MASTER: ECOTURISM SI PORTECTIA MEDIULUI ANUL: II SEM:III

Rezervatia geologica Vulcanii noroiosi

Sef lucr.dr. Giuliano Tevi

Profesor : Masterand: Alexandru Pirvuletu

Rezervatia geologica Vulcanii noroiosi

Descoperii de un francez Vulcanii Noroiosi de la Buzau au fost remarcati pentru prima data de francezul H. Cognard in anul 1867, cu ocazia unor prospectiuni petroliere. Pe raza comunei invecinate cu Scortoasa, Berca, in arealul vulcanilor, se intinde cea mai veche zona de extractie a petrolului din tara. O meniune despre exploatarea pacurii dateaza chiar din anul 1517. Rezervatia naturala Vulcanii Noroiosi, declarata in 1924, a fost inclusa in registrul naional si european in anul 1995. Zona face parte dintr-un proiect de realizare a unui geoparc, derulat de Consiliul Judetean Buzau si Muzeul de Istorie Naturala Grigore Antipa, sub genericul Tinutul Buzaului. Acesta a primit finantare prin Fondul Cultural National. In tara noastra, dar si in alte regiuni de pe Glob, in multe locuri iesirea gazelor din subsol la suprafata determina deplasarea apei din adanc si antrenarea particulelor argiloase si nisipoase din straturile de roca.Rezulta un noroi mai mult sau mai putin vascos ,ce se ridica prin crapaturile ce taie straturile si care , odata ajuns la suprafata ,se revarsa creand in timp un relief specific.Cel mai adesea rezulta conuri si platouri cu dimensiuni variabile ,dar mici.Aceste forme ,si intr-o anumita masura mecanismul circulatiei materiei si constructiei lor ,se apropie mult de cel al marilor efuziuni de lava ce creeaza aparatele vulcanice,de unde si numele ce le-a fost dat.Diferentele dintre ele sunt enorme ,trei fiind esentiale : dimensiunile (cativa zeci de metri patrati pana la cateva hectare in raport cu cativa km2),natura materiei ce se deplaseaza(noroi fata de topituri de roca) si durata existentei formelor de relief create (doi-trei ani la vulcanii noroiosi si zeci de mii de ani la vulcanii propriu-zisi). Astfel de fenomene naturale ,in tara noastra ,se produc frecvent Subcarpati, dar au fost descrise in ultimii 150 de ani si in alte locuri(ex.la Hasag ,langa Ocna Sibiului ,sau la Homorod ,la Bazna ,in dealurile Transilvaniei apoi si in unele locuri din Moldova unde sunt numiti ,,gloduri sau ,,ochiuri de gloduri). 28933qnh64izu8j Dar ,formele cele mai interesante ,care au dimensiunile cele mai mari si unde procesele au o intensitate deosebita ,sunt intalnite in Subcarpatii Buzaului ,pe un aliniament de cca. 20 km ,intre asezarile Berca si Arbanasi. Langa schela din marginea satului Berca exista un platou argilo-nisipos care a rezultat din slabe eruptii noroioase.La cca. 10 km ,pe stanga drumului pietruit ,se afla platoul Paclele Mici , unde exista cel mai mare numar de vulcani ce au conuri ,cratere cu dimensiuni extrem de variate ,precum si o morfologie complexa ,rezultata pe de o parte din acumularea noroiului ,iar pe de alta parte, din siroirea apei de ploaie.Repartitia acestora este neuniforma ,distingandu-se cel putin trei situatii.In est exista un sector de platou nisipo-argilos relativ neted ,slab fragmentat

