ARHITECTURI DE RETELE INTELIGENTE PROMOVATE LA NIVELUL OPERATORILOR DE DISTRIBUTIE -lectii invatateDumitru FEDERENCIUC-Electrica SA Bucuresti Ioan SILVAS-Electrica SA Bucuresti Petru

POSTOLACHE-Universitatea Politehnica Bucuresti

Bucuresti,26 mai 2011 Retele inteligente de utilitati ale viitorului- smart grid

I.Tendinte actuale ale sectorului european de electricitate

Dupa AIE-Agentia Internationala a Energiei cererea de electricitate in tarile Europei va creste cu 30% de la 3 136TWh in 2007 la 4 071TWh in 2030 3.136TWh 4.071TWh 2030. Roadmapul 2050-Ghid pentru o Europa prospera si libera de CO2 - Fundatia Europeana de Climat prognozeaza ca din cei 4.900TWh (1.280GW) in 2050 40%vor fi pe RES,30% pe nuclear(dupa Fukushima?)si 30%pe combustibili fosili cu SSC Actualele tendinte in domeniul energiei electrice sunt aliniate la: Al Treilea Pachet Energetic al UE cu urmatoarele puncte cheie : mai multe posibiliti de alegere pentru consumatori, creterea investiiilor i sigurana energetic n Europa: 2009/72/CE privind normele comune privind piata de energie Strategia Energia 2020 din nov 2010, care prevede ca in urmatorii 10 ani sunt g g , p necesare investitii in infrastrucura de cca 1000 moiliarde euro

I.1.Evolutia retelelor de electricitate

In acest context si reteaua europeana va trebui sa fie modernizata tinand seama de acest pachet energetic.In ciuda marelui interes acordat viitorului acestor retele chestiunea de finantare nu este totdeauna rezolvata .

A. Actuala arhitectura a retelei de electricitate (retea 2010)

Dupa European Technology Platform for the Electricity Networks of the FutureSmartGrids reteaua de energie electrica europeana este una dintre retelele tehnice cele mai vaste ale lumii:-deserveste 430 milioane persoane prin 230.000 km linii de transport,(220-400kV) si 5.000.000km linii de distributie de joasa si medie tensiune. Actuala retea: -este o retea centralizata.A fost elaborata, conceputa si pusa in functiune in maniera traditionala, maniera care face ca fluxul de electricitate sa circule unidirectional :de la mari generatoare la consum larg repartizat -este o retea fracturata, care separa diverse etape ale ciclului energetic:centrale electrice si centrale de productie,cu reteaua de transport,pe de=o parte si reteaua de distributie pe cealalta parte ?TSO+DSO=NSO Actuala retea trebuie sa evolueze pentru o mai buna integraree a surselor de electricitate si corelat cu evolutia profilelor de cerere si de productie, ceece ce ce cere schimbarea in conceptia , functionarea si dezvoltarea retelei electrice . Astazi nevoia de schimbare este deschisa adesea in termeni de retea inteligenta.

Draft

Reelele inteligente implica integrare descentralizat a reelei ... R l l i t li t i li o i t d t li t l i

R 2010 Reea
Actuala zona de reea inteligent

Reea inteligent 2040

p Transport

Centrul de control al Distributiei

Distribuie
Generare distribuit

Transformator de IT/MT

Viitoarea zona de retea inteligenta

Transformator de MT/jt

Stocare Contor inteligent

Locuinta standard Directia circulatiilor de putere

Casa inteligenta

Vehicule electrice

B. Arhitectura noilor retele electrice (retea inteligenta 2040) Actualmente, nu exista o definitie internationala oficiala a notiunii de retea inteligenta, inteligenta ci sute de definitii coexista intre ele .Una dintre ele propusa de NIST in Una raportul sau din iunie 2009, afirma ca retelele inteligente reprezinta modernizarea retelei de distributie a electricitatii, ceeace va permite sa supravegheze, sa protejeze si sa optimizeze in mod automat functionarea elementelor interconectate de la generatorul central si distribuit, trecand prin reteaua de inalta tensiune si reteaua de distributie , pana la utilizatorii industriali si la sisteme de automatizare ale cladirilor, la instalatiile de stocare a energiei si la receptorii finali si termostatele lor, vehicule electrice, aparatele electrocasnice si alte aparate de uz casnic. Unul din obiectivele viitoarelor retele electrice va fi acela de a permite interactiunea consumatorilor cu reteaua, gratie i t i t ti t il t ti integrarii t h l iil ii tehnologiilor d de productie distribuita la scara mare cu raspunsul la cerere asociat , un mai mare randament energetic(eficienta energetica) bazat pe datele si informatiile primite p p p asupra preturilor si conditiilor in timp real.

