Vous êtes sur la page 1sur 15

REVISTA DE ª T I I N Þ E P O L I T I C E ªI RELAÞII I N T E R N A Þ I O N A L E

TOME VII

(REVUE ROUMAINE DE SCIENCE POLITIQUE ET RELATIONS INTERNATIONALES)
No. 4

2010

SOMMAIRE
LE SYSTÈME POLITIQUE — QUESTIONS THÉORIQUES ET MÉTHODOLOGIQUES

ARISTIDE CIOABÃ, Le mesurement de la consolidation démocratique de Roumanie et de pays post-communistes membres de l'UE. Un regard comparatif ............. CONSTANTIN NICA, Le parti politique — clarifications conceptuelles............... ALEXANDRU BOBOC, Jürgen Habermas, Der Philosophische Diskurs der Moderne. Zwölf Vorlesungen ............................................................................................... DORIN PALAGHICIUC, Joseph Raz, The Morality of Freedom ........................... MIHAI D. VASILE, Ioannis Pauli PP. II Pontificis Summii, Litterae Encyclicae «Centesimus Annus»............................................................................................ PHILOSOPHIE DE LA LIBERTÉ OEUVRES DE PHILOSOPHIE POLITIQUE OCCIDENTALE

5 19

35 43 48

QUENTIN SKINNER, Le troisième concept de liberté (traduction par Gabriela Tãnãsescu)........................................................................................................... 57 PHILIP PETTIT, Liberté, égalité, communauté (traduction par Henrieta Aniºoara ªerban) ................................................................................................................ 85 GEORGES BURDEAU, La liberté créatrice individuelle (traduction par Lorena Pãvãlan Stuparu)................................................................................................. 101 ION BULEI, Nicolae Iorga vu par ses contemporains............................................. 111 DOREL BAHRIN, L'avenir de la politique agricole commune............................... 117 NOTES DE LECTURE....................................................................................... 133
Rev. ªt. Pol. Rel. Int., VII, 4, pp. 1–140, Bucureºti, 2010.

HISTOIRE POLITIQUE

POLITIQUES COMMUNAUTAIRES

LA VIE SCIENTIFIQUE .................................................................................... 129

LES AUTEURS................................................................................................... 138

SISTEMUL POLITIC — ASPECTE TEORETICE ªI METODOLOGICE MÃSURAREA CONSOLIDÃRII DEMOCRATICE DIN ROMÂNIA ªI ÞÃRILE POSTCOMUNISTE MEMBRE ALE UE. Bucureºti. Int. prin care s-ar epuiza însuºi procesul de democratizare. democratic support. confidence in institutions. între care ºi democratizarea. . PRIVIRE COMPARATIVà ARISTIDE CIOABÃ* Keywords: electoral democracy. VII. 5–18. In the same time the article reveals. Pol.. EU members now. Ca ansamblu de procese vizând acumularea atributelor conceptuale ºi dimensiunilor care definesc democraþia. precum ºi stabilitatea ºi soliditatea virtuþilor funcþionale asociate democraþiei liberale ca prototip referenþial. În ultimele decenii procesele politice. control of corruption. de cadrul conceptual adoptat ºi distribuþia empiricã a cazurilor abordate. in the case of Romania. O democraþie consolidatã nu reprezintã un summum constant sau optim ºi ireversibil de trãsãturi. ªt. political culture. Democraþiile incipiente. the problems facing democratic consolidation in terms of effective institutionalization (and behavior of actors ) of the rule of law. Rel. 2010. The measurement results confirm. în funcþie de scopurile cercetãrii. în curs de consolidare sau chiar consolidate pot ———————— * Doctor în ºtiinþe politice. It also analyzes the public perceptions and attitudes in Romania and in the post-communist new democracies. pornindu-se de la componentele ºi atributele conceptuale care le definesc. au început sã reþinã atenþia inclusiv sub aspectul mãsurãrii. liberal democracy. The article analyzes comparatively the methods and indicators used in measuring democracy (and implicit democratic consolidation) based on data and assessments provided by recognized think-thanks and international institutions. consolidarea democraticã este o componentã a democratizãrii care poate fi evaluatã ºi mãsuratã în desfãºurarea sa gradualã. Rev. Abstract. 4. as a variable that expresses the confidence in the legitimacy of regime. cercetãtor ºtiinþific gradul I la Institutul de ªtiinþe Politice ºi Relaþii Internaþionale al Academiei Române. satisfaction with democracy. regarding the democratic support. government accountability mechanisms. the problems of social and civic anchorage of the legitimacy of regime. as probable effects of institutional dysfunctions. such as the incoherencies in the sphere of political culture and the lower support for the fundamental institutions of democracy. pp.

