Relatiile UE cu Tarile Africane

Republica Africa de Sud este situata in extremitatea sudica a continentului african, fiind localizata intre 22 - 35 latidudine sudica si 17 - 33 longitudine, avnd ca vecini: la N - Namibia, Botswana, Zimbabwe; la NE - Mozambic, Swaziland; la E si SE Oceanul Indian; la V si SV Oceanul Atlantic, are o suprafata de 1.219.090 km si o populatie de 49 milioane din care 75% negrii; 13% albi; 9% colorati si 3% asiatici. Forma de guvernamant: este un stat national avand ca forma de guvernamant Guvernul National format din presedintele statului, un vice-presedinte si un cabinet format din reprezentantii partidelor alese in cadrul alegerilor nationale. Provinciile, in numar de 9, au la rndul lor un guvern provincial condus de un premier si un cabinet. Limba nationala : In Africa de Sud :exista 11 limbi oficiale si anume: Engleza, Africaans,Kosa,Ndebele, North Sotho, Venda, South Sotho, Swazi, Tsonga, Tswana, Xhosa si Zulu, limba folosita in activitatea comerciala fiind engleza. Capitala guvernamentala este la Pretoria, cea legislativa la Cape Town, iar cea juridica la Bloemfontein. Alte orase importante sunt: Johannesburg (centrul economic si financiar al tarii), Durban (cel mai mare port al continentului si al 7-lea din lume), Port Elisabeth, Pietermaritzburg, George, East London. Moneda national este Randul (simboluri: ZAR sau R). Subdiviziune: cent-ul, 1R=100 centi. PIB: 491.4 milioane $ . - Evolutia economiei Sud-Africane Republica Africa de Sud este tara cu cea mai sofisticata si dezvoltata economie de piata de pe intreg continentul african, putand totodata concura cu multe alte economii din zone cu traditie in ceea ce priveste dezvoltarea economica. Tara, care reprezinta numai 3% din suprafata continentului african, are un aport la economia continentului de 40% la productia industriala , de 25 % din PIB-ul continentului, peste 50% din cantitatea de energie electrica si 45 % din productia de minerale. Circa 75% din intreaga activitate economica sud-africana se desfasoara in cele patru zone metropolitane principale (care impreuna reprezinta 3% din teritoriul Africii de Sud) si anume: zona Gauteng din jurul Johannesburgului, zona Durban/Pinetown din regiunea Kwa-Zulu Natal, zona Cape Peninsula din Western Cape si zona Port Elizabeth/Uitenhage din regiunea Eastern Cape. Gauteng este referinta financiara si industriala a tarii contribuind cu peste 40% la PIB-ul, Africii de Sud. Sistemul economic prezinta o marcanta dualitate: o economie industrializata puternic si moderna s-a dezvoltat in paralel cu o economic subterana nedezvoltata tehnologic. Acea parte de economie la vedere, dezvoltata si cu tehnologii de ultima ora, are o infrastructura si o baza economica deosebita ce-i confera un inalt potential de crestere si dezvoltare viitoare. Lipsa locurilor de munca este o problema majora, rata somajului in 2007 ajungand la 25,5%. Cifrele sunt determinate si de faptul ca un procent de circa 40% din forta de munca lucreaza la negru. Capacitatea sectorului agricol de a crea noi locuri de munca s-a deteriorat foarte mult dupa 1994, unul din motive fiind si cresterea mai rapida a costului fortei de munca decat cresterea valorii capitalului 1

productiv, ducand astfel la o schimbare structurala spre formele de productie intensive. Africa de Sud este in prezent considerata o piata emergenta si un furnizor important de resurese naturale (minereu de fier, magneziu, carbune, diamante, platina, aur, crom, etc), detine un sistem financiar foarte bine dezvoltat, infrastructura foarte buna, producator major de energie si un sistem de telecomunicatii bine pus la punct. Totusi monopolul exercitat de compania de stat Telkom in telecomuniatii, face ca tarifele practicate atat pentru apelurile telefonice cat si pentru internet sa fie ridicate si destul de invechite. Sistemul de Internet inca detine legaturile dial-up, iar pentru conexiunile rapide DSL exista limitari la benzile de conexiune de la 1GB la 4GB ceea ce face foarte anevoioasa download-uri si up-load-uri de dimensiuni mari. Africa de Sud detine o bursa de actiuni destul de importanta JSE (Johannesburg Stock Exchange) care este cotata a 17-a in lume. Desigur ca in contextul crizei economice mondiale, a cunoscut si aceasta