Capitolul 2

Aplicat ii ane
2.1. Aplicat ii ane
Fie E unul din spat iile euclidiene punctuale E
1
, E
2
, E
3
si E spatiul vectorial euclidian al vectorilor
liberi corespunzator.
Denit ia 2.1 Aplicat ia t : E E se numeste aplicat ie ana daca
t(A+B) = t(A) +t(B),
pentru orice puncte A, B E si orice numere reale , , cu + = 1.
Observat ie. Din denit ia data rezulta imediat ca daca P, Q, R sunt trei puncte coliniare distincte
din E si t(P), t(Q), t(R) sunt puncte distincte din E, atunci t(P), t(Q), t(R) sunt coliniare si (PQ |
R) = (t(P)t(Q) | t(R)), (adica aplicat ia ana t pastreaza coliniaritatea si raportul simplu a trei puncte
coliniare).

Intr-adevar, (PQ | R) = k este echivalent cu
R =
1
1 k
P
k
1 k
Q,
Propozit ia 2.1 Fie : E E o aplicat ie ana, k N, k 2, P
1
, ..., P
k
E,
1
, ...,
k
R,
k

i=1

i
= 1.
Atunci

_
k

i=1

i
P
i
_
=
k

i=1

i
(P
i
).
Demonstrat ie. Prin induct ie dupa k. Pentru k = 2, proprietatea este adevarata conform denit iei.
Sa presupunem proprietatea adevarata pentru un n 2 si e P
1
, ..., P
n+1
E,
1
, ...,
n+1
R,
n+1

i=1

i
= 1
Propozit ia 2.2 Fie : E E o aplicat ie ana si A, B, C, D E. Daca AB = CD atunci
(A)(B) = (C)(D).
(O aplicat ie ana duce segmente orientate echipolente n segmente orientate echipolente.)
Fie : E E o aplicat ie ana. Acestei aplicat ii ane i se poate asocia

in mod natural o aplicat ie
T : E E. Daca x E si A este un punct xat

in E, atunci exista punctul unic B E astfel

inc at
AB = x. Consideram, prin denit ie,
T( x) = (A)(B).
Aplicat ia T este corect denita.

Intr-adevar, daca (C, D) x, avem AB = CD si, conform propozit iei
anterioare, (A)(B) = (C)(D), deci T ( x) nu depinde de alegerea reprezentantului pentru vectorul
x.
Propozit ia 2.3 Daca : E E este o aplicat ie ana, atunci aplicat ia asociata T : E E este o
aplicat ie liniara.
Aplicat ia liniara T se numeste aplicat ia liniara asociata aplicat iei ane sau aplicat ia liniara
indusa de aplicat ia ana . Daca : E E este o aplicat ie oarecare si O un punct xat

in E, denim
aplicat ia T
O
: E E prin condit ia
T
O
( x) = (O)(P), () x = OP E.
45
46 Capitolul 2
Propozit ia 2.4 Aplicat ia : E E este o aplicat ie ana daca si numai daca exista un punct O E
astfel

incat aplicat ia T
O
: E E este liniara.
O aplicat ie ana : E E este unic determinata de aplicat ia liniara asociata si de imaginea prin
a unui punct din E.
Propozit ia 2.5 Fie : E E o aplicat ie ana si T : E E aplicat ia liniara asociata.
(i) aplicat ia este injectiva daca si numai daca T este o aplicat ie liniara injectiva.
(ii) aplicat ie este surjectiva daca si numai daca T este o aplicat ie surjectiva.
Propozit ia 2.6 Fie : E E o aplicat ie ana si T : E E aplicat ia liniara asociata. Daca este
bijectiva atunci aplicat ia
1
: E E este ana si aplicat ia liniara asociata este T
1
.
Propozit ia 2.7 Fie

: E E, doua aplicat ii ane si T

, T

: E E, aplicat iile liniare asociate,

respectiv, lui

si

. Atunci

: E E este o aplicat ie ana si are ca aplicat ie liniara asociata

aplicat ia T

: E E.
Propozit ia 2.8 Fie : E E o aplicat ie ana si T : E E aplicat ia liniara asociata, A
1
, A
2
E
subspat ii ane al lui E, cu subspat iile vectoriale directoare W
1
, W
2
E, respectiv, si astfel

incat
A
2
Im() = . Atunci:
(i) (A
1
) este subspat iu an

in E, cu subspat iul vectorial director T(W
1
);
(ii)
1
(A
2
) este subspat iu an

in E, cu subspat iul vectorial director T
1
(W
2
).
Propozit ia 2.9 Fie : E E o aplicat ie ana injectiva si A
1
, A
2
doua subspat ii ane ale lui E.
Daca A
1
si A
2
sunt paralele, atunci subspat iile ane (A
1
) si (A
2
) sunt paralele.
Fie : E E o aplicat ie ana, T : E E aplicat ia liniara asociata si R = (O, B = { e
1
, ..., e
n
}),
unde n {1, 2, 3}, un reper cartezian

in E. Notam cu r raza vectoare a unui punct M E, cu r

raza
vectoare a punctului (M) si cu a raza vectoare a punctului (O). Atunci avem
r

= O (M) = O (O) + (O) (M)

= a +T
_
OM
_
= a +T ( r) ,
deci
r

= T( r) + a. (2.1)
Prin urmare aplicat ia ana duce punctul de raza vectoare r

in punctul de raza vectoare a + T( r).
Ecuat ia (2.1) deneste aplicat ia ana si ea se numeste ecuat ia vectoriala a aplicat iei ane . Din
(2.1) rezulta
r

B
= T
B
r
B
+ a
B
. (2.2)
Daca r =
n

i=1
x
i
e
i
, r

=
n

i=1
y
i
e
i
, a =
n

i=1
a
i
e
i
si T
B
=
_
t
i
j
_
, din (2.2) obt inem ecuat iile scalare ale
aplicat iei ane

in reperul cartezian R :
y
i
=
n

j=1
t
i
j
x
j
+a
i
, i = 1, n. (2.3)

In particular, pentru n = 3,

intr-un reper cartezian R = (O, B = { e

1
, e
2
, e
3
}), o aplicat ie ana a unui
spat iului euclidian tridimensional E
3
este data prin ecuat ii de forma

y
1
= t
1
1
x
1
+t
1
2
x
2
+t
1
3
x
3
+a
1
y
2
= t
2
1
x
1
+t
2
2
x
2
+t
2
3
x
3
+a
2
y
3
= t
3
1
x
1
+t
3
2
x
2
+t
3
3
x
3
+a
3
,
o aplicat ie ana a planului euclidian E
2
este data prin ecuat ii de forma:
_
y
1
= t
1
1
x
1
+t
1
2
x
2
+a
1
y
2
= t
2
1
x
1
+t
2
2
x
2
+a
2
,
APLICATII AFINE 47
iar o aplicat ie ana a dreptei euclidiene este data printr-o ecuat ie de forma:
y = tx +a.
2.1.1. PROBLEME
Fie E unul din spat iile euclidiene punctuale E
1
, E
2
, E
3
si E spatiul vectorial euclidian al vectorilor
liberi corespunzator, n = dimE, n {1, 2, 3}.
Exercit iul 2.1 Sa se arate ca daca : E E este o aplicat ie liniara atunci este o aplicat ie ana.
Solut ie. Deoarece este aplicat ie liniara rezulta ca
( x + y) = ( x) +( y),
pentru orice x, y A, , R,

in particular pentru , R, cu + = 1, deci este o aplicat ie
ana.
Exercit iul 2.2 Fie : E E o aplicat ie ana cu proprietatea = (

in acest caz se numeste

proiector an). Sa se arate ca:
a) operatorul liniar asociat T : E E este un proiector vectorial (T T = T);
b) aplicat ia reprezinta proiect ia lui E pe subspat iul an A = Im(),

in direct ia subspat iului vectorial
ker (T) .
c) aplicat ia s

: E E,
s

(M) = 2(M) M, () M E,
este o aplicat ie ana si s

= 1
E
.
Solut ie. a) Fie O E. Daca v V, atunci exista un punct M E, unic, astfel

inc at v = OM.
Aplic and denit ia operatorului T deducem
T (T ( v)) = T
_
T
_
OM
__
= T
_
(O) (M)
_
= ( (O)) ( (M)) = (O) (M) = T
_
OM
_
= T ( v) .
Rezulta ca T T ( v) = T ( v) , pentru orice v V, adica T este un proiector vectorial.
b) Sa observam ca Im() = {M A | (M) = M}.