„Dupã opinia mea. idem. 4 Carsten Q. Polirom. 11. consolidate. Europa Centralã ºi de Est. 7:3. ci ºi în varianta mai generalã (ºi minimalã în ceea ce priveºte conotaþia democraþiei). din lb. Rezultatele consemnate sub formã de scalogramã mãsoarã totuºi un proces de democratizare limitat la accepþiunea minimalã a conceptului de democraþie. 2000 (1971). Participare ºi Opoziþie. O încercare comparativã recentã de mãsurare a consolidãrii democraþiilor celui de-al treilea val opereazã cu indicatori ce capteazã exclusiv (îndeosebi) comportamentul actorilor politici4 . Washington D.1995.C. Poliarhiile. ºi nu dihotomici1. Congressional Qarterly Inc. „Is the Third Wave Over?“. pp. în Journal of Democracy. 370-390. „Liberalization. The Encyclopedia of Democracy. în American Sociological Review.179). astfel. Transition and Consolidation: Measuring the Components of Democratization“.M. America Latinã. Institutul European. 2004. nici democraþia nu este scutitã de anchilozare. Din considerente analitic-comparative optãm pentru operaþionalizarea conceptului de democraþie ºi de consolidare democraticã în termeni de grad. de Petru Iamandi. traducere din lb. 1999. trad. Deci o consolidare a proprietãþilor care definesc o democraþie electoralã. 22. engl. Pentru aceasta. pãrerea mea este cã ele trebuie puse în aceastã ordine. Iaºi. Iaºi. p. Schneider oferã. 45 (June). 1989. mãsurarea gradualã permite evidenþierea acumulãrii inegale a proprietãþilor definitorii ale acestui tip de regim de cãtre un sistem politic sau altul. 2 Robert Dahl. ce este (democraþia) ºi cât de multã (democraþie)?. 54-90. Aceastã democraþie echivaleazã. engl.). Aici urmãrim însã mãsurarea diferenþelor de nivel. respectiv gradul mai mult sau mai puþin avansat de consolidare democraticã în cadrul aceleiaºi clase — democraþia ca entitate compactã — pe un continuum al dezvoltãrii sale. no. degradare sau chiar de prãbuºire.1980. Lipset (ed. Ca orice proces politic ºi social. p. precizeazã Sartori. Philippe Schmitter ºi Carsten Q. vol. vol. Bollen. nu putem stabili gradul la care este ceea ce se declarã a fi“ (vezi Giovanni Sartori. în S. Pentru cã fãrã a se stabili mai întâi ce este un lucru (ºi ce nu este). atunci când instituþiile sale nu reuºesc sã se adapteze realitãþii sau se confruntã cu probleme excepþionale precum tulburãri ºi schimbãri politice violente.. 3 Larry Diamond. Democraþia ºi criticii ei. Schmitter. 817-821.sã supravieþuiascã. care subsumeazã douã dintre dimensiunile procedurale ale definiþiei minimale. III. „Issues in comparative measurement of political democracy“. sunt întrebãri perfect justificate ºi complementare ce nu se exclud reciproc. Aceasta este conceptualizatã ºi ca democraþie electoralã3. Teoria democraþiei reinterpretatã (1987). no. sã se dezvolte ºi sã atingã un standard optimal de funcþionalitate. 2002 (1989). „Measures of Democracy“. Institutul European. în accepþiunea consolidãrii democratice propusã de mine într-un alt studiu publicat în numãrul anterior al Revistei de 6 ARISTIDE CIOABÃ 2 Modalitãþi ºi indicatori de mãsurare ———————— 1 Abordarea dihotomicã are în vedere. . indicii interesante despre gradul ºi ritmul îndeplinirii cerinþelor consolidãrii democratice în ultimul deceniu al secolului trecut de cãtre democraþiile din Europa de Sud. în Democratization. Dar aceasta nu înseamnã cã odatã ajunse aici. Vezi ºi Kenneth A. De asemenea. se pot menþine perpetuu. p. Iaºi. aºa cum aratã Giovanni Sartori. 27-29.. pp. Considerãm cã un regim poate fi socotit democratic nu numai atunci când întruneºte cumulativ toate atributele care definesc conþinutul conceptului (maximal) de democraþie. pp. idem. Schneider ºi Philippe C. 1996. delimitarea tipologicã sau diferenþierea categorialã între democraþie ca regim politic ºi nondemocraþie. precum ºi þãrile fostului spaþiu sovietic. 5. respectiv contestarea (competiþia) ºi participarea electoralã2. de Doru Pop. cu specimenele intermediare aflate în proces de consolidare ºi progres democratic pânã asimileazã cumulativ proprietãþile „democraþiei depline“.

au înregistrat scoruri mai mici. ºi regulile care consacrã dreptul de proprietate ºi acccesul la mass media. p. iar evaluarea se încadreazã între nota 1 — echivalând cu deplina îndeplinire a oricãrui indicator ºi nota 0 (zero) — atunci când indicatorul nu este îndeplinit.3 MÃSURAREA CONSOLIDÃRII DEMOCRATICE ªtiinþe Politice ºi Relaþii Internaþionale (nr. având nevoie de un timp de douã ori mai scurt. Totuºi. libertatea ºi corectitudinea votului. p. ºi intervalul temporal (1974-2000). 7 . Ultimul set de indicatori se referã la realizarea acordului formal ºi informal asupra regulilor care prezideazã formarea asociaþiilor ºi comportamentul miºcãrilor sociale (de protest). acordul asupra regulilor de constituire a asociaþiilor ºi miºcãrilor sociale. împãrþirea competenþelor decizionale cu autoritãþile teritoriale. 75. a doua alternanþã la putere. Pentru Europa Centralã ºi de Est. precum ºi producerea a 1-2 alternanþe la putere sau modificãri majore în coaliþia de guvernare.39% (maximum) ºi 0. absenþa constrângerilor/controlului grupurilor de actori nealeºi asupra instituþiilor reprezentative ºi executive alese liber. care exprimã cerinþe privitoare la drepturi ºi structuri instituþionale ale regimului. În ordine descrescãtoare. partide mai bine structurate ºi sisteme de partide instituþionalizate). comparativ cu durata necesarã atingerii cerinþelor consolidãrii în Europa de Sud ºi America Latinã. regulile referitoare la formatul executivului (forma de regim). 6 Ibidem.09% (minimum)6. desfãºurarea de alegeri regulate. Dificultatea cu care un indicator — sau altul este îndeplinit pentru fiecare þarã din regiunile menþionate mai sus. 68. þãrile din Europa centralã ºi de est au reuºit sã realizeze aceste cerinþe într-un ritm mai ridicat. precum ºi absenþa unor partide sau grupuri semnificative care resping condiþiile electorale procedurale. reducerea volatilitãþii electorale. 3/2010). Un alt grup de condiþii/indicatori se leagã de aspectele structurale ale exercitãrii puterii: volatilitatea electoralã semnificativ eliminatã (altfel spus. doar cu starea iniþialã a procesului de consolidare. este reflectatã de ordinea frecvenþei mediilor acelui indicator în funcþie de regiune. ceea ce indicã dificultãþi mai mari în procesul îndeplinirii lor. libere ºi corecte ºi respectarea rezultatelor acestora de cãtre guvernanþi ºi opoziþie. frecvenþa relativã a mediilor itemilor menþionaþi mai sus indicã valori cuprinse între 0. prima alternanþã la putere ºi necontestarea constituþiei existente. Ceilalþi 6 itemi. Cea mai micã dificultate a întâmpinat îndeplinirea condiþiilor legate de: desfãºurarea regulatã a alegerilor. incluzând deci ºi România. situatã la limita dintre democraþia minimalã ºi nondemocraþie. Cei 12 indicatori (items) ai consolidãrii democratice selectaþi de autori5 din literatura de specialitate vizeazã astfel: acordul actorilor relevanþi (partidelor) faþã de normele constituþionale existente. acordul asupra dreptului de proprietate ºi accesul la mass media este urmat de acordul asupra descentralizãrii autoritãþii teritoriale. Intervalul temporal supus mãsurãrii consolidãrii democratice este cuprins între 1974 ºi 2000. absenþa unor domenii de autoritate rezervate actorilor nealeºi. precum ºi acordul jucãtorilor asupra regulilor electorale ºi formei regimului politic. ———————— 5 Ibidem.