problemele de rigoare cu scaderi a bursei de pana la 34%. Politica economica a Africii de Sud este financiar conservativa dar pragmatica, concentrandu-se pe controlul inflatiei, mentinerea unui surplus bugetar si foloseste companiile detinute de stat pentru a furniza serviciile de baza catre zonele cu venituri mici, zonele defavorizate si cele cu somaj ridicat. Cresterea economica a Africii de Sud a fost robusta pana in anul 2007, inregistrand cresteri constante de 5% a PIB-ului, timp de 4 ani la rand. La sfarsitul anului 2007, Africa de Sud a inceput sa intampine probleme in furnizarea de energie electrica, datorita invechirii centralelor electrice si lipsa de investitii in unele noi. Intreruperile dese de curent la populatie, dar mai ales la companii au condus la aparitia problemelor in special in industria miniera (exploatarea aurului, carbunelui, diamantelor etc) si industria autovehiculelor care au inregistrat pierderi de sute de milioane USD. Guvernul a luat imediat masuri si a inceput construirea unor noi centrale electrice bazate atat pe carbune dar si pe GPL si energie nucleara. Au fost deja inaugurate doua noi Centrale pe GPL urmand ca o centrala nucleara in zona Western Cape sa fie productiva incepand cu 2012. In ceea ce priveste sistemul de legi si practica comerciala, economia sud-africana are multe puncte comune cu America de Nord , Europa si Australia. Initiativa particulara este norma de baza a dezvoltarii economice in Africa de Sud si desi tara se gaseste intr-un proces important de privatizare ( asemanator cu cel din Romania , dar cu o derulare mai lenta si mai controlata), totusi un numar important de sectoare economice sunt inca controlate sau detinute de stat, fiind considerate strategice atat pentru siguranta nationala cat si pentru dezvoltarea economica de viitor : transporturile, energia, telecomunicatiile, apa si electricitatea, etc. Republica Africa de Sud este totodata poarta de acces catre proiectele de investitii din zona sub-sahariana a Africii si ca urmare in ultimii 10 ani comertul si mai ales investitiile in alte state africane au crescut semnificativ Preedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, preedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso i preedintele Africii de Sud,Jacob Zuma, sunt doar civa dintre participanii la cel de-al treilea Summit Uniunea EuropeanAfrica de Sud, care s-a desfurat anul acesta pe 29 septembrie, la sediul Uniunii

Europene de la Bruxelles. Organizarea cu succes a summitului va continua s promoveze dezvoltarea relaiilor bilaterale de parteneriat strategic. Reuniunea la nivel nalt a permis liderilor celor dou pri s realizeze un schimb de opinii privind administrarea global, schimbarea climatului, strategia de cooperare euro-african, securitatea din Africa, cooperarea bilateral i alte probleme, ajungnd la un larg consens. n cadrul reuniunii s-a publicat un comunicat comun, prin care se arat c cele dou pri consider n unanimitate c rile dezvoltate i cele n curs de dezvoltare trebuie s se respecte reciproc i s coopereze strns, pentru c numai astfel ele pot face fa cu succes provocrilor globale, cum sunt criza financiar, schimbarea climatului, securitatea alimentelor i securitatea energiei. Prile participante au promis c vor intensifica cooperarea pentru a face fa mpreun acestor mari provocri, au subliniat importana construirii unei lumi multipolare avnd ca nucleu Organizaia Naiunilor Unite i au czut de acord c sistemul multilateral reprezint o platform important pentru desfurarea cooperrii internaionale. Din acest considerent, cele dou pri vor depune eforturi pentru promovarea reformei principalelor structuri ale ONU, astfel nct organizaia s funcioneze la un nivel mai eficient i cu o mai mare transparen. Prile au ajuns la o nelegere asupra colaborrii pentru ndeplinirea scopului mondial de reducere a emisiilor de substane poluante. Uniunea European i-a rennoit promisiunea ca n perioada 2010-2012 s acorde rilor n curs de dezvoltare un ajutor n valoare de 7,2 miliarde de euro pentru reducerea emisiilor de substane poluante. n luna noiembrie s-a organizat n Libia reuniunea la nivel nalt Uniunea EuropeanAfrica. Prile au discutat deschis privind semnarea Tratatului de parteneriat economic dintre Uniunea