Vous êtes sur la page 1sur 17

Universitatea ‘’Dunarea de Jos ‘’ Galati Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

FRONTIERA DINTRE ROMANIA SI UCRAINA

Student : Mironcic Ana-Maria Master: An II Administrarea Afacerilor Internationala

Delimitarea platoului continental si a zonei exclusive ale Romaniei si Ucrainei in Marea Neagra . Diferente teritoriale ‘’mostenite’’ de la URSS 5. Frontiera terestra dintre Romania si Ucraina 1. II. Relatii bilaterale Romania Ucraina 1. Dispute dintre Romania si Ucraina 1. III. relatii economico-bilaterale 3. Variantele de delimitare a zonelor economice 2. Relatii bilaterale 2.Cuprins Cap I. Caracteristici 2. cadrul juridic bilateral 4. Golful Musura Cap. Delimitarea frontierelor maritime in Marea Neagra intre Romania si Ucraina 4. Importanta strategica a Insulei Serpilor 3. Canalul Bastroe 6. Puncte de trecere a frontierei Cap.

FRONTIERA TERESTRA INTRE ROMANIA SI UCRAINA I. Ea constituie una dintre limitele estice ale Uniunii Europene de dupa extinderea survenita in 2007. pana la un colt pe care il formeaza cu frontiera trasata de aceeasi comisie intre Romania si Moldova sovietica si Frontiera terestra intre Republica Moldova si Ucraina trasata in august1940 de catre sovietici. ea are o lungime de 649.harta. ea ajunge la Carpatii Orientali: acest segment a fost trasat in 1918 de catre comisia internationala prezidata de geograful francez Emmanuel de Martonne. fixat in iunie 1940 de o comisie sovieto-romana constituita ca urmare a cedarii de catre Romania a Basarabiei si nordului Bucovinei catre URSS in urma ultimatumului sovietic. www.7 km frontiera maritima. Romania si Ucraina. la 570 m in aval de .4 km. lunga de 649.1. Caracteristici Frontiera terestra intre Romania si Ucraina este o frontiera internationala. Ea incepe de la un alt colt format de Republica Moldova. Mergand apoi pe o linie ce separa cursurile de apa din Carpati.8 km este frontiera terestra. 343. Lunga de 362 kilometri. dintre care 273. pe malul stang al Dunarii. prima parte are ca extremitate un colt unde se intalnesc frontierele ungaro-romana si ungaro-ucraineana.4 kilometri. Frontiera romano-ucraineana este discontinua: ea este formata din doua segmente separate intre ele de Republica Moldova. care delimiteaza teritoriile Romaniei si Ucrainei.CAP I. De acolo.9 km frontiera fluviala si 31.infoturism.ro A doua parte are o lungime de 169 km. frontiera urmeaza un traseu de la vest la est mai mult sau mai putin rectiliniu. In prezent.