beneficiazã ºi de alþi indici. Clasamentul scorurilor cumulate. Începând din 1972 realizeazã anual un studiu — Freedom in the World —. stabilind rating-ul drepturilor politice ºi libertãþilor pentru fiecare þarã independentã. p. Economist Intelligence Unit11 sau World Bank12. chiar dacã pe poziþii inferioare. Mongolia (66. folosiþi de rapoartele anuale ale unor instituþii de mãsurarea democraþiei precum: Freedom House8. Chiar ºi media atribuitã României.———————— 7 Ibidem. libertãþiile civile. în acest clasament Schneider ºi Schmitter includ. 10 Fundaþie ºtiinþificã germanã creatã în 1977. Pentru comparaþia între þãri sugestive sunt frecvenþele cumulate pe întreaga perioadã (1974-2000). echivalent cu o democraþie perfect consolidatã). 1 cuprind indici de mãsurare a democraþiei utilizaþi de aceste instituþii.4%) înregistrau þãrile din prima grupã: Slovenia. 84. începând cu momentul îndeplinirii a cel puþin unui indicator de cãtre fiecare þarã.67%) ºi Ungaria (65.17%). În aceeaºi grupã intrau Bulgaria (69.65%). funcþionalitatea instituþiilor publice). Polity IV Project9. Datele prezentate în tabelul nr. dispuse pe o scalã de la 0% la 100% (adicã de la nici o cerinþã îndeplinitã. Bertelsmann Foundation10.42% indicatori îndepliniþi. În funcþie de scorul obþinut.33%). ceea ce scade. echilibrul ºi controlul reciproc al puterilor publice. democraþii incomplete (defectuoase).91%). pe baza unei metodologii de investigare dezvoltatã de Raymond Gastil. România ocupa (pe aceastã scalã ºi pentru anul 2000) un loc intermediar.39%). garanþiile drepturilor ºi libertãþilor cetãþeneºti. instituþionalizarea sistemului de partide. acurateþea mãsurãrii gradului de consolidare democraticã pentru acest caz.58%).92% ºi minimum 70. indicã diferenþe de grad în ceea ce priveºte consolidarea democraþiei electorale. în opinia noastrã. 8 Grup independent de cercetare (think-tank) cu sediul în SUA care evalueazã începând din 1950 tendinþele politice în lume sub aspectul libertãþilor. pe baza mediei frecvenþelor cumulate. existenþa constrângerilor instituþionale asupra puterii executive. 9 Proiect iniþiat de Ted Robert Gurr în anii 1970 ºi dezvoltat în ultimele decade care furnizeazã anual serii de date pe þãri pentru întreaga perioadã de la 1800 pânã în prezent. inclusiv România ºi Bulgaria. Rusia (26. Slovacia (68. care publicã începând din 2006 Indexul Democraþiei bazat pe 5 categorii: procesul electoral ºi pluralismul. 8 ARISTIDE CIOABÃ 4 . þãrile sunt clasificate în 4 tipuri de regim politic: democraþii depline. 11 Grup de cercetare al publicaþiei britanice The Economist. Un grad superior de consolidare democraticã (frecvenþe cumulate între maximum 79. Table 5. participarea politicã ºi cultura politicã. þãri cu regimuri nedemocratice (autocrate) precum Belarus (14. cu o frecvenþã de 65. democratizare ºi reformare economicã. 12 World Bank publicã anual indicatorii agregaþi ºi indicatorii individuali ai guvernãrii — World Governance Indicators (WGI). statul de drept. regimuri hibride ºi regimuri autoritare. comparativ pentru cele 10 þãri central ºi est europene integrate în UE în ultimii 5 ani. Întrucât indicatorii consolidãrii se rezumã la aspecte electorale. Cehia ºi Polonia7. la scorul ipotetic de maximum 12 puncte pentru fiecare an. ºi deci a gradului de consolidare democraticã expimat prin diferite criterii (respectarea drepturilor ºi libertãþilor civice. Mãsurarea progreselor apropierii democraþiei (electorale) de cerinþele democraþiei liberale. Proiectul stabileºte indicele anual al democraþiilor constituþionale ºi autocraþiilor în funcþie de utilizarea instituþiilor electorale. Georgia (24. includea ºi perioada (1990-1996). funcþionarea guvernului. care calculeazã începând din 2004 Indicele Bertelsman al Transformãrii pentru 116 þãri aflate în curs de schimbare. pe care o considerãm sub nivelul minimal al proprietãþilor specifice democraþiei electorale.

80 10 5 7.0.21 6 9 4.5 Tabelul nr.05 0.91 0.85 0. 1 — Indicatori ai democratizãrii (consolidãrii democratice) FHI 2009 CL 2 1 1 1 2 1 10 10 10 5 9.99 1 8 10 9 4 8.00 0. = Voice and accountabity (Libertãþi plus responsabilitatea autoritãþilor publice) ROL = Rule of Law (Stat de drept) Coc.17 10 5 9. Controlul Controlul 2008 corupþiei 2004 corupþiei 2008 BTI 2008 EIU 2006 EIU 2008 WGI FHI 2005 Þara 2 1 1 1 1 2 1 1 1 1 2 PR CL PR Bulgaria Republica Cehã Estonia 1 1 2 Letonia 1 2 ROMÂNIA Polonia Lituania 1 1 1 1 2 MÃSURAREA CONSOLIDÃRII DEMOCRATICE Slovenia Slovacia 2 2 2 0.02 .33 0.60 .12 0.68 1.02 0.17 0.0.18 0. = Controlul corupþiei 9 . 2002 2008 Rol. voac.49 1.0.89 0.96 1.73 1.55 8.46 0.35 7.37 7.06 0.0.8 9.19 9 4 7.39 .70 7.00 1.06 7.17 8.23 0.95 0.26 .38 1 Ungaria 1 1 2 2 .37 0.55 7.73 0.0.06 0.44 1.82 8.85 8. Scorurile sunt cuprinse pe intervalul .19 1.74 1.55 7.02 7.05 10 9 8 5 9.96 1.48 .92 0. 2008 – maximum 10 EIU = Economist Intelligence Unit Index of Democracy WEI = World Governance Indicators: 0 = media distribuþiei percepþiei legate de conþinutul indicatorilor.30 7.40 0.86 0.29 0.89 0.5) indicã rezultate mai proaste.40 1.58 0.94 Polity IV Polity IV BTI 2003 2008 2003 voac. 2002 Rol. voac.07 0.99 1 9 10 5 9.70 7.29 0.27 0.85 0.53 7.75 0.43 2 1 0.06 1.43 7.35 7.02 0.00 7.36 0. 7-10 = democratic BTI = Bertelsman Transformation Index.5.03 0.49 1 10 10 5 9.55 FHI = Freedom House Index (rating) PR = drepturi politice CL = libertãþi civile Polity IV = Nivelul democraþiei: +10 = deplin democratic.0.2. rezultatul transformãrilor politice: 2003 – maximum 5.08 0.86 0. cele situate sub 0 (pânã la minus 2.30 1. scorurile mai mari de 0 (media) corespund unor rezultate mai bune ºi invers.5 ºi 2.25 0.35 0.4 8.61 0.52 0.12 .0.10 7.70 0.20 7.77 0.40 7.58 8 8 4.

