Universitatea de Stat din Moldova Facultatea de Jurnalism i tiine ale Comunicrii Comunicarea Intercultural Grupa J 111 L Iulia Brad

Studiu de Caz:

Rromii
poporul fr ar

Chiinu 2012

Introducere Cine sunt rromii? Istoria rromilor Legislaia Cele mai cunoscute tradiii Rromii n Europa Rromii vs Moldova Introducere A demonstra c am dreptate presupune c s-ar putea s m nel. (Theodore Roosevelt) Pentru rromi nu exist dou drepti, exist o singur dreptate.

Romii (uneori scris rromi, cunoscui popular i ca igani) este denumirea unui grup etnic rspndit mai ales n Europa, originar din India medieval. Romii sunt un grup etnic rspndit n foarte multe zone geografice, cele mai importante grupuri trind n Europa Central i de Est, n Turcia, n Peninsula Iberic i n sudul Franei. Importante comuniti de romi triesc de asemenea i n America, n special n Brazilia, unde romii au fost deportai de ctre guvernul portughez n timpul erei coloniale. n limba romani, cuvntul romnseamn om, brbat, so. Pluralul cuvntului este romi. Femininul rom, rome. Etimologie cuvntului igan nu este clar: o teorie spune c numele de igani ( zingari, tsigans, Zigeuner, cigani, cikani, n alte limbi) provine din grecescul athiganoi, tradus a nu se atinge. O alt teorie spune c numele vine de la cuvntul person ciganh ( lutar, dansator); de la cuvntul persan asinkan (fierrie) sau de la cuvntul cuman, care ar nsemna srac, lipsit de mijloace. Limba romani cuprinde mai multe dialecte, numrul total estimat de vorbitori fiind de peste dou milioane (2 mln). Limbile foarte apropiate ca dialect de limba romani (igneasc) sunt limbile singhalez, Marathi, sindhi, punjabi, dardica i pahari de vest (dialecte hinduse vorbite de btinai). De menionat c limba rromilor conine amprente exacte ale limbii sanscrite, fiind identificate peste 500 astfel de cuvinte. Istoria romilor in Europa. n general, istoria romilor este aproape imposibil de stabilit cu exactitate, deoarece romii nu au scris nimic pn de curnd. Aproape tot ce se tie despre istoria romilor se datoreaz lingvisticii. n Europa, la nceput, romii au fost inui n scalvie n Balcani (Moldova i ara Romneasc), Din Spania pn n Finlanda (au emigrat cu acte false i au pretins c sunt cretini din Egipt). Acest lucru, plus nfiarea lor strin, a dat natere n englez numelui lor de gypsy i n spaniol de gitano, (de la egiptean). Abia n a doua jumtate a secolului al XVIII-lea Europenii i-au dat seama c limba romani seamn foarte mult cu hindi, stabilind originea indian a romilor. n general, ca grup, romii sunt mai degrab marginalizai sau n cel mai bun caz tolerati, decat acceptai ca minoritate. Tot mai mult ns, intelectualii romi constituie organizaii cu scopul de "emancipare i redeteptare a neamului rom". Romii sunt cretini ortodoci. Ei au propria n toat Europa, n timpul celui de-al II Rzboi Mondial, numrul victimelor de etnie rom, raportat