In 1997. iar cea de-a sasea este Insula Serpilor din Marea Neagra. cu apele sale teritoriale. care nu au fost inca delimitate pe teren conform prescrierilor tratatului frontalier de la Constanta din 2 iunie 1997. dintre care cinci se afla pe bratul frontalier Chilia (Daleru Mare. la 7 km la sud de varsarea bratului Chilia. Romania cere restituirea celor sase insule. a plantat arbori si a instalat acolo familiile granicerilor. Tataru mic. Romania reclama apele teritoriale din jurul Insulei serpilor. Babina si Cernofca) si URSS (care a continuat sa ocupe celelalte sase insule. URSS ocupand nejustificat insulele in litigiu. 2. anumite sectiuni s-au aflat in litigiu intre 1991 si 3 februarie 2009: este vorba de teritoriile ocupate de URSS în 1945. elicoptere care sa aduca apa si un rezervor). Chiar daca insulele au fost atribuite Ucrainei. in zona Musura. nu este altceva decat o stanca (suprafata: 0. In 2001 Ucraina a pus unilateral balize de frontiera pe mare de la digul de nord al portului Sulina pana la o linie aflata la o mare distanta de sudul Insulei serpilor. apoi partajate in 1948.17 km²). sustinand ca insula. Puncte de trecere a frontierei Pe acest sector se afla 20 puncte pentru controlul trecerii frontierei. care nu poate sustine locuirea umana sau activitati economice proprii.200 km² continand circa 70 de miliarde de metri cubi de gaz si 12 milioane de tone de petrol. dintre care 7 in regim de trafic international (3 rutiere si 4 feroviare) si 13 in regim de mic trafic (numai . La 3 februarie 2009. I. "mostenite" în 1991 de Ucraina). printr-un protocol special (care nu a fost niciodată ratificat de catre cele doua tari) intre Romania (care a recuperat insulele Tataru Mare. Curtea internationala de justitie a dat decizia. Totusi. ale caror mijloace sunt inferioare celor ale ucrainenilor. iar frontiera ramanand neclar undeva la sud de Insula serpilor. care nu are nici apa potabila si nici sol fertil.500 km² au fost atribuite Ucrainei (cu o adancime medie sub 50 m) si 9. recunoscute ca romanesti prin Tratatul de Pace de la Paris din 1947. aceasta ultima se afla la gura de varsare). nu au reactionat si presa romana i-a acuzat de coruptie. Partea ucraineana sustine ca este vorba de o insula adevarata si ca si-a instalat acolo mijloace economice (a transportat cateva zeci de tone de sol fertil. In august 2004 partea romana a adus acest litigiu de frontiera in fata Curtii internationale de justitie de la Haga. iar in ceea ce priveste apele teritoriale ale Insulei serpilor. Cea mai mare parte a acestui traseu.confluenta cu raul Prut. si se termina nedefinit aproap de tarmul Marii Negre. Raman in litigiu doar Insula Maican si zona Musura. acceptata de ambele tari: cele sase insule in litigiu raman Ucrainei. un arbitraj american a cerut Romaniei sa renunte la revendicarile sale asupra celor sase insule si sa semneze cu Ucraina un tratat frontalier care sa imparta jumatate-jumatate platoul continental din jurul si de la sud de Insula serpilor: 12. orientata de la vest la est ca si Dunarea si bratul Chilia.2. se datoreaza de asemenea comisiei sovieto-romane din iunie 1940. Granicerii romani.700 km² Romaniei (cu o adancime medie peste 50 m) . Incepand din ianuarie 1991. existand pe insula un oficiu postal si o agentie bancara. Ea a sustinut ca aplicarea conventiilor sovieto-romane privitoare la delimitarea frontierei s-a facut in temeiul Tratatului de Pace de la Paris (1947).Maican si Limba. Daleru Mic.

pentru cetatenii romani si ucraineni cu domiciliul permanent in judetele si regiunile de frontiera) (4 rutiere.rutier Climauti .pietonal Vascauti .feroviar Campulung la Tisa .pietonal Racovat.Diakove .Dilove .rutier Galati .Ismail .fluvial Periprava .Chilia Noua (Kilia) .fluvial Plauru .rutier Sighetu Marmatiei .fluvial CAP II.sipotele Sucevei .Valcov (Vilkove) .Vadul Siret .feroviar Valea Viseului .Crasna (Krasnoilsk) . 4 pietonale si 5 fluviale).Reni .pietonal Izvoarele Sucevei .Probotesti (Diakivti) .Rusca .Fantana Alba .Biserica Alba (Bila Terkva) .Heja .Cartal (Orlivka) .rutier Sighetu Marmatiei .feroviar In regim de mic trafic              Tarna Mare . ca o conditie a aderarii la NATO (care cerea Romaniei sa aiba tratate incheiate cu .fluvial Chilia Veche .pietonal Ulma . In regim de trafic international        Halmeu . Variantele de delimitare a zonelor economice Statul ucrainean sustine ca Insulei Serpilor trebuie sa i se acorde pe langa ape teritoriale.Teresova .1. DISPUTELE DINTRE ROMANIA SI UCRAINA II.Volcinetul Nou .rutier Vicovu de Sus . Romania a semnat acest acord. reprezentantii romani afirmand ca Insula nu se incadreaza in normele de drept pentru a i se acorda platou si zona economica.feroviar Vicsani .rutier Siret .Solotvino . platou continental si zona economica exclusiva in Marea Neagra.rutier Halmeu . In anul 1997 s-a semnat un tratat intre Romania si Ucraina prin care ambele state “au reafirmat ca frontiera existenta intre ele este inviolabila”.Diakove .Tereblecea (Porubne) .fluvial Isaccea .