parþial în afara setului.17 (17%) fs/QCA.33 (33%) fs/QCA.5. iar cele mai mici de 0. integrarea socialã ºi politicã a grupurilor din societatea civilã (BTI. 2006) ºi (BTI. România înregistreazã. Valoarea de 0. valoarea 0 (zero) indicã.67 (67%) fs QCA. 10 ARISTIDE CIOABà 6 . 13-18. obþin un scor mediu situat între 1 ºi 1. Slovenia. România înregistreazã un scor agregat egal cu 2. Þãri precum Cehia. Polonia (9 ºi 9. criterii ale democratizãrii (ºi consolidãrii democratice) mai puþin îndeplinite (sau minimal întrunite) de cãtre România. cu care România împãrtãºeºte trecutul comunist. începând cu anul 2000. echivalând cu îndeplinirea qvasiintegralã a cerinþelor democraþiei liberale. 1 < FHI < 1. 2004. comparabil cu scorul Bulgariei (7. adicã poate fi consideratã ca aparþinând mai mult grupului democraþiilor liberale decât ca ocupând o poziþie la graniþa sau în afara acesteia.5 < FHI < 3. Sweden. W. 1 ºi anume. integrarea socialã ºi politicã din evaluarea BTI. FHI > 5 = scor 0 fs/QCA14. Chicago. 2.G.3).8 ºi 8. România obþine scorul cel mai scãzut pentru criteriul statul de drept — 7. The University of Chicago Press. 14 Svend-Erik Skaanning. Ungaria. cele mai multe þãri central ºi est europene. April. excluderea deplinã a unui element din grupul sau setul respectiv. (Vezi C. p. „Succeful and Failed Democratizations in Post-Communist Europe: A Fuzzy-set QCA Test of Structural and Institutional Explanations“. fiind astfel echivalat cu 1. comparativ cu þãrile incluse în Tabelul nr.75 = scor 0. atingând deci cel puþin un prag minimal de consolidare democraticã. Polonia. 2 < FHI < 2. participarea ºi cultura politicã (EIU). WGI). O diferenþiere mai sugestivã a gradului parþial (inegal între aceste þãri) de îndeplinire a cerinþelor democraþiei liberale depline ºi consolidate rezultã din utilizarea valorilor Fuzzy-set FS/QCA13(puse la punct de sociologi.87 (87%) ocupã poziþii „aproape întodeauna“ în cadrul grupului democraþiilor liberale. respectiv democraþie liberalã deplinã. Valorile mai mari de 0. Paper prepared for ECPR Joint Sesion of Workshop. Lituania. Estonia. statul de drept. dupã indicii drepturilor politice ºi libertãþilor civice calculate anual de Freedom House. Indicii furnizaþi de Polity IV. 3. dupã algebra Booleanã. Slovacia. indicând o poziþie ambiguã: parþial înãuntrul. Spre comparaþie.5 = scor 0. în schimb.). egal cu cel atribuit Bulgariei. Un alt indicator. 2008). explicã Charles Ragin. 2000).———————— 13 Un element dintr-un set.3). 12.87 (87%) fs/QCA.5 marcheazã punctul de intersecþie dintre 1 (full membership) ºi 0 (zero) — full out membership. Uppsala. în plus.5 exprimã o poziþie mai degrabã de excludere din grupul sau setul considerat. cu valori fs/QCA de 0. cultura politicã.3).5).3 (BTI.5 denotã o poziþie mai degrabã inclusivã. pentru analize comparative calitative) corespondente rating-ului (FHI) de þarã stabilit de Freedom House: FHI = 1 echivaleazã cu 1 (100) fs/QCA.5 = scor 0. în funcþie de criteriile ºi rating-ul utilizate de specialiºtii instituþiei evaluatoare. Ceea ce în transpunere fs/QCA înseamnã o valoare de 0. dar sensibil inferior celui primit de Cehia (9 ºi 9. sau Ungaria (9 ºi 9. poate întruni cerinþele apartenenþei depline la acel set. 1. un indice agregat mediu = 2 în evaluarea FHI. care capteazã modelele de reprezentare ºi medierea între societate ºi stat.75 < FHI < 5 = scor 0. Fuzzy-set Social Science.5 (50%) fs/QCA. Ragin. BTI ºi EIU evidenþiazã. constrângerile asupra puterii executive sau existenþa responsabilitãþii orizontale (Polity IV.5 < FHI<2 = scor 0.I. Þãrile cotate cu indici mai buni ai democraþiei.67. sunt considerate democraþii liberale.