,pe care activitatile vulcanice au incetat sau sunt extrem de reduse.In centru si vest se afla sectorul cu cel mai mare numar de conuri de noroi ce apar sub formele de grupari de 3-5 vulcani cu inaltimi de 2-8m ,cu cratere ce au diametre de 10-100cm din care iese noroi vascos ,care se scurge sub forma de limbi ce ating lungimi de 20-50cm. Daca in jurul craterului noroiul este proaspat sau in curs de uscare, la mijlocul si la periferia conului ,el este uscat si brazdat de crapaturi de uscaciune ce se iscriu in sisteme poligonale cu dimensiuni variabile.La ploi ,apa se scurge in suvite pe flacurile conurilor creand prin eroziune pe acestea un ansamblu de santulete ,rigole ,ravene ;la exterior materialele transportate prin acumulare,dau poale prelungi pe care apa se imprastie.Cel de-al treilea sector se afla la jumatatea nordica a platoului.Aici apar doua aspecte distincte.Mai intai se im- nz933q8264izzu pun conurile de noroi aplatizate ,dar cu cratere foarte largi(1-5m),din care se revarsa in toate directiile un noroi fluid care se imprastie pe distante de 50-150m.In al doilea rand ,la exteriorul acestora ,platoul este intens fragmentat de ravene si torenti adanci ,interfluviile dintre ele fiind transformate in creste ,situatie care creeaza imaginea unui peisaj dezolant(pamanturi rele). Platoul Paclele Mici constituie o rezervatie naturala(9,4 ha),din 1924 ,obiectul protectiei fiind peisajul impus de relief si doua specii de plante halofile-Nitraria schoberi si Obione verrucifera-aflate in extremitatea vestica a arealului lor. Cel de-al treilea platou ,Paclele Mari ,se afla la cativa km ,spre nord-est. Numele este legat de dimensiunile foarte mari ale celor trei vulcani principali (diametre de peste 100m) ,care se situeaza in centrul platoului.Flancurile conurilor sunt foarte intinse ,pe ele apar mai multe conuri ale unor vulcani secundari si limbi lungi de noroi vinetiu ,adesea amestecat cu suvite de titei.Jumatatea exterioara a platoului este fragmentata de ravene ,torenti ,dezvoltand un peisaj de badland-uri(pamaturi rele).Rezervatia naturala de aici se desfasoara pe19,6ha. In localitatea Beciu ,pe malul drept al raului Arbanasi ,se afla un crater(diametru 2,5m) in care exista noroi ce ,,fierbe datorita efuziunii gazelor.El este inconjurat de un platou mic pe care exista cateva conuri si cratere decimetrice. La cca. 2 km est de acesta se afla Platoul Arbanasi ,cu mai multe conuri si relief de eroziune similare cu cele de la Paclele Mici ,dar cu dimensiuni mult mai redus. Un remarcabil fenomen natural i o sintez a geologiei i tectonicii Subcarpailor de Curbur. n ultimii ani, vulcanii noroioi de la Berca, judeul Buzu, au devenit obiectiv turistic mult frecventat i probabil cel mai vestit monument geologic din Romnia. Peisajul straniu oferit de argilele crpate, policromia ieit din comun a lavelor de argil au transformat locul n studio uzat i abuzat pentru eseuri fotografice, decor pentru producii cinematografice SF, editoriale de mod i clipuri publicitare. Pentru fotografi este un subiect generos i, pn la un punct, chiar facil: e greu s nu faci poze bunicele cu nite vulcani activi, oricare ar fi ei. Originea lor poate fi neleas de oricine

gaze din depozitele petrolifere ies spre suprafa, antrennd apele freatice, genernd cratere i conuri cu aparen de vulcani, dar care nu au nicio legtur cu vulcanismul propriu-zis Cu alte cuvinte, o butaforie geologic de noroi care parodiaz la scar mic vulcanii adevrai. n cele de mai jos, vom ncerca s artm c vulcanii noroioi sunt forme de manifestare care au semnificaie geologic mult mai profund. C, dei att de insulari ca distribuie, ei fac parte dintr-un arhipelag de fenomene similare de pe Terra, care au legtur cu marile zone de subducie, cu hipocentrele unor seisme puternice, cu micarea plcilor. i n lumina cercetrilor recente de filogenie molecular, vulcanii noroioi ar fi avut un rol important n apariia vieii pe planeta noastr. Sau chiar pe alte planete. Cercetri i lucrri publicate de NASA de curnd (2010) ne arat c vulcanii noroioi se manifest i ca un fenomen cosmic.