interesul pentru aceasta insula a crescut mult. in schimb are o foarte mare importanta din punct de vedere strategico-militar. cat si a celor prin cablu. de control naval si aerian. II. fiecare parte se poate adresa pentru arbitraj Curtii Internationale de Justitie de la Haga. precum si a statutului Insulei Serpilor din Marea Neagra. Ucraina trebuia sa-si prezinte pozitia pana la data de 19 mai 2006. Recent. Romania a apelat la o astfel de sesizare unilaterala. o nava de patrulare si unul sau doua submarine. . intr-un perimetru ce cuprinde Marea Neagra si Marea Mediterana. instalatii energetice. care deservesc un heliodrom. Conventia O. de aparare antiaeriana si maritima. Insula Serpilor impreuna cu baza militara. statii de radiolocatie. Pe insula sunt stocate informatiile nucleare intercontinentale de pe teritoriul ucrainean.2. o data cu descoperirea de rezerve considerabile de titei si gaze naturale in Marea Neagra. Resursele naturale nu sunt semnificative. au fost descoperite zacaminte de petrol (10 milioane de tone) si de gaze naturale (1 miliard m³) in apropierea insulei. dupa ce timp de sapte ani negocierile cu Kievul nu au dus la nici un rezultat in ceea ce priveste delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive. Apararea bazei militare ucrainiene de pe insula se realiza printr-o nava de tip fregata. dar urmeaza sa se faca prospectari in urmatorii 2-3 ani. La data de 16 septembrie 2004.U. De asemenea. un miniport militar. un far si sistemul de paza si aparare a granitelor de stat ale Ucrainei. cu o suprafata de doar 17 hectare. Pe insula a fost dislocata o garnizoana militara cu mai multe subunitati independente. a trecut in administrarea Ucrainei. ambele parti au fost de acord ca daca nu se ajunge la nici un consens in urmatorii doi ani cu privire la frontiera maritima. La 15 august 2005 Romania a depus un memoriu referitor la delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive din Marea Neagra. intrucat insula nu are importanta socio-economica. Dupa destramarea Uniunii Sovietice in anul 1991. Dupa anul 1980. Cu toate acestea. nu prezinta o importanta prea mare din punct de vedere teritorial si economic. partea romana a adus aceasta disputa impotriva Ucrainei in fata Curtii Internaţionale de Justitie cu privire la delimitarea platoului maritim dintre cele doua tari. asupra marii de la Montego Bay recunoaste dreptul statelor sa-si extinda apele teritoriale la 12 mile. depozite. pana la coastele Libiei.N. Statiile de radiolocatie aflate pe insula executa o cercetare aeronavala la mare distanta. Importanta strategica a Insulei Serpilor Insula Serpilor. rezultatele cercetarii fiind transmise unui punct de conducere. si in zona de exclusivitate economica. aici sunt amplasate statii de bruiaj si ascultare atat a convorbirilor in fonie.toate tarile vecine). la 200 de mile marine.

autoritatile ucrainiene au deschis pe insula. exploatarii resurselor de hidrocarburi. un hotel fara canalizare si un cabinet medical. II. un punct de prim-ajutor. ca o vor respecta. Delimitarea frontierei maritime in Marea Neagra intre Romania si Ucraina Platoul continental din jurul Insulei Serpilor a fost subiect al unei dispute intre Romania si Ucraina. In conformitate cu Tratatul romano-ucrainean din anul 1997. televiziune prin satelit.ziaruldeiasi. 2009/9 din 3 februarie 2009 a acordat 79.700 km² iar Ucrainei ii revin 2. Romania sustine ca Insula Serpilor are statutul de stanca. Insula in prezent este demilitarizata si se afla intr-o dezvoltare rapida. Miza disputei romano-ucrainene a fost in primul rand strategică — accesul in apele teritoriale — si economica — posibilitatea explorarii si. In disperare de cauza.ro In prezent pe insula locuiesc aproape 100 de persoane. Energia electrica este furnizata printr-un generator cu motor diesel si/sau un generator ce exploateaza forta eoliana. . impreuna cu familiile lor si un personal tehnic. Romaniei ii revin 9. Ambele parti au declarat. Insula este aprovizionata cu echipament de navigaetie. Insula are si o infrastructura civila cum ar fi un oficiu postal. in majoritate graniceri.3. Crearea unei comunitati permanente ar putea ajuta Ucraina in revendicarea Insulei Serpilor. litigiu care s-a judecat la Curtea Internationala de Justitie Haga. prin decizia nr.300 km² Prin decizia CIJ Insula Serpilor ramane in componenta Ucrainei. inclusiv un far vechi de 150 ani. In afara de platforma de elicoptere. inaintea pronuntarii deciziei finale a Curtii. indiferent care va fi aceea (CIJ) CIJ. in anul 2002 a fost construit un debarcader pentru vapoare de pana la 8 metri adancime si urmeaza sa fie construit un port maritim. un turn de telefonie mobila si o retea Internet. au demolat radarul militar si au transferat celelalte infrastructuri in mainile civililor. in ultimii ani. autoritatile din Ucraina si-au retras divizia militara. Din anul 2003 este localizata pe insula o expeditie stiintifica permanenta a Universitatii Nationale din Odessa.34% din zona in disputa Romaniei. insa aprovizionarea cu apa se face tot prin intermediul elicopterelor. Aceasta a fost a 100-a decizie a CIJ de la infintarea sa.www. retea de telefonie. deoarece nu este locuita permanent si nu are surse de apa potabila. eventual. o filiala de banca (a bancii ucrainene “Aval”).

