Vous êtes sur la page 1sur 17

Universitatea ‘’Dunarea de Jos ‘’ Galati Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

FRONTIERA DINTRE ROMANIA SI UCRAINA

Student : Mironcic Ana-Maria Master: An II Administrarea Afacerilor Internationala

Relatii bilaterale 2. Canalul Bastroe 6. relatii economico-bilaterale 3. Dispute dintre Romania si Ucraina 1. II. Variantele de delimitare a zonelor economice 2. Importanta strategica a Insulei Serpilor 3. III.Cuprins Cap I. Relatii bilaterale Romania Ucraina 1. Caracteristici 2. Diferente teritoriale ‘’mostenite’’ de la URSS 5. Frontiera terestra dintre Romania si Ucraina 1. Delimitarea platoului continental si a zonei exclusive ale Romaniei si Ucrainei in Marea Neagra . Golful Musura Cap. Delimitarea frontierelor maritime in Marea Neagra intre Romania si Ucraina 4. cadrul juridic bilateral 4. Puncte de trecere a frontierei Cap.

Frontiera romano-ucraineana este discontinua: ea este formata din doua segmente separate intre ele de Republica Moldova. Ea incepe de la un alt colt format de Republica Moldova. In prezent. 343.harta. pana la un colt pe care il formeaza cu frontiera trasata de aceeasi comisie intre Romania si Moldova sovietica si Frontiera terestra intre Republica Moldova si Ucraina trasata in august1940 de catre sovietici. fixat in iunie 1940 de o comisie sovieto-romana constituita ca urmare a cedarii de catre Romania a Basarabiei si nordului Bucovinei catre URSS in urma ultimatumului sovietic. www. care delimiteaza teritoriile Romaniei si Ucrainei. ea ajunge la Carpatii Orientali: acest segment a fost trasat in 1918 de catre comisia internationala prezidata de geograful francez Emmanuel de Martonne. frontiera urmeaza un traseu de la vest la est mai mult sau mai putin rectiliniu.infoturism. FRONTIERA TERESTRA INTRE ROMANIA SI UCRAINA I. Ea constituie una dintre limitele estice ale Uniunii Europene de dupa extinderea survenita in 2007. Mergand apoi pe o linie ce separa cursurile de apa din Carpati. ea are o lungime de 649.ro A doua parte are o lungime de 169 km. lunga de 649.1. prima parte are ca extremitate un colt unde se intalnesc frontierele ungaro-romana si ungaro-ucraineana.8 km este frontiera terestra. pe malul stang al Dunarii.4 kilometri. Lunga de 362 kilometri. la 570 m in aval de . Romania si Ucraina.4 km. De acolo. dintre care 273.7 km frontiera maritima.CAP I. Caracteristici Frontiera terestra intre Romania si Ucraina este o frontiera internationala.9 km frontiera fluviala si 31.

