Vous êtes sur la page 1sur 17

Universitatea ‘’Dunarea de Jos ‘’ Galati Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

FRONTIERA DINTRE ROMANIA SI UCRAINA

Student : Mironcic Ana-Maria Master: An II Administrarea Afacerilor Internationala

Delimitarea frontierelor maritime in Marea Neagra intre Romania si Ucraina 4. Puncte de trecere a frontierei Cap. Dispute dintre Romania si Ucraina 1. Importanta strategica a Insulei Serpilor 3. II. Frontiera terestra dintre Romania si Ucraina 1. Delimitarea platoului continental si a zonei exclusive ale Romaniei si Ucrainei in Marea Neagra . Relatii bilaterale Romania Ucraina 1.Cuprins Cap I. Relatii bilaterale 2. relatii economico-bilaterale 3. Variantele de delimitare a zonelor economice 2. cadrul juridic bilateral 4. Canalul Bastroe 6. III. Caracteristici 2. Diferente teritoriale ‘’mostenite’’ de la URSS 5. Golful Musura Cap.

www.9 km frontiera fluviala si 31. prima parte are ca extremitate un colt unde se intalnesc frontierele ungaro-romana si ungaro-ucraineana. De acolo. Lunga de 362 kilometri.8 km este frontiera terestra. dintre care 273. la 570 m in aval de . pe malul stang al Dunarii. Caracteristici Frontiera terestra intre Romania si Ucraina este o frontiera internationala.CAP I.7 km frontiera maritima. fixat in iunie 1940 de o comisie sovieto-romana constituita ca urmare a cedarii de catre Romania a Basarabiei si nordului Bucovinei catre URSS in urma ultimatumului sovietic. frontiera urmeaza un traseu de la vest la est mai mult sau mai putin rectiliniu. FRONTIERA TERESTRA INTRE ROMANIA SI UCRAINA I.harta.4 kilometri.1.ro A doua parte are o lungime de 169 km. 343. lunga de 649.4 km. In prezent. Romania si Ucraina. Frontiera romano-ucraineana este discontinua: ea este formata din doua segmente separate intre ele de Republica Moldova. pana la un colt pe care il formeaza cu frontiera trasata de aceeasi comisie intre Romania si Moldova sovietica si Frontiera terestra intre Republica Moldova si Ucraina trasata in august1940 de catre sovietici.infoturism. care delimiteaza teritoriile Romaniei si Ucrainei. ea ajunge la Carpatii Orientali: acest segment a fost trasat in 1918 de catre comisia internationala prezidata de geograful francez Emmanuel de Martonne. Ea incepe de la un alt colt format de Republica Moldova. ea are o lungime de 649. Mergand apoi pe o linie ce separa cursurile de apa din Carpati. Ea constituie una dintre limitele estice ale Uniunii Europene de dupa extinderea survenita in 2007.