European i rile din sudul Africii. Tratatul, care se ateapt s fie ncheiat nainte de sfritul anului, nu numai c va promova schimburile economice i comerciale dintre rile Uniunii Europene i cele sudafricane, dar va juca i un rol pozitiv pentru unitatea rilor sud-africane i dezvoltarea constant a acestora. La summitul din septembrie,cele dou pri au semnat un acord prin care Uniunea European acord un ajutor financiar Africii de Sud, n cuantum de 123 de milioane de euro, o cifr record. Fondul este destinat dezvoltrii educaiei elementare din Africa de Sud. n afar de aceasta, cele dou pri vor purta dialoguri privind calitatea nvmntului superior i pregtirile profesionale din Africa de Sud i vor consolida schimburile tiinifice bilaterale. Africa de Sud are o populaie care o situeaz pe locul al 25-lea din lume din punct de vedere demografic i ocup o poziie geografic important n emisfera sudic, exercitnd i o influen semnificativ n cadrul Uniunii Africane. Totodat, ea este unica ar african n Grupul celor 20. Uniunea European se consacr s dezvolte relaiile cu aceast ar, cu scopul de a consolida legturile cu toate statele continentului african si largirii influentelor proprii. Un aspect extrem de important, care necesita o atentie deosebita, il constituie faptul ca Africa, potrivit unor pareri,reprezinta continentul viitorului datorita resurselor considerabile de care dispune, cum ar fi de exemplu minerale de calitate superioara ca bauxita,cupru si diamante, 11,5% din potentialul mondial de energie 3

hidroeleectrica si 6,5% din rezervele internationale de petrol, si mai mult de o treime din rezervele de uraniu prelucrabil. Totusi, Africa trebuie sa beneficieze de mostenirea din trecut a experientei UE deoarece aceasta este cel mai important partener comercial al Africii si a inceput sa desfasoare relatii economice de cooperare si parteneriat cu acest continent cu mult timp in urma. Referitor la impactul expansiunii europene si strangerea relatiilor UE cu rezerve Africa, trebuie subliniat faptul ca Africa, care detine de talie mondiala de minerale si materii prime, este indispensabila Europei si restului lumii. Mai mult, este pe cale de aparitie o noua generatie de lideri africani si intelectuali care sustin respectarea democratiei, a drepturilor omului, a transparentei si institutionalizarii. In consecinta, dupa cum au recunoscut si organisme internationale importante cum ar fi UNECA dictaturile de pe continent se retrag si democratiile ies in prim plan. Mai mult decat atat, succesele obtinute de Africa in ultimii ani in ceea ce priveste rata de dezvoltare pot sa constituie preludiul unei perspective mai luminoase. Dar date fiind circumstantele si avand in vedere preturile mondiale in crestere pentru bunurile de baza , Africa are nevoie de asistenta ca si de investitii straine directe (ISD) pentru asi putea sustine eforturile de dezvoltare. Cu toate acestea, ISD sunt considerate a fi mai importante in momentul actual tinand cont de datoria externa a Africii. In plus, trebuiesc inlaturate obstacolele in calea integrarii sub-regionale a Africii ca preludiu la integrarea pe tari si ca urmare, integrarea economiilor africane in economia mondiala. De exemplu, o buna guvernare care se bazeaza pe democratie,transparenta si institutionalism poate constitui un remedie la multe conflicte africane care influenteaza progresul Africii. Sudanul poate fi luat ca exemplu de tara cu un potential economic foarte ridicat deoarece dispune de numeroase resurse, dar care este obstructionata de conflicte. Astfel, rezolvarea problemei din sudul Sudanului prin Acordul Global de Pace precum si apropiata gasire a unei solutii pentru problema Darfur dupa semnarea acordului de la Abuja in mai 2006, plaseaza tara in pragul unei noi faze de dezvoltare politico-economica fapt care va duce la intarirea relatiilor Sudanului cu Europa si cu restul lumii. In acest sens, se poate adauga ca desi unele initiative noi africane cum are fi Noul Parteneriat pentru Dezvoltarea Africii (NEPAD) au constituit eforturi africane reale pentru scoaterea continentului din starea de inapoiere din trecut, s-ar putea ca o tara cu un potential mare ca Sudanul sa se integreze in economia mondiala inaintea multor tari africane, mai ales ca NEPAD