ABANDONUL COLAR LA NIVELUL JUDE ULUI GORJ N ANUL COLAR 2010 2011

1) ARGUMENT

Unul dintre cei mai importanti indicatori ai eficientei unui sistem de nvatamant este rata abandonului scolar. Aceasta releva puterea sistemului scolar de a cuprinde si mentine elevii in interiorul sau, de a le asigura accesul si suportul pentru finalizarea cel putin a nivelului scolar obligatoriu. Parasirea sistemului educativ inaintea obtinerii unui certificat de studii este un fenomen cu implicatii grave asupra dezvoltarii personale a elevilor si a sanselor lor de integrare sociala si profesionala. Efectele negative ale abandonului scolar se reflecta atat in plan psihologic individual conducand la o alterare a imaginii de sine a elevului in cauza, care-i va pierde tot mai mult increderea in propriile posibilitati, cat si in plan social inducand marginalizarea sociala a acestuia prin limitarea dreptului sau la o calificare profesionala autentica si la exercitarea unor roluri sociale valorizante pentru personalitatea sa. Pentru a se intreprinde masuri de combatere a abandonului scolar este nevoie de un studiu diagnostic care sa scoata in evidenta care este rata abandonului, care sunt zonele cele mai atinse de acest fenomen si mai ales care sunt cauzele principale pentru toate grupele de varsta scolara. 2. PROPORTIILE ABANDONULUI SCOLAR Pentru a identifica amploarea si profunzimea abandonului scolar Centrul Judetean de Resurse si de Asistenta Educationala Gorj a realizat un studiu al cazurilor de abandon scolar inregistrate in anul scolar 2010 2011 la nivelul judetului Gorj, precum si a cauzelor care au determinat pentru fiecare caz in parte fenomenul. OBIECTIVE: 1. Identificarea cazurilor de abandon scolar de la nivelui judetului Gorj 2. Cunoaterea cauzelor care genereaza abandonul scolar 3. Stabilirea unor strategii de interventie pentru prevenirea si diminuarea acestui fenomen Scopul studiului intreprins a fost acela de a face o diagnoza a starii de fapt cu privire la fenomenul mentionat, al carui rezultat sa poata fi utilizat in stabilirea si implementarea unor strategii de prevenire si combatere a abandonului scolar la nivelul judetului.

Graficul I

Unitati scolare: 104

Licee din municipiu; 15 Scoli generale din municipiu: 9 Scoli generale din afara municipiului: 62 Licee din afara municipiului: 18

Situatia abandonului scolar la nivelul Judetului Gorj a fost realizata pe baza informatiilor primite din 104 unitati de invatamant, 24 unitati scolare fiind de pe raza municipiului TG Jiu ( 15 licee si 9 scoli generale ) si 80 din afara municipiului ( 18 licee si 62 scoli generale).
Distributia cazurilor de abandon in functie de mediul de provenienta al elevilor

Distribuia cazurilor de abandon in functie de sex

mediul rural

66,53%

50,61%
mediul urban 33,47%

49,39%

Masculin Feminin

10

20

30

40

50

60

70

Distributia cazurilor de abandon in functie de etnie

37,96% roman rrom 62,04%

Potrivit datelor oferite de unitatile de invatamant din judetul Gorj, in anul scolar 2010 2011, 245 de elevi au renuntat sa mai mearga la scoala, pierzand astfel orice oportunitate de progres educational si personal. Dintre acestia 33,47% provin din mediul urban si 66, 53% provin din mediul rural, 49,39% sunt baieti si 50,61% sunt fete, 62,04% sunt elevi romani si 37,96% elevi de etnie rroma.
Distributia cazurilor de abandon scolar pe unitati de invatamant
20,82% 32,24% Licee din municipiu Scoli generale din municipiu Licee din afara municipiului Scoli generale din afara municipiului 34,29%

12,65%

Cele mai multe cazuri de abandon scolar au fost inregistrate la unitatile de invatamant din afara municipiului Tg-Jiu, respectiv163 de cazuri, 34,29% la liceu si 32, 24% la scolile generale. La nivelul municipiului Tg-Jiu au fost inregistrate 82 cazuri de abandon, 20,82% la unitatile de invatamant liceal si 12, 65% la scolile generale.
Distributia cazurilor de abandon la nivelul Judetului Gorj
66,53% 80 60 40 20 0 Abandonuri in municipiu Abandonuri in afara municipiului 33,47%