48.85 (2002) (stabilitate politicã) ºi 30.0 la fel ca ºi Bulgaria. minus 0.49 (controlul corupþiei). Lituaniei ºi Slovaciei. Cehiei.46-0. Serbia) sau regimuri autoritare electorale ( Belarus.51 (în 2002) la indicatorul stabilitate politicã ºi 30. foarte slab sau aparent consolidatã. adicã la limita de jos a grupului þãrilor din tabelul nr. Paper presented at the 2nd Geneva Conference of European Consortium for Political Research (ECPR). adicã între democraþiile minimal liberale. înregistrând medii de 1. 34 în 2002. situeazã România în cel de-al doilea grup de regimuri democratice (B). Ucraina. care capteazã parþial aspectele empirice corespondente democratizãrii ºi guvernabilitãþii. în evaluarea Polity IV Project. în evaluarea WGI 1998-2008.06 în 2008.include democraþii liberale relativ (slab) consolidate. in Marburg. Indicele care mãsoarã percepþia publicã ºi privatã asupra capacitãþii de a þine sub control fenomenele de corupþie are valori negative în cazul României ºi Bulgariei: minus 0. în vreme ce Estonia. table 1.27 (2002) stabilitate politicã ºi 30. bazatã pe gradul de îndeplinire a cerinþelor democraþiilor liberale consolidate.25 în 2004 ºi doar 0. Ungaria. Nivelul slab de consolidare democraticã a instituþiilor (ºi în consecinþã a regimului) este reflectat finalmente ºi global de nivelul corupþiei pe care regimul o tolereazã. consensul cetãþenilor asupra normelor ºi procedurilor democratice. Rusia etc. O clasificare în 4 trepte (A-B-C-D). cu medie peste 0. de asemenea.40% Gini index al inegalitãþii sociale (1999). faþã de valori aproape egale cu 1 în cazul Sloveniei. 0. cu medii de minus 0. ———————— 15 Vezi Dirk Berg-Schlosser.). Conform acestor indici România se aflã în primul sfert al þãrilor cel mai puternic mai afectate de corupþie. Ungariei. se situeazã mult mai aproape de democraþiile liberale dupã acest indicator (scoruri între 1 ºi maximum 2. România nu îndeplineºte cerinþele democraþiei consolidate. Nici în ceea ce priveºte scorul acordat „constrângerilor asupra puterii executive“. Scorul mediu la acest indicator este 7. dupã indicele WGI de mãsurare a gradului de respectare a echilibrului ºi controlului puterilor publice (checks and balances).79 sau aproape de 2 (maximum) la controlul corupþiei. din perspectiva consolidãrii (instituþionalizãrii ºi funcþionalitãþii) democratice ºi a indicatorilor menþionaþi. 10. Categoriile C ºi D cuprind democraþii minimal electorale (precum Albania. Slovacia. 4. consolidate. ceea ce situeazã aceste þãri în categoria celor ce depãºesc valoarea medie a corupþiei care este notatã cu indice 0 (WGI). 95% Gini Index al inegalitãþii sociale15. Moldova. dezvoltatrea capitalului social ºi participarea voluntarã) este. 0. care mãsoarã nivelul scãzut de corupþie).7 MÃSURAREA CONSOLIDÃRII DEMOCRATICE (respectiv sistemul de partide. 1. grupurile de interese. september 18-21. slab îndeplinit în stadiul actual de consolidare democraticã din România. „The Quality of Democracies in Europe as measured by current indicators of democratization and governance“. Aºadar. 1. Categoria A (cu treptele A+ ºi A-) include în grupul superior (A+) þãri cu democraþii vechi. Estoniei.9% Gini Index al inegalitãþii sociale. Regimul actual din România obþine o valoare de douã ori mai micã: 0. 2003. 11 . România poate fi caracterizatã ca democraþie minimal liberalã.093 (în 2002) la indicatorul controlul corupþiei. iar grupul inferior A. sau responsabilitãþi orizontale (voice and accountability).

cit. op. Oxford University Press. „Political Culture in East Central and Eastern Europe: Empirical Findings 1999-2001“. 64% (15%) dintre slovaci. totalizând 21% în România (2001). ºi mai accentuat în Polonia (de la 61 la 46%). Craft Rand (EN). în comparaþie cu suportul general (atitudinea favorabilã) faþã de democraþie ca regim (instituþii ºi valori generice). în toate aceste þãri proporþia adepþilor democraþiei scãzuse uºor: în România. 10. de la 64 la 57%. în Deltz Pollack. Ulram & F. de la 66 la 60%. un sens descrescãtor: de la un nivel situat între 50-61% în 1999 (al celor foarte satisfãcuþi ºi destul de satisfãcuþi). 3. În 2001. creºtea proporþia scepticilor ºi dezamãgiþilor (în România 4%) care nu vedeau nici o diferenþã între cele douã forme de regim17. Govern House. Cehia. fãrã însã sã creascã semnificativ proporþia celor care exprimau o atitudine favorabilã faþã de dictaturã. de cãtre: 66% dintre respondenþii din România (20% preferau dictatura). În România indicatorul satisfacþiei faþã de democraþie crescuse în 2001 la 52% (faþã de 44% în 1999) dintre respondenþii care se declarau foarte satisfãcuþi ºi destul de satisfãcuþi19. satisfacþia faþã de democraþie reflectã identificarea afectivã cu mecanismele procedurale ale regimului (participa———————— 16 Peter Ulram ºi Fritz Plasser. în Pippa Norris (ed. la 44-33% în 2001 în þãrile central europene. de la 64 la 58%. Ashgate Publishing Ltd. Oxford.) — Critical Citizens: Global Support for Democratic Governance. 2010 (în curs de publicare). reflectate de atitudinile. Plasser. preferinþele.9 ºi 3. 61% (respectiv 10%) dintre polonezi. care rãmâne mai ridicat decât satisfacþia faþã de democraþie. în toate circumstanþele.. 71% (12%) dintre unguri. Political Culture in Post Communist Europe. Aceasta se poate interpreta ca exprimând o susþinere mai slabã a cetãþenilor faþã de modul efectiv în care funcþioneazã democraþia în þara lor. Olaf Muller. Satisfacþia faþã de democraþie — un concept ºi indicator relativ ambiguu. preferinþa pentru regimurile alternative (dictatura) a rãmas relativ constantã. 1999. Aºadar. ºi Slovacia. În schimb. Easton) a regimurilor noilor democraþii din aceastã zonã a lumii16. 19 P. Gert Pickel (eds).8. Dalton. Attitudes in New Democracies. Jorg Jacobs. 42-44. 12. 2003. Aºa cum remarcã unii politologi20. 5. care încorporeazã aspecte combinate de sprijin „difuz“ ºi „sprijin specific“ (adicã pro sau contra unor rezultate ale guvernãrii)18 — indicã. table 3. Democratic Deficits. Procente similare indicau ºi preferinþele pentru democraþie ale respondenþilor bulgari (54%. variind între minimum 11% (Ungaria) ºi maximum 27% (Polonia). respectiv 16%) ºi sloveni (52%). 18 Pippa Norris. Barometrele de opinie publicã ºi cercetãrile aplicate asupra culturii ºi valorilor politice oferã indicii importante privind reflectarea la nivelul percepþiei ºi atitudinilor de masã a legitimitãþii de care se bucurã regimul sau instituþiile fundamentale ale democraþiei. „Political Support in Advanced Industrial Democracies“.12 O strategie complementarã de mãsurare a consolidãrii regimului democratic pune accentul pe orientãrile culturale ale cetãþenilor ºi ale clasei politice. Mãsurarea suportului democratic ARISTIDE CIOABÃ 8 . 17 Ibidem. 11. 64% (13%) dintre cehi. susþinerea ori adversitatea faþã de valorile ºi instituþiile democraþiei. chap. pp. Democraþia era consideratã regimul preferat. Cercetãrile empirice asupra culturii politice din þãrile central ºi est europene evidenþiau în 1999 un grad ridicat de „susþinere difuzã“ (D.10. În vreme ce aproximativ o cincime (în Polonia 27%) dintre cetãþenii acestor þãri apreciau cã nu existã diferenþe între democraþie ºi dictaturã. de asemenea. 20 Vezi Russell J.