in 1997. NATO a sfatuit guvernul roman sa rezolve orice diferend teritorial cu Ucraina pentru a se putea integra in organizatie. Astfel. din punct de vedere juridic. Delimitarea frontierei maritime in Marea Neagra intre Romania si Ucraina conform deciziei CIJ. Tratatul cu privire la relatiile de buna vecinatate si cooperare a intrat in vigoare la 22 octombrie 1997. astfel. aceasta problematica a fost abordata in relatia cu partea ucraineana in decursul mai multor runde de negocieri care s-au incheiat prin redactarea unui Tratat frontalier romano-ucrainean. conform dreptului constitutional. erau. ca. Limba de la Bratul Chilia si Insula Serpilor) semnate intre Romania si URSS. numit "Tratatul cu privire la relatiile de buna vecinatate si cooperare". Diferendele teritoriale ‘’mostenite’’ de la URSS Nefiind ratificate nici de Marea Adunare Nationala nici de Sovietul Suprem al URSS. in 2 iunie 1997. . care a oficializat de jure apartenenta a cinci din cele sase insule contestate la Ucraina (ramanand in litigiu doar Insula Maican si apele teritoriale din jurul insulei Serpilor din Marea Neagra). neconstitutionale si contrarii prevederilor Tratatului de pace de la Paris din 1947. Prin urmare. aplicarea prevederilor Tratatului de Pace de la Paris din 1947. frontiera de stat era pe talvegul bratului Chilia. Dalerul Mare. semnat intre Romania si URSS. de jure.4. conform Tratatului de Pace de la Paris din 1947. incepand cu anul 1996.II. fiind. intelegerile bilaterale (protocolurile si procesele verbale din 1948 de predare ale ostroavelor Coasta-Dracului. nule si neavenite pentru dreptul international. semnat la Constanta. Maican. Dalerul mic. se considera. Romania a revendicat. dar.

Bratul si golful Musura si imprejurimile lor in 2010. au fost reluate. in luna noiembrie 2006. in timp de frontiera de drept este mai la nord. Canalul Bâstroe In 11 mai 2004. prin Ministerul Afacerilor Externe. Dupa o perioada in care lucrarile de construire a caii de navigatie au fost sistate.5. pentru a sublinia impunerea unor masuri in concordanta cu dreptul international din partea Ucrainei. fiind redata navigatiei in luna aprilie2007. II. pentru o portiune aflata integral pe teritoriul Ucrainei. a aflat de efectuarea acestor lucrari la canalul navigabil ucrainean.Frontiera maritima in dreptul golfului Musura: Ucraina a pus balize frontaliere de-a lungul digului nord al Bratului Sulina. demersurile Romaniei au fost fundamentate pe doua aspecte foarte importante: . a efectuat unele demersuri. Din momentul in care partea romana. Ucraina a inceput lucrarile de construire a canalului Dunare Limanul Conduc (pe bratele Chilia si Bâstroe din Delta Dunarii) si la 26 august 2004 a fost oficial inaugurat primul tronson al canalului Bâstroe. in plan bilateral si multilateral.

