aceasta a fost dorinta exprimata totdeauna de aromani. ca 0 prima incercare. un fel de koine a aromanei. in maniera decisiva. evident. sumara. de raspandirea acestei literaturi si aceasta din mai multe motive: a) in epoca actuala. drept impuls pentru arornanii care au intentia sa scrie in dialect poezie.propriul idiom. Pentru a facilita aceasta operatie intentionam sa public am si 0 varianta mai ampla a comunicarii la acest Congres (aproape gata. libertatea pentru aromani consta in posibilitatea de a folosi propriul idiom in scolile din tarile in care traiesc (eel putin la ciclul elementar si. saptamanal) si ca Iimba a religiei. In ce priveste dezvoltarea ~i viitorulliteraturii arornane. Este necesara apoi culegerea tuturor datelor existente. Dar tot ceea ce se refera la viitorulliteraturii dialectale aromane depinde. fiindca aromana este deocamdata "un ansamblu de graiuri nestandardizatev/". care nu au aspirat niciodata sa-~i formeze un stat allor si doar rareori au imbditi~at ideea unei provincii autonome intr-o proiectata confederatie a statelor balcanices! . paradoxal. mai superficial). Aceasta libertate priveste. in schimb. poate. Prin urmare. 104 . 5. La un nivel mai profund. un anumit numar de ore. proza sau dramaturgie. in aceasta directies". cu scopul de a se realiza 0 prima schita a Istoriei literaturii dialectale aromdne culte .2. doar ceea ce este tiparit reprezinta adevarata literatura: manuscrisele 11intereseaza doar pe cercetator. de libertatea de care se bucura sau se vor bucura aromanii in diversele tan balcanice sau sud-est europene in care traiesc. la nivelul eel mai imediat (si. de circa 50 de pagini). b) prin inmultirea cartilor scrise si publicate in aromana se vor putea pune bazele unei varietati mai mult sau mai putin unitare. posibilitatile concrete de a putea tipari caqi cu eventualul si doritul ajutor din partea statului. acestea sunt legate de posibilitatea de a publica.

. . intr-o Europa unita. fara cosmare. . nu va intarzia. create de civilizatia modems. din Romania .iar arornanei (cu denumirea: vlaha) i-au recunoscut statutul de limba minoritara In Grecia. comunitati . libertatea pentru aromana implica si posibilitatea folosirii radioului ~i a televiziunii din tarile balcanice in care traiesc. regimul comunist albanez. destul de "inchis" fata de aromani. si sa favorizeze 0 atitudine diferita a regimului iugoslav. Amintim ca dona comisii speciale ale Comunitatii Economice Europene au recunoscut aromanilor statutul de minoritate etnica In Grecia . a unui spatiu In cadrul radioteleviziunii. . fm-a razboaie. teza absurda. de catre respectivele organe guvemamentale. adica acordarea. in prezent. . Recunoasterea a fost facuta In ciuda opozitiei reprezentantului Greciei. . dar reluata recent cu 0 argumentare rizibila de catre Achile Lazarou. de albaneza si de macedoneanaf". Bulgaria. Este deci de dorit ca Grecia sa recunoasca cat mai repede drepturile minoritatii aromane.nu va intarzia sa faca sa cada ultimul bastion. Doar asa se va putea vorbi de un adevarat viitor pentru literatura aromana. 105 .In conditiile actuale. tara In care aromanii sunt considerati oficial "Greci vlahofoni". speram. Cu atat mai mult cu dit vantul de reinnoire care a inlaturat dictaturile comuniste din atatea tari din centrul ~i estul Europei. monopol de stat In Albania. literatura de frontiera. . dar maine speram sa nu mai fie asa. sa permita 0 existents mai buna a aromanilor din Bulgaria .si. desi in mai midi masura.tara membra a acestei . armonioasa si fericita. sustinuta deja In trecut si stigmatizata de specialisti romani ~i straini. Iugoslavia ~i Grecia. alaturi de turca. fara frontiere.