Raman in litigiu doar Insula Maican si zona Musura. apoi partajate in 1948. in zona Musura. Puncte de trecere a frontierei Pe acest sector se afla 20 puncte pentru controlul trecerii frontierei. dintre care cinci se afla pe bratul frontalier Chilia (Daleru Mare. care nu au fost inca delimitate pe teren conform prescrierilor tratatului frontalier de la Constanta din 2 iunie 1997. printr-un protocol special (care nu a fost niciodată ratificat de catre cele doua tari) intre Romania (care a recuperat insulele Tataru Mare.17 km²). care nu poate sustine locuirea umana sau activitati economice proprii. Granicerii romani. care nu are nici apa potabila si nici sol fertil. "mostenite" în 1991 de Ucraina). un arbitraj american a cerut Romaniei sa renunte la revendicarile sale asupra celor sase insule si sa semneze cu Ucraina un tratat frontalier care sa imparta jumatate-jumatate platoul continental din jurul si de la sud de Insula serpilor: 12. Ea a sustinut ca aplicarea conventiilor sovieto-romane privitoare la delimitarea frontierei s-a facut in temeiul Tratatului de Pace de la Paris (1947). iar in ceea ce priveste apele teritoriale ale Insulei serpilor. si se termina nedefinit aproap de tarmul Marii Negre. I. La 3 februarie 2009.500 km² au fost atribuite Ucrainei (cu o adancime medie sub 50 m) si 9. acceptata de ambele tari: cele sase insule in litigiu raman Ucrainei. In august 2004 partea romana a adus acest litigiu de frontiera in fata Curtii internationale de justitie de la Haga. elicoptere care sa aduca apa si un rezervor). la 7 km la sud de varsarea bratului Chilia.confluenta cu raul Prut. orientata de la vest la est ca si Dunarea si bratul Chilia. URSS ocupand nejustificat insulele in litigiu. Incepand din ianuarie 1991. In 1997. Babina si Cernofca) si URSS (care a continuat sa ocupe celelalte sase insule. Chiar daca insulele au fost atribuite Ucrainei. 2. iar frontiera ramanand neclar undeva la sud de Insula serpilor.200 km² continand circa 70 de miliarde de metri cubi de gaz si 12 milioane de tone de petrol. In 2001 Ucraina a pus unilateral balize de frontiera pe mare de la digul de nord al portului Sulina pana la o linie aflata la o mare distanta de sudul Insulei serpilor. Curtea internationala de justitie a dat decizia.700 km² Romaniei (cu o adancime medie peste 50 m) .Maican si Limba. dintre care 7 in regim de trafic international (3 rutiere si 4 feroviare) si 13 in regim de mic trafic (numai . se datoreaza de asemenea comisiei sovieto-romane din iunie 1940. Romania cere restituirea celor sase insule. anumite sectiuni s-au aflat in litigiu intre 1991 si 3 februarie 2009: este vorba de teritoriile ocupate de URSS în 1945. sustinand ca insula. nu au reactionat si presa romana i-a acuzat de coruptie. aceasta ultima se afla la gura de varsare).2. Daleru Mic. Partea ucraineana sustine ca este vorba de o insula adevarata si ca si-a instalat acolo mijloace economice (a transportat cateva zeci de tone de sol fertil. ale caror mijloace sunt inferioare celor ale ucrainenilor. nu este altceva decat o stanca (suprafata: 0. cu apele sale teritoriale. a plantat arbori si a instalat acolo familiile granicerilor. Tataru mic. Romania reclama apele teritoriale din jurul Insulei serpilor. Cea mai mare parte a acestui traseu. recunoscute ca romanesti prin Tratatul de Pace de la Paris din 1947. Totusi. existand pe insula un oficiu postal si o agentie bancara. iar cea de-a sasea este Insula Serpilor din Marea Neagra.

1. ca o conditie a aderarii la NATO (care cerea Romaniei sa aiba tratate incheiate cu .pietonal Ulma .feroviar Vicsani . 4 pietonale si 5 fluviale).feroviar Campulung la Tisa .Rusca .Valcov (Vilkove) .Heja .Tereblecea (Porubne) .Reni .pietonal Racovat.rutier Siret .fluvial Periprava .rutier Sighetu Marmatiei . platou continental si zona economica exclusiva in Marea Neagra. In regim de trafic international        Halmeu .Fantana Alba .Teresova .Ismail .Dilove .Cartal (Orlivka) .Chilia Noua (Kilia) .Crasna (Krasnoilsk) .Probotesti (Diakivti) .fluvial Isaccea .rutier Galati . Variantele de delimitare a zonelor economice Statul ucrainean sustine ca Insulei Serpilor trebuie sa i se acorde pe langa ape teritoriale. DISPUTELE DINTRE ROMANIA SI UCRAINA II.pietonal Vascauti .fluvial Plauru .rutier Halmeu .feroviar Valea Viseului .Solotvino . Romania a semnat acest acord.pietonal Izvoarele Sucevei .sipotele Sucevei .rutier Vicovu de Sus .pentru cetatenii romani si ucraineni cu domiciliul permanent in judetele si regiunile de frontiera) (4 rutiere.Vadul Siret .fluvial CAP II. reprezentantii romani afirmand ca Insula nu se incadreaza in normele de drept pentru a i se acorda platou si zona economica.Diakove .fluvial Chilia Veche .rutier Climauti . In anul 1997 s-a semnat un tratat intre Romania si Ucraina prin care ambele state “au reafirmat ca frontiera existenta intre ele este inviolabila”.Diakove .Biserica Alba (Bila Terkva) .feroviar In regim de mic trafic              Tarna Mare .Volcinetul Nou .rutier Sighetu Marmatiei .