va atinge maturitatea , adica va fi capabil sa realizeze obiectivul de integrare la nivel de continent pe baza dezvoltarii durabile, intr-un timp foarte lung. FMI spune: Economia Sudanului a crescut in ritm rapid iar conditiile macroeconomice sunt stabile. PIB-ul real a crescut intr-un ritm estimat de 8% in 2005 in special datorita reabilitarii agriculturii si unei activitati robuste in domeniul constructii si servicii. Dupa cresterea rapida din 2003 si 2004, productia sectorului petrolier a ramas practic neschimbata in 2005, iar inflatia medie a fost de 8.5%. Optimismul unei performante bune a economie pe viitor, provine din faptul ca exploatarea si extragerea petrolului continua in tara si previziunile legate de productie sunt foarte promitatoare. Trebuie sa amintim ca revolta populara din 1985 din Sudan, care a inlaturat guvernul presedintelui Nimeiri urma sa implementeze pachetul propus de FMI si anume cresterea preturilor la petrol, grau, spre nemultumirea cetatenilor saraciti. De asemenea, pentru a se crea o clasa capitalista de incredere in Africa (sau in Sudan) 4

care sa poata implementa cu eficienta partea care ii revine din planurile de dezvoltare, taxele - in special taxa pe profit trebuiesc revizuite, iar estimarile capricioase cu privire la taxe, facute adeseori de catre personal ineficient acolo unde este cazul - sa ia sfarsit. In plus, o privire asupra statisticilor comerciale ale Sudanului spune ca tarile UE se situeaza pe locul trei intre partenerii comerciali ai Sudanului (fiind intrecute doar de tarile asiatice - in afara de grupul Arab avand in vedere ca China a devenit principalul importator de petrol din Sudan). Faptul ca Sudanul a adoptat un pachet privind liberalizarea, privatizarea, reducerea taxelor vamale si reforma fiscala a aliniat politica sa economica la obiectivele OMC, FMI, UE si in mod cert ale Noului Parteneriat pentru Dezvoltarea Africii (NEPAD). In acelasi timp, taxele interne din Sudan trebuiesc revizuite pentru a incuraja investitiile domestice si straine in industrie si agricultura si pentru atragerea parteneriatelor africane conform obiectivelor NEPAD. Este important de subliniat ca taxa pe profit atinge 35% din venitul total numai dupa primii 1400 $SUA. Acordurile care asigur liberul schimb sunt de o mare importan pentru rile aflate n curs de dezvoltare, ntruct pentru rile lumii a treia, UE este cea mai mare pia de desfacere pentru produsele lor. Accesul la o arie economic att de extins, mai ales pentru aceste ri, dezvoltarea economic ale crei prime rezultate se vd deja, reprezint o premis important pentru a continua pe acest drum. Relatii de lunga durata Fiind una dintre rile cel mai puin dezvoltate, Tanzania beneficiaz de acces liber, fr taxe vamale, pentru toate exporturile sale ctre Uniunea European cu excepia armelor i muniiilor. Tanzania este una dintre cele aptezeci i nou de ri partenere ale Uniunii Europene din grupul Africa-Caraibe-Pacific (ACP), care beneficiaz de acordul de la Cotonou privind asistena i schimburile comerciale. Uniunea European este cea mai mare pia extern de desfacere pentru produsele din Tanzania, acoperind mai mult de 50 % din exporturile sale, n timp ce Uniunea furnizeaz doar 20 % din importurile Tanzaniei, fiind vorba n principal de bunuri de capital i echipament. Asistena UE n favoarea Tanzaniei depete suma de 100 de milioane de euro pe an. Proiectele finanate de UE se concentreaz asupra infrastructurii de transport, a educaiei, a alimentrii cu ap, a mediului, a prevenirii SIDA i a sprijinirii unei bune guvernane. Relaiile comerciale i de ajutor speciale dintre Uniunea European i cele aptezeci i nou de ri din grupul AfricaCaraibePacific (ACP) dateaz de la Acordul de la Lom, semnat n 1975. Aceste relaii au fost dezvoltate n continuare prin intermediul aa-numitelor acorduri de parteneriat economic (APE). Aceste acorduri vor mbina aciunile comerciale i de ajutor ale UE ntr-o nou modalitate. rile ACP sunt ncurajate s promoveze integrarea economic cu vecinii din regiune, ca o etap spre integrarea lor global, iar n acelai timp ajutorul este concentrat asupra consolidrii capacitii instituionale i a unei bune guvernane. n sensul APE, dimensiunea de dezvoltare devine fundamentul relaiilor dintre UE i grupul ACP.