situata intre iesirea in Marea Neagra a bratelor Chilia si Sulina.” II. intre delta bratului Chilia (initial mult mai mica si situata mult mai la nord) si Sulina. granicerii maritimi ucraineni au balizat ceea ce Ucraina socoteste ca facand parte din apele sale teritoriale pana la digul Nord al bratului Sulina. De asemenea. insa concretizarea unor rezultate ale dialogului pe aceasta tema prin incheierea unui acord privind navigatia depinde. la rasarit de farul Nord. a caror evolutie geomorfologica conditioneaza traseul frontierei romano-ucrainene cat si o parte din apele teritoriale din apropierea imediata a gurilor Dunarii. conform pozitiei ucrainene. Pozitiile promovate de partea romana sunt confirmate de studiile efectuate de catre organizatiile internationale (Secretariatul Conventiei de la Berna. deoarece aluvionarea naturala. transformandu-l in mlastina cu papuris. pana la linia delimitata la data de 3 februarie 2009 prin decizia nr. in momentul semnarii Tratatului frontalier de la Constanta. astfel.6 Golful Musura Geomorfologic vorbind. Secretariatul Conventiei de la Ramsar. Partea romana sustine insa ca frontiera trece la echidistanta intre Ostrovul Limba si malul sudic al golfului Musura. pana la linia delimitata la data de 3 februarie 2009 prin decizia nr. astazi il umple. apoi la echidistanta de talvegul bratului ChiliaStambulul Nou si de digul Nord al bratului Sulina. dupa intrarea in vigoare a Tratatului romanoucrainean de la Constanta din 1997. Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea” navigatie „In ceea ce priveste aspectele de navigatie. In 2006. frontalier. Ministerul Afacerilor Externe a actionat consecvent in sensul solicitarii de a se respecta conventiile internationale si recomandarile internationale pentru minimizarea impactului asupra ecosistemului Deltei Dunarii. colmatarea golfului Musura si prelungirea canalului Musura spre sud constituie. va conditiona atat apartenenta noilor ostroave inca nedenumite. de solutionarea componentei de mediu. Un nou litigiu a aparut. Partea romana considera ca se poate identifica o solutie pentru aceste aspecte. astfel. in secolul XIX. de facto. un motiv pentru a prelungi spre sud si frontiera. 2009/9 a CIJ de la Haga . a devenit. prin aluvionare in dreptul tarmului Cardonului situat. fiind atunci in componenta României.mediu „Din punct de vedere al protectiei mediului. 2009/9 a CIJ de la Haga. Ministerul Afacerilor Externe a aratat ca derularea lucrarilor pe bratul Chilia trebuie sa fie conforme regimului frontierei de stat. asa cum erau in anul 1997. Traseul care va fi adoptat de jure la rezolvarea acestui nou litigiu. Acelasi fenomen care a format golful Musura. dig care. mai intai. cat si o parte din apele teritoriale din apropierea imediata a gurilor Dunarii. in proces de constituire in sud-estul ostrovului Limba si intre gura bratului Chilia si cea a bratului Sulina. si formeaza mai la rasarit o zona lagunara pe cale de aluvionare. Canalul si golful Musura sunt foarte recente: ele s-au format in prima jumatate a secolului XX. a aratat ca pe portiunea Dunarii de Jos trebuie avut in vedere regimul de navigatie stabilit prin Conventia de la Belgrad.

se ofera posibilitatea aderarii tarilor . isi concentra eforturile la nivel national pentru integrarea efectiv in viata politica. toate acestea fiind argumente pentru ca Ucriana sa devina un partener prioritar al economiei romanesti. Altfel spus. implicit cu Ucraina. relatii culturale puternice si existenta unor importante comunitati de romani.org Bratul si golful Musura si imprejurimile lor în 2011 CAP III.UCRAILA III. catre care au fost directionate peste 70% din exporturi. a trecut pe plan secund relatiile traditionale cu Estul continentului. Relatii bilaterale In anul 2008. desi.wikipedia. Ucraina a fost insa inclusa in Strategia Europeana de Vecinatate a UE.1. care traiesc pe actualul teritoriu al tarii vecine.ro. cand relatiile economice ale Romaniei cu Ucraina au traversat o perioada relativ tulbure la nivel politic. asa cum si in tara noastra traieste o minoritate ucraineană. De altfel. proaspat stat membru al UE. ceea ce a complicat derularea afacerilor trasnfrontaliere. Romania. ceceea ce inseamna ca Bruxelles-ul recunostea oficial ca Ucraina face parte dintr-un “cerc de tari” care pot sa imprtaseasca valorile fundamentale si obiectivele UE. CCIRU a pledat cu consecventa pentru ca Ucraina. documentele oficiale nu fac precizari clare si nu stabilesc termene. de care ne leaga pe langa confluentele istorice. insumand peste 49 milioane locuitori. tara care a manifestat cea mai mare dechidere si cele mai mari asteptari fata de Uniunea Europeana. in conditiile in care Romania. pozitia geostrategica. neglijand astfel multiple oportunitati pe care le ofera aceasta piata uriasa. alaturi de ucraineni si alte nationalitati. socio-economica si culturala a Uniunii Europene. Piata Interna europeana fiind principala destinatie a marfurilor si serviciilor romanesti. RELATII BILATERALE ROMANIA . cu un potential important de dezvoltare . Romania care asigura granita estica a Uniunii Europene isi asumase si obligatii de securizare a frontierei. CCI Romano-Ucraineana s-a axat pe derularea a unei activitati de lobby sustinut pentru dezvoltarea relatiilor de colaborare si a cooperarii economice bilaterale cu Ucraina.