de aparare antiaeriana si maritima. de control naval si aerian. instalatii energetice. Dupa anul 1980. si in zona de exclusivitate economica. cat si a celor prin cablu. in schimb are o foarte mare importanta din punct de vedere strategico-militar. nu prezinta o importanta prea mare din punct de vedere teritorial si economic. intr-un perimetru ce cuprinde Marea Neagra si Marea Mediterana. Statiile de radiolocatie aflate pe insula executa o cercetare aeronavala la mare distanta.N. statii de radiolocatie. depozite. Importanta strategica a Insulei Serpilor Insula Serpilor. aici sunt amplasate statii de bruiaj si ascultare atat a convorbirilor in fonie. Pe insula sunt stocate informatiile nucleare intercontinentale de pe teritoriul ucrainean. Pe insula a fost dislocata o garnizoana militara cu mai multe subunitati independente. Dupa destramarea Uniunii Sovietice in anul 1991. La data de 16 septembrie 2004. Cu toate acestea. intrucat insula nu are importanta socio-economica. un far si sistemul de paza si aparare a granitelor de stat ale Ucrainei.U. Conventia O. Insula Serpilor impreuna cu baza militara. Ucraina trebuia sa-si prezinte pozitia pana la data de 19 mai 2006. a trecut in administrarea Ucrainei. cu o suprafata de doar 17 hectare. De asemenea.toate tarile vecine). dar urmeaza sa se faca prospectari in urmatorii 2-3 ani. partea romana a adus aceasta disputa impotriva Ucrainei in fata Curtii Internaţionale de Justitie cu privire la delimitarea platoului maritim dintre cele doua tari. ambele parti au fost de acord ca daca nu se ajunge la nici un consens in urmatorii doi ani cu privire la frontiera maritima. au fost descoperite zacaminte de petrol (10 milioane de tone) si de gaze naturale (1 miliard m³) in apropierea insulei. fiecare parte se poate adresa pentru arbitraj Curtii Internationale de Justitie de la Haga. la 200 de mile marine. care deservesc un heliodrom. pana la coastele Libiei. Apararea bazei militare ucrainiene de pe insula se realiza printr-o nava de tip fregata. Recent. . II. Romania a apelat la o astfel de sesizare unilaterala. asupra marii de la Montego Bay recunoaste dreptul statelor sa-si extinda apele teritoriale la 12 mile. o data cu descoperirea de rezerve considerabile de titei si gaze naturale in Marea Neagra.2. Resursele naturale nu sunt semnificative. rezultatele cercetarii fiind transmise unui punct de conducere. o nava de patrulare si unul sau doua submarine. dupa ce timp de sapte ani negocierile cu Kievul nu au dus la nici un rezultat in ceea ce priveste delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive. un miniport militar. interesul pentru aceasta insula a crescut mult. precum si a statutului Insulei Serpilor din Marea Neagra. La 15 august 2005 Romania a depus un memoriu referitor la delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive din Marea Neagra.

un turn de telefonie mobila si o retea Internet. autoritatile ucrainiene au deschis pe insula.34% din zona in disputa Romaniei. ca o vor respecta. Ambele parti au declarat. un hotel fara canalizare si un cabinet medical. . litigiu care s-a judecat la Curtea Internationala de Justitie Haga. prin decizia nr. Insula in prezent este demilitarizata si se afla intr-o dezvoltare rapida. In afara de platforma de elicoptere. Insula are si o infrastructura civila cum ar fi un oficiu postal. in ultimii ani. Romania sustine ca Insula Serpilor are statutul de stanca.3. In conformitate cu Tratatul romano-ucrainean din anul 1997.300 km² Prin decizia CIJ Insula Serpilor ramane in componenta Ucrainei. Romaniei ii revin 9. inclusiv un far vechi de 150 ani. o filiala de banca (a bancii ucrainene “Aval”). inaintea pronuntarii deciziei finale a Curtii.700 km² iar Ucrainei ii revin 2. Delimitarea frontierei maritime in Marea Neagra intre Romania si Ucraina Platoul continental din jurul Insulei Serpilor a fost subiect al unei dispute intre Romania si Ucraina. insa aprovizionarea cu apa se face tot prin intermediul elicopterelor. televiziune prin satelit. Miza disputei romano-ucrainene a fost in primul rand strategică — accesul in apele teritoriale — si economica — posibilitatea explorarii si. II.ro In prezent pe insula locuiesc aproape 100 de persoane.ziaruldeiasi. Energia electrica este furnizata printr-un generator cu motor diesel si/sau un generator ce exploateaza forta eoliana. 2009/9 din 3 februarie 2009 a acordat 79. un punct de prim-ajutor. Din anul 2003 este localizata pe insula o expeditie stiintifica permanenta a Universitatii Nationale din Odessa. Crearea unei comunitati permanente ar putea ajuta Ucraina in revendicarea Insulei Serpilor. In disperare de cauza. indiferent care va fi aceea (CIJ) CIJ. impreuna cu familiile lor si un personal tehnic. deoarece nu este locuita permanent si nu are surse de apa potabila.www. in anul 2002 a fost construit un debarcader pentru vapoare de pana la 8 metri adancime si urmeaza sa fie construit un port maritim. Aceasta a fost a 100-a decizie a CIJ de la infintarea sa. eventual. Insula este aprovizionata cu echipament de navigaetie. autoritatile din Ucraina si-au retras divizia militara. retea de telefonie. exploatarii resurselor de hidrocarburi. au demolat radarul militar si au transferat celelalte infrastructuri in mainile civililor. in majoritate graniceri.