Promovarea comerului i a deschiderii pieei sale este o faet a strategiei internaionale de dezvoltare a Uniunii Europene. Creterea nivelului de trai n rile srace prin intermediul asistenei tehnice i financiare este o alt faet a acestei strategii. Mai mult de 1 miliard de persoane din lumea ntreag triesc cu un euro pe zi sau mai puin. O treime dintre acetia se afl n Africa subsaharian. La data de 23.06.2000 a fost semnat, la Cotonou, Acordul de parteneriat ntre UE i rile ACP, (48 state africane, care acoper toat Africa sub-saharian, 15 state din Caraibe i 15 state din Pacific) cu o valabilitate de 20 ani. Din 2003 s-au lansat negocieri regionale cu cele 6 regiuni (Africa de Vest, Africa Central, Africa de Est i de Sud, Comunitatea Sud African n vederea dezvoltrii, Caraibe i Pacific), n vederea ncheierii unor acorduri de parteneriat economic. Acordul referitor la Comer, Dezvoltare i Cooperare ncheiat de UE cu Africa de Sud a intrat n vigoare, pe baze provizorii, la 1 ianuarie 2000, iar de la 1.05.2004 se aplic integral. Acordul prevede liberalizarea n procent de 95% a exporturilor Africii de Sud ctre UE, n decurs de 10 ani de la semnarea acordului, precum i n procent de 86% a exporturilor UE n Africa de Sud, ntr-o perioad de 12 ani. Acorduri similare de cooperare au fost semnate cu Botswana, Lesotho, Namibia, acele ri africane partenere ale Africii de Sud n Uniunea Vamal Sud African, dar, cum schimburile comerciale ale Uniunii cu aceste state sunt extrem de modeste, implicaiile la nivelul comerului comunitar nu sunt sesizabile. Comisarul european pentru dezvoltare, Andris Piebalgs, a declarat: Atingerea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului si combaterea srciei constituie, n continuare, punctul central al parteneriatului Europa - Africa. Este ncurajator pentru mine s constat c aceasta reprezint o prioritate si n viziunea cettenilor Europei. La nceputul lunii, Comisia European a prezentat propuneri privind ci de consolidare a relatiile noastre, prin actiuni sporite si concentrndu-ne asupra cresterii economice favorabile incluziunii si durabile, pe termen lung. Reuniunea la nivel nalt de la Tripoli va reprezenta o ocazie excelent pentru a discuta modalittile de mbunttire a cooperrii noastre n acest sens. Sondajul Eurobarometru UE si Africa Actionnd n vederea unui parteneriat mai strns analizeaz modul n care europenii percep relatiile dintre cele dou continente. 34% dintre europeni consider c Africa va deveni un partener mai important pentru Europa n urmtorii zece ani, n timp ce 42% consider c relatiile vor rmne aceleasi. Rezultatele difer semnificativ de la o tar UE la alta. n Suedia, Austria, Luxemburg, Germania, Slovenia si Portugalia, majoritatea respondentilor consider c importanta Africii ca partener va creste. Lipsa de informatii constituie, n continuare, o problem n ntreaga Europ ntruct aproape 15 % din respondenti nu au o opinie clar despre relatiile UE Africa. De la reuniunea la nivel nalt UE Africa din 2007, prioritatea relatiilor s-a schimbat: de la o abordare simpl donator beneficiar, ctre un parteneriat real, n cadrul cruia problemele sunt solutionate mpreun, fapt care reflect interesul ambelor prti. Se pot observa tendinte diferite n UE15 si UE12. n aceasta din urm srcia si foametea au fost cu precdere mentionate primele, n timp ce, n cazul primeia, s-a acordat o important mai mare democratiei si bunei guvernante pentru cooperarea UE-Africa. Mai mult, europenii nu vd n migratie un domeniu de important major n ciuda prezentei ntr-o mare msur n media a chestiunilor privind imigratia ilegal, n special n Europa de Sud. Desi respondentii din Spania (11%) si Malta (18%) acord, ntr-adevr, o important semnificativ mai mare acestei chestiuni dect 6