I.2 I 2 Noi modele de afaceri crora i revin i / sau noi juctori pe pia
Jucatori de utilitati

Producere/Angro

Infrastructura retelei

Vanzarea cu amanuntul

Noile retele inteligenteasociate modelelor de afaceri (selectie)

Centrala solara virtuala

E-Vehicule facturare inteligenta g

E-Vehicule managementul stocarii

Raspunsul Agregatorului de cereri

Noi jucatori

DG-OEMindustrii

Industria IT

Industria de automobile

Furizor de facturari

Provideri

Directiva 2009/72/CE privind normele comune pentru piaa intern de d energie electric i l i
27 ...Statele membre ar trebui s ncurajeze modernizarea reelelor de distribuie spre Statele distribuie, exemplu introducerea de reele inteligente care ar trebui construite astfel nct s ncurajeze producerea descentralizat i s asigure eficiena energetic... 3.11 n vederea promovrii eficienei energetice, statele membre sau, atunci cnd un stat membru a stabilit astfel, autoritatea de reglementare recomand ntreprinderilor din sectorul energiei electrice s optimizeze utilizarea energiei electrice, de exemplu, prin furnizarea de servicii de gestionare a energiei prin elaborarea de formule inovatoare de stabilire a preului energiei, sau prin introducerea de sisteme de msurare i de reele inteligente, atunci cnd este cazul.

Functionalitati de baza ale retelelor inteligente

Participare activa a clientului p Integrarea tuturor surselor de generare si a optiunilor de stocare a energiei Aparitia de noi piete si functii de operare a retelelor electrice Calitate a energiei la nivelul secolului 21 Optimizarea utilizarii activelor si eficienta operationala Autovindecarea dupa avarii/incidente Rezilienta impotriva atacurilor si dezastrelor

Arhitecturi ale unor componente specifice unei retele inteligente in ordinea implementarii la operatorii de distributie 1.contorizarea inteligenta (AMR,AMM,AMI etc) 2.automatizarea distributiei(SCADA-DMS, SAD) 3.integrare RES/DER 4.racordare vehicule electrice(V2G,G4V) 5.stocare a energieii electrice 5 t i l ti 6.caile si echipamentele de comunicatii 7. 7 softurile si echipamentele IT

1.SOLUTII DE MASURARE INTELIGENTA (AMR,AMM,AMI)

SITUATIA SISTEMELOR AMR IN ELECTRICA

Electrica a inceput la mijlocul anilor 80 telecitirea contoarelor,acumuland o experienta de 20 ani in domeniul AMR .Dezvoltate la cerere mai intai de utilitate generala mai apoi, sistemele de telecitire hi iti t l iti achizitionau iimpulsurile d lla contoarele clasice , t l il de t l l i transmitandu-le catre o llocatie it d l t ti centrala.Cu timpul numarul functiilor atribuite unui astfel de sistem a crescut apropiindu-se de nucleul a ceea ce astazi se regaseste sub conceptul SCADA-EMS Gestionarea contururilor d energie sii a consumuluii d energie electrica pentru marii G ti t il de i l de i l ti t ii consumatori au facut obiectul actiunii de dotare la nivelul tuturor sucursalelor, cu solutii AMR , incepand cu anul 2000, solutii care vizau realizarea sistemelor de telecitire utilizand fie contoare ABB in solutia GALAXY,fie contoare AEM in solutia ARGUS sau Landis &Gyr pentru Bucuresti. , y p Dupa aparitia Codului de masurare, desi unicul operator de masurare Electrica avea un sistem propriu de telecitire contoare, exigentele impuse prin cod a facut ca sistemul realizat sa nu corespunda noilor exigente pentru punctele de masura de categoria A. p g p p g Factorul hotarator in dezvoltarea sistemelor AMR, l-a constituit formarea unei piete de energie. Astfel,au aparut pe piata diversi furnizori de sisteme de masura cu citire de la distanta.