deci ºi a soliditãþii ori fragilitãþii regimului.8. Acesta pune în cauzã legitimitatea democraticã ºi poate determina chiar prãbuºirea unei democraþii neconsolidate. oct. poate amplifica nemulþumirile atât faþã de autoritãþile în funcþiune.9 MÃSURAREA CONSOLIDÃRII DEMOCRATICE rea electoralã. 2 — Suportul democratic ºi satisfacþia faþã de democraþia din propria þarã (%) Þara Bulgaria Estonia Sistemul democratic Democraþia preferabilã Satisfacþia faþã de funcþionarea foarte bun sau destul de bun în toate condiþiile** democraþiei în prorpia þarã*** pentru propria þarã 1999 2001 2001 2004 2008 1999* 87 93 87 88 86 84 89 84 89 93. G. Un nivel scãzut sau declin accentuat al satisfacþiei faþã de performanþa regimului. Table 1. cât ºi faþã de sistemul de guvernare democraticã în sine. Müller. 1999-2001.5 34 31 48. ** Peter A.) — Political Culture in East-Communist Europe.7 87 61 66 64 71 46 60 57 52 69 45 50 32 50 54 64 45 58 37 43 22 33 45 46 33 30 29 25 57 69. oct. autoritarism etc. Empirical Findings.-nov. 3. Satisfacþia faþã de performanþele regimului democratic în noile democraþii central ºi est europene se menþine în genere sub 50% în percepþia publicului. 36. în D. cu un minimum de 22% (respectiv 16%) înregistrat în Bulgaria ºi un maximum de 57% în Slovenia (2004). 2004. Performanþele regimului.2 37 16 22 32 17 17 21. Attitudes in New Democracies. 2003. nr. Standard Eurobarometer 70. Ashgate Publishing Limited. . 2008. Polack. 16-23. 2003.). ori poate alimenta fenomenele de erodare lentã a mecanismelor democratice (populism. England. în funcþie de ponderea celor satisfãcuþi ori nesatisfãcuþi de democraþie. *** Standard Eurobarometer 62. p. p. Tabelul nr.-nov. Pickel (eds. 52. Table 3. în Political Science and Politics. O. Jacobs. drepturi politice) ºi evaluarea instrumentalã (eficacitatea drepturilor) a procesului de constituire ºi funcþionare a instituþiilor democratice. atât în 2004 cât ºi în 2008. Craft Rand. sub dublul aspect al dezvoltãrii sau conservãrii sprijinului ºi/sau declinul suportului democratic al cetãþenilor. Fritz Plasser — Political Culture in East-Central and Eastern Europe. Ulram. Grower House. corelat cu alternarea la putere a unor partide (autoritãþi) corupte ºi incapabile sã amelioreze condiþiile economice. J.5 21 25 13 Republica Cehã Letonia Polonia Lituania ROMÂNIA Slovacia Ungaria UE 15 Slovenia Surse: * Ronald Inglehart — How Solid is Support for Democracy and How can we measure it?. Public Opinion in the European Union.10. conteazã în mod cert în evaluarea legitimitãþii de care se bucurã aceasta.

Democratic Deficits. guvern. guvern. Pe ansamblul þãrilor vechi ale UE (UE 15). diferenþele de grad în ceea ce priveºte consolidarea ºi funcþionalitatea regiunilor democratice în vechile democraþii europene.2. chap.8%. P. parlament. 5. fãrã ca acest lucru sã afecteze legitimitatea democraþiei. — deci sub scorul înregistrat de alte þãri: 34% în Estonia. table 5.0% în 2005-2007 ºi 48. — dar mai bunã decât în Polonia — 19% sau Bulgaria — 17. îndeosebi în România (ºi nu numai). ale cãrei valori sunt mai puternic înrãdãcinate în cultura politicã. 28% Ungaria.2 în 2004. faþã de 61. care mãsoarã o categorie mai specificã de democraþie. Nivelul încrederii în partide ºi în parlament a scãzut ºi în þãrile europene cu democraþii consolidate.5% în 200821. media era de 39.1 ºi 5. justiþie) în intervalul 2004-2008 este de numai 25. 30% în Slovenia. indicatorul care mãsoarã atitudinile cetãþenilor faþã de funcþionarea ºi performanþele acestora este încrederea publicului în instituþiile democraþiei. Norris. în raport cu percepþia publicã. justiþie.România înregistra în 2001 un scor de 50% în ceea ce priveºte satisfacþia faþã de modul în care funcþiona democraþia ºi doar de 29% în 2004. faþã de modul în care funcþioneazã noile democraþii reflectã. respectiv susþinerea democraþiei ca regim ºi respingerea autocraþiei.. Decalajul evident. oscileazã în jurul punctului median sau coboarã sub acesta. satisfacþia faþã de modul de funcþionare a democraþiei în propria þarã. În schimb. par sã indice un grad destul de ridicat (totuºi în descreºtere) de legitimitate a regimului. 32% în Slovacia. administraþie etc.9% încredere în cadrul vechilor democraþii din UE. probabil. în orientãrile ºi atitudinile publice din România ºi celelalte þãri est ºi central europene integrate în UE. Sub acest aspect. 69. media încrederii în instituþiile publice (partide. Pragul scãzut de încredere în partide ºi parlament. Ele reflectã deci oscilaþiile încã semnificative în ceea ce priveºte rezultatele ºi capacitãþile autoritãþilor de a gestiona eficient problemele economice ºi sociale. care permite nu doar o evaluare instituþionalã (rezultatele funcþionãrii acestora). crizele cu care se confruntã etc. probabil. se datoreazã în principal slabei instituþionalizãri a partidelor ºi. ci ºi mãsura gradului de instituþionalizare a mecanismelor democraþiei. un regim concret cu anumite performanþe sau defecte.72% în 1999). Mai sugestivã este însã comparaþia cu nivelul satisfacþiei faþã de modul în care funcþioneazã regimul în democraþiile consolidate din UE (UE 15): 69. precum ºi slabei propensiuni culturale spre acomodarea ———————— 21 Cf. Valorile înregistrate de încrederea în instituþiile fundamentale ale regimului democratic sunt sensibil inferioare în democraþiile recent consolidate sau în curs de consolidare faþã de vechile democraþii consolidate: 57% încredere (în 20052007). 14 ARISTIDE CIOABÃ 10 . reflectând un nivel încã insuficient de consolidare funcþionalã. Aceste atitudini sunt congruente cu un regim în curs de consolidare ºi de împlinire treptatã a proprietãþilor care definesc democraþiile funcþionale. parlament. Suportul democratic pentru ideea generalã de democraþie. Coborând scara suportului pentru democraþie cãtre elemente ºi mai specifice: partide. proporþiei mai scãzute a cetãþenilor care se identificã puternic cu democraþia (20.6%.1% în România.