la totalul populaiei sunt comparabile cu numrul victimelor evrei. Romii sunt discriminai in continuare, primind locuine la marginea localitilor i slujbe de puin importan. Ziua internaional a romilor se srbtorete n fiecare an la nceputul lunii Aprilie. Ideea de a marca o astfel de zi a luat natere la Londra, in 1971, la primul congres internaional al romilor. Scopul unei astfel de zile este acela de a atrage atenia societii asupra problemelor cu care se confrunt romii. Ea a devenit, de asemenea, ziua memoriei romilor omori de naziti n timpul Rzboiului al doilea Mondial. Romii au propriul imn i steag: imnul vorbete despre Holocaustul romilor n Europa, iar steagul lor este o reprezentare a cerului si a pamantului. ( despre asuprirea lor) Nunta Spre deosebire de alte caste, culte sau comunitati, nuntile tiganilor veritabili se vor realiza excluziv intre 2 tineri de nationalitate roma. In cazul in care un barbat tigan se casatoreste cu o fata de alta provenienta, comunitatea sa o poate accepta in cele din urma, cu conditita ca ea sa accepte modul tiganesc de viata. Este o violare a regulilor ca o tiganca sa se casatoreasca cu cineva de alta nationalitate, deoarece femeia, in conceptiile rromilor este garantul supravieturii populatiei. Daca un caldarar spune: "asa e la noi, se vand fetele la casatorie", el traduce gresit in limba romana un concept rrom care nici pe departe nu inseamna "a vinde". Care este sensul real al termenilor in limba rromani? Rromii nu folosesc termenul "bikinel" (a vinde) cand este vorba despre casatoria fetelor, ci "pokinel" (a plati), insemnand "a pretui" virginitatea miresei, "a valoriza", "a pune pret, valoare", "a compensa", a schimba simbolul puritatii cu simbolul aurului, ambele valori de reprezentare, onoare si prestigiu social in comunitatea traditionala de rromi. In acest sens, sintagma mai apropiata de adevarul culturii rromani este "pretuirea puritatii miresei", nicidecum "vanzarea fetei la casatorie". Prinii mirilor negociaz cumprarea miresei, n palat, cu toporul n mn, cum spune tradiia lor. "Aa e tradiia igneasc. Mireasa ateapt n balcon, ca Julieta, i prinii negociaz pentru ea, zestrea". Romii petrec nunta trei zile i trei nopi. Cand petrecerea va fi terminate, tatal miresei isi va saruta parinteste fat ape frunte si ii va despleti parul, symbol al transformarii ei din fata in femeie maritata. Mama soacra ii va daruii miresei un batic viu colorat, specific tiganesc si de acum incolo este interzis acesteia sa fie vazuta in public cu capul descoperit. De obicei fata se va muta in casa barbatului. Ea va invata de la mama baiatului ce trebuie facut pentru a avea grija de casa. Tinerii casatoriti nu se vor muta in casa noua pana nu vor avea primul copil. Si de asemenea nu se vor putea striga unul pe celalalt ca sot sau sotie ci doar cu numele lor mici, pana se va naste primul copil.

Casele Romilor Rromii au obiceiul s i construiasc cele mai mree castele. Mai mult dect att ei duc o permanent lupt ntre cine e mai original, cine are o cas mai mare i o arhitectur mai nstrunic. De cele mai multe ori casele romilor par nefinalizate: fac asta pentru a nu plti impozite. Casa unora dintre ei, poate ajunge i la 1 milion de euro! Rromii afirm c la ei nu se fur. Iar dac se fur se judec ntre ei, i nicidecum nu apeleaz la poliie.