Solutii il t d S l tii pilot de smartmetering in Electrica SA t t i i El t i

AMR cu comunicatii PLC = 9.215 clients -5 proiecte pilot pe JT pentru consumatorii casnici municipali
-1 proiect pilot pe JT+MT pe consumator casnic municipal -2 proiecte pilot pe JT pentru consumatorii casnici rurali -1 proiect p p pilot p JT p pe pentru consumatorii industriali

AMR cu comunicatii GSM/GPRS = 25.660 clients - 3 proiecte pe JT pentru consumatori casnici concentrati in mediul urban AMR cu comunicatii FO&Wire /GSM = 9.726 clients 9 726 -18 proiecte pentru mari consumatori si contur OD Platforma AMR cu GSM /GPRS/FO pentru OD din Romania= 15.240 meters to 40.000 meters AMR cu GSM/GPRS si Platforma AMR sunt integrate in SAP-ISU

Ex1 Ex1- first generation AMR

AMR for eligible clients & overall EMM

Customer report

Producer report

Ex2 of AMI realised

AMI-GSM/GPRS for urban area
Customer group report

Singular customer report

Ex3 of AMI realised

AMI PLC for rural/urban area : MDM/EDM Meters consumption report

Workstation

Server SQL

Modem

LAN/WAN Contor trifazat

Transformator MT/JT

Concentrator Modem

Cn

R S T N

Contoare monofazate

Concentrator report

Schema for AMR

Trafo 110/20 kV 16 MVA

EMS-SCADA
Wh T Meter 5A-100V

Wh T
AL 3x150mmp

Meter 5A-100V

Conceptul de platforma de masurare

Trafo 20/0.4 kV 400 kVA Wh T Meter 5A-231/400V

SDM

M DS
560 0 0kw h-4 800 $

$ 00 45 hw 0k 80 45 $ -80 kwh 980

Wh T
Al 3x150mmp

Meter 5A-231/400V
Al 3x95+50 mmp

Wh M

Meter (5-20)A-231V

Wh T

Meter 5A-231/400V

Al 3x50+25 mmp

Wh M

Meter (5-20)A-231V

Wh T

Meter 5A-231/400V

Wh M

Meter (5-20)A-231V

Meter Wh T 5A-231/400V

OL AL 3x50mmp

Trafo 20/0.4 kV 250kVA Wh T Wh T Meter 5A-231/400V

Wh M

Meter (5-20)A-231V

Wh M

Meter (5-20)A-231V

AL 3x150+70mmp

Cu 3x25mmp

Trafo 20/0.4 kV 160kVA

Meter 5A-231/400V

Wh M

Meter (5-20)A-231V

Wh M

Meter (5-20)A-231V

Wh T

Meter 5A-231/400V

Wh T

Meter 5A-231/400V

Aspecte reiesite din arhitecturile solutiilor d smartmetering promovate l tiil de t t i t

Din solutiile pilot promovate ca lectii invatate (lesson learned) putem mentiona:

Cerintele minimale pentru ca o solutie de metering (masurare ) cu

comunicatie bidirectionala sa aiba caracterul de smart(inteligent) presupun ( g )p p doua conceptii de realizare posibile-contoare inteligente sau platforma de integrare a unor echipamente de citire automata a c -Analiza cost beneficiu pentru realizarea roll-out ului pentru solutiile pilot promovate, se poate promova i conditiile cerintelor i t t in ditiil i t l impuse prin A i Anexa1 di 1 din Directiva 2009/72/EC -Conceptele definite la finalizarea proiectului OPEN METER vor asigura realizara unor solutii maturizate din punct de vedere al integrarii intr-o intr o arhitectura care sa indeplineasca cerintele unei retele inteligente Coroborat cu mandatul 441 ste ecesa u grad d cat p ca e pe so a u u te co g e esc -Este necesar un g ad ridicat de implicare a personalului tehnico-ingineresc in evaluarea proiectelor pilot