Intr-adevar, daca M

Im() atunci exista

M A astfel

inc at M

= (M) . Rezulta ca (M

) = ( (M)) = (M) = M

. Deci Im() {M
E | (M) = M}. Incluziunea inversa este evidenta.
Pentru orice M E rezulta ca (M) A si
T
_
M (M)
_
= (M) ( (M)) = (M) (M) =

0,
adica M (M) ker T, deci reprezinta proiect ia lui E pe subspat iul an A = Im(),

in direct ia
subspat iului vectorial ker (T) .
c) Aplicat ia ind ana, rezulta ca s

este aplicat ie ana. Avem

s

(s

(M)) = s

(2(M) M) = 2 (2(M) M) (2(M) M)

= 4 ( (M)) 2 (M) 2(M) +M = M,
pentru orice M E,adica s

= 1
E
.
Exercit iul 2.3 Fie : E E o aplicat ie ana cu proprietatea = 1
A
( se numeste automorsm
an involutiv). Sa se arate ca:
a) operatorul liniar asociat T : V V este o simetrie vectoriala (T T = 1
V
);
b) aplicat ia p

: E E,
p

(M) =
1
2
M +
1
2
(M), () M A,
este un proiector an;
48 Capitolul 2
c) aplicat ia reprezinta simetria lui E fat a de subspat iul an A = Im(p

),

in direct ia data de
subspat iul vectorial ker (1
V
+T) .
Solut ie. a) Fie O E. Daca v V, atunci exista un punct M E, unic, astfel

inc at v = OM.
Aplic and denit ia operatorului T deducem
T (T ( v)) = T
_
T
_
OM
__
= T
_
(O) (M)
_
= ( (O)) ( (M)) = OM = v.
Rezulta ca T T ( v) = v, pentru orice v V, adica T este o simetrie vectoriala.
b) Avem
p

(p

(M)) = p

(
1
2
M +
1
2
(M))
=
1
2
_
1
2
M +
1
2
(M)
_
+
1
2

_
1
2
M +
1
2
(M)
_
=
1
4
M +
1
4
(M) +
1
4
(M) +
1
4
((M))
=
1
2
M +
1
2
(M) = p

(M) ,
pentru orice M E, adica p

= p

.
c) Sa observam ca pentru M Im(p

) avem p

(M) = M, de unde rezulta

1
2
M +
1
2
(M) = M,
deci (M) = M. Deducem ca
Im(p

) = {M E | (M) = M}.

In plus, daca T

este operatorul liniar asociat aplicat iei ane p

, atunci
ker T

= ker
_
1
2
(1
V
+T)
_
= ker (1
V
+T) .
Pentru orice M E rezulta ca
1
2
M +
1
2
(M) A si (M) = 2p

(M) M,
de unde
M (M) = 2Mp

(M) MM = 2Mp

(M) ker T

.
Exercit iul 2.4

In spat iul an real (A, V, ) de dimensiune n, se considera reperul cartezian R =
(O, B = { e
1
, ..., e
n
}) , hiperplanul
: a
1
x
1
+.... +a
n
x
n
+a
0
= 0
si dreapta d, d , de vector director v =
n

i=1
v
i
e
i
.
a) Sa se scrie ecuat iile proiect iei : A A a spat iului an A pe hiperplanul ,

in direct ia dreptei
d.
b) Sa se scrie ecuat iile simetriei s

: A A a spat iului an A fat a de hiperplanul ,

in direct ia
dreptei d.
Solut ie. a) Condit ia d implica
n

i=1
v
i
a
i
= 0. Pentru M A, OM =
n

i=1
x
i
e
i
, notam M

= (M),
OM

=
n

i=1
y
i
e
i
. Punctul M

este determinat de condit iile (i) M

si (ii) vectorii v, MM

sunt liniar
dependent i, adica exista t R, t = 0, astfel nct MM

= t v. Exprimand n ecuat ii cele doua condit ii

rezulta

y
j
= x
j
+tv
j
, j = 1, n,
n

i=1
y
i
a
i
+a
0
= 0.
(2.4)
APLICATII AFINE 49
Prin eliminarea parametrului real t din (2.4) se obt in ecuat iile proiect iei n reperul R :

y
j
= x
j

i=1
x
i
a
i
+a
0
n

i=1
v
i
a
i
v
j
, j = 1, n. (2.5)
b) Conform E 2.2, simetria fat a de hiperplanul n direct ia v este aplicat ia s

, denita prin
s

(M) = 2 (M) M, pentru orice M A.

In consecint a, ecuat iile simetriei sunt

y
j
= x
j
2
n

i=1
x
i
a
i
+a
0
n

i=1
v
i
a
i
v
j
, j = 1, n. (2.6)

In cazul particular n = 3, ecuat iile proiect iei spat iului an A

3
pe planul : a
1
x
1
+a
2
x
2
+a
3
x
3
+a
0
=
0 n direct ia v = v
1
e
1
+v
2
e
2
+v
3
e
3
, sunt

y
1
= x
1

a
1
x
1
+a
2
x
2
+a
3
x
3
+a
0
a
1
v
1
+a
2
v
2
+a
3
v
3
v
1
,
y
2
= x
2

a
1
x
1
+a
2
x
2
+a
3
x
3
+a
0
a
1
v
1
+a
2
v
2
+a
3
v
3
v
2
,
y
3
= x
3

a
1
x
1
+a
2
x
2
+a
3
x
3
+a
0
a
1
v
1
+a
2
v
2
+a
3
v
3
v
3
,
iar ecuat iile simetriei fat a de planul , n direct ia v, sunt

y
1
= x
1
2
a
1
x
1
+a
2
x
2
+a
3
x
3
+a
0
a
1
v
1
+a
2
v
2
+a
3
v
3
v
1
,
y
2
= x
2
2
a
1
x
1
+a
2
x
2
+a
3
x
3
+a
0
a
1
v
1
+a
2
v
2
+a
3
v
3
v
2
,
y
3
= x
3
2
a
1
x
1
+a
2
x
2
+a
3
x
3
+a
0
a
1
v
1
+a
2
v
2
+a
3
v
3
v
3
.
Daca n = 2, ecuat iile proiect iei spat iului an A
2
pe dreapta d : a
1
x
1
+ a
2
x
2
+ a
0
= 0 n direct ia
v = v
1
e
1
+v
2
e
2
, sunt

y
1
= x
1

a
1
x
1
+a
2
x
2
+a
0
a
1
v
1
+a
2
v
2
v
1
,
y
2
= x
2

a
1
x
1
+a
2
x
2
+a
0
a
1
v
1
+a
2
v
2
v
2
,
iar ecuat iile simetriei fat a de dreapta d, n direct ia v, sunt

y
1
= x
1
2
a
1
x
1
+a
2
x
2
+a
0
a
1
v
1
+a
2
v
2
v
1
,
y
2
= x
2
2
a
1
x
1
+a
2
x
2
+a
0
a
1
v
1
+a
2
v
2
v
2
.
Exercit iul 2.5

In spat iul an real (A
3
, V
3
, ) se considera reperul cartezian R = (O, B = { e
1
, e
2
, e
3
}) ,
planul : a
1
x
1
+a
2
x
2
+a
3
x
3
+a
0
= 0 si dreapta d care trece prin punctul P ( r
0
) si are vectorul director
v, astfel

incat d .
a) Sa se scrie ecuat iile proiect iei : A A a spat iului an A pe dreapta d, paralela cu planul .
b) Sa se scrie ecuat iile simetriei s

: A A a spat iului an A fat a de dreapta d, paralela cu planul

.
50 Capitolul 2
Solut ie. a) Fie v = v
1
e
1
+v
2
e
2
+v
3
e
3
, vectorul director al dreptei d. Condit ia d implica v
1
a
1
+v
2
a
2
+
v
3
a
3
= 0. Pentru M A, OM = x
1
e
1
+x
2
e
2
+x
3
e
3
, notam M

= (M), OM

= y
1
e
1
+y
2
e
2
+y
3
e
3
.
Punctul M

este determinat de condit iile (i) M

d si (ii) dreapta MM

este paralela cu planul .

Exprimand n ecuat ii cele doua condit ii rezulta
_
y
j
= x
j
0
+tv
j
, j = 1, 3,
_
y
1
x
1
_
a
1
+
_
y
2
x
2
_
a
2
+
_
y
3
x
3
_
a
3
= 0.
(2.7)
Prin eliminarea parametrului real t din (2.7) se obt in ecuat iile proiect iei n reperul R :

y
j
= x
j
0
+
3

i=1
_
x
i
x
i
0
_
a
i
v
1
a
1
+v
2
a
2
+v
3
a
3
v
j
, j = 1, 3. (2.8)
b) Conform E 2.2, simetria fat a de dreapta d, paralela cu planul , este aplicat ia s

, denita prin
s

(M) = 2 (M) M, pentru orice M A.