Cea mai mare parte a acestui traseu.17 km²). nu au reactionat si presa romana i-a acuzat de coruptie. apoi partajate in 1948.500 km² au fost atribuite Ucrainei (cu o adancime medie sub 50 m) si 9. printr-un protocol special (care nu a fost niciodată ratificat de catre cele doua tari) intre Romania (care a recuperat insulele Tataru Mare. Partea ucraineana sustine ca este vorba de o insula adevarata si ca si-a instalat acolo mijloace economice (a transportat cateva zeci de tone de sol fertil. Puncte de trecere a frontierei Pe acest sector se afla 20 puncte pentru controlul trecerii frontierei. La 3 februarie 2009. ale caror mijloace sunt inferioare celor ale ucrainenilor. Granicerii romani. un arbitraj american a cerut Romaniei sa renunte la revendicarile sale asupra celor sase insule si sa semneze cu Ucraina un tratat frontalier care sa imparta jumatate-jumatate platoul continental din jurul si de la sud de Insula serpilor: 12. In 1997.700 km² Romaniei (cu o adancime medie peste 50 m) . in zona Musura. I. elicoptere care sa aduca apa si un rezervor). a plantat arbori si a instalat acolo familiile granicerilor. Daleru Mic. Babina si Cernofca) si URSS (care a continuat sa ocupe celelalte sase insule. In 2001 Ucraina a pus unilateral balize de frontiera pe mare de la digul de nord al portului Sulina pana la o linie aflata la o mare distanta de sudul Insulei serpilor. existand pe insula un oficiu postal si o agentie bancara. "mostenite" în 1991 de Ucraina). care nu are nici apa potabila si nici sol fertil. Totusi. care nu poate sustine locuirea umana sau activitati economice proprii. iar frontiera ramanand neclar undeva la sud de Insula serpilor.200 km² continand circa 70 de miliarde de metri cubi de gaz si 12 milioane de tone de petrol. Incepand din ianuarie 1991. aceasta ultima se afla la gura de varsare). nu este altceva decat o stanca (suprafata: 0. Raman in litigiu doar Insula Maican si zona Musura. sustinand ca insula. iar in ceea ce priveste apele teritoriale ale Insulei serpilor. cu apele sale teritoriale. iar cea de-a sasea este Insula Serpilor din Marea Neagra. care nu au fost inca delimitate pe teren conform prescrierilor tratatului frontalier de la Constanta din 2 iunie 1997. Curtea internationala de justitie a dat decizia.2. Romania cere restituirea celor sase insule. si se termina nedefinit aproap de tarmul Marii Negre. dintre care 7 in regim de trafic international (3 rutiere si 4 feroviare) si 13 in regim de mic trafic (numai . orientata de la vest la est ca si Dunarea si bratul Chilia. la 7 km la sud de varsarea bratului Chilia. se datoreaza de asemenea comisiei sovieto-romane din iunie 1940. anumite sectiuni s-au aflat in litigiu intre 1991 si 3 februarie 2009: este vorba de teritoriile ocupate de URSS în 1945. Tataru mic. URSS ocupand nejustificat insulele in litigiu. acceptata de ambele tari: cele sase insule in litigiu raman Ucrainei. dintre care cinci se afla pe bratul frontalier Chilia (Daleru Mare. In august 2004 partea romana a adus acest litigiu de frontiera in fata Curtii internationale de justitie de la Haga. 2.Maican si Limba. recunoscute ca romanesti prin Tratatul de Pace de la Paris din 1947. Ea a sustinut ca aplicarea conventiilor sovieto-romane privitoare la delimitarea frontierei s-a facut in temeiul Tratatului de Pace de la Paris (1947). Chiar daca insulele au fost atribuite Ucrainei.confluenta cu raul Prut. Romania reclama apele teritoriale din jurul Insulei serpilor.

DISPUTELE DINTRE ROMANIA SI UCRAINA II.fluvial Plauru .feroviar Campulung la Tisa .rutier Sighetu Marmatiei .Teresova .1.fluvial Chilia Veche .Crasna (Krasnoilsk) .Dilove . In regim de trafic international        Halmeu .pietonal Izvoarele Sucevei .rutier Halmeu .Ismail .rutier Siret . Variantele de delimitare a zonelor economice Statul ucrainean sustine ca Insulei Serpilor trebuie sa i se acorde pe langa ape teritoriale.Tereblecea (Porubne) .Valcov (Vilkove) .Heja . platou continental si zona economica exclusiva in Marea Neagra.rutier Climauti .pietonal Ulma . Romania a semnat acest acord.Rusca .feroviar Vicsani .Solotvino .Chilia Noua (Kilia) .rutier Galati .fluvial CAP II.Volcinetul Nou .sipotele Sucevei .fluvial Isaccea .fluvial Periprava . reprezentantii romani afirmand ca Insula nu se incadreaza in normele de drept pentru a i se acorda platou si zona economica.Diakove .feroviar Valea Viseului .Probotesti (Diakivti) .rutier Sighetu Marmatiei .feroviar In regim de mic trafic              Tarna Mare .Fantana Alba .Diakove .Vadul Siret .pietonal Vascauti .Cartal (Orlivka) .rutier Vicovu de Sus . 4 pietonale si 5 fluviale).Reni .pentru cetatenii romani si ucraineni cu domiciliul permanent in judetele si regiunile de frontiera) (4 rutiere.Biserica Alba (Bila Terkva) . ca o conditie a aderarii la NATO (care cerea Romaniei sa aiba tratate incheiate cu . In anul 1997 s-a semnat un tratat intre Romania si Ucraina prin care ambele state “au reafirmat ca frontiera existenta intre ele este inviolabila”.pietonal Racovat.