Evaluari ale costurilor in cazul implementarii prevederilor din Directiva CE 72/2009 in Romania ( analiza facuta de ANRE in nov.2009)
Estimarea necesarului de cheltuieli pentru implementarea prevederilor Directivei ipoteze referitoare la numar de contoare inteligente necesare: Nr. total de contoare inteligente necesare a fi montate = 9 000 000 Nr. total de contoare special destinate punctelor de masura apartinand marilor consumatori = 20 000 Nr. total d N t t l de contoare d ti t punctelor d masura apartinand micilor consumatori t destinate t l de ti d i il t i = 600 000 Nr. total de contoare destinate punctelor de masura apartinand consumatorilor casnici = 8 380 000 Estimarea necesarului de cheltuieli pentru implementarea prevederilor Directivei ipoteze referitoare la costul contoarelor inteligente necesare: Cheltuiala medie de instalare a contoarelor special destinate punctelor de masura apartinand marilor consumatori 1500 Euro/buc Cheltuiala medie de instalare a contoarelor special destinate punctelor de masura apartinand micilor consumatori 150 Euro/buc Cheltuiala medie de instalare a contoarelor special destinate punctelor de masura apartinand consumatorilor casnici 75 E ti d t il i i Euro/buc /b

Necesar estimat de investitii : Total tara : 750 mil Euro mil. Contoare electronice care pot fi asimilate in cadrul conceptului de smart metering deja montate in: 50 mil. Euro Obiectiv de indeplinit conform prevederilor din directiva: 560 mil conform. mil. Euro in urmatorii 10 ani

Costul mediu 560/9=63euro/abonat va trebui sa fie recuperat tot de la consumator in 10 ani adica 0.5euro/luna

Evoluii europene - Situaia contorizrii inteligente

2.SOLUTII DE AUTOMATIZAREA DISTRIBUTIEI

SITUATIA SISTEMELOR DE AUTOMATIZAREA DISTRIBUTIEI IN ELECTRICA Electrica a inceput la mijlocul anilor 92 promovarea unor solutii tip SCADA la nivel de statii de transformare.Primele solutii propuse de catre diversi proiectanti (ISPE) si realizate in solutii cu echipamente romanesti lla iinceput, maii apoii d catre marii fi hi t ti t de t firme d echipamente au f t cele d de hi t fost l de SCADA din statii si de la dispecer Solutii de automatizarea distributiei au inceput in 98 prin achizitionarea de separatoare telecomandate, apoii odata cu montarea esalonata a recloserelor sii separatoarelor t l d t d t t l t l l t l telecomandabile la distanta prin radio si apoi GSM Dupa 2003 au aparut primele proiecte cu integrarea unitara a RTU recloserelor si separatoarelor telecomandate la nivel de treapta de dispecer Dupa aparitia protocoalelor CEI 61850 si CEI 60870-5-101,102,103,104 conceptia si solutiile de integrare au devenit elemente bine definite in promovarea sistemor SCADA DMS la nivel de statii de transformare si a sistemelor SAD integrate in SCADA -DMS de la nivel de dispecer DMS Desi la nivel de dispecer functiile DMS au fost achizitionate odata cu platforma de integrare a echipamentelor telecomandabile si a solutiilor SCADA de la nivel de statii de transformare, activarea partiala a acestora s a realizat dupa 2009 s-a

Distribution Management System

D.A.
Reclosers, STC , sensors

Distribution System

DER Interconnections
Load Management

se so s sensors Distributed Energy Resources Interconnections on Distribution Communications Information Flow, Data Management, Monitor & Control

Eolian Park P<10MW

Combined Heat & Power (CHP)

Solar Power P<10MW

Managementul distributiei g
Operations Management
IVR/CTI Interface Trouble Call Mngt Outage Management Switching Management Crew Management Network Restoration Historical & Reporting

Power System Management

Distribution Load Flow Voltage Var Control Station Load Forecast Optimal Switching Short Circuit Load Management P Power Q lit Quality Reliability Monitoring

SCADA

Monitoring & Control Telecoms MV Metering Billing Interface

Messaging Infrastructure

Operations Model Customer Model Call Center Settlement & Billing Financial, HR & Property Material Management Asset Model Maintenance Planning Graphical Information System (GIS)

Aspecte reiesite din arhitecturile solutiilor de automatizarea distributiei promovate

-La nivelul filialelor de distributie unele din solutiile existente sunt maturizate din punct de vedere al functionaltatilor (functia DMS este activata solutia activata-solutia Telvent de la Electrica Distributie Transilvania Nord), -Numarul statiilor de transformare integrate in platformele SCADA de la dispecerul pe filiala este diferit de la o filiala la alta ,ajunganduse peste 60% statii integrate -In LEA ale zonelor rurale s-a fi li t montarea numarului optim d I l l l finalizat t l i ti de reclosere si de separatoare telecomandate -In zonele urbane solutiile SAD sunt promovate esalonat incepand cu orasele resedinta de judet j -Functionalitatile SAD sunt benefice clientilor(timp de realimentare redus), dar si personalului de conducere operativa in eliminarea avariilor