intelegerile bilaterale (protocolurile si procesele verbale din 1948 de predare ale ostroavelor Coasta-Dracului.II. erau. Maican. conform dreptului constitutional. din punct de vedere juridic. Romania a revendicat. astfel. semnat intre Romania si URSS. fiind. Delimitarea frontierei maritime in Marea Neagra intre Romania si Ucraina conform deciziei CIJ. in 1997. Tratatul cu privire la relatiile de buna vecinatate si cooperare a intrat in vigoare la 22 octombrie 1997. neconstitutionale si contrarii prevederilor Tratatului de pace de la Paris din 1947. care a oficializat de jure apartenenta a cinci din cele sase insule contestate la Ucraina (ramanand in litigiu doar Insula Maican si apele teritoriale din jurul insulei Serpilor din Marea Neagra). Dalerul Mare. incepand cu anul 1996. . Astfel. numit "Tratatul cu privire la relatiile de buna vecinatate si cooperare". de jure. se considera. NATO a sfatuit guvernul roman sa rezolve orice diferend teritorial cu Ucraina pentru a se putea integra in organizatie. Limba de la Bratul Chilia si Insula Serpilor) semnate intre Romania si URSS. ca. Dalerul mic. Diferendele teritoriale ‘’mostenite’’ de la URSS Nefiind ratificate nici de Marea Adunare Nationala nici de Sovietul Suprem al URSS. frontiera de stat era pe talvegul bratului Chilia. semnat la Constanta. conform Tratatului de Pace de la Paris din 1947. aplicarea prevederilor Tratatului de Pace de la Paris din 1947. nule si neavenite pentru dreptul international. dar.4. aceasta problematica a fost abordata in relatia cu partea ucraineana in decursul mai multor runde de negocieri care s-au incheiat prin redactarea unui Tratat frontalier romano-ucrainean. Prin urmare. in 2 iunie 1997.

5. in timp de frontiera de drept este mai la nord. in luna noiembrie 2006. Dupa o perioada in care lucrarile de construire a caii de navigatie au fost sistate. a aflat de efectuarea acestor lucrari la canalul navigabil ucrainean. Canalul Bâstroe In 11 mai 2004. II. in plan bilateral si multilateral. demersurile Romaniei au fost fundamentate pe doua aspecte foarte importante: . prin Ministerul Afacerilor Externe. Bratul si golful Musura si imprejurimile lor in 2010.Frontiera maritima in dreptul golfului Musura: Ucraina a pus balize frontaliere de-a lungul digului nord al Bratului Sulina. Ucraina a inceput lucrarile de construire a canalului Dunare Limanul Conduc (pe bratele Chilia si Bâstroe din Delta Dunarii) si la 26 august 2004 a fost oficial inaugurat primul tronson al canalului Bâstroe. pentru a sublinia impunerea unor masuri in concordanta cu dreptul international din partea Ucrainei. a efectuat unele demersuri. Din momentul in care partea romana. pentru o portiune aflata integral pe teritoriul Ucrainei. fiind redata navigatiei in luna aprilie2007. au fost reluate.