Al A.5.] 2 Aceste informatii au fost extrase din urmatoarele lucrari: A. Bucuresti 1940.V.126-146. 1988. 3 106 . [Ambele traduse in roman a si public ate in volumul de fata. V.pp. Comert. Industrie .Jimba istorica" si .Jimba cultural a" in strfinsa legatura (si/sau subordonare) cu/fata de . 175-197. 929-933. 565.zborlu a nostru" . 582.Jimba functionala". adica faptul de a putea subordona literatura dialectala aromana. 1 (18). S. Civilizatie. 571. Udine 1988.si sud-dunareana). cea functionala . pentru aromana (cf. pp. Diamandi. Coseriu intre . Haciu. pp. Aplicand distinctia folosita de E. suntem constransi sa ne autocitam cu doua studii: Gli Aromeni e la questione aromena nei documenti dell'Archivio Storico Diplomatico del Ministero degli Affari Esteri Italiano (1891-1916).. Caragiu a sustinut recent statutul de . Atti del 24° Convegno dell'AJ. Arte. pp. Cand a fost posibil. 42-43). 33-44. M.Jimba istorica". Bucuresti. in "Storia contemporanea" XVIll (1987). literaturii romane. Expansiune. Aromdnii.mai ales pp.. CaragiuMarioteanu. in . ce acorda dialectelor statutul de limba intr-o noua perspectiva.NOTE I Cercetarile au relevat di idiomul aroman nu a reusit "sa se ridice la rangul de limba comuna (in forma sa cea mai ingrijita: limba literara). 222. 31. Sulla sopravvivenza e Lavitalita dell 'aromeno . 1975.(nord. p. M.Jimba functionala". in Isole linguistiche e culturali.diferita de cea istoridinu modifies datele problemei in tema pe care 0 abordarn: ne intereseaza aici mai ales conceptul de . Data fiind putinatatea informatiilor despre ei in limba italiana. Caragiu-Marioteanu. 580. Focsani 1936. pp. ci aramas un ansamblu de graiuri nestandardizate" (M. Aceasta interpretare ingenioasa si pertinenta. Oameni si aspecte din istoria aronuinilor. Compendiu de dialectologie romdna. A propos de la latinite de l' aroumain. Udine 13-16 maggio 1987 (a cura di Nereo Perini).

urmata de tragic si demonic. congres ce a avut loe la Sacred Heart University of Bridgeport.. generatia tdnara. Bucuresti 1941 si AA. St. Studii istorice asupra Ronuinilor din Peninsula Balcanica. Mic dictionar. op.VV. Bucuresti 1931. 1975. CT.First American Congress of Macedo-Romanian Culture" .v. I. I.U.. p. Octavian Goga si St. pe Anton Pann. H.. 6). Adamescu este inclinat sa-l considere aroman in cunoscutul Dictionar enciclopedic ilustrat "Cartea Romdneasca. s. 165-170.Desteptarea". ci si pe Alexandru Vlahuta ~i Lucian Blaga. Plaskovic. In . Scriitori straini. cit.informatiile au fost confruntate si completate cu cele din AA. O.VV. Stiri despre celelalte trei poete in AA. O. Adamescu. 1929. Pendefunda cf. Bucuresti 1981. Doinas.de autori ca Haciu (op. ill. Z. p. Iosif. Scriitori romdni [Coordonare si revizie stiintifica Mircea Zaciu. Istoria literaturii romdne de La origini pdna In prezent. Babu este mentionata doar in lucrarea lui AI. p. 17.. Bucuresti. Candroveanu. G. Bucuresti 1980. (S. 596) sau ca V. Literatura rom/ina contemporana. Generatia mijlocie. 263-266.U. Maria Pia Russo-Chisu. Papahagi si A. Cf. Poezia. Sasu]. 349. Candrea ~i G. 7 8 Cf. S. 1986. 