dar urmeaza sa se faca prospectari in urmatorii 2-3 ani. intrucat insula nu are importanta socio-economica. Statiile de radiolocatie aflate pe insula executa o cercetare aeronavala la mare distanta. un miniport militar. II. instalatii energetice. la 200 de mile marine. care deservesc un heliodrom. in schimb are o foarte mare importanta din punct de vedere strategico-militar. . o nava de patrulare si unul sau doua submarine. si in zona de exclusivitate economica. dupa ce timp de sapte ani negocierile cu Kievul nu au dus la nici un rezultat in ceea ce priveste delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive.2. ambele parti au fost de acord ca daca nu se ajunge la nici un consens in urmatorii doi ani cu privire la frontiera maritima. aici sunt amplasate statii de bruiaj si ascultare atat a convorbirilor in fonie. Recent. La 15 august 2005 Romania a depus un memoriu referitor la delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive din Marea Neagra. Conventia O. precum si a statutului Insulei Serpilor din Marea Neagra. cu o suprafata de doar 17 hectare. de aparare antiaeriana si maritima. Insula Serpilor impreuna cu baza militara. De asemenea. un far si sistemul de paza si aparare a granitelor de stat ale Ucrainei. depozite. nu prezinta o importanta prea mare din punct de vedere teritorial si economic. partea romana a adus aceasta disputa impotriva Ucrainei in fata Curtii Internaţionale de Justitie cu privire la delimitarea platoului maritim dintre cele doua tari. Apararea bazei militare ucrainiene de pe insula se realiza printr-o nava de tip fregata. Pe insula a fost dislocata o garnizoana militara cu mai multe subunitati independente. a trecut in administrarea Ucrainei. asupra marii de la Montego Bay recunoaste dreptul statelor sa-si extinda apele teritoriale la 12 mile.U. Romania a apelat la o astfel de sesizare unilaterala.toate tarile vecine). Cu toate acestea. statii de radiolocatie. fiecare parte se poate adresa pentru arbitraj Curtii Internationale de Justitie de la Haga. de control naval si aerian. Importanta strategica a Insulei Serpilor Insula Serpilor. Ucraina trebuia sa-si prezinte pozitia pana la data de 19 mai 2006. Dupa anul 1980. Pe insula sunt stocate informatiile nucleare intercontinentale de pe teritoriul ucrainean. rezultatele cercetarii fiind transmise unui punct de conducere. cat si a celor prin cablu. Resursele naturale nu sunt semnificative. pana la coastele Libiei. interesul pentru aceasta insula a crescut mult. intr-un perimetru ce cuprinde Marea Neagra si Marea Mediterana. La data de 16 septembrie 2004. au fost descoperite zacaminte de petrol (10 milioane de tone) si de gaze naturale (1 miliard m³) in apropierea insulei. o data cu descoperirea de rezerve considerabile de titei si gaze naturale in Marea Neagra. Dupa destramarea Uniunii Sovietice in anul 1991.N.

deoarece nu este locuita permanent si nu are surse de apa potabila. Miza disputei romano-ucrainene a fost in primul rand strategică — accesul in apele teritoriale — si economica — posibilitatea explorarii si. prin decizia nr. Energia electrica este furnizata printr-un generator cu motor diesel si/sau un generator ce exploateaza forta eoliana. Crearea unei comunitati permanente ar putea ajuta Ucraina in revendicarea Insulei Serpilor. litigiu care s-a judecat la Curtea Internationala de Justitie Haga. exploatarii resurselor de hidrocarburi. Insula in prezent este demilitarizata si se afla intr-o dezvoltare rapida. Ambele parti au declarat. inaintea pronuntarii deciziei finale a Curtii. Insula are si o infrastructura civila cum ar fi un oficiu postal.3. eventual. retea de telefonie. in ultimii ani. Aceasta a fost a 100-a decizie a CIJ de la infintarea sa. un turn de telefonie mobila si o retea Internet. Romaniei ii revin 9. Romania sustine ca Insula Serpilor are statutul de stanca. in majoritate graniceri.34% din zona in disputa Romaniei. un hotel fara canalizare si un cabinet medical. 2009/9 din 3 februarie 2009 a acordat 79. . impreuna cu familiile lor si un personal tehnic. un punct de prim-ajutor. indiferent care va fi aceea (CIJ) CIJ. autoritatile ucrainiene au deschis pe insula. In conformitate cu Tratatul romano-ucrainean din anul 1997. Delimitarea frontierei maritime in Marea Neagra intre Romania si Ucraina Platoul continental din jurul Insulei Serpilor a fost subiect al unei dispute intre Romania si Ucraina. o filiala de banca (a bancii ucrainene “Aval”). in anul 2002 a fost construit un debarcader pentru vapoare de pana la 8 metri adancime si urmeaza sa fie construit un port maritim. II.ziaruldeiasi.ro In prezent pe insula locuiesc aproape 100 de persoane.300 km² Prin decizia CIJ Insula Serpilor ramane in componenta Ucrainei. ca o vor respecta.www. In disperare de cauza. Insula este aprovizionata cu echipament de navigaetie. autoritatile din Ucraina si-au retras divizia militara.700 km² iar Ucrainei ii revin 2. insa aprovizionarea cu apa se face tot prin intermediul elicopterelor. inclusiv un far vechi de 150 ani. au demolat radarul militar si au transferat celelalte infrastructuri in mainile civililor. In afara de platforma de elicoptere. Din anul 2003 este localizata pe insula o expeditie stiintifica permanenta a Universitatii Nationale din Odessa. televiziune prin satelit.