Pozitiile promovate de partea romana sunt confirmate de studiile efectuate de catre organizatiile internationale (Secretariatul Conventiei de la Berna. va conditiona atat apartenenta noilor ostroave inca nedenumite. colmatarea golfului Musura si prelungirea canalului Musura spre sud constituie. deoarece aluvionarea naturala. cat si o parte din apele teritoriale din apropierea imediata a gurilor Dunarii. pana la linia delimitata la data de 3 februarie 2009 prin decizia nr. in secolul XIX. situata intre iesirea in Marea Neagra a bratelor Chilia si Sulina. in proces de constituire in sud-estul ostrovului Limba si intre gura bratului Chilia si cea a bratului Sulina. Canalul si golful Musura sunt foarte recente: ele s-au format in prima jumatate a secolului XX. 2009/9 a CIJ de la Haga . Traseul care va fi adoptat de jure la rezolvarea acestui nou litigiu. Secretariatul Conventiei de la Ramsar. a caror evolutie geomorfologica conditioneaza traseul frontierei romano-ucrainene cat si o parte din apele teritoriale din apropierea imediata a gurilor Dunarii. de solutionarea componentei de mediu. a devenit. granicerii maritimi ucraineni au balizat ceea ce Ucraina socoteste ca facand parte din apele sale teritoriale pana la digul Nord al bratului Sulina. a aratat ca pe portiunea Dunarii de Jos trebuie avut in vedere regimul de navigatie stabilit prin Conventia de la Belgrad. la rasarit de farul Nord. de facto. In 2006. Partea romana considera ca se poate identifica o solutie pentru aceste aspecte. Ministerul Afacerilor Externe a actionat consecvent in sensul solicitarii de a se respecta conventiile internationale si recomandarile internationale pentru minimizarea impactului asupra ecosistemului Deltei Dunarii. prin aluvionare in dreptul tarmului Cardonului situat. astazi il umple.6 Golful Musura Geomorfologic vorbind. dupa intrarea in vigoare a Tratatului romanoucrainean de la Constanta din 1997. intre delta bratului Chilia (initial mult mai mica si situata mult mai la nord) si Sulina. un motiv pentru a prelungi spre sud si frontiera. si formeaza mai la rasarit o zona lagunara pe cale de aluvionare. 2009/9 a CIJ de la Haga. astfel.mediu „Din punct de vedere al protectiei mediului. Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea” navigatie „In ceea ce priveste aspectele de navigatie. Un nou litigiu a aparut. Acelasi fenomen care a format golful Musura. conform pozitiei ucrainene. dig care. astfel. fiind atunci in componenta României. frontalier. mai intai. transformandu-l in mlastina cu papuris. De asemenea. Partea romana sustine insa ca frontiera trece la echidistanta intre Ostrovul Limba si malul sudic al golfului Musura. pana la linia delimitata la data de 3 februarie 2009 prin decizia nr.” II. apoi la echidistanta de talvegul bratului ChiliaStambulul Nou si de digul Nord al bratului Sulina. Ministerul Afacerilor Externe a aratat ca derularea lucrarilor pe bratul Chilia trebuie sa fie conforme regimului frontierei de stat. asa cum erau in anul 1997. insa concretizarea unor rezultate ale dialogului pe aceasta tema prin incheierea unui acord privind navigatia depinde. in momentul semnarii Tratatului frontalier de la Constanta.

implicit cu Ucraina. tara care a manifestat cea mai mare dechidere si cele mai mari asteptari fata de Uniunea Europeana. ceea ce a complicat derularea afacerilor trasnfrontaliere. Romania.org Bratul si golful Musura si imprejurimile lor în 2011 CAP III. se ofera posibilitatea aderarii tarilor . insumand peste 49 milioane locuitori. CCIRU a pledat cu consecventa pentru ca Ucraina. documentele oficiale nu fac precizari clare si nu stabilesc termene. ceceea ce inseamna ca Bruxelles-ul recunostea oficial ca Ucraina face parte dintr-un “cerc de tari” care pot sa imprtaseasca valorile fundamentale si obiectivele UE. cu un potential important de dezvoltare .UCRAILA III. socio-economica si culturala a Uniunii Europene. RELATII BILATERALE ROMANIA . De altfel. alaturi de ucraineni si alte nationalitati.1. relatii culturale puternice si existenta unor importante comunitati de romani. Relatii bilaterale In anul 2008.wikipedia. neglijand astfel multiple oportunitati pe care le ofera aceasta piata uriasa. CCI Romano-Ucraineana s-a axat pe derularea a unei activitati de lobby sustinut pentru dezvoltarea relatiilor de colaborare si a cooperarii economice bilaterale cu Ucraina. asa cum si in tara noastra traieste o minoritate ucraineană. toate acestea fiind argumente pentru ca Ucriana sa devina un partener prioritar al economiei romanesti. Altfel spus. in conditiile in care Romania. isi concentra eforturile la nivel national pentru integrarea efectiv in viata politica. cand relatiile economice ale Romaniei cu Ucraina au traversat o perioada relativ tulbure la nivel politic. pozitia geostrategica. care traiesc pe actualul teritoriu al tarii vecine. Romania care asigura granita estica a Uniunii Europene isi asumase si obligatii de securizare a frontierei. Ucraina a fost insa inclusa in Strategia Europeana de Vecinatate a UE. catre care au fost directionate peste 70% din exporturi. de care ne leaga pe langa confluentele istorice. Piata Interna europeana fiind principala destinatie a marfurilor si serviciilor romanesti. desi. proaspat stat membru al UE.ro. a trecut pe plan secund relatiile traditionale cu Estul continentului.