1988. in "Zborlu a nostru"..) intre 29 august si 1 septembrie 1986. G. 4 Chiar daca are unele indoieli.A. Iosif. in colaborare cu M.. Bucuresti 1980.rara a fi demonstrata in maniera pertinenta . iar Barba ii include in lista sa nu numai pe Goga si pe ~t. Bucuresti. Pentru E. pp. Pentru stiri despre autorii amintiti cf. Momcilo Nastasijevic. A.. Contemplare si reflectie. de l. Bucuresti 1978. Poezia romdneasca contemporana: 1950-1975. in carte a sa Lectura poeziei. p. in prezent profesoara in S. intr-o comunicare prezentata la . Piru. p.zborlu a nostru". Haciu Ii citeaza printre altii. Originea aromana a lui Hristopoulos a fost sustinuta in ultima vreme de 0 fosta studenta a noastra la Institutul Universitar Oriental din Neapole.VV. 1 (10).A. Precizam ca am selectat cu grija informatiile si am exclus din discutie ca!iva scriitori romani a carer apartenenta la ramura arornana este doar ipotetica . 5 6 Pentru scurte stiri in legatura cu acesta din urma cf.. Pentru o prezentare a celor trei carti de versuri ale lui L. Boeriu a se citi in plus. 582. O. Viziune si sugestie LaEta Boeriu. Caragiani. Coordonator Marin Bucur. pp.A. V. revista 9 107 . Barba (.v. Hristopol. 1 (18). cit. Calinescu. Coordonator Gabriela Dantis.

Un veac de poezie aromdna. transpunere si prezentare de H. Chitimia. Transpuneri: H. 284. III: N. T. E yorba de: T. 47 . 108 . Original si transpunere In limba literara. Original si transpunerc In limba literara. Original si transpunere literara. Bucuresti 1926. Protuzbor si adrari di editii di H. Coordonatori: I. Antologie. Beza.. . Cf. Introducere. Dima. 4. Rusu. Dictionar cronologic . Nasta. 12 13 Vlachica poimata. E.a. nota. Selectie de texte. Bucuresti 1935. Rusu. vol. Papahagi. Printre macedo-romdn i) . Bucuresti 1981. Grai. Bucuresti 1985. 2-3-4. Poezii si proza. cit. Postfata de V.. Stavrou Parzali. Carabeu. p. cuvant inainte. Selectie . Literatura romdna. publicata de T. p. lai carabeu. portrete de A. Selectie de texte. Bucuresti 1985. 14 15 H. Bucuresti 1922. Papahagi. Antologie lirica aromdna. Candroveanu.1. publicata de T.. Papahagi. IV: M. in T. Bucuresti 1977. Poezii. etnografie . Papahagi. Bucuresti 1975. 3. 16 T. Vlach ike poemate [s. arom. Bucuresti 1979. Candroveanu. Biblioteca Nationala a Aromanilor. gasim vesti asupra activitatii poetice a lui 0. Ant. 1987. Literatura poporana. I: Nusi Tulliu.. Editie ~i prefata de V. Biblioteca Nationals a Aromanilor. Un veac. rom. I. 17 Cf. Antologie de proza arom/ina. Introducere si prezentarile autorilor: Editie si note: Kira Iorgoveanu. in acelasi numar a1 revistei. Ant. LWei dit lirica armtineasca gramosteana (Antologie de lirica aromdneasca gramosteana). adunati di O. Iorgoveanu. Anecdote. Ecou de cdntec romdnesc. publicata de Tache Papahagi.1990. Stavrou Parzali. I mitologia ton Vlahon. p.. 19 Cf. cit.aromanilor. 10 11 Cf. Muzica poporana. Glosar complet tn limba franceza. Vederi etnografice. la p.] Antologie aromdneasca. Literatura culta.VV. K. Uneori a fost utila si consultarea volumului AA. folklor. Cuvata. Bucuresti 1985. Batzaria. vol. 18 Cf. Candroveanu. Biblioteca Nationala a Aromanilor . Athina Cf. Papahagi.C. 391-584. Manu. vol. Nasta (cf. Candrcveanu. CIt. Cf. 246. Papahagi. pp.. p. transpunere si Cuvtint inainte de Hristu Candroveanu. AI.