fiind. NATO a sfatuit guvernul roman sa rezolve orice diferend teritorial cu Ucraina pentru a se putea integra in organizatie. se considera. in 2 iunie 1997. frontiera de stat era pe talvegul bratului Chilia. incepand cu anul 1996. dar. care a oficializat de jure apartenenta a cinci din cele sase insule contestate la Ucraina (ramanand in litigiu doar Insula Maican si apele teritoriale din jurul insulei Serpilor din Marea Neagra). intelegerile bilaterale (protocolurile si procesele verbale din 1948 de predare ale ostroavelor Coasta-Dracului. neconstitutionale si contrarii prevederilor Tratatului de pace de la Paris din 1947. semnat la Constanta.II. conform Tratatului de Pace de la Paris din 1947. astfel. Dalerul Mare. Dalerul mic. conform dreptului constitutional.4. Delimitarea frontierei maritime in Marea Neagra intre Romania si Ucraina conform deciziei CIJ. aplicarea prevederilor Tratatului de Pace de la Paris din 1947. Tratatul cu privire la relatiile de buna vecinatate si cooperare a intrat in vigoare la 22 octombrie 1997. aceasta problematica a fost abordata in relatia cu partea ucraineana in decursul mai multor runde de negocieri care s-au incheiat prin redactarea unui Tratat frontalier romano-ucrainean. . de jure. semnat intre Romania si URSS. Prin urmare. Limba de la Bratul Chilia si Insula Serpilor) semnate intre Romania si URSS. Diferendele teritoriale ‘’mostenite’’ de la URSS Nefiind ratificate nici de Marea Adunare Nationala nici de Sovietul Suprem al URSS. erau. din punct de vedere juridic. in 1997. Astfel. Romania a revendicat. ca. Maican. numit "Tratatul cu privire la relatiile de buna vecinatate si cooperare". nule si neavenite pentru dreptul international.

in timp de frontiera de drept este mai la nord.Frontiera maritima in dreptul golfului Musura: Ucraina a pus balize frontaliere de-a lungul digului nord al Bratului Sulina. in luna noiembrie 2006. a aflat de efectuarea acestor lucrari la canalul navigabil ucrainean. fiind redata navigatiei in luna aprilie2007.5. Dupa o perioada in care lucrarile de construire a caii de navigatie au fost sistate. Din momentul in care partea romana. Ucraina a inceput lucrarile de construire a canalului Dunare Limanul Conduc (pe bratele Chilia si Bâstroe din Delta Dunarii) si la 26 august 2004 a fost oficial inaugurat primul tronson al canalului Bâstroe. pentru a sublinia impunerea unor masuri in concordanta cu dreptul international din partea Ucrainei. II. Canalul Bâstroe In 11 mai 2004. pentru o portiune aflata integral pe teritoriul Ucrainei. prin Ministerul Afacerilor Externe. a efectuat unele demersuri. au fost reluate. Bratul si golful Musura si imprejurimile lor in 2010. demersurile Romaniei au fost fundamentate pe doua aspecte foarte importante: . in plan bilateral si multilateral.