principal importator si al doilea consumator de energie al lumii. prin care se urmareste dezvoltarea si interconectarea retelelor. In paralel. in ciuda tuturor turbulentelor politice. carora le asigura o modalitate comoda si eficienta de transport intre Bucuresti si Kiev si nu numai. Vizibilitatea pe plan international in domeniul marochinariei si incaltamintei. prin care Ucraina si-a propus atingerea standardelor avansate de dezvoltare si capacitatii de aparare. beneficiaza de o atentie aparte dinspre Uniunea Europeana. care au beneficiat astfel de serviciile de asistenta si de informatiile privitoare la piata ucraineana şi la oportunitatile pe care le ofera partenerilor romani. ca principala poarta de intrare pe piata romaneasca. s-a depasit bariera lipsei cailor si mijlocelor facile si rapide de comunicatii. ale comunitatii de afaceri din Romania. De asemenea. vizand in principal sustinerea intereselor membrilor. CCIRU a contribuit si la transferul de expertiza si de cele mai bune practici din Romania. Un alt pilon pe care s-a bazat politica de lobby a CCIRU a fost Parteneriatul constructiv Ucraina – Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic. una din importantele direcţii a politicii de securitate a Ucrainei. prin convenirea si semnarea unor acorduri de colaborare cu Camere de Comert din Ucraina. Aceasta a devenit si unul din argumentele prioritare in activitatea de lobby a CCIRU. catre Ucraina in vederea armonizarii legislative. (Charta privind parteneriatul special dintre Ucraina si NATO din 9 iulie 1997). CCIRU a contribuit si la depasirea altor bariere de comunicare dintre membrii celor doua comunitati de afaceri. de asemenea intr-un contract comercial cu un partener ucrainean. in vederea facilitarii alinierii la standardele internationale. vizand astfel cresterea volumului afacerilor bilaterale. aspect pe care CCIRU l-a avut constant in vedere in elaborarea programelor de promovare a raporturilor economice bilaterale. In anul 2008. (NATO) acesta dovedindu-se. convergenta politicilor energetice si corelarea cu obiectivele dezvoltarii durabile. activitatea CCIRU a vizat si promovarea activa a targurilor si expozitiilor internationale organizate de Romexpo s. CCIRU a insotit si sustinut patrundrea pe piata urcraineana a unor firme precum Farmec SA din Cluj –Napoca. De asemenea. CCIRU isi propune pentru viitor sa-si relanseze activitatea in Romania. creand astfel o cale directa de acces oamenilor de afaceri din cele doua tari. si consilierea asigurata de reprezentantul CCIRU s-a concretizat. a carei participare la trei editii consecutive ale expozitiei internationale INTERCHARME 2007.a si atragerea de participanti din Ucraina. realizare care a devenit posibila si prin sustinerea si implicarea activa a CCIRU. interesata de asigurarea securitatii energetice. 2008 si 2009 s-a soldat cu un contract comercial important incheiat cu un jucator de referinta de pe piata ucraineana. esentiala in dezvoltarea business-ului. conducerea Camerei de Comert si Industrie Romania – Ucraina (CCIRU) s-a implicat intr-o serie de activitati desfasurate mai ales in Ucraina. principala ruta de tranzit pentru gazele ruseşti livrate Europei.partenere la Piata Interna. prin diferite proiecte care sa contribuie la dezvoltarea bilaterala a unor domenii care necesita . Prin lansarea companiei aeriene Aerosvit. cooperarea in domeniul energetic. mentionam participarea la importante expozitii internationale in fruntea delegatiei de firme romanesti. Ucraina. tinand cont ca UE are un parteneriat energetic strategic cu Ucraina. oferita de participarea la Targul international de incaltaminte si marochinarie Kiev.