CCIRU isi propune pentru viitor sa-si relanseze activitatea in Romania. carora le asigura o modalitate comoda si eficienta de transport intre Bucuresti si Kiev si nu numai. una din importantele direcţii a politicii de securitate a Ucrainei. esentiala in dezvoltarea business-ului. Prin lansarea companiei aeriene Aerosvit. care au beneficiat astfel de serviciile de asistenta si de informatiile privitoare la piata ucraineana şi la oportunitatile pe care le ofera partenerilor romani. mentionam participarea la importante expozitii internationale in fruntea delegatiei de firme romanesti. vizand in principal sustinerea intereselor membrilor. s-a depasit bariera lipsei cailor si mijlocelor facile si rapide de comunicatii. vizand astfel cresterea volumului afacerilor bilaterale. de asemenea intr-un contract comercial cu un partener ucrainean. cooperarea in domeniul energetic. activitatea CCIRU a vizat si promovarea activa a targurilor si expozitiilor internationale organizate de Romexpo s. prin convenirea si semnarea unor acorduri de colaborare cu Camere de Comert din Ucraina. CCIRU a contribuit si la depasirea altor bariere de comunicare dintre membrii celor doua comunitati de afaceri. prin diferite proiecte care sa contribuie la dezvoltarea bilaterala a unor domenii care necesita . CCIRU a contribuit si la transferul de expertiza si de cele mai bune practici din Romania. 2008 si 2009 s-a soldat cu un contract comercial important incheiat cu un jucator de referinta de pe piata ucraineana. realizare care a devenit posibila si prin sustinerea si implicarea activa a CCIRU. CCIRU a insotit si sustinut patrundrea pe piata urcraineana a unor firme precum Farmec SA din Cluj –Napoca.a si atragerea de participanti din Ucraina. Aceasta a devenit si unul din argumentele prioritare in activitatea de lobby a CCIRU. tinand cont ca UE are un parteneriat energetic strategic cu Ucraina. conducerea Camerei de Comert si Industrie Romania – Ucraina (CCIRU) s-a implicat intr-o serie de activitati desfasurate mai ales in Ucraina. De asemenea. principal importator si al doilea consumator de energie al lumii. prin care Ucraina si-a propus atingerea standardelor avansate de dezvoltare si capacitatii de aparare. catre Ucraina in vederea armonizarii legislative. ale comunitatii de afaceri din Romania. Un alt pilon pe care s-a bazat politica de lobby a CCIRU a fost Parteneriatul constructiv Ucraina – Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic. in ciuda tuturor turbulentelor politice. interesata de asigurarea securitatii energetice. (NATO) acesta dovedindu-se. convergenta politicilor energetice si corelarea cu obiectivele dezvoltarii durabile. prin care se urmareste dezvoltarea si interconectarea retelelor. si consilierea asigurata de reprezentantul CCIRU s-a concretizat. aspect pe care CCIRU l-a avut constant in vedere in elaborarea programelor de promovare a raporturilor economice bilaterale. beneficiaza de o atentie aparte dinspre Uniunea Europeana. (Charta privind parteneriatul special dintre Ucraina si NATO din 9 iulie 1997). in vederea facilitarii alinierii la standardele internationale. In paralel. creand astfel o cale directa de acces oamenilor de afaceri din cele doua tari. De asemenea. Ucraina. Vizibilitatea pe plan international in domeniul marochinariei si incaltamintei. a carei participare la trei editii consecutive ale expozitiei internationale INTERCHARME 2007.partenere la Piata Interna. oferita de participarea la Targul international de incaltaminte si marochinarie Kiev. ca principala poarta de intrare pe piata romaneasca. principala ruta de tranzit pentru gazele ruseşti livrate Europei. In anul 2008.