reprezintã un caz semnificativ de ———————— 22 Vezi ICCV.9 30 31 36 7 Guvern 2008 20 48 media 26 16 16 20 36 40 16 25 15 34 34 26 48 46 2004* Justiþie 2008 36 59 media 42 49. cu numãr redus de deputaþi. coexistând în mod paradoxal poziþii favorabile democraþiei cu evaluarea pozitivã a liderilor autoritari sau guvernelor nonpolitice în judecãþile aceloraºi subiecþi. oct. 5. 73% dintre ei acordã. spring 2004. 2008. între altele. Surse: * Standard Eurobarometer 61. credit conducãtorului autoritar sau guvernelor de specialiºti care sã guverneze fãrã alegeri ºi parlament22.-nov.11 MÃSURAREA CONSOLIDÃRII DEMOCRATICE 15 Tabelul nr. Standard Eurobarometer 70. Datele preliminare ale investigaþiilor întreprinse în cadrul proiectului European Value Survey 2008 aratã. p. cã deºi in abstracto 87% dintre respondenþii din România considerã cã democraþia este mai bunã decât orice altã formã alternativã de regim politic.2 cu competiþia pluralistã ºi cu incertitudinile jocului democratic. 110-117. în plus. îndeosebi dacã acesta este subminat. de lideri cu înclinaþii sau comportament autoritar ce deþin poziþii cheie în structurile de putere ale regimului. iulie 2009.9 34 8 Slovenia ROMÂNIA Bulgaria UE 15 UE 25 23. 3 — Încrederea în instituþiile publice (%) Þara Republica Cehã Estonia Letonia Polonia Partide politice 2004* 10 15 9 9 3 16 13 14 16 17 6 8 2008 15 9 2004* 18 25 20 19 19 25 29 30 13 35 38 8 Parlament 2008 16 37 11 9 2004* 25 45 28 31 17 27 31 29. Aceºtia sunt invariabil predispuºi sã valorifice în interes propriu inconsistenþa atitudinilor populare de sprijin faþã de democraþie ºi sã guverneze dictatorial. Recentele referendumuri consultative iniþiate de preºedintele Bãsescu în România pentru a înlocui parlamentul bicameral cu un parlament unicameral. p. Incoerenþa în planul culturii politice în ceea ce priveºte aspiraþiile sau atitudinile faþã de valorile democratice poate afecta procesul de consolidare democraticã. Newsletter no. invocând în mod populist tocmai voinþa (manipulatã) a poporului în favoarea legimitãþii lor. în care peste 77% dintre cetãþenii prezenþi la vot au aprobat propunerea sa. „Valorile românilor“. în acelaºi timp.8 65 64 35 33 25 36 30 30 36 25 17 59 48 2004* Poliþie 2008 Lituania Slovacia Ungaria 16 21 20 16 17 14 26 20 11 13 41 34 16 19 46. dupã o experienþã îndelungatã cu valorile specifice autoritarismului. 156. . În aceste condiþii congruenþa atitudinilor publice faþã de democraþie este în general scãzutã.

. Literatura de specialitate a pus în mod explicit în evidenþã ipoteza conform cãreia consolidarea democraticã este influenþatã ºi de factori structurali. dacã supravieþuieºte primelor douã decenii de existenþã post-tranziþie23. ªansele României de a-ºi consolida democraþia riscã sã scadã dacã tentaþia prezidenþializãrii regimului (în fapt alunecarea spre autoritarism). 24 Calculele autorului dupã evaluãrile probabiliste oferite de modelul folosit de M. Aproximativ acelaºi traseu în ceea ce priveºte probabilitatea de a deveni democraþie consolidatã este specific ºi Bulgariei. Mãsurarea consolidãrii democratice. 16 ARISTIDE CIOABÃ 12 Concluzii ———————— 23 Milan Svolik. loc. acþioneazã în favoarea consolidãrii democratice. mãsurat în venitul (produsul intern brut) per capita ºi structura instituþionalã a regimului (nonprezidenþialã). Svolik. În schimb. dar al cãror venit mediu la startul tranziþiei trecea de 2500$ per capita. de ordin economic-social ºi de ordin politic-instituþional. no. vol. în cazul Sloveniei. Datele analizate într-un studiu recent. sã devinã o democraþie consolidatã era de 25% în 1990. probabilitatea ca România. probabilitatea consolidãrii democratice creºte de la 50% în 1990 la 90-95% în 2009 (dupã 20 de ani). cit.manipulare populistã a slabei încrederi a cetãþenilor români faþã de o instituþie fundamentalã a democraþiei a cãrei importanþã nu pare sã fi fost asimilatã efectiv de cultura ºi practica democraticã din România. continuã sã se accentueze ºi sã învingã în confruntarea cu partidele ºi suþinãtorii convinºi ai regimului democratic. Slovaciei ºi Estoniei. indicã o probabilitate mare ca un regim parlamentar sã fie consolidat. Astfel. Cehiei. Între aceºti factori. nivelul mai ridicat de dezvoltare economicã. folosind un model matematic bazat pe divizarea între regimuri tranziþionale ºi democraþii consolidate. „Authoritarian Reversal and Democratic Consolidation“. în funcþie de opþiunile — minimalã sau maximalã — pentru sfera conceptelor respective.153-168. pp. . Poloniei. Faþã de ºansa regimului prezidenþial de a rãmâne neconsolidat dacã venitul per capita este sub 7000$ la startul tranziþiei. în American Political Science Review. table 3. Ungariei.102. ca ºi a democraþiei în general. Rezultatele analizei covarianþei între durata de existenþã. la 20 de ani de la începutul tranziþiei. 2. cu un venit per capita de aproximativ 1500$ la startul tranziþiei ºi regim nonprezidenþial (diferenþele dintre cele parlamentare ºi semiprezidenþiale sunt nesemnificative în modelul testat de Svolik). de pildã. corelatã cu efectele crizei economice ºi predispoziþia culturalã de a susþine lideri autoritari. 27% în 1999 ºi de 32% în 200924. de asemenea cu regimuri nonprezidenþiale. opereazã în literatura de specialitate cu indicatori ºi metode variate. 2008. comparativ cu ºansele mai ridicate de recidivã autoritaristã în cazul prezidenþialismului asociat cu un venit per capita inferior pragului de 5000$. nivelul de dezvoltare ºi tipul de regim constituþional (specificul raporturilor între executiv ºi legislativ) reflectã probabilitãþi diferite de consolidare democraticã a actualelor democraþii noi.