3.INTEGRAREA RESURSELOR ENERGETICE REGENERABILE (RES) SI A SURSELOR REGENERABILE DISTRIBUITE(DER)

SituaiaCR+ATR pentruracordarelaRET/RED Situaia CR+ATR pentru racordare la RET/RED inRomniala1mai2011

EOLIAN FOTOVOLTAIC HIDROELECTRIC BIOGAZ BIOMASA COGENERARE

TOTAL 9,140.65 6,422.15 1,116.00 1,602.50 1 602 50 5,800.31 4,397.42 1,400.92 1 400 92 1.97 14,940.96 14 940 96

TOTAL TRANSPORT 400kV 220kV 110kV TOTAL DISTRIBUTIE 110kV MT JT TOTAL PUTERE (CR+ATR)

8,230.65 5,622.15 1,006.00 1,602.50 1 602 50 5,036.03 4,228.40 807.21 807 21 0.42 13,266.68 13 266 68 265.98 80.00 184.76 184 76 1.22 265.98 265 98 231.46 23.35 207.93 207 93 0.18 231.46 231 46 32.85 14.00 18.76 18 76 0.09 32.85 32 85 98.05 0.00 98.05 98 05 0.00 98.05 98 05

910.00 800.00 110.00 0.00 0 00 135.94 51.67 84.21 84 21 0.06 1,045.94 1 045 94

Surse: site Transelectrica + rapoarte ANRE

Aspecte ale racordrii la RED a RES DER l El t i Di t ib i M t i N d A t l d ii l RES-DER la Electrica Distribuie Muntenia Nord
st IONASESTI 110/20kV 1X16MVA st MARASESTI EOL ENERGY CEE BERESTI

~ 10MW=4X2.5MW

~
st BERESTI 20kV

st BERESTI 80MW(30MW)

SINUS HOLDING

~
m 3.391k

st TECUCI EST 110/20kV 1X16MVA

CEE SMULTI 2X3MW

CEE MOVILENI 42.3MW

st ICM TC 110/6kV 1X16MVA

m 3.391k

7.5km

110kV

21 km

0kV LES 11 mp -500m 1.6km

SC CUSTOMLINE CEE VARLEZI ~ 4X2.5MW SS+ATR+CR ~ CEE CORNI SC BRIDGE CONSTRUCT ~ ~ SS+ATR+CR 110kV ~ st CUDALBI CEE CORNI 110/20kV 16MVA 4X2.5MW 1X16MVA 20kV 25MVA 110kV 15km ~15km

28.63km

st TECUCI BALCESCU 110/20/ 6kV 1X16MVA

LEA 110kV CE FUNCT LA 20kV

REHOVASIO POWER SS CEE 30MW CUDALBI

SC EOL ENERGY MOLDOVA

CR+ATR pentru EOLIAN=445MW

st BUJORU 110/20kV 1X10MVA

~
CEE BALENI 70MW SC EXIMPROD SS+ATR+CR

~
17.37km

CEE TECUCI 30MW VENTUREAC RO SS

m 3.391k

CEE VARLEZI 5MW SC CUSTOMLINE SS+ATR+CR

~
2.5MW

CE BIOGAZ 1MW

SC BIOGAZ ROM SS=ATR

m 3.391k

st IVESTI 110/20kV 1X16MVA CEE GRIVITA 50MW VENTUREAC RO SS SC PALACE CONSTRUCT CEE FOLTESTI1 SS+ATR+CR 9.8MW ~ CEE FOLTESTI2 10MW ~ SC EUROPP ENERGOCONS SS+ATR+CR 110kV

m 3.391k

st FOLTESTI 110/20kV 1X16MVA st FRUMUSITA 110/20/6kV 1X16MVA

0.295km

st VULTURU (SDEE FOCSANI)

st LIESTI 110/20kV 2X25MVA

9.9

3km

st ROMANU 110/20kV 1X16MVA

11.190km

16.008km

st SCHELA 110/20kV 2X25MVA

CEE COSTI 0.85MW SC ROMSTAL CEE SALCIA TUDOR 50MW (SDEE BRAILA)