In consecint a, ecuat iile simetriei sunt

y
j
= 2x
j
0
x
j
+ 2
3

i=1
_
x
i
x
i
0
_
a
i
v
1
a
1
+v
2
a
2
+v
3
a
3
v
j
, j = 1, 3. (2.9)
Exercit iul 2.6

In spat iul euclidian E
3
,

in reperul cartezian R = (O, B = { e
1
, e
2
, e
3
}) se considera
vectorul v(2, 1, 1) si planul : 2x
1
x
2
+ 3x
3
+ 6 = 0.
a) Sa se scrie ecuat iile proiect iei : E
3
E
3
a spat iului E
3
pe planul , paralela cu v.
b) Sa se scrie ecuat iile simetriei s

: E
3
E
3
a spat iului an E
3
fat a de planul paralela cu v.
Exercit iul 2.7

In spat iul an real E
3
,

in reperul cartezian R = (O, B = { e
1
, e
2
, e
3
}) se considera
planul : 2x
1
3x
2
+x
3
+ 6 = 0 si dreapta d data prin ecuat iile
_
2x
1
+x
2
+x
3
3 = 0
x
1
x
2
+ 2x
3
= 0
.
a) Sa se scrie ecuat iile proiect iei : E
3
E
3
a spat iului E
3
pe dreapta d, paralela cu planul .
b) Sa se scrie ecuat iile simetriei s

: E
3
E
3
a spat iului E
3
fat a de dreptei d, paralela cu planul .
2.2. Transformari ane
Fie E unul din spat iile euclidiene punctuale E
1
, E
2
, E
3
si E spatiul vectorial euclidian al vectorilor
liberi corespunzator.
Denit ia 2.2 O aplicat ie bijectiva : E E se numeste transformare geometrica a spat iului E.
Denit ia 2.3 O transformare geometrica : E E se numeste transformare ana (sau anitate)
daca este o aplicat ie ana.
Operatorul liniar T : E E asociat unei transformari ane este bijectiv. Imaginea unui subspat iu
an de dimensiune p al lui E printr-o transformare ana este un subspat iu an de dimensiune p al
lui E.

In particular, imaginea unei drepte printr-o transformare ana este o dreapta (se spune ca o
transformare ana duce drepte

in drepte), iar imaginea unui plan printr-o transformare ana este un
plan. Proprietatea unei transformari geometrice a spat iului an E, dimE 2, de a duce drepte

in
drepte este caracteristica pentru not iunea de transformare ana.
Teorema 2.10 Transformarea geometrica : E E, dimE 2, este o transformare ana a spat iului
E daca si numai daca transforma drepte

in drepte.
APLICATII AFINE 51
Propozit ia 2.11 Daca {A
0
, ..., A
n
}, {B
0
, ..., B
n
} sunt doua sisteme de cate n + 1 puncte an inde-
pendente din E
n
, atunci exista o transformare ana unica, : E
n
E
n
, astfel

inc at (A
i
) = B
i
,
i = 0, n.
Denit ia 2.4 Submult imile F
1
, F
2
ale lui E se numesc an echivalente daca exista o transformare
ana : E E astfel

inc at (F
1
) = F
2
.
O submult ime a lui E se mai numeste si gura. Despre doua guri an echivalente se mai spune si
ca sunt guri ane. Sistemele {A
0
, ..., A
p
}, {B
0
, ..., B
p
} E, 0 p n, formate din c ate p +1 puncte
an independente sunt mult imi an echivalente.
Denit ia 2.5 Fie : E E o transformare ana. Punctul M E se numeste punct x al transformarii
ane (sau punct invariant

in raport cu ) daca (M) = M.
Punctele xe ale transformarii ane , data ntr-un reper cartezian prin ecuat ia r

= T( r) + a, se
determina rezolv and ecuat ia r = T( r) + a.
Propozit ia 2.12 Daca punctele an independente A
0
, ..., A
p
E sunt puncte xe ale transformarii
ane : E E, atunci orice punct al subspat iului an A, de dimensiune p, determinat de punctele
A
0
, ..., A
p
, este x

in raport cu .
Denit ia 2.6 Subspat iul an A E este invariant

in raport cu transformarea ana : E E, daca
(A) = A.
Propozit ia 2.13 Daca : E E este o transformare ana cu punct x unic, atunci orice subspat iu
an invariant prin trece prin punctul x.
Denit ia 2.7 Dreapta d A se numeste dreapta de direct ie invarianta

in raport cu transformarea
ana , daca (d) este paralela cu d sau (d) = d.
Direct iile invariante n raport cu transformarea ana sunt date de vectorii proprii ai operatorului
liniar asociat.
Mult imea Aff(E) a transformarilor ane ale spat iului euclidian E este grup

in raport cu operat ia
de compunere a transformarilor ane. Acest grup se numeste grupul an (sau grupul transformarilor
ane sau grupul anitat ilor) al spat iului euclidian E.
Geometria ana studiaza toate proprietat ile gurilor din E care sunt invariante

in raport cu grupul
an (adica invariante

in raport cu orice transformare ana a spat iului A). O proprietate invarianta

in
raport cu grupul an se numeste invariant an. Se evident iaza urmatorii invariant i ani:
1) proprietatea unui sistem de puncte de a an independent sau dependent (

in particular coliniar-
itatea a trei puncte, coplanaritatea a patru puncte);
2) proprietatea unei submult imi a lui E de a subspat iu an de dimensiune p;
3) proprietatea a doua subspat ii ane de a paralele;
4) proprietatea unui punct de a

impart i un segment

intr-un raport dat.
Denit ia 2.8 Fie a E. Aplicat ia t
a
: E E denita prin condit ia
Mt
a
(M) = a, () M E,
se numeste translat ia de vector a a spat iului euclidian E.
Mult imea T (E) a translat iilor spat iului euclidian E formeaza, relativ la operat ia de compunere a
aplicat iilor, un subgrup comutativ al grupului an, numit subgrupul translat iilor. Grupul (T (E), )
este izomorf cu grupul (E, +). Daca R = (O, B) este un reper cartezian, M( r), t
a
(M)( r

), ecuat ia
vectoriala a translat iei de vector a se scrie
r

= r + a.
Daca r =
n

i=1
x
i
e
i
, r

=
n

i=1
y
i
e
i
, a =
n

i=1
a
i
e
i
, obt inem ecuat iile scalare ale translat iei
y
i
= x
i
+a
i
, i = 1, n.
52 Capitolul 2
Denit ia 2.9 Fie O un punct din A. Transformarea ana Aff(E) se numeste centro-anitate de
centru O daca (O) = O.
Mult imea Aff
O
(E) = { Aff(E) | (O) = O} a transformarilor centro-ane cu centrul O este
un subgrup al grupului Aff(E), izomorf cu grupul Aut(V ).
Propozit ia 2.14 Fie Aff(E) si O E. Atunci se poate scrie

in mod unic sub forma: =
1

2
,

1
T (E),
2
Aff
O
(E).
Fie C A si k R, k = 0.
Denit ia 2.10 Se numeste omotetie de centru C si coecient k aplicat ia : E E care asociaza
ecarui punct M E punctul (M) dat de condit ia C(M) = kCM.
O omotetie se numeste contract ie sau dilatare dupa cum |k| < 1 sau, respectiv, |k| > 1. O omotetie
este o transformare ana, iar aplicat ia liniara asociata este o omotetie vectoriala.
Omotetia de centru C si coecient k = 1 se numeste simetria lui E fat a de punctul C.
Daca R = (O, B) este un reper cartezian, C( r
0
), M( r), (M)( r

), atunci ecuat ia vectoriala a

omotetiei este
r

= k r + (1 k) r
0
.
Daca r
0
=
n

i=1
x
i
0
e
i
, r =
n

i=1
x
i
e
i
, r

=
n

i=1
y
i
e
i
, obt inem ecuat iile scalare ale unei omotetii
y
i
x
i
0
= k(x
i
x
i
0
), i = 1, n.
Mult imea omotetiilor spat iului euclidian E nu formeaza grup fat a de operat ia de compunere a
aplicat iilor,

insa mult imea translat iilor si omotetiilor spat iului euclidian E este un subgrup al grupului
an (numit subgrupul translat iilor si omotetiilor).
Daca C este un punct xat

in E, mult imea omotetiilor cu centrul C constituie un subgrup an
izomorf cu grupul multiplicativ R

.
2.2.1. PROBLEME
Fie E unul din spat iile euclidiene punctuale E
1
, E
2
, E
3
si E spat iul vectorial euclidian al vectorilor
liberi corespunzator, si n = dimE, n {1, 2, 3}.
Exercit iul 2.8 Sa se arate ca daca o transformare ana a spat iului euclidian E are doua puncte
xe, distincte, atunci ea are o innitate de puncte xe.
Solut ie. Fie A si B E, A = B, doua puncte xe pentru . Fie C un punct arbitrar pe dreapta AB
si e (AB | C) = k. Deoarece raportul simplu este un invariant an, rezulta
((A)(B) | (C)) = (AB | (C)) = k.
Din unicitatea punctului care

imparte un segment

intr-un raport dat deducem (C) = C.

In concluzie,
(C) = C, pentru orice punct C AB.
Exercit iul 2.9 Fie : E E o transformare ana. Sa se arate ca daca = 1
E
, atunci admite
cel put in un punct x.
Solut ie. Daca = 1
E
, orice punct al lui E este punct x

in raport cu .
Presupunem ca = 1
E
. Atunci exista A E astfel

inc at A = (A) = B.

Intruc at ((A)) = A,
avem (B) = A. Sa notam cu M mijlocul segmentului [AB]. Rezulta ca
(M) =
_
1
2
A+
1
2
B
_
=
1
2
(A) +
1
2
(B) =
1
2
A+
1
2
B = M,
adica M este punct x pentru .
Observat ie. O transformare ana : E E av and proprietatea = 1
E
se numeste transformare
involutiva (sau involut ie).
APLICATII AFINE 53
Exercit iul 2.10 Fie : E
3
E
3
o transformare ana. Daca are un punct x unic C atunci orice
drapta invarianta

in raport cu trece prin C si orice plan invariant

in raport cu trece prin punctul
C.
Exercit iul 2.11 Sa se arate ca daca o transformare ana : E
2
E
2
are un unic punct x C, atunci
orice dreapta invarianta

in raport cu trece prin C.
Solut ie. Presupunem prin absurd ca C / d. Atunci putem alege un reper cartezian cu originea C si
axa Cx paralela cu dreapta d. Punctul C(0, 0) ind x pentru transformarea , ecuat iile lui sunt
_
x

= a
11
x +a
12
y
y

= a
21
x +a
22
y.