cat si cea a relatiilor pe plan multilateral.61 2009 746. cat si la stabilirea unor contacte de afaceri intre parteneri si a unor relatii interpersonale benefice. in care declara ca: “Este unanim recunoscuta importanta cooperarii economice dintre doua tari vecine. mediu sau energii alternative. Cadrul juridic bilateral Cadrul juridic al relatiilor romano-ucrainene cuprinde circa 40 de acorduri si conventii care reglementeaza cooperarea bilaterala in plan politic. Excelenta Sa. valoarea capitalului strain investit fiind de 9. tocmai astfel de organizatii civice. USD 2008 1991. In acest context. care au un imens potential de proiecte comune. uman si cultural a cooperarii ucraineano-romane pe principiile de buna vecinatate. Markian Kulyk a transmis Camerei de Comert si Industrie RomanoUcrainene un mesaj de sprijin. din care: Export Import Sold La 31 august 2009 in Romania erau inregistrate 375 societati mixte romanoucrainiene. Dezvoltarea si perfectionarea potentialului geostrategic.163.8 . agro-industria.9 .investitii si modernizare precum turismul.Ucraina 2007 1526. economic.8 455 291.5 741.4 Valoare mil.43. etc. securitatii si colaborarii atat in regiune.5 784.55 . Ucraina ocupand locul 55. cultural- . III. incredere reciproca si respect fata de interesele fiecarei din parti. publicat pe site-ul CCIRU.7 1220. bunuri de larg consum – confectii.448. retail.2 Total. sunt o “punte” de legatura intre societati comerciale si oameni de afaceri care contribuie atat la mai buna informare reciproca despre interesele si posibilitatile fiecarei parti. cat si in Europa. III. economico-comercial.7 milioane dolari SUA. cum este si Camera de Comert si Industrie Romano-Ucraineana. fashion. constructivism si parteneriat reciproc avantajos sunt factori importanti pentru asigurarea si consolidarea stabilitatii. Relatiile economice bilaterale Romania – Ucraina Relaţii economice bilaterale Romania . Pe acest drum.3. Ambasadorul Extraordinar si Plenipotentiar al Ucrainei in Romania.2. dl. Ambasada Ucrainei in Romania va sprijini permanent activitatea Camerei”. atat in sfera relatiilor bilaterale si regionale.16 771.

stiintific. 19 iunie 2000) • Tratat intre Romania si Ucraina privind asistenta juridica si relatiile juridice in cauzele civile (Bucuresti. 18 iulie 1991 • Acord intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei cu privire la colaborarea comercial-economica si tehnico-stiintifica (Bucuresti. 30 ianuarie 2002) . 30 septembrie 1997) • Conventie dintre Guvernul Romaniei si Cabinetul de Ministri al Ucrainei privind recunoasterea si echivalarea reciproca a actelor de studii si titlurilor stiintifice eliberate in Romania si Ucraina (Bucuresti. 19 februarie 1999) • Conventie intre Guvernul Romaniei si Cabinetul de Ministri al Ucrainei privind colaborarea in construirea si exploatarea conductei de gaze HUST (Ucraina) – Satu Mare (Romania) (Bucuresti. 29 martie 1996) • Acord intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei privind serviciile aeriene (Ismail. 29 martie 1996) • Acord intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei privind transporturile internationale rutiere (Ismail. 19 aprilie 1994) • Protocol intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei privind continuarea colaborarii la construirea Combinatului minier de imbogatire a minereurilor acide de la Krivoi Rog (Kiev. umanitar si in alte domenii. 29 martie 1996) • Tratat cu privire la relatiile de buna vecinatate si cooperare intre Romania si Ucraina (Constanta. Cele mai importante documente semnate pana in prezent sunt: • Comunicat comun privind stabilirea relatiilor diplomatice intre Romania si Ucraina. 2 iunie 1997) • Acord intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei privind cooperarea in domeniul gospodariilor apelor de frontiera (Galati. 3 septembrie 1992) • Acord intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei privind infiintarea Consiliului consultativ romano-ucrainean de colaborare comercial-economica (Bucuresti. incepand cu data de 1 februarie 1992 si deschiderea de ambasade cat mai curand posibil (Bucuresti. 23 februarie 1995) • Acord intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei privind cooperarea stiintifica si tehnologica (Ismail. 28 iulie 1992) • Conventia consulara intre Romania si Ucraina (Bucuresti. 29 martie 1996) • Conventia intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital (Ismail. 5 mai 1994) • Acord intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor (Bucuresti. stiintei si invatamantului intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei (Bucuresti. 29 martie1996) • Conventia intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei privind trecerea simplificata a frontierei de stat comune de catre cetatenii care domiciliaza in judetele si raioanele de frontieră (Ismail. 19 februarie 1999) • Acord intre Guvernul Romaniei si Cabinetul de Ministri al Ucrainei privind asistenta reciproca in domeniul vamal (Bucuresti. 3 septembrie 1992) • Acord privind colaborarea in domeniile culturii.