media cettenilor europeni (6%), n continuare, migratia este vzut, n medie, ca o problem mai putin important dect srcia si drepturile omului. Perceptiile pozitive ale europenilor cu privire la Africa sunt legate de frumusetile naturale ale continentului (28%) si de viata slbatic (24%). 41% dintre europeni asociaz Africa cu alte aspecte pozitive precum artele, pietele animate, inovatiile tehnologice si succesele din domeniul sportului. Printre aceste imagini traditionale ale Africii, unul din zece europeni au mentionat imaginile pozitive ale continentului legate de tehnologie si economie, care reflect progresele n domeniile-cheie vizate de parteneriatul UE-Africa. Comisia European ncurajeaz la nivel politic aceste perceptii alternative, care sunt din ce n ce mai puternice, la cele traditionale n comunicarea sa referitoare la consolidarea relatiilor Africa UE (publicat la 10 noiembrie): n cadrul acesteia se insist asupra unei cooperri UE-Africa ce acord prioritate unui mediu favorabil investitiilor, comertului si crerii de locuri de munc. Aceste chestiuni vor fi abordate n continuare la cea de a 3-a reuniune la nivel nalt UEAfrica de la Tripoli, n cadrul temei generale a acesteia Investitii, crestere economic si crearea de locuri de munc. Reuniunea la nivel nalt va urmri un nivel nou, mai ambitios, al cooperrii dintre cele dou continente si va promova cresterea economic si ocuparea fortei de munc pe ambele continente, n beneficiul reciproc al popoarelor Europei si Africii. n 2007, 80 de sefi de state si de guverne din Europa si Africa au lansat Parteneriatul strategic comun Africa UE prin care s se urmreasc mpreun interesele comune si obiectivele strategice, pe lng priorittile traditionale ale politicii de dezvoltare. Parteneriatul UE-Africa reprezint singurul parteneriat strategic dintre dou continente, ncheiat de UE. Materializarea acestuia la nivel operational este asigurat de opt parteneriate tematice: pace si securitate, guvernant democratic si drepturile omului, comert, integrare regional si infrastructur, obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM), energie, schimbri climatice, migratie, mobilitate si ocuparea fortei de munc, stiint, societatea informational si spatiu. Romania este anul acesta printre cei mai mari exportatori neti de bunuri catre Africa din randul tarilor UE, conform ultimului raport Eurostat, cu un excedent de 477 milioane de euro in primele noua luni ale anului. Romania a exportat catre tarile africane in acest interval bunuri in valoare de 680 de milioane de euro, in crestere de la 533 de milioane in aceeasi perioada a anului trecut, si a importat de 203 milioane, in crestere de la 186 de milioane. Cele mai mari valori ale excedentului in relatia cu tarile africane le-au consemnat Germania (3,9 miliarde de euro), urmata de Franta, Suedia, Cehia, Belgia, Finlanda, Ungaria si Romania. La polul opus, deficite mari in aceasta relatie comerciala au avut Italia (un minus net de 9,2 miliarde de euro), Spania, Olanda, Marea Britanie si Portugalia. Conform datelor INS, Romania a incheiat primele noua luni cu un deficit comercial total de 6,89 miliarde de euro, in scadere cu 3,45% fata de aceeasi perioada a anului trecut, rezultat dintr-un plus de 26,5% al exporturilor, raportat la o 7

crestere cu doar 18,9% a importurilor. Comertul cu tarile africane reprezinta 9% din volumul total al comertului de bunuri al UE27. Pe ansamblul primelor noua luni din 2010, UE a avut un deficit de 5,5 miliarde de euro in relatia cu aceste tari, rezultat din exporturi de 90,2 miliarde de euro, in crestere de la 79,2 miliarde in aceeasi perioada a anului trecut) si importuri de 95,7 miliarde, in crestere de la 79 de miliarde. Cei mai mari exportatori europeni in Africa sunt Franta (20 de miliarde de euro in primele noua luni din 2010), Germania si Italia, iar principalele destinatii de export sunt Africa de Sud (16 miliarde), Algeria si Egipt. Cel mai mare exportator african catre Europa ramane Libia (20 de miliarde), urmata de Algeria. UE exporta in Africa in principal masini si vehicule (35,8 miliarde de euro), dar si petrol, medicamente si cereale, si importa in primul rand petrol si gaze (54,9 miliarde de euro), precum si diamante. Intrebari si Raspunsuri: 1.Ce resusrse naturale furnizeaza Africa de Sud? -minereuri de fier/magneziu/carbune/diamante/platina/aur/crom. 2.Care este cel mai mare exportator african catre Europa? Libia (20 de miliarde),urmata de Algeria. 