Cadrul juridic bilateral Cadrul juridic al relatiilor romano-ucrainene cuprinde circa 40 de acorduri si conventii care reglementeaza cooperarea bilaterala in plan politic.9 .43.4 Valoare mil. in care declara ca: “Este unanim recunoscuta importanta cooperarii economice dintre doua tari vecine.Ucraina 2007 1526. incredere reciproca si respect fata de interesele fiecarei din parti. Ucraina ocupand locul 55. Ambasada Ucrainei in Romania va sprijini permanent activitatea Camerei”. In acest context. economico-comercial. fashion. cat si la stabilirea unor contacte de afaceri intre parteneri si a unor relatii interpersonale benefice.8 .5 741.5 784. Ambasadorul Extraordinar si Plenipotentiar al Ucrainei in Romania. III. cat si cea a relatiilor pe plan multilateral. cum este si Camera de Comert si Industrie Romano-Ucraineana. Dezvoltarea si perfectionarea potentialului geostrategic. III. securitatii si colaborarii atat in regiune.55 . Markian Kulyk a transmis Camerei de Comert si Industrie RomanoUcrainene un mesaj de sprijin.3. uman si cultural a cooperarii ucraineano-romane pe principiile de buna vecinatate. Pe acest drum. Relatiile economice bilaterale Romania – Ucraina Relaţii economice bilaterale Romania . din care: Export Import Sold La 31 august 2009 in Romania erau inregistrate 375 societati mixte romanoucrainiene. valoarea capitalului strain investit fiind de 9.448.7 milioane dolari SUA. dl. cat si in Europa.7 1220. care au un imens potential de proiecte comune.2 Total. retail. bunuri de larg consum – confectii. sunt o “punte” de legatura intre societati comerciale si oameni de afaceri care contribuie atat la mai buna informare reciproca despre interesele si posibilitatile fiecarei parti. etc. tocmai astfel de organizatii civice. Excelenta Sa. USD 2008 1991. agro-industria. publicat pe site-ul CCIRU. economic.investitii si modernizare precum turismul. cultural- .16 771. mediu sau energii alternative.2.61 2009 746. constructivism si parteneriat reciproc avantajos sunt factori importanti pentru asigurarea si consolidarea stabilitatii.163.8 455 291. atat in sfera relatiilor bilaterale si regionale.

3 septembrie 1992) • Acord privind colaborarea in domeniile culturii. incepand cu data de 1 februarie 1992 si deschiderea de ambasade cat mai curand posibil (Bucuresti. 3 septembrie 1992) • Acord intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei privind infiintarea Consiliului consultativ romano-ucrainean de colaborare comercial-economica (Bucuresti. 19 aprilie 1994) • Protocol intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei privind continuarea colaborarii la construirea Combinatului minier de imbogatire a minereurilor acide de la Krivoi Rog (Kiev. 2 iunie 1997) • Acord intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei privind cooperarea in domeniul gospodariilor apelor de frontiera (Galati. 29 martie 1996) • Acord intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei privind serviciile aeriene (Ismail. 29 martie 1996) • Tratat cu privire la relatiile de buna vecinatate si cooperare intre Romania si Ucraina (Constanta. 5 mai 1994) • Acord intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor (Bucuresti. 28 iulie 1992) • Conventia consulara intre Romania si Ucraina (Bucuresti. 23 februarie 1995) • Acord intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei privind cooperarea stiintifica si tehnologica (Ismail. 19 iunie 2000) • Tratat intre Romania si Ucraina privind asistenta juridica si relatiile juridice in cauzele civile (Bucuresti. 29 martie1996) • Conventia intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei privind trecerea simplificata a frontierei de stat comune de catre cetatenii care domiciliaza in judetele si raioanele de frontieră (Ismail. 29 martie 1996) • Conventia intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital (Ismail. stiintei si invatamantului intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei (Bucuresti. 29 martie 1996) • Acord intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei privind transporturile internationale rutiere (Ismail.stiintific. 30 ianuarie 2002) . Cele mai importante documente semnate pana in prezent sunt: • Comunicat comun privind stabilirea relatiilor diplomatice intre Romania si Ucraina. umanitar si in alte domenii. 19 februarie 1999) • Acord intre Guvernul Romaniei si Cabinetul de Ministri al Ucrainei privind asistenta reciproca in domeniul vamal (Bucuresti. 30 septembrie 1997) • Conventie dintre Guvernul Romaniei si Cabinetul de Ministri al Ucrainei privind recunoasterea si echivalarea reciproca a actelor de studii si titlurilor stiintifice eliberate in Romania si Ucraina (Bucuresti. 18 iulie 1991 • Acord intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei cu privire la colaborarea comercial-economica si tehnico-stiintifica (Bucuresti. 19 februarie 1999) • Conventie intre Guvernul Romaniei si Cabinetul de Ministri al Ucrainei privind colaborarea in construirea si exploatarea conductei de gaze HUST (Ucraina) – Satu Mare (Romania) (Bucuresti.