colmatarea golfului Musura si prelungirea canalului Musura spre sud constituie. dig care.mediu „Din punct de vedere al protectiei mediului. 2009/9 a CIJ de la Haga . a devenit. Partea romana considera ca se poate identifica o solutie pentru aceste aspecte. de solutionarea componentei de mediu. in proces de constituire in sud-estul ostrovului Limba si intre gura bratului Chilia si cea a bratului Sulina. In 2006. Partea romana sustine insa ca frontiera trece la echidistanta intre Ostrovul Limba si malul sudic al golfului Musura. astazi il umple. Ministerul Afacerilor Externe a aratat ca derularea lucrarilor pe bratul Chilia trebuie sa fie conforme regimului frontierei de stat. pana la linia delimitata la data de 3 februarie 2009 prin decizia nr. Pozitiile promovate de partea romana sunt confirmate de studiile efectuate de catre organizatiile internationale (Secretariatul Conventiei de la Berna. Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea” navigatie „In ceea ce priveste aspectele de navigatie. in momentul semnarii Tratatului frontalier de la Constanta. astfel. conform pozitiei ucrainene. Un nou litigiu a aparut. prin aluvionare in dreptul tarmului Cardonului situat. dupa intrarea in vigoare a Tratatului romanoucrainean de la Constanta din 1997. granicerii maritimi ucraineni au balizat ceea ce Ucraina socoteste ca facand parte din apele sale teritoriale pana la digul Nord al bratului Sulina. transformandu-l in mlastina cu papuris. Canalul si golful Musura sunt foarte recente: ele s-au format in prima jumatate a secolului XX. asa cum erau in anul 1997. la rasarit de farul Nord. insa concretizarea unor rezultate ale dialogului pe aceasta tema prin incheierea unui acord privind navigatia depinde. a aratat ca pe portiunea Dunarii de Jos trebuie avut in vedere regimul de navigatie stabilit prin Conventia de la Belgrad. cat si o parte din apele teritoriale din apropierea imediata a gurilor Dunarii. un motiv pentru a prelungi spre sud si frontiera. de facto. va conditiona atat apartenenta noilor ostroave inca nedenumite. apoi la echidistanta de talvegul bratului ChiliaStambulul Nou si de digul Nord al bratului Sulina. a caror evolutie geomorfologica conditioneaza traseul frontierei romano-ucrainene cat si o parte din apele teritoriale din apropierea imediata a gurilor Dunarii. si formeaza mai la rasarit o zona lagunara pe cale de aluvionare.6 Golful Musura Geomorfologic vorbind. De asemenea. Ministerul Afacerilor Externe a actionat consecvent in sensul solicitarii de a se respecta conventiile internationale si recomandarile internationale pentru minimizarea impactului asupra ecosistemului Deltei Dunarii. Acelasi fenomen care a format golful Musura. situata intre iesirea in Marea Neagra a bratelor Chilia si Sulina. pana la linia delimitata la data de 3 februarie 2009 prin decizia nr. 2009/9 a CIJ de la Haga. fiind atunci in componenta României. deoarece aluvionarea naturala. mai intai. in secolul XIX.” II. astfel. Traseul care va fi adoptat de jure la rezolvarea acestui nou litigiu. Secretariatul Conventiei de la Ramsar. frontalier. intre delta bratului Chilia (initial mult mai mica si situata mult mai la nord) si Sulina.

de care ne leaga pe langa confluentele istorice. pozitia geostrategica. in conditiile in care Romania. isi concentra eforturile la nivel national pentru integrarea efectiv in viata politica. neglijand astfel multiple oportunitati pe care le ofera aceasta piata uriasa. documentele oficiale nu fac precizari clare si nu stabilesc termene. De altfel.org Bratul si golful Musura si imprejurimile lor în 2011 CAP III. cu un potential important de dezvoltare . asa cum si in tara noastra traieste o minoritate ucraineană. proaspat stat membru al UE. relatii culturale puternice si existenta unor importante comunitati de romani. Ucraina a fost insa inclusa in Strategia Europeana de Vecinatate a UE. a trecut pe plan secund relatiile traditionale cu Estul continentului. Romania care asigura granita estica a Uniunii Europene isi asumase si obligatii de securizare a frontierei. ceceea ce inseamna ca Bruxelles-ul recunostea oficial ca Ucraina face parte dintr-un “cerc de tari” care pot sa imprtaseasca valorile fundamentale si obiectivele UE. Altfel spus. desi. catre care au fost directionate peste 70% din exporturi.wikipedia. insumand peste 49 milioane locuitori. CCI Romano-Ucraineana s-a axat pe derularea a unei activitati de lobby sustinut pentru dezvoltarea relatiilor de colaborare si a cooperarii economice bilaterale cu Ucraina. care traiesc pe actualul teritoriu al tarii vecine. Romania. tara care a manifestat cea mai mare dechidere si cele mai mari asteptari fata de Uniunea Europeana. socio-economica si culturala a Uniunii Europene. ceea ce a complicat derularea afacerilor trasnfrontaliere. CCIRU a pledat cu consecventa pentru ca Ucraina.ro. Relatii bilaterale In anul 2008. implicit cu Ucraina.UCRAILA III. RELATII BILATERALE ROMANIA . alaturi de ucraineni si alte nationalitati. Piata Interna europeana fiind principala destinatie a marfurilor si serviciilor romanesti. toate acestea fiind argumente pentru ca Ucriana sa devina un partener prioritar al economiei romanesti. se ofera posibilitatea aderarii tarilor .1. cand relatiile economice ale Romaniei cu Ucraina au traversat o perioada relativ tulbure la nivel politic.