Elegii (1975). faimoasa cenzura cornunista. loan Cutova. asa cum declara el insusi (ct. 1986. 41. Lutiafirlu. Eminescu. 381. la solicitarea noastra. M. In volumul sau Printre poeti. Editie romaneasca-Armaneasca. Pri grailu armanescu di loan Cutova. Culegere de Zahu Pana. Poeziiil'uizii. Tartina serilor (1967). de Ia p. Cluj-Napoca 1983. Tentatia de a patrunde tainele lumii. pare sa reia sub forma de fotocopie textul dactilografiat. George Perdichi. Bucuresti 1981).Zborlu a nostru". 2 (11). 112. p. cit. Ogacli le-a adaugat alte 9. Trecerea pragurilor (1972). ce contine alte trei poezii de Eminescu. p. carte comparabila cu faimosul Arhipelagul Gulag allui Soljenitin. Perdichi (cf. 97 la p. Ecou de cdntec . e 0 marturie a celor sapte ani de detentie pentru motive politice.. Cel putin asa arata volumul pe care ni l-a trimis poetul. cit. p. dintre care 20 au fost retiparite mtr-o alta editie.. Bucuresti 1980). pp. Cele sapte volume sunt urmatoarele: Ortodoxie pagtina (1941). 0 scurta prezentare a lui Ogacli. p. Un veac. Costa Guli. Pentru analiza lor cf. C. Un veac. Eminescu (cf. insotita de 0 fotografie a sa se afla In . H. presupunem. Transpuneri de/pri grailu armanescu di: Chirata lorgoveanu. Poezii din inchisori. cit. Guli si G. Cartea. Candroveanu In antologia Un veac. pentru ca detinem doar informatii partiale. tara indicatii privind Iocul si data aparitiei. III. Rarnane un singur regret: din ratiuni care priveau. Candroveanu a trebuit sa excluda din epopee cateva sonete cu caracter teologic. supra. cit. Ptiinile punerii tnainte (anul:?) si in lumina tnserarii (anul:?). 26 Cf. 247). de asta data doar dactilografiate si continuand numerotarea paginilor. Eminescu. lorgovenau.. petrecuti In teribilele Inchisori si In lagarele de extenninare comuniste din Romania. Candroveanu. 104-108. 23 Am folosit cuvintele "cel putin". Editie de/di Chirata lorgoveanu. In plus. 249-342. pp. diferite de celelalte publicate anterior si traduse tot de Cutova si . Reminiscente (1969).20 Epopeea a fost publicata aproape integral de H. Celor 28 de poezii cuprinse in 96 de pagini. multe altele traduse de C. M.Ontario (Canada)] 1982. 109 . 21 22 Cf.. nota 13. 25 A tradus 23 de poezii de M. 80. Cu un Cuvant introductiv de Vintila Horia [Hamilton . 27 28 24 Romanul Cf.