LEA 110kV DC-185mmp

~ CEE SALCIA TUDOR 50MW (SDEE BRAILA) VICTOROLOGIC ENERGIE

mp LEA 110kV DC 185mm

st MAXINENI 110/20kV 1X16MVA (SDEE BRAILA)

st IVESTI 110/20kV 1X16MVA

st VANATORI 110/20kV 2X25MVA

25.039km

CEE FRUMUSITA2 40MVA 50MW ~ SC ELECTRICA SA SC GHERGIA VERDE SS+ATR? SS st PECHEA CEE MASTACANI SC MULTIMEDIA ART&TEHNIC 110/20kV 100MW SS CEE REDIU 1X16MVA ~ ~ 150MW CEE SCANTEIESTI CEE CUCA 95MW ?MW ~ CEE FRUMUSITA ~ ~ ?MW

~
2X0.8MW

CEE FRUMUSITA1 33MW SC EUROPP ENERGOCONS SS+ATR+CR

SC EOL MOLDOVA

st SRP1 VANATORI 110/6kV 3X25MVA

1-racordarea in solutie distribuita in LEA de MT a puterilor <3MW se face in conditiile montarii unui recloser sau separator telecomandat; 2-racordarea puterilor >5MW se face de regula ca un circuit distinct dintr-o statie de transformare; 3-de regula, utilizatorul suporta cheltuielile de intarire a RED, pana la aparitia unor reglementari detaliate la HG90 4-puteri de peste 10MW se racordeaza in 110kV
Schema de etapa 2010 cu evidenta SS+ATR+CR

29.4km

13.517km

st LACU SARAT 400kV/110kV (TRANSELECTRICA)

15 4 .16 km .70 15 4km

.59 13 5km

st SMARDAN 400kV/110kV (TRANSELECTRICA)

JUDETUL GALATI-CEE

Care sunt dorintele celor doua parti:

operatorul de distributie si clientul ? t l d di t ib ti i li t l

Comunicatiile OD

Internet
Portal Client & const r EMS

Constructie cu eficienta energetica

RES
Solara Eoliana

Distributie Operare Sistem dinamic de control (SCADA)

AMI
Interfata Control

Plug-in hibrid car Managementul Datelor

DG&Stocare e.e.

Sursa:EPRI

Eficienta energetica in distributia energiei electrice si servicii ca raspuns la cererile clientului

Racordarea la RED de MT a RES

Racordarea la RED de JT a RES

Arhitectura unui sistem ITC pentru monitorizarea in timp real a functionarii RES de catre partile interesate

13

Concluzii privind arhitectura retelelor de MT si JT in 2020

1.capacitatile si limitarile retelelor JT de a accepta, cantitati sporite de microproductie conectata monofazat si stare tehnica cu limitari de capacitate de distributie in MT impun o reevaluare a conceptiei de proiectare a noilor retele si evaluarea unui grad de penetrare a GD pe tipuri de retele existente 2.dezvoltarea mijloacelor de proiectare ale retelelor pentru a putea asigura asistenta in planificarea retelelor cu o puternica penetrare a DER conectate. Acestea ar include tehnici probabilistice in evaluiarea riscurilor si a capacitatilor disponibile, precum si algoritmi de previziune a productiei DER si a comportamentului de consum, in baza semnalelor meteo si pret. 3.protectii eficiente pentru acomodarea cu tranzitele de putere bi-directionale, mai ales pentru a evita declansarile false si nefunctionarea protectiei din cauza generarii distribuite 4.o recalculare a necesarului de contoare inteligente acolo unde sunt instalate capacitati de microproductie, mai ales chestiunea contorizarii separate a productiei si a sarcinii 5.o recalculare a necesarului de cai de comunicatie si media, mai ales pentru a face fata microproductiei GD 6.dezvoltarea ulterioara a conceptului de VPP, incluzand interfata intre functiunile VPP Comerciala si Tehnica.