prin convenirea si semnarea unor acorduri de colaborare cu Camere de Comert din Ucraina. si consilierea asigurata de reprezentantul CCIRU s-a concretizat. CCIRU a contribuit si la depasirea altor bariere de comunicare dintre membrii celor doua comunitati de afaceri. Prin lansarea companiei aeriene Aerosvit. aspect pe care CCIRU l-a avut constant in vedere in elaborarea programelor de promovare a raporturilor economice bilaterale. mentionam participarea la importante expozitii internationale in fruntea delegatiei de firme romanesti. conducerea Camerei de Comert si Industrie Romania – Ucraina (CCIRU) s-a implicat intr-o serie de activitati desfasurate mai ales in Ucraina.partenere la Piata Interna. In paralel. in ciuda tuturor turbulentelor politice. De asemenea. convergenta politicilor energetice si corelarea cu obiectivele dezvoltarii durabile. in vederea facilitarii alinierii la standardele internationale. catre Ucraina in vederea armonizarii legislative. cooperarea in domeniul energetic. CCIRU a contribuit si la transferul de expertiza si de cele mai bune practici din Romania. Vizibilitatea pe plan international in domeniul marochinariei si incaltamintei. s-a depasit bariera lipsei cailor si mijlocelor facile si rapide de comunicatii. CCIRU isi propune pentru viitor sa-si relanseze activitatea in Romania. ca principala poarta de intrare pe piata romaneasca. CCIRU a insotit si sustinut patrundrea pe piata urcraineana a unor firme precum Farmec SA din Cluj –Napoca. una din importantele direcţii a politicii de securitate a Ucrainei. prin diferite proiecte care sa contribuie la dezvoltarea bilaterala a unor domenii care necesita . vizand astfel cresterea volumului afacerilor bilaterale. beneficiaza de o atentie aparte dinspre Uniunea Europeana. tinand cont ca UE are un parteneriat energetic strategic cu Ucraina. a carei participare la trei editii consecutive ale expozitiei internationale INTERCHARME 2007. 2008 si 2009 s-a soldat cu un contract comercial important incheiat cu un jucator de referinta de pe piata ucraineana. esentiala in dezvoltarea business-ului. prin care Ucraina si-a propus atingerea standardelor avansate de dezvoltare si capacitatii de aparare. In anul 2008. Aceasta a devenit si unul din argumentele prioritare in activitatea de lobby a CCIRU. realizare care a devenit posibila si prin sustinerea si implicarea activa a CCIRU. principala ruta de tranzit pentru gazele ruseşti livrate Europei. interesata de asigurarea securitatii energetice. de asemenea intr-un contract comercial cu un partener ucrainean. prin care se urmareste dezvoltarea si interconectarea retelelor. (Charta privind parteneriatul special dintre Ucraina si NATO din 9 iulie 1997). vizand in principal sustinerea intereselor membrilor. creand astfel o cale directa de acces oamenilor de afaceri din cele doua tari.a si atragerea de participanti din Ucraina. (NATO) acesta dovedindu-se. carora le asigura o modalitate comoda si eficienta de transport intre Bucuresti si Kiev si nu numai. principal importator si al doilea consumator de energie al lumii. Un alt pilon pe care s-a bazat politica de lobby a CCIRU a fost Parteneriatul constructiv Ucraina – Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic. activitatea CCIRU a vizat si promovarea activa a targurilor si expozitiilor internationale organizate de Romexpo s. De asemenea. Ucraina. oferita de participarea la Targul international de incaltaminte si marochinarie Kiev. ale comunitatii de afaceri din Romania. care au beneficiat astfel de serviciile de asistenta si de informatiile privitoare la piata ucraineana şi la oportunitatile pe care le ofera partenerilor romani.