3.Ce legaturi are Romania cu Africa? Din randul tarilor UE Romania este anul acesta printre cei mai mari exportatori de bunuri catre Africa(avand un excendent de 477 milioane euro). 4.Care sunt perceptiile europenilor cu privire la Africa? Percepiile pozitive ale europenilor cu privire la Africa sunt legate de frumuseile naturale ale continentului (28%) i de viaa slbatic (24%). 41% dintre europeni asociaz Africa cu alte aspecte pozitive precum artele, pieele animate, inovaiile tehnologice i succesele din domeniul sportului. 5. Ce acord au semnat in septembrie 2010 UE si Africa de Sud? La summitul din septembrie,cele dou pri au semnat un acord prin care Uniunea European acord un ajutor financiar Africii de Sud, n cuantum de 123 de milioane de euro, o cifr record. Fondul este destinat dezvoltrii educaiei elementare din Africa de Sud. n afar de aceasta, cele dou pri vor purta dialoguri privind calitatea nvmntului superior i pregtirile profesionale din Africa de Sud i vor consolida schimburile tiinifice bilaterale.

6. Ce tari au consemnat cele mai mari valori ale excendentului in relatia cu tarile africane? Cele mai mari valori ale excedentului in relatia cu tarile africane le-au consemnat Germania (3,9 miliarde de euro), urmata de Franta, Suedia, Cehia, Belgia, Finlanda, Ungaria si Romania. La polul opus, deficite mari in aceasta relatie comerciala au avut Italia (un minus net de 9,2 miliarde de euro), Spania, Olanda, Marea Britanie si Portugalia. 7. Pe ce loc se situeaza Africa de Sud d.p.d.v. demografic si din ce Grup face parte? Africa de Sud are o populaie care o situeaz pe locul al 25-lea din lume din punct de vedere demografic i ocup o poziie geografic important n emisfera sudic, exercitnd i o influen semnificativ n cadrul Uniunii Africane. Totodat, ea este unica ar african n Grupul celor 20. Uniunea European se consacr s dezvolte relaiile cu aceast ar, cu scopul de a consolida legturile cu toate statele continentului african si largirii influentelor proprii. 8. Ce promisiune si-a reinnoin UE pentru perioada 2010-2012? Uniunea European i-a rennoit promisiunea ca n perioada 20102012 s acorde rilor n curs de dezvoltare un ajutor n valoare de 7,2 miliarde de euro pentru reducerea emisiilor de substane poluante. 9. Ce exporta si importa UE in Africa? UE exporta in Africa in principal masini si vehicule (35,8 miliarde de euro), dar si petrol, medicamente si cereale, si importa in primul rand petrol si gaze (54,9 miliarde de euro), precum si diamante. 10. De ce este Tanzania una din cele saptezeci si noua de tari partenere ale UE? Fiind una dintre rile cel mai puin dezvoltate, Tanzania beneficiaz de acces liber, fr taxe vamale, pentru toate exporturile sale ctre Uniunea European cu excepia armelor i muniiilor. Tanzania este una dintre cele aptezeci i nou de ri partenere ale Uniunii Europene din grupul Africa-Caraibe-Pacific (ACP), care beneficiaz de acordul de la Cotonou privind asistena i schimburile comerciale. Uniunea European este cea mai mare pia extern de desfacere pentru produsele din Tanzania, acoperind mai mult de 50 % din exporturile sale, n timp ce Uniunea furnizeaz doar 20 % din importurile Tanzaniei, fiind vorba n principal de bunuri de capital i echipament. Asistena UE n favoarea Tanzaniei depete suma de 100 de milioane de euro pe an. Proiectele finanate de UE se concentreaz asupra infrastructurii de transport, a educaiei, a alimentrii cu ap, a mediului, a prevenirii SIDA i a sprijinirii unei bune guvernane. Student: Hristea Diana