4.RACORDAREA LA RED A VEHICULELOR ELECTRICE (V2G si G4V)

CONCLUZII
1.In 1 In baza modelului realizat de EPRI pentru strategia implementarii proiectelor pilot in SUA, Electrica SA a organizat achizitia unui studiu pentru evaluarea componentelor specifice smartgrids prezentate, elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru un proiect pilot care sa raspunda cerintelor stabilite de grupurile de lucru de la EU:
-Mission for task force for the implementation of smart grid in EIM(EG1Functionalitati pentru smart grids, EG2-Recomandari ale reglementatorului pentru securitatea,manevrarea si protectia datelor,EG3-Rolul si responsabilitatilor actorilor implicati in dezvoltarea smart grids) -Smart Grid Mandate M/490 EN in domeniul standardizarii SG -Smart Meters Mandate M/441 in domeniul instrumentelor de masurare Mandatul pentru racordarea vehiculelor electrice

2.Totodata prin studiu se va realiza un roadmap pentru implementarea componentelor smart grids in filiale, functie de rezultatele analizei cost beneficiu 3.Prin comisia smartgrids de la nivelul Electrica S s-au mai propus pentru acest SA an promovarea unor studii de evaluare a solutiilor de comunicatii, de completare a specificatiilor echipamentelor cu standardele CEI in vigoare, realizat unui proiect pilot pentru o cenntrala virtuala la o filiala 4.Pentru calificarea personalului propriu in domeniul smartgrids s-au facut demersuri pentru depunerea unui proiect de accesare fonduri europene POSDRU

5.Definirea unei strategii pentru reelele inteligente prevede o g p g p foaie de parcurs pentru modernizarea infrastructurii existente pentru a face fa provocrilor viitoare

Evolutie vs Revoluie -Reelele inteligente sunt un pas evolutionar, nu un pas revoluionar -Ele reprezint o reacie la situaia actual de Ele pe piaa de utilitati -Industria de energie electric se ndreapt ctre o viziune comun asupra dezvoltrii reelele inteligente

Creterea sa se concentreze pe reelele inteligente -Atat companiile mari cat i cele mici de utiliti au iniiat propriul lor concept de reele i t li inteligente t -Investitiile in reele inteligente sunt necesare pentruca retelele electrice sa rmna competitive pe termen lung -Este important s fim contieni de potenialul noilor riscuri asociate cu punerea n aplicare a unui anumit concept de reele inteligente

Retele inteligente
Beneficii financiare i operaionale -O foarte buna strategie in reelele inteligente poate genera o VAN pozitiv i i t li t t iti i o crestere a valorii actionarului -Investiiile n reele inteligente ar trebui s fie privite ca un cost incremental de investiii legate de ciclul de via al infrastructurii fizice ee e e e ge e sunt prghie o - Reelele inteligente su o p g e de noi tehnologii pentru a atinge excelena operaional Oportunitati de afaceri - Reelele inteligente permit noi oportuniti de f d afaceri i -Regulamentele UE, precum i unele reglementrile specifice ale unor ri , sustin investiii n reele inteligente -Investiiile in reele inteligente trebuie s fie viabile financiar i pragmatice - vizionar ee e e e ge e u sunt posibile punct reelele inteligente nu su pos b e pu c de vedere economic

6.O 6 O retea inteligenta poate genera avantaje substaniale pentru o companie de utiliti, dar i clienii si i ai societii civile, de asemenea, pot culege beneficiile
Utilitate(serviciu public)
Eficient de echilibrare a energiei electrice din surse tradiionale i alternative (n special surse regenerabile) Reducerea costurilor datorit funcionrii automate, de ntreinere predictiv, restaurare p , mai rapid i de autovindecare, a redus numrul de ntreruperi, precum i utilizarea crescut a activelor Noi oportuniti de afaceri, de exemplu, de tranzacionare a energiei electrice pe piata spot

Consumatorii
Transparen sporit a consumului de electricitate care s permit schimbri n obiceiuri de consum Perioadele de black-out reduse i ntreruperi n livrarea de energie electric O mai bun integrare a surselor de energie regenerabil n reeaua de distribuie O mai bun accesibilitate la energie electric n zonele cu o capacitate limitat de reea de p distribuie "Plug and Play" de integrare a aparatelor de uz casnic inteligente

Societatea
Efect pozitiv asupra mediului din cauza unei mai bune utilizari a surselor existente de energie i a cresterii gradului de integrare a surselor alternative Abilitatea de a se adapta mai bine la creterea consumului global de g energie de ctre societate Crearea de noi locuri de munc i de cretere a PIB-ul rii, susinerea inovrii i a oportunitilor de afaceri n domeniul tehnologiilor Smart Grid

Scenariooverview

7.Tendine 7 T di generale si i l i incertitudini care tit di i conduc la investiii n reelele inteligente