constructivism si parteneriat reciproc avantajos sunt factori importanti pentru asigurarea si consolidarea stabilitatii.7 milioane dolari SUA.2. economic. Cadrul juridic bilateral Cadrul juridic al relatiilor romano-ucrainene cuprinde circa 40 de acorduri si conventii care reglementeaza cooperarea bilaterala in plan politic. publicat pe site-ul CCIRU. din care: Export Import Sold La 31 august 2009 in Romania erau inregistrate 375 societati mixte romanoucrainiene. III.43. Dezvoltarea si perfectionarea potentialului geostrategic. In acest context.61 2009 746.163.5 784.9 . dl. bunuri de larg consum – confectii. economico-comercial. cat si cea a relatiilor pe plan multilateral.8 .8 455 291.2 Total. care au un imens potential de proiecte comune. Markian Kulyk a transmis Camerei de Comert si Industrie RomanoUcrainene un mesaj de sprijin. securitatii si colaborarii atat in regiune.investitii si modernizare precum turismul. cat si la stabilirea unor contacte de afaceri intre parteneri si a unor relatii interpersonale benefice.3. mediu sau energii alternative. Relatiile economice bilaterale Romania – Ucraina Relaţii economice bilaterale Romania . Ambasadorul Extraordinar si Plenipotentiar al Ucrainei in Romania.16 771. Excelenta Sa. atat in sfera relatiilor bilaterale si regionale. in care declara ca: “Este unanim recunoscuta importanta cooperarii economice dintre doua tari vecine.Ucraina 2007 1526.7 1220. cat si in Europa. III. sunt o “punte” de legatura intre societati comerciale si oameni de afaceri care contribuie atat la mai buna informare reciproca despre interesele si posibilitatile fiecarei parti. retail. cultural- . tocmai astfel de organizatii civice.448. Pe acest drum. etc. valoarea capitalului strain investit fiind de 9. uman si cultural a cooperarii ucraineano-romane pe principiile de buna vecinatate.4 Valoare mil. cum este si Camera de Comert si Industrie Romano-Ucraineana. incredere reciproca si respect fata de interesele fiecarei din parti. fashion. USD 2008 1991. Ambasada Ucrainei in Romania va sprijini permanent activitatea Camerei”. Ucraina ocupand locul 55. agro-industria.5 741.55 .

29 martie1996) • Conventia intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei privind trecerea simplificata a frontierei de stat comune de catre cetatenii care domiciliaza in judetele si raioanele de frontieră (Ismail.stiintific. 19 februarie 1999) • Conventie intre Guvernul Romaniei si Cabinetul de Ministri al Ucrainei privind colaborarea in construirea si exploatarea conductei de gaze HUST (Ucraina) – Satu Mare (Romania) (Bucuresti. 19 aprilie 1994) • Protocol intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei privind continuarea colaborarii la construirea Combinatului minier de imbogatire a minereurilor acide de la Krivoi Rog (Kiev. 23 februarie 1995) • Acord intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei privind cooperarea stiintifica si tehnologica (Ismail. 3 septembrie 1992) • Acord privind colaborarea in domeniile culturii. 18 iulie 1991 • Acord intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei cu privire la colaborarea comercial-economica si tehnico-stiintifica (Bucuresti. stiintei si invatamantului intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei (Bucuresti. 29 martie 1996) • Conventia intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital (Ismail. incepand cu data de 1 februarie 1992 si deschiderea de ambasade cat mai curand posibil (Bucuresti. 30 septembrie 1997) • Conventie dintre Guvernul Romaniei si Cabinetul de Ministri al Ucrainei privind recunoasterea si echivalarea reciproca a actelor de studii si titlurilor stiintifice eliberate in Romania si Ucraina (Bucuresti. umanitar si in alte domenii. 29 martie 1996) • Tratat cu privire la relatiile de buna vecinatate si cooperare intre Romania si Ucraina (Constanta. 5 mai 1994) • Acord intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor (Bucuresti. 3 septembrie 1992) • Acord intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei privind infiintarea Consiliului consultativ romano-ucrainean de colaborare comercial-economica (Bucuresti. 30 ianuarie 2002) . 19 iunie 2000) • Tratat intre Romania si Ucraina privind asistenta juridica si relatiile juridice in cauzele civile (Bucuresti. 29 martie 1996) • Acord intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei privind serviciile aeriene (Ismail. 19 februarie 1999) • Acord intre Guvernul Romaniei si Cabinetul de Ministri al Ucrainei privind asistenta reciproca in domeniul vamal (Bucuresti. 29 martie 1996) • Acord intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei privind transporturile internationale rutiere (Ismail. 2 iunie 1997) • Acord intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei privind cooperarea in domeniul gospodariilor apelor de frontiera (Galati. 28 iulie 1992) • Conventia consulara intre Romania si Ucraina (Bucuresti. Cele mai importante documente semnate pana in prezent sunt: • Comunicat comun privind stabilirea relatiilor diplomatice intre Romania si Ucraina.