Legislaia
RROMANIPEN-UL este dharma rromilor, in sens apropiat de acela al conceptului hindus, este legea fundamentala a rromilor sau Constitutia traditiei rrome, sistem de norme, valori si concepte intra-comunitare. Familia rroma este o famile-rizom, care isi unifica radacinile intr-o tulpina comuna si, in spiritul unei filosofii epicureice a existentei, orientata exclusiv spre prezent, dezinteresata de istorie sau de experienta trecutului, singura istorie care o preocupa este istoria de familie, fiecare individ fiind dator sa-si cunoasca genealogia, nu ca pe o obligatie de studiu, ci in mod firesc, natural, prin relatia cotidiana cu memoria familiala conservata in cutume si tabu-uri. Rromanipen-ul, prin caracterul lui sacru, inalienabil si indubitabil, cu valoare de dogma, se centreaza pe 4 concepte esentiale: phralipe - revelatia relatiilor fraterne din comunitate, de ajutor reciproc, responsabilitate colectiva si impartasire a destinului; pakiv - credinta, respectul, onoarea si increderea reciproca; ujipe - conservarea starii de puritate spirituala si trupeasca; baxt - cultul norocului, al sansei prezente in viata celor care respecta normele phralipe-ului si pakiv-ul, nenorocul. Principiul de baza al educatiei traditionale rrome este cel al lajimos-ului ("rusine"), iar virginitatea fetei la casatorie are valoarea unui sacrament, datorita faptului ca se afla la baza moralei rromani, a conceptiei de pur si impur si presupune un rit de inaugurare, de creatie, ca si prima sarcina si nasterea. In familia traditionala rroma, fiecare persoana ocupa un loc aparte, isi cunoaste si isi respecta statutul si rolul, stie ceea ce ii este permis si ceea ce nu ii este permis. Se previne astfel conflictul de rol, Accentul este pus pe binele comunitar i nu pe cel individual ca in societile moderne. Rolurile masculin-feminin nu se definesc ierarhic superior-inferior, ci sunt complementare: barbatul reprezinta capul familiei si este responsabil pentru intretinerea sotiei si copiilor lui; femeia este responsabila de educatia copiilor, treburile gospodaresti, inclusiv prepararea hranei si supravegherea membrilor bolnavi sau batrani ai familiei. Totodata, femeia contribuie la venitul familiei, de pilda prin vanzarea obiectelor produse de barbat.

Rromii vs Moldova Baronul rromilor, Artur Cerari : "Suntem 250 de mii de romi in Moldova, iar oficialii recunosc doar 12.700. n Europa sunt cca 8-10 milioane de rromi. Acetia locuiesc n ghetouri. Deportrile sunt o mare problem pentr ei, in Franta de exemplu, de unde au fost deportate cca 46 de familii 6000 rromi. "Chiar daca cei mai multi romi moldoveni merg sa lucreze numai in Rusia, problemele lor sunt aceleasi cu ale romilor din Romania: lipsa de acte, lipsa unor statistici oficiale, discriminarea de catre presa si autoritati si asa mai departe. Peste 50 % din rromi sunt omeri. Srcia, nivelul sczut de educaie n rndul copiilor romi, analfabetismul i lipsa unui loc de munc - sunt problemele cu care se confrunt majoritatea romilor din RM. Baronul: Problemele care sunt puse n competena mea sunt educarea tinerei generaii prin prisma legilor nescrise ale romilor, cum ar fi respectul fa de prini, frai, persoane n etate, precum i pstrarea i promovarea culturii i tradiiei rome. Avem dansuri, cntece frumoase, dar, din pcate, nu avem unde ne manifesta, cele mai mari festivaluri tradiionale se fac la Moscova, Roma i Kiev, pentru c acolo romii sunt susinui de autoriti. Ct privete cstoriile, n Moldova deja prinii nu-i mai impun copiii s se cstoreasc de la 13-15 ani, cum se ntmpla nainte. Astzi ncercm s uitm unele datini i s ne asumm anumite responsabiliti, inclusiv consultarea tinerilor. Concluzie Romii pe care ii vad oamenii nu sunt, in general, reprezentativi: un cersetor rom sau un copil al strazii este mai usor de vazut decat un copil rom care se duce la scoala. Multi romi care au un statut social si economic mai ridicat nu spun la toata lumea ca sunt romi pentru ca prin aceasta nu au nimic de castigat si multe de pierdut. Istoria romilor este un incredibil sir de persecutii si discriminare. Cauzele care au dus la situatia economica si educationala a romilor din ziua de astazi, precum si cele care au dus la discriminarea cu care ei se confrunta sunt mult mai multe si mai complexe decat cele prezentate aici. Ele trebuie recunoscute si intelese, atat de romi cat si de restul, pentru ca cercul vicios in care ne aflam sa fie intrerupt. Rochii foarte frumoase i colorate, case mari i deseori extravagante, maini scumpe i mult aur, oameni bogai i sraci n acelai timp, mirese frumoase i tradiii care nu se pierd de-a lungul timpului. Aceasta este comunitatea rom un popor fr ar, dar plin de obiceiuri inedite i inconfundabile! Rada Ray, Goran Bregovich