29 Cf. pp. 2 (15).puse pe muzica .V: Poetii Mulovistei.Zborlu a nostru". Dinuindarea parinteasca. 1 (22). Poezii si proza. Editsie andreapta di Dina Cuvata.nesemnata. Editorul ~i ingrijitorul editiei [Cunia si Cuvata] au intervenit in manuscrisul original allui Belimace. VI.Franl'Ia intru dreptate" din 1880. . Biblioteca Nationala a Aromanilor publicata de T. 585-633. cu titlul Vanghiu Zega in . 30 Cf. . NY [S. Papahagi. idem. 2 (11). de M. 13. Belimace. 1988.au devenit faimoase in epoca ~i chiar si in secolul al XX-lea.zborlu a nostru". 196.Cf. 31 In mod traditional (si cronologic). IV. C. p.U. Ne referim in specialla poezia Sclavlu. 13) si sunt precedate de prezentarea semnata de Kira Mantsu [fosta Kira Iorgoveanu] ~i intitulata Tiniri poets di adza: Santa Djica (idem...folklor. p. 206. pp. 34 110 . cit.Zborlu a nostru". Papahagi. 24-25. Zbor di la editor. Iorgoveanu Mantsu. V. semnata de K. Amandoi au publicat cateva poezii in primele numere ale revistei bilingve (aromano-grecesti) . cit. 1989. 1986. 32 33 T. Ant. XXVII-XXX). de aceea i-am exc1us si noi. 11-12). pp. Stefanoski trebuie corectat si inlocuit cu cel pe care l-am indicat supra: Stefanovski. Poezii. Grai.Zborlu a nostru". 33 (2 poezii). Dimandarea.2 (15). aproape intreaga opera literara a lui Belimace a fost recent tiparita (cf. vol. Prefata bilingva . modificand nu doar sistemul de transcriere al poetului. Cf. Cele trei poezii sunt insotite de 0 foarte scurta biografie (p. IV. Nicolae Velo. Original si transpunere in limba literara. Syracuse.engleza si aromana . trebuie totusi relevat di numele indicat acolo. 1987. p.. 4 (21). 23 (5 poezii). Constantin Belimace.fapt extrem de gray . primii poeti aromani sunt considerati Mihai (Mihalachi) Niculescu (1835-1865) si Tascu Iliescu. 1987. arom.. ci . in T. apartine editorului Tiberius Cunia.] 1990. p. Niculescu. ill. Papahagi.A.inlocuind de-a dreptul cuvintele diQ manuscris prin arornanizarea unor dacoromanisme ale lui Belimace (cr. . Dupa alti noua ani. care le-a fost incredintat de unica fiica a poetului. Cei doi poeti nu sunt inclusi de obicei in antologiile aromane. pp. desi .. 0 scurta prezentare. cit. Versurile lor ne apar azi ca puerile.p.

II. 49 50 Cf. 37 38 39 Cf. 38-43. la nota 9. Original si transpunere in limba Iiterara. Eminescu.. Versiune paralela aromana de C. supra. cit. Ecou. Zucca. 1986. pp. Bucuresti 1983). XI. Ant. pp. ' 40 Ibid. Far~ a fi siguri. 245-249 pp. Informatia ne-a fost of~rit~ de fotografia publicata in revista "Zborlu a nostru". transpusa in aromana. cit. 299-307. cit.. este amintit Tudor Gher. 1 [6]. pp. nota 35. p. 16-21.. 2 (11). 2-3 [7-8]. 21.: Cf. 46 47 48 Cf. 4 (9). 24-27. Idem. credem c~ este vorba de doua persoane diferite: Gheorghe Zuca si Tudor Gher. a unui poem scris in limba romana de Nicolae Guli (cf. Araia si T. In articolullui E. supra. Manu. Aceasta daca excludem volumasul de 55 pagini in care C.. cit. Cu un Cuvtint tnainte de H. vol. Treisprezece dintre aceste poezii traduse (fiira.. Papahagi. Cf. cit. de proza. 17-21. Cf. 389. Un veac. 1 [6]. pp. pp.. Guli tipareste versiunea paralela. Ant. III. 41 42 Idem numerele: II.. lirica arom. p. cit.. Guli. care publicase in 1943 volumul de versuri Amurg de vitralii. Poeziiti'uizii. II: Poetii ZA. 2 (11). p.zborlu a nostru". Zucca.. 9-12. [1985]. 1985. n. 350-360. Candroveanu. 43 44 45 Ecou. Printre macedo-romdni. ill. cit. N. pp. [1985]. p.Nationals a Aromanilor publicata de T. pp. cit. . Ibid. Cf. supra. 18. pp. Bucuresti 1932. 362-366. 9. si Un veac. Guli. p. Luceafarul) au fost incluse in volumul M. pp. 36 35 Biblioteca .. 111 . Nunta la aromdni. 27 -37. [1985]. nota 34. 1986.. insa. II. Caciona.