In plus, punctul x este unic. Atunci

a
11
1 a
12
a
21
a
22
1

= 0. (2.10)
Fie y = a, a = 0, ecuat ia dreptei d n reperul ales. T in and seama ca dreapta d este invarianta n raport
cu avem (M) = M

(x

, a) d, oricare ar M(x, a) d. Deci

a = a
21
x +a
22
a,
oricare ar x R. Obt inem a
21
= 0, a
22
= 1, ceea ce contrazice (2.10).
Exercit iul 2.12 Fie Aff(E
2
) o transformare ana fara puncte xe astfel

inc at (d)d sau (d) =
d, pentru orice dreapta d E
2
. Sa se arate ca este o translat ie.
Solut ie. Fie A E
2
. Imaginea dreptei A (A) prin este inclusa

in dreapta care trece prin (A) si
are vectorul director A (A), deci (A (A)) = A (A).
Daca B / A (A) , atunci dreptele A (A) si B (B) sunt paralele.

Intr-adevar, daca presupunem
prin absurd ca A (A) B (B) = {M}, atunci rezulta ca (M) (A (A)) (B(B))
A(A) B(B) = {M}, adica M este punct x, ceea ce contrazice ipoteza. Din AB(A)(B) si
A (A) B (B) rezulta
A(A) = B(B) (2.11)
Daca B A(A), e C E
2
astfel

inc at C / A(A). Din (2.11) rezulta
C(C) = A(A), C(C) = B(B),
deci A(A) = B(B). Prin urmare daca xam punctul A E
2
, pentru orice punct B E
2
, avem
A(A) = B(B) = a.
Transformarea este translat ia de vector a.
Exercit iul 2.13 O transformare ana : E E este translat ie sau omotetie daca si numai daca
orice direct ie este invarianta

in raport cu .
Solut ie. Evident, daca este translat ie sau omotetie, pentru orice dreapta d avem (d)d sau (d) = d.
Reciproc, presupunem ca pentru orice dreapta d avem (d)d sau (d) = d.
Fie T : E E operatorul liniar asociat lui . Rezulta
T( v) = ( v) v, ( v) R, () v =

0, v V.
Demonstram ca ( v) este constant.
Fie a,

b E doi vectori liniar independent i. Din T( a +

b) = T( a) +T(

b) rezulta
_
( a +

b) ( a)
_
a +
_
( a +

b) (

b)
_

b =

0,
54 Capitolul 2
deci ( a) = (

b).
Daca

b = a, atunci din T(

b) = T( a), rezulta ( a) = (

b).
Deducem ca ( v) =
0
, constant,
0
= 0 (T este bijectiv) si T( v) =
0
v, () v V. Ecuat ia lui ,
ntr-un reper cartezian cu originea O, este
r

=
0
r +O(O),
Transformarea este translat ie daca
0
= 1 si omotetie pentru
0
= 1.
Exercit iul 2.14 O transformare ana : E
3
E
3
este translat ie sau omotetie daca si numai daca
() sau () = pentru orice plan E
3
.
Exercit iul 2.15 Fie O E si : E E o transformare ana. Sa se arate ca se poate scrie

in mod
unic ca o compunere dintre o translat ie si o transformare centroana, cu centrul

in punctul O.
Solut ie. Fie
1
translat ia de vector O(O) si
2
=
1
1
. Atunci

2
(O) =
1
1
((O)) = O,
deci
2
Aff(E). Evident =
1

2
.
Exercit iul 2.16 Fie C E, v E si R, = 1. Se noteaza cu O
,C
omotetia de centru C si
coecient , iar cu t
v
translat ia de vector v. Sa se arate ca O
,C
t
v
este o omotetie de centru C
1
si
coecient , unde punctul C
1
este determinat de relat ia
CC
1
=

1
v.
Solut ie. Consideram reperul cartezian R = (C, B).

In raport cu acest reper, ecuat iile vectoriale ale
transformarilor ane date sunt
O
,C
: r

= r,
t
v
: r

= r + v.
Rezulta ca ecuat ia vectoriala a produsului O
,C
t
v
este
O
,C
t
v
: r

= r + v. (2.12)
Sa observam ca transformarea O
,C
t
v
are un punct x. Din r
0
= r
0
+ v, deducem r
0
=

1
v,
deci punctul C
1
( r
0
) este punct x pentru O
,C
t
v
. Ecuat ia (2.12) se poate scrie sub forma
O
,C
t
v
: r

r
0
= ( r r
0
),
adica O
,C
t
v
este omotetia de centru C
1
si coecient .
Exercit iul 2.17 Fie
1
,
2
doua omotetii de centre C
1
, C
2
respectiv. Daca
1

2
este o omotetie de
centru C
3
atunci punctele C
1
, C
2
, C
3
sunt coliniare.
Solut ie. Consideram reperul cartezian R = (O, B).

In raport cu acest reper, ecuat iile vectoriale ale
transformarilor ane date sunt

1
= O
k
1
,C
1
: r

OC
1
= k
1
( r OC
1
),

1
= O
k
2
,C
2
: r

OC
2
= k
2
( r OC
2
),
Rezulta ca ecuat ia vectoriala a produsului
1

2
este
r

= k
1
k
2
r + (1 k
1
)OC
1
+k
1
(1 k
2
)OC
2
.
APLICATII AFINE 55
De asemenea avem k
1
k
2
= 1. Altfel, pentru k
1
k
2
= 1 transformarea
1

2
este o translat ie de vector
(1 k
1
)OC
1
+k
1
(1 k
2
)OC
2
,
ceea ce contrazice ipoteza.
Din condit ia ca C
3
sa e punct x al transformarii ane
1

2
, i.e.
OC
3
= k
1
k
2
OC
3
+ (1 k
1
)OC
1
+k
1
(1 k
2
)OC
2
,
rezulta ca
OC
3
=
(1 k
1
)
1 k
1
k
2
OC
1
+
k
1
(1 k
2
)
1 k
1
k
2
OC
2
. (2.13)
Deoarece
(1 k
1
)
1 k
1
k
2
+
k
1
(1 k
2
)
1 k
1
k
2
= 1,
relat ia (2.13) implica
C
3
=
(1 k
1
)
1 k
1
k
2
C
1
+
k
1
(1 k
2
)
1 k
1
k
2
C
2
,
adica punctele C
1
, C
2
, C
3
sunt coliniare. Punctul C
3
mparte segmentul [C
1
C
2
] n raportul

k
1
(1 k
2
)
1 k
1
.
Exercit iul 2.18

In planul euclidian E
2
, se considera reperul cartezian R = (O, { e
1
, e
2
}) . Sa se deter-
mine ecuat iile transformarii ane : E
2
E
2
, care duce punctul A(1, 2)

in punctul A

(3, 5) , vectorul
u(2, 1)

in u

(1, 2) si v (1, 1)

in v

(2, 5) .
Solut ie. Fie T : V
2
V
2
operatorul liniar asociat transformarii ane . Din T( u) = u

; T( v) = v

,
rezulta
_
T(2 e
1
+ e
2
) = e
1
2 e
2
T( e
1
e
2
) = 2 e
1
+ 5 e
2
,
deci T( e
1
) = e
1
+ e
2
, T( e
2
) = e
1
4 e
2
. Ecuat ia matriceala este
_
y
1
y
2
_
=
_
1 1
1 4
__
x
1
x
2
_
+
_
a
1
a
2
_
,
adica
_
y
1
= x
1
x
2
+a
1
y
2
= x
1
4x
2
+a
2
.
Condit ia (A) = A

implica a
1
= 4, a
2
= 12.
Exercit iul 2.19

In planul E
2
, se considera reperul cartezian R = (O, { e
1
, e
2
}). Sa se determine
ecuat iile transformarii ane : E
2
E
2
, care duce punctul A(1, 1)

in punctul A

(2, 1) , vectorul
u(1, 2)

in u

(2, 6) si v (2, 1)

in v

(4, 2). Sa se determine punctele xe si direct iile invariante ale

transformarii .
Solut ie. Procedand ca la exercit iul anterior, se obt ine ca ecuat iile transformarii ane n reperul
considerat sunt
_
y
1
= 2x
1
y
2
= 2x
1
+ 2x
2
+ 5
.
Punctele xe se obt in rezolv and sistemul
_
x
1
= 2x
1
x
2
= 2x
1
+ 2x
2
+ 5
.
Rezulta ca tranformarea admite unicul punct x C(0, 5).
56 Capitolul 2
Matricea operatorului liniar asociat transformarii , n raport cu baza {e
1
, e
2
}, este
A =
_
2 0
2 2
_
.
Valorile proprii ale matricei A sunt
1
=
2
= 2, iar vectorul propriu corespunzator este a = e
2
.
Tranformarea are o unica dreapta invarianta d, care trece prin punctul x C si are vectorul director
a. Ecuat ia dreptei invariante este d : x
1
= 0.
Exercit iul 2.20

In planul euclidian E
2
, se considera reperul cartezian R = (O, { e
1
, e
2
}). Sa se de-
termine ecuat iile transformarii ane : E
2
E
2
, care duce punctele A(1, 0), B(2, 1) , C (1, 2)

in
punctele A

(2, 1) , B

(3, 2) , C

(1, 4) respectiv.
Solut ie. Ecuat iile lui sunt de forma
_
x

= a
11
x +a
12
y +a
1
y

= a
21
x +a
22
y +a
2
.
Din condit iile (A) = A

, (B) = B

, (C) = C

se obt ine a
11
=
1
2
, a
12
=
1
2
, a
21
=
5
2
, a
22
=
3
2
,
a
1
=
3
2
, a
2

3
2
.
Exercit iul 2.21

In planul E
2
se considera punctele necoliniare A, B, C si transformarea ana :
E
2
E
2
cu proprietatea ca (A) = B, (B) = A, (C) = C. Sa se determine punctele xe, direct iile
invariante si dreptele invariante ale lui si sa se interpreteze geometric transformarea .
Solut ie. Alegem reperul cartezian R =
_
C; {CA, CB}
_
.