I. Economic&Politic
Generalrea cererii de energie electric Preurile pentru energie electric Concurs de vnzare cu amnuntul Fragmentarea pieei de energie in distributie Politica de mediu

II. Codul retelei

Regulamentul de stimulare Regulamentul de calitate Riscului de reglementare,

III. Furnizare&Dinamica cererii Generarea distribuit Presiunea de electrificare Cldirile inteligente Capacitate de stocare

IV. Structura retelei

Nevoia de reinvestiii in active Capacitate de extindere /dezvoltare Extinderi de retea

8.Cercetarea-dezvoltarea ca activitate suport in l i alegerea componentelor unei arhitecturi d retea i t li t t l i hit t i de t inteligenta
a.Standardizarea si Bunele practici vizeaza interconexiunile electrice si de comunicatii,integrarea si interoperabilitatea, proceduri pentru teste si practici de operare (SE EXEMPLIFICA CU 2 SLIDE URI) SLIDE-URI) b.Dezvoltarea tehnologica vizeaza promovarea unor solutii noi de senzori si tehnici de masurare cu comunicatii integrate, componente avansate tehnic si subsisteme, subsisteme metode avansate de control si de analiza topologic distribuita suport distribuita,suport pentru decizie si operare a retelei c.Modelul de retea inteligenta vizeaza acuratetea modelarii comportamentului , performantei si costul distributiei la nivel de activ al retelei inteligente si impactul acestora asupra retelei inteligente d.Analiza vizeaza datele masurate si simularile pentru a intelege foarte bine impactul si beneficiile legate de capacitatile utilizate calitatea energiei si fiabilitatea utilizate, fiabilitatea, eficienta energetica si eficienta in operare, ca tehnologie curata si ca mediu economic si de afaceri e.Evaluarea e Evaluarea si Demonstratiile vizeaza ca noile tehnologii au nevoie de evaluare si de de demonstratie a performantei si conformantei cu standardele emergente, bunele practici si cerintele de interoperabilitate

STANDARDE
AsociaiadeStandardizaredinRomania Bucureti,Sector1, Mendeleev2125 Email: doina.dragomir@asro.ro Website: www.asro.ro Blog: http://standardizare.wordpress.com IEC International IECInternational Electrotechnical Comission a lansat Online Smart Grid Standard Mapping Solution, solutie de mapare a standardelor specifice retelelor inteligente, recunoscuta de cei mai mari jucatori in domeniul standardelor de smart grid US National Institute of Standards and Technology (NIST), CEN CENELEC si altii http://powerelectronics.com/news/lead story/iec smart grid mapping 112410/ http://powerelectronics.com/news/leadstory/iecsmartgridmapping112410/

Core IEC Standards :

IEC/TR62357:ServiceOrientedArchitecture(SAO) / ( ) IEC61970:CommonInformationModel(CIM)/EnergyManagementSystem(EMS) IEC61850:SubstationAutomation IEC61968:CommonInformationModel(CIM)/DistributionManagementSystem(DMS) IEC62351:Security y IEC62056:Datachangeformeterreading,tarriff andloadcontrol IEC61508:Functionalsafetyofelectrical/electronic/programmable

Bunele practici-EXEMPLU DE ARHITECTURA DE RETEA INTELIGENTA INTEGRATA

Generare distribuita DR

DEZ-Operator retea Internet

Manag active Hist Ciber Security Firewall SAP Aplic Soft inginerie

Flota auto

Software pentru servicii de management RED

EMS DMS GIS Gest flota Data Model

Intreprindere
Manag Date

Comunicatii in timp real

Comunic

Ruter

Infrastructura de comunicatii
Comunic Com baza smart grid

Consumatori
Internet Gateway

Contor inteligent

HAN

Terminale Gen & Stoc

Comunic

Statii de transformare
Ruter inteligent

rezidentiali, id ti li comerciali si industriali

Controler statie Local HMI

Aplic Transform Regl tens LTC, Bat C

Protectii prin relee

STC & intrerupatoare in RED MT

Ruter inteligent Reclosere & Separatoare

Volt/VAR Terminale
Ruter inteligent LTC & BatC.

Utilitate publica
Ruter inteligent Generare & Stocare

Comunicatii cablate si wireless in statie

PMU Microgrid Controller Generare & Stocare Alte IEDs & I/O