Vulcanii noroiosi nu sunt rari pe Pamant. Au fost identificati cateva mii de vulcani noroiosi concentrati in circa 40 de regiuni. Doar 10% sunt vizibili, fiind pe arii continentale, restul sunt submarini. In Azerbaidjan si in regiunea caspica se afla unii dintre cei mai mari, cu conuri ce au diametre de 1-2 kilometri si adancimi de pana la 600 de metri! Prin comparatie, Paclele Mari si Paclele Mici, de la Berca, sunt niste pitici, dar, paradoxal, poate tocmai acesta este atuul lor: nu trebuie sa zbori la mare altitudine sau sa strabati mari intinderi ca sa le cuprinzi. La nord de Buzau, pe o sosea ce serpuieste printr-un peisaj prietenos, se ajunge dupa nici o ora la cele dou principale areale unde bolborosesc paclele, cum au fost denumite de localnici. Contextul geologic de la Berca este tipic pentru acest gen de fenomen: in axul unui anticlinal, s-a format o depresiune orientata nord-sud, lunga de 18 km si despicata axial de o falie. Pe aceasta falie vin din adancime, posibil de la peste 3.000 de metri, emanaii de metan. Ne convingem daca apropiem o flacara de o bula de noroi care se sparge: se va produce o scurt flama albastruie. Bulele alimentate de emanaiile de gaze se sparg bolborosind la intervale de cateva secunde. Metanul vine de la o adancime de 3.000 de metri sau mai mult si poate fi aprins cu o bricheta. Foto: Andrei Posmoanu Regiunea a fost candva foarte bogata in petrol. Intre cele dou razboaie mondiale, concura prin volumul extras cu Valea Prahovei, deci in acel timp era una dintre cele mai productive zone petrolifere din lume. Petrolul din Subcarpatii Buzaului avea si o calitate deosebita, fiind sarac in parafina. Prezenta sa la mica adancime a facut posibila extragerea, inca pe la 1517, prin simple gropi numite pacurarite, dupa cum mentioneaza un document, iar pe la 1925 a funcionat la Srata-Monteoru o min de petrol o exploatare prin galerii in loc de sonde. Noroiul vulcanilor aduce din adancime mici cantitti de hidrocarburi si sare, precum si fragmente de roci sedimentare si fosile de organisme din Miocen. n urma cu dou secole, disputa privind originea rocilor a imprtit lumea geologilor in plutonisti, care credeau ca rocile s-au format din lave zamislite in adancurile fierbinti ale Pamantului, si neptunisti, ce considerau ca toate rocile au fost produse prin sedimentare in mari. Dupa cum s-a vazut, aveau dreptate si unii, si ceilalti. Fiind asociati cu sedimente marine, cu petrol si emanatii de gaze, vulcanii noroiosi au fost lasati in mparatia lui Neptun, spre deosebire de vulcanii cu lave fierbinti, atribuiti lui Pluto. Si totui o teorie nou tinde sa revizuiasca aceast viziune. Savantul american Thomas Gold, om de stiinta multilateral, profesor si cercetator la Harvard si Cambridge, autor al ipotezei biosferei