In acest reper, coordonatele punctelor date
sunt A(1, 0), B(0, 1), C(0, 0). T in and seama de ipoteza obt inem ecuat iile transformarii
_
y
1
= x
2
y
2
= x
1
.
Punctele xe sunt P(, ), R, adica punctele dreptei CD, unde D este mijlocul segmentului [AB].
Matricea transformarii este
M =
_
0 1
1 0
_
.
Valorile proprii ale operatorului liniar asociat lui sunt
1
= 1,
2
= 1, iar vectorii proprii core-
spunzatori sunt a
1
(1, 1), a
2
(1, 1).
Transformarea admite doua direct ii invariante: direct ia dreptei CD si direct ia dreptei AB.

In raport
cu aceasta transformare sunt invariante toate dreptele fasciculului de drepte paralele cu AB
x
1
+x
2
+ = 0, R
si dreapta CD : x
1
x
2
= 0.
Astfel, transformarea este simetria planului E
2
fat a de dreapta x
1
= x
2
, adica fat a de dreapta
CD,

in direct ia dreptei AB.

Exercit iul 2.22

In planul E
2
se considera trei puncte necoliniare A, B, C.
a) sa se determine punctele xe si dreptele invariante ale transformarii ane : E
2
E
2
, care duce
punctele A, B, C

in punctele B, C, A respectiv.
b) sa se determine semnicat ia geometrica a transformarii ane care transforma varfurile tri-
unghiului ABC

in mijloacele laturilor opuse, respectiv.
Solut ie. Alegem reperul cartezian R = (A, {AB, AC}). Coordonatele punctelor date n raport cu
acest reper sunt A(0, 0), B(1, 0), C(0, 1).
a) T in and seama de ipoteza obt inem ecuat iile transformarii
_
y
1
= x
1
x
2
+ 1
y
2
= x
1
.
APLICATII AFINE 57
Punctul x este G(
1
3
,
1
3
), adica centrul de greutate al sistemului {A, B, C}.
Matricea transformarii este
M =
_
1 1
1 0
_
si ecuat ia caracteristica asociata nu are radacini reale. Deci nu are direct ii invariante.
b) Notam cu A

, B

, C

, respectiv mijloacele segmentelor [BC], [CA], [AB]. Coordonatele acestor

puncte n reperul R sunt A

(
1
2
,
1
2
), B

(0,
1
2
), C

(
1
2
, 0). T in and seama de ipoteza obt inem ecuat iile
transformarii
_
y
1
=
1
2
x
1
+
1
2
y
2
=
1
2
x
2
+
1
2
sau
_
y
1

1
3
=
1
2
_
x
1

1
3
_
y
2

1
3
=
1
2
_
x
2

1
3
_ .
Punctul x este G(
1
3
,
1
3
), adica centrul de greutate al sistemului {A, B, C}.
Transformarea ana este omotetia de centru G si coecient k =
1
2
. Orice direct ie din plan este
invarianta n raport cu si orice dreapta care trece prin G este invarianta n raport cu .
Exercit iul 2.23 Sa se determine semnicat ia geometrica a transformarii ane a spat iului E
3
care
transforma varfurile tetraedrului ABCD

in centrele de greutate ale fet elor opuse, respectiv.
Solut ie. Alegem reperul cartezian R = {A; AB, AC, AD}. Coordonatele punctelor date n acest reper
sunt A(0, 0, 0), B(1, 0, 0), C(0, 1, 0), D(0, 0, 1). Notam cu A

, B

, C

, D

, respectiv, centrele de greutate

ale triunghiurilor [BCD], [CDA], [DAB], [ABC]. Coordonatele acestor puncte n reperul R sunt
A

_
1
3
,
1
3
,
1
3
_
, B

_
0,
1
3
,
1
3
_
, C

_
1
3
, 0,
1
3
_
, D

_
1
3
,
1
3
, 0
_
.
T in and seama de ipoteza (A) = A

, (B) = B

, (C) = C

, (D) = D

, obt inem ecuat iile trans-

formarii

y
1
=
1
3
x
1
+
1
3
y
2
=
1
3
x
2
+
1
3
y
3
=
1
3
x
3
+
1
3
.
Ele se pot scrie sub forma

y
1

1
4
=
1
3
_
x
1

1
4
_
y
2

1
4
=
1
3
_
x
2

1
4
_
y
3

1
4
=
1
3
_
x
3

1
4
_
.
Punctul x este G(
1
4
,
1
4
,
1
4
), adica centrul de greutate al sistemului {A, B, C, D}. Transformarea ana
este omotetia de centru G si coecient k =
1
3
.
2.3. Izometrii
Fie E unul din spat iile euclidiene punctuale E
1
, E
2
, E
3
si E spat iul vectorial euclidian al vectorilor
liberi corespunzator, si n = dimE, n {1, 2, 3}.
Denit ia 2.11 Aplicat ia : E E se numeste izometrie a lui E (sau transformare ortogonala a lui
E) daca pastreaza distant ele

intre puncte,
((P) , (Q)) = (P, Q) , () P, Q E.
Propozit ia 2.15 Orice izometrie : E E este o transformare ana a spat iului euclidian E.
Propozit ia 2.16 Transformarea ana : E E este o izometrie daca si numai dac a operatorul
liniar T : E E, asociat lui , este un operator ortogonal.
58 Capitolul 2
Fie R = (O; B) un reper ortonormat al lui E si : E E transformarea ana data n R prin
ecuat ia matriceala
r

B
= T
B
( r
B
) + a
B
, (2.14)
sau prin ecuat iile scalare
y
i
=
n

j=1
t
i
j
x
j
+a
i
, i = 1, n. (2.15)
Propozit ia 2.17 Transformarea ana este o izometrie daca si numai daca matricea T
B
=
_
t
i
j
_
i,j=1,n
este ortogonala.
Rezulta det T
B
= 1.
Mult imea izometriilor spat iului euclidian punctual E formeaza grup n raport cu operat ia de com-
punere a aplicat iilor. Acest grup se numeste grupul ortogonal asociat spat iului E si se noteaza cu O(E) .
Evident O(E) este un subgrup al grupului an Aff (E) .
Denit ia 2.12 Transformarea O(E) se numeste izometrie de tipul unu (sau deplasare) sau izome-
trie de tipul doi (sau antideplasare) dupa cum det T
B
= 1 sau det T
B
= 1 (B ind o baza ortonormata
a lui E).
Mult imea izometriilor de tipul unu ale spat iului E este un subgrup al lui O(E) si se noteaza cu
O
+
(E) . De asemenea, se noteaza cu O

(E) mult imea izometriilor de tipul doi ale lui E (O

(E) nu
este grup!).
Deoarece operatorul ortogonal T pastreaza sau schimba orientarea spat iului E, dupa cum det T
B
= 1
sau det T
B
= 1, vom spune ca o deplasare pastreaza orientarea spat iului euclidian punctual E, iar o
antideplasare schimba orientarea lui E.
Grupul translat iilor lui E este un subgrup al grupului O
+
(E) .
Teorema 2.18 (de clasicare a izometriilor dreptei euclidiene E
1
) Daca este o izometrie a dreptei
euclidiene E
1
atunci este e o translat ie a lui E
1
, e simetria lui E
1
fat a de un punct.
Teorema 2.19 (de clasicare a izometriilor planului euclidian E
2
)
1. Daca este o izometrie de tipul unu a planului euclidian E
2
atunci ea este data

intr-un reper
ortonormat prin ecuat ii de forma
_
y
1
= x
1
cos x
2
sin +a
1
y
2
= x
1
sin +x
2
cos +a
2
. (2.16)
Daca nu este o translat ie, atunci reprezinta rotat ia planului eucli-dian E
2
de unghi ,

in jurul
punctului x unic al transformarii.
2. Daca este o izometrie de tipul doi, atunci ea este data

intr-un reper ortonormat prin ecuat ii de
forma
_
y
1
= x
1
cos +x
2
sin +a
1
y
2
= x
1
sin x
2
cos +a
2
(2.17)
si este compunerea simetriei planului fat a de o dreapta cu o translat ie de vector paralel cu axa de
simetrie. Axa de simetrie trece prin punctul C
_
a
1
2
,
a
2
2
_
si are direct ia data de un vector propriu
v corespunzator valorii proprii = 1. Notand cu a vectorul de coordonate
_
a
1
, a
2
_
, vectorul u de
translat ie este
u = pr
v
a =
< a, v >
v
2
v. (2.18)
Fie O(E
3
) izometria data, ntr-un reper ortonormat, prin ecuat iile

y
1
=
1
1
x
1
+
1
2
x
2
+a
1
3
x
3
+a
1
y
2
=
2
1
x
1
+
2
2
x
2
+a
2
3
x
3
+a
2
y
3
=
3
1
x
1
+
3
2
x
2
+a
3
3
x
3
+a
3
. (2.19)
APLICATII AFINE 59
Matricea
A =

1
1

1
2

1
3

2
1

2
2

2
3

3
1

3
2

3
3

este ortogonala si det A = 1.