p.. Bucuresti 1976. 28-29 (2 poezii). 51 52 Folosim cuvantul "probabil" dintr-un dublu motiv: a) nu stim daca este intr-adevar decanul acestui grup de autori. 1988.Zborlu a nostru": I. p. pp. 57 58 Cf.1986. pp.l. b) nu stim daca traieste inca (ceea ce Ii dorim din inimal).Zborlu a nostru". 2 (19). pp.2 (11). numerele: 1 (10). ITI. 1987. Cf. 4-9. Idem. 1988. in colaborare cu H. 44. pp. p. 1 (18). C. III. Colimitra. 112-124 si Un veac. 2-8 si V. 1986.Cf. . p. Poeziill'uizii. V.p. dar a aparut la Bridgeport]. 1984. 4 (17). 20-21. 1987. pp. 31 (3 poezii din volumul Steaua di dor). [1985]. 58 -65 a activitatii poetului. 10. M. 165-169. cit. 4 (17). 2 (23). Stiri culese din scurta prezentare a poetului In . 50-54. V.4 (13). 22 (2 poezii).Zborlu a nostru": IV. 59 Cf. VI. 1 (22). II. In acelasi numar a1 revistei este publicata ~i povestirea sa inedita Canta farshiratsii (pp. cit. . 1 (10). la p. 63 (0 poezie). 412-420. pp. 112 .0 scurta prezentare 54 Cf. cit.Zborlu a nostru". 3 (16). V. 2 (19).Zborlu a nostru". Candroveanu: Un veac. 1986.. 1988.Zborlu a nostru". 1988. 1987. 8-10). In plus a transpus in foarte reusite versuri aromane unele poezii din Eminescu. 1989.4 (13). 4 (21).. 2 (15). 1982. 13. V. in volumul citat la nota 48. IT. . V. pp. Eminescu.1989. 53 iar aici. VI. Cf. 2 (23). 170-172. pp. 2-3. 61 62 63 64 65 IV. 57. 1988. 1986. pp. 55 56 Cf. p. . 1988. Cf. 1988. . Ecou. . p.Zborlu a nostru" . Primveri cu soari. 33-34 (2 poezii inedite). 1 (18). p.. 65 (0 poezie inedita). Poezii [s. prefata si transpunere de Chirata Iorgoveanu-Dumitru. 1 [6]. 32-34 (3 poezii). 60 Cf. Toate aceste informatii se afla intr-o nota aparuta In . pp. Antologie de poezie populara aromtina. pp. 27 (2 poezii inedite). V. 2-17. Povestirea in proza Ado a aparut in numarul 4 (21). cit. Editie ingrijita.. p. pp. 26-27 (4 poezii inedite). 32.pp. pp. Idem. 1987. VI. Ecou. cit. N. IV. 1986. 1989. N. pp.2 (19). Idem. 6-8.

I. G. 6.v . Este suficient sa arnintim pentru literatura roman a exemplul manuscriselor eminesciene folosite din plin de G. Dizionario della ling ua italiana. Boiagi) au venit in contact la Viena cu ideile . Istoria literaturii romdne de La origini pdna In prezent. Caciona. Z. pp. I. V.si a analizei operei in manuscris. 67 68 69 70 71 Cf. 180-183.Zborlu a nostru". N. 95. p. Se stie insa ca numai opera sa in versuri cuprinde circa 60. Lista lor se afla in .000 de versuri adunate in 26 de caiete. Bucuresti 1972. Ov.~co1ii Ardelene". 969-971. Au mai aparut apoi in antologii sau in revista .. pp. revazuta ~i adaugita. lstoria limbii romdne . un de se analizeaza opera In manuscris a lui Nicolae Dimache.D. Ecourile influentei unor poeti ca M. Sulla sopravvivenza. Ivanescu. Firenze. G. Bucuresti 1982. Literatura romdna intre ceLe doua razboaie mondiaLe (Editie revazuta). Ucuta. Calinescu. Editia a II-a..S. Devoto. Iasi 1980. G. 72 Cf. Cf. (De La origini pana In 1900). O. Eminescu. Alecsandri. de exemplu. Rotaru. Oli. 66 Avem in vedere in primul rand faptul ca pionierii culturii si literaturii aromane in genere (Th. G. tn al doilea "rand ne gandim la influenta exercitata de literatura rornana asupra diferitilor scriitori aromani care au studiat la scolile romanesti din Peninsula Balcanica si frecvent si la Universitatea din Bucuresti. se resimt in versurile lui G. Bucuresti 1971. Scrima. A. Piru. cit. G. Araia si ale altora inca. Perdichi. Calinescu. cit. Carageani. 1971.p. Moscopoleanul. 2-3 [7-8]. s. 883 si mai ales noua editie: G. Roja si M. D. Cosbuc. T. Crohmalniceanu. p. p. 5. C. 75 113 . 633. op.Zborlu a nostru" doua lungi poeme (VoshopoLea ~i Amintata-scriata).in istoria literaturii .. pastrate deci in manuscris. Calinescu in a sa op. Editie si prefata de AI.C. 705-706. p. II. CavaIlioti. cit. 0 istorie a literaturii rom1ine. Goga etc. [1985]. 73 Este suficient un singur exemplu: Nida Boga a publicat in volum unele poezii (Cdntite) si doua comedii (La hane si Revolutionarli). Idem. Cf.Definitiile citate se afla in G. I. G. pp. 74 Trebuie relevat ca a devenit de-acum uzuala includerea .