Distribuita cazurilor de abandon la nivelul municipiului

70 60 50 40 30 20 10 0 Liceu Scoli generale 62,2% 37,8%

Distributia cazurilor de abandon inregistrate in afara municipiului

Scoli generale

48,47%

Liceu

51,53%

46

47

48

49

50

51

52

Analizand cele trei grafice referitoare la distributia cazurilor de abandon scolar la nivelul unitatilor scolare din judetul Gorj s-au constatat urmatoarele: Exista diferente semnificative in ceea ce priveste rata abandonului la nivelul unitatilor de invatamant din judetul Gorj. La nivelul municipilui Tg-Jiu rata abandonului este de 33,47%, in timp ce la nivelul unitatilor de invatamant din afara municipiului Tg-Jiu rata abandonului este de 66,53%. Se constata ca atat la nivelul municipilui Tg-Jiu, cat si la unitatile de invatamant din afara acestuia rata abandonului este mai ridicata la nivelul invatamantului liceal decat la nivelul invatamantului gimnazial.Procentual rata abandonului la nivelul municipilui Tg-Jiu este de aproape doua ori mai mare in randul elevilor de liceu fata de rata abandonului in randul elevilor din invatamantul gimnazial si primar. La unitatile de invatamant din afara municipiului Tg-Jiu nu exista diferente majore intre rata abandonului la liceu si rata abandonului la gimnaziu.

Distributia cazurilor de abandon scolar pe cicluri scolare

13,47%

45,31%

ciclul primar ciclul gimnazial ciclul inferior al liceului

41,22%

Pe cicluri de invatamant, situatia abandonului scolar arata ca cei mai multi elevi care nu reusesc sa termine studiile sunt elevi de liceu: 111 elevi din invatamantul liceal au abandonat scoala, urmeaz apoi elevii din nv mntul gimnazial cu 101 cazuri si elevii din ciclul primar cu 33 cazuri.

Situatia abandonului scolar pe clase

cls.X cls.IX cls.VIII cls.VII cls.VI cls.V cls.IV cls.III cls.II cls.I 0

35 76 25 23 18 35 2 18 10 3
10 20 30 40 50 60 70 80

cls .I Series 1 3

cls .II 10

cls .III 18

cls .IV 2

cls .V 35

cls .VI 18

cls .VII 23

cls .VIII 25

cls .IX 76

cls .X 35

Fenomenul abandonului colar este mai pu in frecvent la nv mntul primar (13,47 %), crete la clasa a V-a (14,29 %)si atinge nivelul cel mai ridicat la clasa a IX-a (31,02 %).

Situatia abandonului scolar la nivelul ciclului primar

6,06% 54,55% 30,3% 9,09%

Clasa a IV a

Clasa a III a

Clasa a II a

Clasa I

La nivelul invatamantului primar se inregistreaza o rata mai scazuta a abandonului la inceputul si la sfarsitul ciclului scolar (9,09% la clasa I si 6,06% la clasa a IV - a ), mai ridicata la clasa a II a, 30,3% si ajunge la 54,55% la clasa a III - a.

Situatia abandonului scolar la nivelul ciclului gimnazial

35 30 25 20 15 10 5 0 Clasa a V a Clasa a VI a Clasa a VII a Clasa a VIII a
34,66% 17,82% 22,77% 24,75%

La nivelul invatamantului gimnazial cei mai multi elevi au abandonat scoala in clasa a V - a, respectiv 34,66 %, urmeaza clasa a VII - a cu 17, 82 %, clasa a VIII - a cu 24,75 % si clasa a VI - a cu 17,82 %.

Situatia abandonului scolar la nivelul invatamantului liceal

80 60 40 20 0 Clasa a IX a Clasa a X a 31,53% 68,47%

Dintre cazurile de abandonuri inregistrate la nivelului invatamantului liceal 68,47 % au fost inregistrate in randul elevilor de clasa a IX - a si 31,53 % in randul elevilor de clasa a X - a.

Cauzele abandonului scolar

familie dezorganizata prestarea diferitelor activitati aducatoare de venit motivatie scazuta pentru invatatura lipsa de implicare a familiei situatie materiala precara casatorie plecarea in strainatate repetentie 6,09% 7,05% 7,69% 7,69% 11,54% 14,73% 19,66% 21,47%

In ierarhia cauzelor abandonului scolar se situeaza pe primul loc repetentia, 21, 47 % dintre elevi au parasit sistemul de invatamant din aceasta cauza. Urmeaza o serie de cauze de natura socio - familiala: plecarea parintilor in strainatate, lipsa de implicare a familiei, casatoria, familia dezorganizata. Copiiii ai caror parinti au plecat sa lucreze in strainatate reprezinta o categorie extrem de vulnerabila expusa riscului de abandon scolar, 19,66 % din cazurile de abandon inregistrate se datoreaza plecarii parintilor la munca in strainatate; 14, 73% dintre elevi au renuntat la scoala pentru a se casatori; 11, 54 % au abandonat scoala din cauza situatiei materiale precare; 7, 69 % datorita lipsei de implicare a familiei ; 7, 69 % datorita unei motivatii scazute pentru activitatea scolara; 7, 05% din cauza prestarii diferitelor activitati aducatoare de venit si 6, 09% din cauza dezorganizarii vietii de familie.