in opinia partii romane. Romania a sesizat Curtea Internationala de Justitie de la Haga in chestiunea delimitarii spatiilor maritime mentionate. La finalul acestei etape.4 Delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive ale Romaniei si Ucrainei in Marea Neagra La data de 16 septembrie 2004. la Haga. a depus. se va pronunta decizia instantei internationale. 19 decembrie 2003) • Acord intre Guvernul Romaniei si Cabinetul de Ministri al Ucrainei privind notificarea rapida a accidentelor nucleare si schimbul de informatii in domeniul securitatii nucleare si radiologice (Viena. Bogdan Aurescu. obligatoriu si executoriu. iar la 5 iulie 2007. constand in pledoariile celor doua parti. Ucraina). partea ucraineana a depus Contramemoriul sau. 30 octombrie 2007) III. partea ucraineana a depus o Duplica. care va avea un caracter definitiv. solutionarea de catre Curte a problematicii delimitarii spatiilor maritime din Marea Neagra reprezinta. Memoriul cuprinzand fundamentarea pozitiei partii romane referitoare la delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive ale Romaniei si Ucrainei in Marea Neagra. 2 februarie 2006) • Protocolul privind constituirea Comisiei Mixte Prezidentiale RomanoUcrainene (Kiev.• Tratat intre Romania si Ucraina privind regimul frontierei de stat romanoucrainene. Agentul partii romane pentru procedurile in fata Curtii Internationale de Justitie (CIJ) in cazul Delimitarea maritima in Marea Neagra (Romania v. La data de 16 mai 2006. 21 octombrie 2003) • Acord intre Guvernul Romaniei si Cabinetul de Ministri al Ucrainei cu privire la conditiile calatoriilor reciproce ale cetatenilor (Kiev. la Grefa Curtii. Avand in vedere bogata jurisprudenta a Curtii Internationale de Justitie in acest domeniu. industriala si tehnico-stiintifica (Bucuresti. in concordanta cu dreptul international. La 15 august 2005. 22 septembrie 2004) • Acord intre Guvernul Romaniei si Cabinetul de Ministri al Ucrainei cu privire la punctele de trecere a frontierei de stat romano-ucrainene (Kiev. 17 iunie 2003) • Acord intre Guvernul Romaniei si Cabinetul de Ministri al Ucrainei privind colaborarea in domeniul transportului feroviara (Kiev. o garantie pentru obtinerea unui rezultat echitabil. document ce contine contra-argumentatia ucraineana la pozitia sustinuta de partea romana in Memoriu. Aceasta a echivalat cu finalizarea fazei scrise a procedurilor. La 19 decembrie 2006 partea romana a depus o Replică. precum si autoritatea si impartialitatea de care se bucura forul de la Haga. . 2 februarie 2006) • Acord intre Guvernul Romaniei si Cabinetul de Ministri al Ucrainei cu privire la cooperarea economica. colaborarea si asistenta mutuala in probleme de frontiera (Cernauti. Urmeaza etapa orala a procedurilor.

.

ro www.BIBLIOGRAFIE www.rgnpress.ccir-u.romaniaucraina.wikipedia.ro www.ro .org www.ro www.com www.maps.ro www.com www.ziare.cciru.ziaruldeiasi.