1986. Zuca a publicat proza sa doar in revista "Lumina". 2 (23).Amintim di G..33-37. macedoneana [. N.. Pentru textul in limba greaca si traducerea sa in franceza. ulterior. 76 Un exemplu in acest sens n reprezinta atatarile soviniste publicate la Atena in ziarul "Stohos" in anii 1984. ill. Semnalul de incepere l-a dat textul din 18 octombrie 1984 care incepe astfel: . p. Colimitra a aparut la Bridgeport (S. 78 79 80 M. 85-90. 1988. 1985 si 1986. oriunde. din activitatea cenac1ului "G. cu epopeea Voshopole. cit. G.prin care sa fie solicitati toti cei ce poseda manuscrise de literatura In aromana sa trimita un curriculum si. ca si pentru alte texte xenofobe antiaromane in limba greaca insotite de traducerea in germana cf. La posizione dell'Italia nella questione aromena in base ai documenti deLl'ArMAE (1891-1916). 82 114 . In AA. cu poezia Pldngute tri Voshopole. Caragiu-Marioteanu. 1989.Zborlu a nostru": V. pp. Am aflat de altfel ca s-a constituit recent la Bucuresti "Societatea de Cultura Macedo-Romana" si ca a fost ales drept presedinte Atanasie Nasta. 81 Este yorba de legea Kuipers pentru limbile minoritare aprobata la Strasbourg la 17. la locul de munca. Murnu. Unicopli. N. Informatiile necesare pentru culegerea datelor s-ar putea obtine public and apeluri In cotidienele de mare tiraj . Iorgoveanu. Milano 1988.. Boga.1988. tiparita la Bitolia.03. la bar. 222. Cf.n. Caratana. VI. pp.J etc. Tot la Bucuresti apare acum . . cu balada Costa. fotocopii ale manuscriselor. cu poemul Chita si Bura si cu nuvela Gardani.Scopul souza mijloacele! Patriot grec! Pe strada. 142-143. cu articole atat In aromana cat si in (dacojromana. La Romania nella coscienza intellettuale italiana (XIX-XX secolo).Zborlu a nostru". revista a aromanilor. 1988. 75.A. 2 (19). N. Pentru amanunte cf. V.).U. sa impiedici sa se vorbeasca vlaha [n. poate. p. Velo cu baladele Sana si ardirea a Gramostilei si Moscopolea. N.". pp. 77 Din motive de spatiu tipografic amintim doar: G.VV. 3 (12). paragraful 04..Desteptarea" . Compendiu.ceea ce este posibil deocamdata numai In Romania . Tulliu. 46-47. in timp ce cartea de versuri a lui C. pp. 3 (20). . Carageani. K. Unele informatii s-ar putea capata. cu poezia Moscopolea.: arornana]. Murnu" care a function at la Bucuresti mcepand cu anul 1976.