a depus. Avand in vedere bogata jurisprudenta a Curtii Internationale de Justitie in acest domeniu. iar la 5 iulie 2007. 21 octombrie 2003) • Acord intre Guvernul Romaniei si Cabinetul de Ministri al Ucrainei cu privire la conditiile calatoriilor reciproce ale cetatenilor (Kiev. La 19 decembrie 2006 partea romana a depus o Replică. industriala si tehnico-stiintifica (Bucuresti. Urmeaza etapa orala a procedurilor. 2 februarie 2006) • Protocolul privind constituirea Comisiei Mixte Prezidentiale RomanoUcrainene (Kiev. la Haga. 19 decembrie 2003) • Acord intre Guvernul Romaniei si Cabinetul de Ministri al Ucrainei privind notificarea rapida a accidentelor nucleare si schimbul de informatii in domeniul securitatii nucleare si radiologice (Viena. in concordanta cu dreptul international.4 Delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive ale Romaniei si Ucrainei in Marea Neagra La data de 16 septembrie 2004. solutionarea de catre Curte a problematicii delimitarii spatiilor maritime din Marea Neagra reprezinta. La data de 16 mai 2006. Aceasta a echivalat cu finalizarea fazei scrise a procedurilor. in opinia partii romane. Agentul partii romane pentru procedurile in fata Curtii Internationale de Justitie (CIJ) in cazul Delimitarea maritima in Marea Neagra (Romania v. La 15 august 2005. constand in pledoariile celor doua parti. precum si autoritatea si impartialitatea de care se bucura forul de la Haga. Romania a sesizat Curtea Internationala de Justitie de la Haga in chestiunea delimitarii spatiilor maritime mentionate. partea ucraineana a depus Contramemoriul sau. partea ucraineana a depus o Duplica. 30 octombrie 2007) III. colaborarea si asistenta mutuala in probleme de frontiera (Cernauti. La finalul acestei etape. o garantie pentru obtinerea unui rezultat echitabil. 17 iunie 2003) • Acord intre Guvernul Romaniei si Cabinetul de Ministri al Ucrainei privind colaborarea in domeniul transportului feroviara (Kiev. 2 februarie 2006) • Acord intre Guvernul Romaniei si Cabinetul de Ministri al Ucrainei cu privire la cooperarea economica. document ce contine contra-argumentatia ucraineana la pozitia sustinuta de partea romana in Memoriu.• Tratat intre Romania si Ucraina privind regimul frontierei de stat romanoucrainene. Bogdan Aurescu. obligatoriu si executoriu. se va pronunta decizia instantei internationale. 22 septembrie 2004) • Acord intre Guvernul Romaniei si Cabinetul de Ministri al Ucrainei cu privire la punctele de trecere a frontierei de stat romano-ucrainene (Kiev. care va avea un caracter definitiv. la Grefa Curtii. Memoriul cuprinzand fundamentarea pozitiei partii romane referitoare la delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive ale Romaniei si Ucrainei in Marea Neagra. . Ucraina).

.

romaniaucraina.ziaruldeiasi.BIBLIOGRAFIE www.ccir-u.ro www.ro .ro www.com www.wikipedia.org www.ziare.rgnpress.ro www.ro www.cciru.maps.com www.