2002. rom. Critical Citizens: Global Support for Democratic Governance. 2003.13 MÃSURAREA CONSOLIDÃRII DEMOCRATICE Limitatã la pragul minimal — cel de „democraþie electoralã“ —. traducere din lb. funcþionalitate instituþionalã ºi suport democratic în democraþiile vechi ºi în þãrile recent democratizate relevã diferenþieri ºi decalaje semnificative îndeosebi în cazul celor din urmã. 1999. în care atitudinile ºi dispoziþiile majoritãþii cetãþenilor conþin incoerenþe cultural-politice persistente. 1971 (trad. Iaºi. 1995. „Political Culture and Democracy. Regimurile postcomuniste din þãrile europene care au aderat recent la UE au reuºit sã stabilizeze. competitive. alternanþa la putere. Statul de drept. 1996. Regimul actual din România. Poliarchy: Participation and Opposition. Dahl. Robert A. 20-37. eliminarea sferelor de putere rezervate actorilor nelegitimaþi de alegeri libere. Berg-Schlosser. controlul corupþiei. 2. în lb. dupã cum o atestã cercetãrile comparative în domeniu. „Political Support in advanced industrial democracies“. J. vol. rezultatele evaluãrilor cantitative ºi calitative oferite de instituþii internaþionale precum Freedom House.. oct. Institutul European. Inglehart. Oxford University Press. engl. Robert A. responsabilitatea guvernanþilor ºi nivelul culturii politice sunt indicatorii cei mai importanþi care nu beneficiazã de relevanþã satisfãcãtoare în cazul României. în Comparative Politics. pluralism politic. The Encyclopedia of Democracy. spre deosebire de regimurile celorlalte þãri avute aici în vedere. în Annual Review of Political Science. 817-821. Circumscrise grupului þãrilor postcomuniste europene integrate în UE. Russell. The Quality of Democracies in Europe as measured by current indicators of democratization and governance. Democraþia ºi criticii ei. poate fi calificat drept democraþie minimal liberalã. Kenneth A. BIBLIOGRAFIE Bollen. Poliarhiile. September 18-21. Dalton. 2003 pp. pp... aplicarea cerinþelor procedurale ale democraþiei electorale (alegeri libere. claseazã regimul actual din România (alãturi de cel din Bulgaria) la limita de jos a ratings-urilor acordate þãrilor respective. 537-567. Collier. Participare ºi Opoziþie.). „Measures of Democracy“. consolidarea rezultatã din compatibilizarea comportamentului actorilor politici majori cu cerinþele menþinerii ºi reproducerii democraþiei poate fi realizatã într-un orizont temporal relativ apropiat momentului în care a început procesul de tranziþie postautoritarã/posttotalitarã. Yale University Press. respectarea drepturilor ºi libertãþilor civice elementare) într-un deceniu de la startul tranziþiei. „Democracy and Dichotomies: Approach the choices about Concepts“. 1999. Iaºi. iar nivelul sprijinului democratic faþã de modul în care funcþioneazã regimul rãmâne fluctuant ºi scãzut. „Is the Third Wave Over?“.. reducerea volatilitãþii electorale. Robert Adcock. Diamond. Ronald and Christian Welzel. pp. Washington DC. relativ corecte ºi regulate. Dirk. Bertelsman Stiftung. pp. 2000). paper presented at the 2nd Geneva Conference of European Consortium for Political Research (ECPR) Marburg. de Petru Iamandi. David.).. în Journal of Democracy. 61-79. în Seymour Martin Lipset (ed. 7:3. Economist Intelligence Unit ºi World Bank. în general. Annalyzing CrossLevel Linkages“. în Pippa Norris (ed. Polity IV Project. Larry. III. Dahl. Abordãrile mai nuanþate cu care opereazã unele fundaþii consacrate ºi programe de cercetare în evaluarea periodicã a gradului de consolidare structuralã. 17 . Congressional Quarterly Inc. New Haven and London. foarte slab sau aparent consolidatã. Institutul European.

Norris. pp. No. 2009. Ragin.org. The World Bank Development Research Group. Gerardo L. pp. Fritz. Peter ºi Plasser.index — Freedom in the World: Country Ratings by region 1972-2009. 1996-2008. 5-34. de Doru Pop. Jay Verkuilen. 1999. Governance Indicators over times. Ulram. Giovanni. www. 1999. April 13-18. Succesful and Failed Democratizations in Post-Communist Europe: A Fuzzy-Set QCA Test of Structural and Institutional Explanations. bertelsman. în American Political Science Review. Sweden. 2004.org..presidency. în Democratization. Teoria democraþiei reinterpretatã. 5. Grower House. Milan. pp. Chicago. Democracy Culture in Eastern Europe. chap. Jörg Jacobs. www. Svolik. Gert Pickel (eds. „Conceptualizing and Measuring Democracy: Evaluating Alternative Indices“. vol. vol.index. home — www.de — The Economist Intelligence Unit Index of Democracy 2008. 10 .freedomhouse. 2000. — Bertelsman Transformation Index 2003. „Political Culture in East Central and Eastern Europe. Philippe C (2004). 12. Polirom. 5. www. engl. ºi Schmitter. 2003. Appendix C. Routledge Reasearch in Comparative Politics. www. — Polity IV Project: Dataset Users Manual 2008.unit. „Liberalization.ro . Aarat Kraay. Massimo Mastruzzi. în Comparative Political Studies. în Deltz Pollack.economistinteligence. 102. 54-90. 31-46.18 ARISTIDE CIOABÃ 14 Kaufman. vol.systemicpeace. 2002. Central and Eastern Europe and Former Soviet Union. Political Culture in Post Communist Europe. Empirical Findings 1990-2001“. Sartori. 2. London and New York. — WGI.). 35. Uppsala. Svend-Erik. Research Group Macroeconomics and Growth. Governances Matters VIII: Aggregate and Individual Governance Indicators 1996-2008. Authoritarian Reversal and Democratic Consolidation. World Bank. Asgate Publishing Ltd. Attitudes in New Democracies. Klingeman. Transition and Consolidation: Measuring the Components of Democratization“. traducere din lb. Craft Rand (EN). Paper prepared for ECPR Joint Sesion of Workshop.11. Munck. 153-168. Schneider. 2008. Skaanning. No 1. The University of Chicago Press. 2008. Democratic Deficits (2010). Fuzzy-Set Social Science. No. în curs de publicare. Iaºi.transformation. Hans-Dieter et al. Daniel. Carsten Q. Pippa. Olaf Müller.11. pp. Charles.