Concluzii:
Pe medii de rezidenta se remarca valori mai mici ale ratei abandonului scolar in mediul urban ( 33,47%) si mai mari in mediul rural ( 66,53%). Prin urmare rata abandonului scolar este de doua ori mai mare in mediul urban comparativ cu mediul rural.

In ceea ce priveste diferentierea pe sexe, se inregistreaza procente apropiate intre rata

abandonului scolar in randul fetelor si rata abandonului colar in randul baietilor: 49,39% baieti si 50,61% fete. 7

 Rata abandonului scolar se mentine ridicata in unitatile de invatamant cu o pondere mai

mare de elevi rromi, in anul scolar anterior 37,96% dintre cazurile de abandon inregistrate la nivelul judetului Gorj provenind din randul acestora. Cei mai multi elevi de etnie rroma au intrerupt scola dupa abolvirea ciclului primar, 20 in clasa a V- a si 17 in clasa a VI - a. Unii dintre elevii rromi renunta la scoala pentru a-si insoti parintii la munca in strainatate, altii raman in grija unor persoane care nu valorizeaza scoala, iar altii respecta modelul de viata traditional casatorindu-se de la o varsta destul de frageda. Cei mai mul i elevi prsesc coala n timpul invatamantului liceal, urmnd cei din invatamantul gimnazial si cel primar. Perioadele de vulnerabilitate se inregistreaza la trecerea de la invatamantul primar la cel gimnazial si de la invatamantul gimnazial la cel liceal, elevii manifestand dificultati in a se integra / adapta conditiilor sistemului de invatamant. Astfel, numarul elevilor care abandoneaza scoala creste semnificativ in prima parte a ciclului gimnazial, 35 de elevi au abandonat scoala in clasa a V a si atinge nivelul cei mai ridicat n clasa a IX a, 76 elevi au abandonat scoala la inceputul invatamantului liceal. La originea abandonului scolar se asociaza de cele mai multe ori doua sau mai multe cauze. Esecurile repetate, incapacitatea eleviilor de a atinge standarde minimale de performanta conduc la scaderea interesului elevului pentru scoala, repetentia situandu-se pe primul loc in ierarhia cauzelor abandonului scolar. Migrarea parintilor la munca in strainatate ii afecteaza tot mai mult pe elevi, care fie isi urmeaza parintii si in acest fel intrerup studiile in tara, fie sunt lasati in grija unor persoane al caror control, indrumare si supraveghere sunt superficiale. Casatoriile la varste frage ii determina pe elevi, mai ales pe cei de etnie rroma sa renunte la scoala. Situa ia socio-economica precara a unei familii limiteaza posibilitatile parintilor de o oferi copiilor resursele necesare frecventarii scolii, reducand astfel accesul la educatie si durata vietii scolare a copiilor. Chiar daca invatamantul este gratuit, el implica totusi costuri pe care unii parinti nu si le permit. Lipsa resurselor materiale si a suportului social adecvat conduc la un nivel redus al participarii scolare si in cele din urma la abandon scolar. De asemenea, unii copii sunt nevoiti pentru a intregi veniturile familiei sa renunte la scoala si sa presteze diferite activitati aducatoare de venit. O categorie cu risc ridicat o constituie copiii proveniti din familii dezorganizate. Pentru a se dezvolta armonios copiii au nevoie de o educatie corespunzatoare, de un mediu familial echilibrat in care sa se simta in siguranta. Dezorganizarea vietii de familie, atmosfera familiala conflictuala, divergentele in practicile educative aplicate de parinti, scaderea 8

interesului si controlului parintilor fata de preocuparile copiilor sunt cateva aspecte care i bulverseaza pe copii si care, in timp, pot conduce spre esec scolar. Lipsa de preocupare a familiei pentru cultivarea de timpuriu la copil a interesului pentru activitatea intelectual, pentru munca colar, lipsa ajutorului la invatatura, lipsa controlului asupra activit ilor copilului contribuie intr o mare masura la randamentul scolar scazut al acestora. Exista parinti care nu valorizeaza scoala datorita nivelului scazut de educatie si care ignora faptul ca o buna pregatire scolara inseamna mai multe sanse de reusita in viata. Lipsa motivatiei pentru scoala a elevilor, absenta deprinderi de studiu systematic, toleranta scazuta la efort intelectual constituie o alta cauza a abandonului scolar. Prin urmare, scoala a ajuns sa fie abandonata pentru ca nu mai este perceputa ca valoare in sine. Aceasata se coreleaza si cu atitudinea indiferenta, neglijenta sau ostila a unor prin i fa de actul educa ional, fata de activitatea scolara si evolutia propriilor copii.

Director C.J.R.A.E. Gorj, Prof. Mihai Natalia

Profesor sociolog, cheau Daniela