22 septembrie 2004) • Acord intre Guvernul Romaniei si Cabinetul de Ministri al Ucrainei cu privire la punctele de trecere a frontierei de stat romano-ucrainene (Kiev. a depus. 19 decembrie 2003) • Acord intre Guvernul Romaniei si Cabinetul de Ministri al Ucrainei privind notificarea rapida a accidentelor nucleare si schimbul de informatii in domeniul securitatii nucleare si radiologice (Viena. precum si autoritatea si impartialitatea de care se bucura forul de la Haga. partea ucraineana a depus o Duplica. se va pronunta decizia instantei internationale. Avand in vedere bogata jurisprudenta a Curtii Internationale de Justitie in acest domeniu. La data de 16 mai 2006. Romania a sesizat Curtea Internationala de Justitie de la Haga in chestiunea delimitarii spatiilor maritime mentionate. in concordanta cu dreptul international. Agentul partii romane pentru procedurile in fata Curtii Internationale de Justitie (CIJ) in cazul Delimitarea maritima in Marea Neagra (Romania v. constand in pledoariile celor doua parti. Urmeaza etapa orala a procedurilor. 2 februarie 2006) • Protocolul privind constituirea Comisiei Mixte Prezidentiale RomanoUcrainene (Kiev. 2 februarie 2006) • Acord intre Guvernul Romaniei si Cabinetul de Ministri al Ucrainei cu privire la cooperarea economica. in opinia partii romane. iar la 5 iulie 2007. Bogdan Aurescu. Ucraina). o garantie pentru obtinerea unui rezultat echitabil. solutionarea de catre Curte a problematicii delimitarii spatiilor maritime din Marea Neagra reprezinta. . Aceasta a echivalat cu finalizarea fazei scrise a procedurilor. la Haga.4 Delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive ale Romaniei si Ucrainei in Marea Neagra La data de 16 septembrie 2004. la Grefa Curtii. 17 iunie 2003) • Acord intre Guvernul Romaniei si Cabinetul de Ministri al Ucrainei privind colaborarea in domeniul transportului feroviara (Kiev. La 15 august 2005. partea ucraineana a depus Contramemoriul sau. industriala si tehnico-stiintifica (Bucuresti. 21 octombrie 2003) • Acord intre Guvernul Romaniei si Cabinetul de Ministri al Ucrainei cu privire la conditiile calatoriilor reciproce ale cetatenilor (Kiev. 30 octombrie 2007) III. obligatoriu si executoriu.• Tratat intre Romania si Ucraina privind regimul frontierei de stat romanoucrainene. La finalul acestei etape. colaborarea si asistenta mutuala in probleme de frontiera (Cernauti. La 19 decembrie 2006 partea romana a depus o Replică. Memoriul cuprinzand fundamentarea pozitiei partii romane referitoare la delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive ale Romaniei si Ucrainei in Marea Neagra. document ce contine contra-argumentatia ucraineana la pozitia sustinuta de partea romana in Memoriu. care va avea un caracter definitiv.

.

maps.ro www.ziaruldeiasi.com www.ro www.BIBLIOGRAFIE www.com www.wikipedia.cciru.romaniaucraina.ro .ziare.ro www.ro www.org www.ccir-u.rgnpress.