Teorema 2.20 (de clasicare a izometriilor spat iului euclidian E
3
)
1. Daca este o izometrie de tipul unu a spat iului euclidian E
3
si nu este o translat ie, atunci
este compunerea rotat iei spat iului E
3

in jurul unei drepte cu o translat ie de vector paralel cu axa de
rotat ie. Axa de rotat ie are direct ia data de un vector propriu v corespunzator valorii proprii = 1
a matricei A. Vectorul de translat ie u
_
u
1
, u
2
, u
3
_
este dat de proiect ia vectorului a
_
a
1
, a
2
, a
3
_
pe
direct ia axei de rotat ie
u = pr
v
a =
< a, v >
v
2
v. (2.20)
Axa de rotat ie este mult imea punctelor xe ale transformarii t
u
, obt inuta compun and pe
cu translat ia de vector u, data de ecuat iile

y
1
=
1
1
x
1
+
1
2
x
2
+a
1
3
x
3
+a
1
u
1
y
2
=
2
1
x
1
+
2
2
x
2
+a
2
3
x
3
+a
2
u
2
y
3
=
3
1
x
1
+
3
2
x
2
+a
3
3
x
3
+a
3
u
3
.
Unghiul de rotat ie este dat de condit ia
cos =
tr A1
2
=

1
1
+
2
2
+
3
3
1
2
. (2.21)
2. Daca este o izometrie de tipul doi si tr A = 1, atunci izometria este compunerea rotat iei
spat iului

in jurul unei drepte cu simetria spat iului fat a de un plan perpendicular pe axa de rotat ie.
Axa de rotat ie si planul de simetrie trec prin punctul x unic al transformarii. Direct ia axei de
rotat ie si direct ia normala a planului de simetrie sunt date de un vector propriu v corespunzator
valorii proprii = 1 a matricei A. Unghiul de rotat ie este dat de condit ia
cos =
tr A+ 1
2
=

1
1
+
2
2
+
3
3
+ 1
2
. (2.22)
Daca vectorii e
1
si v nu sunt coliniari, atunci (0, ) sau (, 2) , dupa cum sistemul de
vectori { e
1
, T ( e
1
) , v} este direct orientat sau invers orientat.
3. Daca det A = 1 si tr A = 1, atunci izometria este compunerea simetriei spat iului fat a de un
plan cu o translat ie de vector paralel cu planul de simetrie. Planul de simetrie trece prin punctul
C
_
a
1
2
,
a
2
2
,
a
3
2
_
si are direct ia normala data de un vector propriu v, corespunzator valorii proprii
= 1 a lui A. Notand cu a vectorul de coordonate
_
a
1
, a
2
, a
3
_
, vectorul u de translat ie este dat
de formula
u = a pr
v
a = a
a v
v
2
v. (2.23)
2.3.1. PROBLEME
Exercit iul 2.24 Sa se arate ca grupul izometriilor O(E) este divizor normal al grupului asemanarilor
spat iului euclidian punctual E. Grupul factor cores-punzator este izomorf cu grupul omotetiilor de
centru dat si coecient pozitiv.
Solut ia 1. Daca este o asemanare de coecient k > 0 si o izometrie atunci
1
este o
izometrie.

Intr-adevar, pentru orice puncte P, Q E avem
((P), (Q)) = k(P, Q),
((P), (Q)) = (P, Q),
60 Capitolul 2
prin urmare
(
1
(P),
1
(Q)) = k(
1
(P),
1
(Q))
= k(
1
(P),
1
(Q))
= k
1
k
(P, Q)
= (P, Q).
Conform denit iei, rezulta ca grupul izometriilor O(E) este divizor normal al grupului asemanarilor.
Solut ia 2. Consideram aplicat ia f : Asem(E) R

+
, denita prin f () = k, pentru orice asemanare
de coecient k.
Aplicat ia f este un homomorsm surjectiv de grupuri multiplicative. Prin urmare, nucleul lui f
este subgrup normal al grupului Asem(E). Acest subgrup este format din asemanari de coecient 1,
deci este subgrupul izometriilor.
Homomormul f ind surjectiv, aplic and prima teorema de izomorsm pentru grupuri rezulta
ca grupul factor Asem(E)/O(E) este izomorf cu grupul multiplicativ
_
R

+
,
_
. Se stie ca
_
R

+
,
_
este
izomorf cu grupul omotetiilor de centru xat si coecient pozitiv.
Exercit iul 2.25 Grupul translat iilor T (E) este divizor normal

in grupul O
+
(E) al deplasarilor
spat iului euclidian punctual E, de dimensiune n.
Solut ie. Fie R = (O, B) un reper ortonormat n spat iul E. Fie T T (E) o translat ie si O
+
(E) o
deplasare.
Daca A este matricea ortogonala asociata izometriei n reperul R, atunci matricea asociata
izometriei T
1
este A I
n
A
1
= I
n
. Rezulta ca T
1
este o translat ie, pentru orice
T T (E) si O
+
(E), deci subgrupul T (E) este divizor normal n grupul O
+
(E).
Exercit iul 2.26 Fie A si B doua puncte distincte ale planului euclidian real E
2
si e A

si B

doua
puncte astfel ca (A, B) = (A

, B

) . Sa se demonstreze ca exista o deplasare si numai una care

transforma pe A

in A

si pe B

in B

. Utiliz and acest rezultat, sa se arate ca exista o antideplasare a

lui E
2
si numai una care transforma pe A

in A

si pe B

in B

.
Solut ie. Fie E
2
spat iul vectorial euclidian director al lui E
2
.
Deoarece (A, B) = (A

, B

) , rezulta ca exista si este unica o transformare ortogonala de primul

tip T : E
2
E
2
, astfel nc at T
_
AB
_
= A

.

Intr-adevar, matricea asociata unui operator ortogonal
T de tipul I, n raport cu o baza ortonormata B = { e
1
, e
2
}, are forma:
M =
_
cos t sint
sint cos t
_
.
Pentru orice v = v
1
e
1
+ v
2
e
2
E
2
, rezulta T ( v) =
_
v
1
cos t v
2
sint
_
e
1
+ (v
1
sint + v
2
cos t) e
2
,
v = T ( v) si
< v, T ( v) >= v
2
cos t.
Deducem ca
cos t = cos

( v, T ( v)) , () v E
2
.
Din T
_
AB
_
= A

rezulta
< T
_
AB
_
, AB >=< A

, AB >,
de unde
cos t =
< AB, A

>
_
_
AB
_
_
2
.
Prin urmare t este unic determinat n [0, ] de condit ia T
_
AB
_
= A

,
_
_
AB
_
_
=
_
_
A

_
_
.
Fie : E
2
E
2
transformarea ana unic determinata de faptul ca (A) = A

si ca T este aplicat ia
liniara indusa de . Din
A

(B) = (A) (B) = T

_
AB
_
= A

APLICATII AFINE 61
deducem (B) = B

. Prin urmare este o deplasare care satisface condit iile (A) = A

, (B) = B

.
Din unicitatea lui T rezulta unicitatea lui .
Compunerea deplasarii cu simetria planului fat a de dreapta AB este o antideplasare cu propri-
etatea ceruta.
Observat ie. Orice antideplasare a lui E
2
poate considerata ca produsul unei deplasari cu simetria
fat a de o dreapta data.
Presupunem ca exista doua antideplasari D
1
, D
2
care duc A n A

si B n B

si D
1
=
1
S
1
,
D
2
=
2
S
2
, cu
1
,
2
deplasari si S
1
, S
2
simetrii axiale. Atunci
D
1
D
1
2
=
1
S
1
S
2

1
2
.
Dar S
1
S
2
este o izometrie de tipul I, deci
1
S
1
S
2

1
2
este o deplasare care duce A

n A

si B

n B

. Punctele A

si B

ind distincte, rezulta ca D

1
D
1
2
= 1
E
2
, deci D
1
= D
2
.
Exercit iul 2.27 Sa se arate ca,

intr-un reper ortonormat, rotat ia de unghi (0, 2) a planului

in
jurul punctului C (x
0
, y
0
) , are ecuat iile
_
x

x
0
= (x x
0
) cos (y y
0
) sin
y

y
0
= (x x
0
) sin + (y y
0
) cos
.
Solut ie. Ecuat iile rotat iei sunt de forma (2.16). Condit ia ca C sa e punct x implica
_
x
0
= x
0
cos y
0
sin +a
1
y
0
= x
0
sin +y
0
cos +a
2
. (2.24)
Elimin and a
1
, a
2
ntre (2.16) si (2.24) se obt ine concluzia.
Exercit iul 2.28

In planul euclidian E
2
,

intr-un reper ortonormat, se cere sa se scrie ecuat iile rotat iei
planului de unghi =
5
6

in jurul punctului C(2, 5).
Solut ie. Ecuat iile rotat iei sunt:
_
x

2 = (x 2) cos
5
6
(y + 5) sin
5
6
y

+ 5 = (x 2) sin
5
6
+ (y + 5) cos
5
6
.
Exercit iul 2.29

In planul euclidian E
2
,

intr-un reper ortonormat, se considera dreapta d care trece
prin punctul P ( r
0
) si are vectorul director v. Sa se scrie ecuat iile simetriei ortogonale a planului fat a
de dreapta d.
Solut ie. Pentru M ( r) E
2
notam M

( r

) proiect ia ortogonala a punctului M pe dreapta d si M

( r

)
simetricul lui M fat a de dreapta d. Deducem ca r + r

= 2 r

si exista t R astfel nc at r

= r
0
+t v.
Din condit ia MM

d se obt ine
< r r
0
t v, v >= 0,
de unde rezulta
t =
< r r
0
, v >
< v, v >
.
Rezulta ca ecuat ia vectoriala a simetriei este
r

= 2
_
r
0
+
< r r
0
, v >
< v, v >
v
_
r. (2.25)
Observat ie. Direct ia de proiect ie este data vectorul normal n al dreptei d. Ecuat iile simetriei se scriu
sub forma:
r

= r 2
< r r
0
, n >
< n, n >
n. (2.26)
62 Capitolul 2
Exercit iul 2.30 Sa se scrie ecuat iile simetriei ortogonale a planului euclidian E
2
fat a de dreapta data

intr-un reper ortonormat prin ecuat ia x +y 2 = 0.

Solut ie. Dreapta data trece prin punctul P (2, 0) si are vectorul normal n(1, 1) . Aplic and formulele
(2.26) rezulta ca ecuat iile simetriei cerute sunt
_
x

= y + 2
y

= x + 2
.
Exercit iul 2.31

In planul euclidian E
2
,

in reperul ortonormat R = (O, { e
1
, e
2
}) , se considera
punctele A(1, 0), B(0, 1). Sa se determine izometriile planului care duc punctele A, O

in punctele
O, B respectiv. Sa se determine elementele geometrice asociate acestor izometrii.
Solut ie. Daca este o izometrie de tipul I, ecuat iile sale sunt de forma
_
x

= xcos y sin +a
1
y

= xsin +y cos +a
2
.
Din condit ia (A) = O rezulta a
1
= 0, a
2
= 1, iar din condit ia (O) = B se obt ine sin = 1,
cos = 0. Ecuat iile izometriei se scriu
_
x

= y
y

= x + 1
.
Izometria este rotat ia planului de unghi =
3
2
, n jurul punctului x C
_
1
2
,
1
2
_
.
Daca este o izometrie de tipul II, ecuat iile sale sunt de forma
_
x

= xcos +y sin +a
1
y

= xsin y cos +a
2
.
Din condit iile (A) = O, (O) = B rezulta a
1
= 0, a
2
= 1, sin = 1, cos = 0, deci ecuat iile
izometriei se scriu
_
x

= y
y

= x + 1
.
Izometria este produsul dintre simetria planului fat a de dreapta d si translat ia de vector u. Vectorul
propriu al operatorului liniar asociat lui , corespunzator valorii proprii = 1, este v (1, 1) . Rezulta
ca vectorul de translat ie este
u =
< v, O(O) >
v
2
v =
1
2
e
1
+
1
2
e
2
.
Axa de simetrie este denita de ecuat ia
x +y
1
2
= 0.
Exercit iul 2.32

In planul euclidian E
2
,

intr-un reper ortonormat cu originea

in punctul O, se con-
sidera punctele A(1, 0), B(1, 1), C(0, 1). Sa se determine izometriile : E
2
E
2
care duc dreptele OA
si OB

in dreptele OC si AC, respectiv. Interpretare geometrica.
Solut ie.

In reperul considerat avem OA : y = 0, OB : x y = 0, OC : x = 0, AC : x +y 1 = 0.
Daca este o izometrie de tipul I, ecuat iile sale sunt de forma
_
x

= xcos y sin +a
1
y

= xsin +y cos +a
2
.
Din condit ia (OA) = OC rezulta ca pentru orice punct M (t, 0) OA avem
(M)
_
t cos +a
1
, t sin +a
2
_
OC. Deducem
t cos +a
1
= 0, () t R,
APLICATII AFINE 63
de unde
_
cos = 0
a
1
= 0
.
Din condit ia (OB) = AC se obt ine
_
cos = 0
a
2
1 = 0
.
Rezulta sin = 1, cos = 0 si a
1
= 0, a
2
= 1. Se obt in solut iile

1
:
_
x

= y
y

= x + 1
si
2
:
_
x

= y
y

= x + 1
.
Izometria
1
este rotat ia planului de unghi =

2
n jurul punctului x C
1
_

1
2
,
1
2
_
, iar
2
este rotat ia
planului de unghi =
3
2
n jurul punctului C
2
_
1
2
,
1
2
_
.
Daca este o izometrie de tipul II, ecuat iile sale sunt de forma
_
x

= xcos +y sin +a
1
y

= xsin y cos +a
2
.
Din condit ia (OA) = OC rezulta
_
cos = 0
a
1
= 0
,
iar din condit ia (OB) = AC se obt ine
_
cos = 0
a
2
1 = 0
.
Rezulta sin = 1, cos = 0 si a
1
= 0, a
2
= 1. Se obt in solut iile

3
:
_
x

= y
y

= x + 1
si
4
:
_
x

= y
y

= x + 1
.
Izometria
3
este compunerea simetriei planului fat a de dreapta
x y +
1
2
= 0
cu translat ia de vector v
_
1
2
,
1
2
_
, iar
4
este compunerea simetriei planului fat a de dreapta x+y
1
2
= 0
cu translat ia de vector u
_

1
2
,
1
2
_
.
Exercit iul 2.33 Sa se studieze transformarile ane ale planului euclidian E
2
denite

intr-un reper
ortonormat R = (O, { e
1
, e
2
}) prin ecuat iile
a)
1
:
_
x

= x + 2
y

= y 4
; b)
2
:
_
x

=
3
5
x
4
5
y
8
5
y

=
4
5
x +
3
5
y
4
5
;
c)
3
:
_
x

=
4
5
x
3
5
y + 10
y

=
3
5
x +
4
5
y 20
.
Solut ie. a)
1
este translat ia de vector v (2, 4) .
b) Matricea asociata transformarii
2
, A =
_
3
5

4
5
4
5
3
5
_
este ortogonala si det A = 1. Izometria

2
este rotat ia planului de unghi = arccos
3
5
, n jurul punctului x unic C (0, 2) .
c) Matricea asociata transformarii
3
A =
_

4
5

3
5

3
5

4
5
_
este ortogonala si det A = 1. Izometria

3
este compunerea unei simetrii axiale a planului cu o translat ie. Vectorul u = e
1
3 e
2
este un vector
propriu al matricei A corespunzator valorii proprii = 1. Vectorul de translat ie este v = 7 e
1
21 e
2
,
iar axa de simetrie are ecuat ia
x 5
1
=
y + 10
3
.
64 Capitolul 2
Exercit iul 2.34 Fie d
1
, d
2
doua drepte paralele din planul euclidian E
2
. Sa se arate ca prin com-
punerea simetriilor planului fat a de cele doua drepte se obt ine o translat ie.
Solut ie. Consideram un reper ortonormat Oxy astfel nc at axa Ox sa coincida cu dreapta d
1
. Relativ
la acest reper avem
d
1
: y = 0, d
2
: y = , = 0.
Simetria planului fat a de dreapta d
1
are ecuat iile
S
1
:
_
x

= x
y

= y
iar simetria planului fat a de dreapta d
2
are ecuat iile
S
2
:
_
x

= x
y

= 2 y
.
Atunci S
2
S
1
are ecuat iile
S
2
S
1
:
_
x

= x
y

= y + 2
,
deci S
2
S
1
este o translat ie de vector v (0, 2) .
Exercit iul 2.35 Sa se arate ca translat ia de vector v a planului euclidian E
2
este compunerea a doua
simetrii axiale fat a de doua drepte paralele, perpendi-culare pe direct ia v, distant a dintre ele ind egala
cu
1
2
v .
Solut ie. Fie Oxy un reper ortonormat n plan. Daca v
_
v
1
, v
2
_
, dreptele
d
1
: v
1
x +v
2
y = 0,
d
2
: v
1
x +v
2
y
1
2
v = 0,
verica condit iile din enunt .

In plus S
2
S
1
= t
v
.
Exercit iul 2.36 Fie d
1
, d
2
doua drepte din planul euclidian E
2
, care se intersecteaza

intr-un punct
O. Sa se arate ca prin compunerea simetriilor planului fat a de cele doua drepte se obt ine o rotat ie.
Solut ie. Consideram un reper ortonormat Oxy astfel nc at axa Ox sa coincida cu dreapta d
1
. Relativ
la acest reper avem
d
1
: y = 0, d
2
: xsint y cos t = 0, t (0, ) .
Simetria planului fat a de dreapta d
1
are ecuat iile
S
1
:
_
x

= x
y

= y
iar simetria planului fat a de dreapta d
2
are ecuat iile
S
2
:
_
x

= xcos 2t +y sin2t
y

= xsin2t y cos 2t
.
Atunci S
2
S
1
are ecuat iile
S
2
S
1
:
_
x

= xcos 2t y sin2t
y

= xsin2t +y cos 2t
,
deci S
2
S
1
este rotat ia planului de unghi 2t n jurul punctului O.
Exercit iul 2.37 Sa se arate ca rotat ia planului euclidian E
2
de unghi

in jurul punctului C se poate
obt ine prin compunerea a doua simetrii axiale.
APLICATII AFINE 65
Solut ie. Fie R = Oxy un reper ortonormat n plan. Daca C(x
0
, y
0
), consideram dreptele
d
1
: y = y
0
,
d
2
: (x x
0
) sin

2
+ (y y
0
) cos

2
= 0.
Simetria planului fat a de dreapta d
1
are ecuat iile
S
1
:
_
x

= x
y

= 2y
0
y
iar simetria planului fat a de dreapta d
2
are ecuat iile
S
2
:
_
x

x
0
= (x x
0
) cos + (y y
0
) sin
y

y
0
= (x x
0
) sin (y y
0
) cos
.
Atunci S
2
S
1
are ecuat iile
S
2
S
1
:
_
x

x
0
= (x x
0
) cos (y y
0
) sin
y

y
0
= (x x
0
) sin + (y y
0
) cos
,
deci este rotat ia planului de unghi n jurul punctului C.
2.4. Asemanari
Fie E unul din spat iile euclidiene punctuale E
1
, E
2
, E
3
si E spat iul vectorial euclidian al vectorilor
liberi corespunzator, si n = dimE, n {1, 2, 3}.
Denit ia 2.13 Transformarea : E E se numeste asemanare de modul k daca
((P) , (Q)) = k (P, Q) , () P, Q E.
Propozit ia 2.21 Daca : E E este o asemanare atunci se poate obt ine prin compunerea unei
izometrii cu o omotetie.

In consecint a o asemanare a planului euclidian E

2
este data

intr-un reper ortonormat prin ecuat ii
de forma
_
y
1
= k
_
x
1
cos x
2
sin
_
+a
1
y
2
= k
_
x
1
sin +x
2
cos
_
+a
2
(2.27)
sau de forma
_
y
1
= k
_
x
1
cos +x
2
sin
_
+a
1
y
2
= k
_
x
1
sin x
2
cos
_
+a
2
. (2.28)
Orice asemanare care nu este izometrie are un punct x unic.
Mult imea asemanarilor spat iului euclidian E formeaza grup

in raport cu operat ia de compunere a
aplicat iilor. Acest grup se noteaza cu Asem(E) . Evident Asem(E) este un subgrup al grupului an
Aff (E) .
2.4.1. PROBLEME
Exercit iul 2.38 Se considera transformarea ana : E
2
E
2
, care

in raport cu reperul cartezian
ortonormat R = (O, { e
1
, e
2
}) are ecuat iile
_
x

= 8x y + 1
y

= x + 8y.
Se cere:
a) Sa se arate ca este o asemanare.
66 Capitolul 2
b) Sa se studieze asemanarea .
Solut ie. a) Se observa ca
_
8 1
1 8
_
=

65
_
8

65

1

65
1

65
8

65
_
=

65A.
Matricea A este ortogonala si det A = 1. Rezulta ca este o asemanare care se descompune n rotat ia
planului n jurul unui punct si o omotetie de coecient

65. Punctul x unic al lui este C

_

7
50
,
1
50
_
.
Rotat ia are ecuat iile
_
x

+
7
50
=
8

65
_
x +
7
50
_

65
_
y
1
50
_
y

1
50
=
1

65
_
x +
7
50
_
+
8

65
_
y
1
50
_ ,
iar omotetia are ecuat iile
_
x

+
7
50
=

65
_
x +
7
50
_
y

1
50
=

65
_
y
1
50
_ .
Exercit iul 2.39 Se considera transformarea ana : E
2
E
2
, care

in raport cu reperul cartezian
ortonormat R = (O, { e
1
, e
2
}) are ecuat iile
_
x

= x +y 1
y

= x y + 2
.
Se cere:
a) Folosind denit ia, sa se arate ca este o asemanare.
b) Sa se studieze asemanarea .
Solut ie. a) Daca P
_
x
1
, y
1
_
, Q
_
x
2
, y
2
_
avem
(P) = P

_
x
1
+y
1
1, x
1
y
1
+ 2
_
,
(Q) = Q

_
x
2
+y
2
1, x
2
y
2
+ 2
_
.
Rezulta

_
P

, Q

_
=
_
[(x
1
x
2
) + (y
1
y
2
)]
2
+ [(x
1
x
2
) (y
1
y
2
)]
2
=
_
2[(x
1
x
2
) + (y
1
y
2
)]
2
=

2 (P, Q).
Deci este o asemanare de coecient k =

2 a planului E
2
. Punctul x unic al lui este C (0, 1) .
Matricea operatorului liniar asociat lui este
_
1 1
1 1
_
=

2
_
1

2
1

2
1

2

1

2
_
=

2A.
Deoarece det A = 1, transformarea este o asemanare data de produsul dintre o omotetie de centru
C si de coecient

2 si simetria n raport cu o dreapta d care trece prin C si are direct ia data de un
vector propriu a, corespunzator valorii proprii = 1. Obt inem a = e
1
+
_
2 1
_
e
2
. Astfel, ecuat ia
axei de simetrie este
x
1
=
y 1

2 1
,
iar omotetia are ecuat iile
_
x

2x
y

1 =

2 (y 1)
.
APLICATII AFINE 67
Exercit iul 2.40 Sa se arate ca transformarea ana a planului euclidian E
2
este o asemanare daca
si numai daca duce cercuri

in cercuri.
Solut ie. Daca este o asemanare de modul k > 0 atunci oricare ar cercul C (O; r) , imaginea sa
prin este cercul C ((O) ; kr) .
Reciproc, presupunem ca transformarea duce cercuri n cercuri. Fie
_
x =
1
1
x

+
1
2
y

+b
1
y =
2
1
x

+
2
2
y

+b
2
ecuat iile inversei transformarii (n raport cu reperul cartezian ortonormat R = (O, { e
1
, e
2
})). Daca
punctul M(x, y) descrie cercul de ecuat ie
x
2
+y
2
+ 2mx + 2ny +p = 0,
atunci punctul M

(x

, y

) descrie curba C

de ecuat ie
_
(
1
1
)
2
+ (
2
1
)
2
_
(x

)
2
+
_
(
1
2
)
2
+ (
2
2
)
2
_
(y

)
2
+ 2
_

1
1

1
2
+
2
1

2
2
_
x

+
+2
_
b
1

1
1
+b
2

2
1
+m
1
1
+n
2
1
_
x

+ 2
_
b
1

1
2
+b
2

2
2
+m
1
2
+n
2
2
_
y

+
+
_
b
1
_
2
+
_
b
2
_
2
+p = 0 .
Curba C

este un cerc daca si numai daca

(
1
1
)
2
+ (
2
1
)
2
= (
1
2
)
2
+ (
2
2
)
2
= k
2
, k R\{0}, (2.29)

1
1

1
2
+
2
1

2
2
= 0.
Fie , [0, 2) astfel ncat
1
1
= k cos ,
2
1
= k sin,
1
2
= k cos ,
2
2
= k sin. T in and seama de
egalitat ile (2.29), obt inem =

2
sau =
3
2
, adica matricea asociata lui
1
este de forma
A
1
= k
_
cos sin
sin cos
_
sau A
2
= k
_
cos sin
sin cos
_
.
Rezulta ca
1
este o asemanare. Deci si este o asemanare.
Exercit iul 2.41 Sa se arate ca daca o transformare bijectiva a planului euclidian E
2
duce cercuri

in
cercuri atunci ea este o transformare ana.
Solut ie. Fie : E
2
E
2
o transformare bijectiva a planului care duce cercuri n cercuri si e A, B, C
trei puncte an dependente (coliniare). Presupunem prin absurd ca imaginile A

, B

, C

ale punctelor
A, B, C prin transformarea nu sunt coliniare. Atunci e cercul determinat de ele. Transformarea
ind bijectiva, inversa sa
1
duce, de asemenea, cercuri n cercuri. Deci
1
() este un cerc care
trebuie sa cont ina punctele coliniare A, B, C. Contradict ie. Rezulta ca transformarea duce drepte
n drepte, deci este o transformare ana.