fierbinti din scoarta, considera ca metanul, hidrogenul sulfurat si dioxidul de carbon emanate din magma primara genereaza in adancime, prin procese microbiene, in mod constant, hidrocarburi. Acolo unde exista si o zon labila a scoartei, gazele isi fac drum prin falii pana la suprafaa, unde formeaz vulcani noroiosi. Cu alte cuvinte, nu prezena petrolului ar fi premisa formarii vulcanilor noroiosi, ci atat acumulrile de hidrocarburi, cat si vulcanii noroiosi au drept cauz comuna emanaiile de metan din magma, poate chiar din manta. Pentru a rzbi spre suprafata de la asemenea adancimi, metanul are nevoie de falii profunde, de amploare, cum sunt cele asociate zonelor de subductie a placilor. Iar pe aceste falii se produc si cele mai puternice cutremure. Cea mai mare parte a vulcanilor noroiosi cunoscui pe glob se afla in zone seismice. Inainte de producerea cutremurelor arata Thomas Gold , s-au semnalat emanatii de gaze cu un miros caracteristic, care au produs o ridicare locala a temperaturii si fenomene de condensare atmosferica. O astfel de ceata de gaze a premers, n anul 1975, cu dou ore faimosul cutremur din orasul Haicheng, provincia Liaoning, din China nord-estica, singurul seism prezis n mod eficient. Prezena cetii induse de emanaiile de gaze a fost un indiciu atat de clar, ncat s-a putut lua decizia de evacuare si au fost astfel salvate sute de mii de vieti. La Vulcanii Noroiosi ajung saptamanal in jur 400 de vizitatori, dar sunt si zile mai speciale in care numarul acestora poate depasi 1.000. Tocmai acest aflux de vizitatori impune o mai buna organizare a rezervatiei, cu trasee fixe, pentru a evita pericolul ca acest monument natural sa fie compromis. In lume se cunosc in jur de o mie de astfel de vulcani, dar in Europa sunt foarte rari si plasati in special la... marginea continentului. Multi se afla pe fundul marilor cum ar fi cei din apele Norvegiei sau cei din Marea Caspica. In afara Europei, ei sunt mult mai numerosi, precum in Siberia, Australia, Indonezia sau insulele din Caraibe. Mai mult, in insula Java s-a inregistrat in 2006 una din cele mai importante eruptii ale unui vulcan noroios, in 29 mai 2006 vulcanul noroios de aici aruncand la suprafata peste 125.000 metri cubi de noroi. Eruptiile de noroi ale acestor vulcani se datoreaza eruptiilor de gaze naturale sau a emanatiei gazelor vulcanice, dar pot apare si ca urmare a activitatii seismice. O eruptie actuala foarte grava a unui vulcan noroios, care a avut loc la 29 mai 2006, are loc in estul insulei Java (Indonezia) in localitatea Sidoarjo, situata la 20 km sud de importantul oras Surabaya. Eruptia s-a intensificat cu timpul, ajungand in noiembrie 2006 pana la 125.000 m de noroi pe zi.

In Romania, au mai fost semnalate astfel de emanatii de gaze cu noroi, dar de proportii mult mai mici, numite de localnici gloduri, ochiuri de gloduri, ferbatori, bolboroase, saraturi sau pacle, atat in zona colinara din Moldova, cat si pe dealurile Transilvaniei, langa Ocna Sibiului, la Homorod sau la Bazna.

In zona se mai gasesc si urmatoarele atractii turistice: Lacul Vulturilor este un mic lac periglaciar, cu o suprafata destul de mica, doar 0,5 ha, dar se afla la o altitudine de 1420 m. Lacul Vulturilor, putin cunoscut de turisti, se afla ntr-o zona alpina frumoasa si salbatica, din cand in cand pe versantul stancos din apropiere se pot admira capre negre si ursi. Cascada Casoca se gasete la 10 km de Barajul Siriu. Ea are o cadere ce masoara 17 m. In partea stanga, se afla ascunzatoarea haiducului Gheorghelas, fost pandur n oastea lui Tudor Vladimirescu. Barajul Siriu lacul de acumulare de la Siriu este un mic lac artificial, de doar 10-14 km lungime. Barajul este construit doar din pamant, piatra si argila, fara beton, si reprezinta de fapt o hidrocentrala alimentat cu 150 milioane m3 ap. Barajul are o nalime de 150 m si o deschidere de 600 m. Coli de chihlimbar in zona Colti, dupa o ploaie buna, localnicii gasesc bucai de chihlimbar dezvelite de siroaiele de apa. Datorita calittilor sale si a celor peste 160 de culori, chihlimbarul de aici este considerat cel mai valoros din lume. Romnia este un muzeu geologic Prin prisma formatiei sale de geolog, Emil Constantinescu, presedinte al Romaniei intre 1996 si 2000, este n acelasi timp un promotor al rezervatiei geologice si botanice de la Vulcanii Noroiosi, dar si un adept al unei politici mai stricte de protejare a acesteia. Romania este un muzeu geologic, are o diversitate geologica incomparabila, iar Vulcanii Noroiosi reprezinta un fenomen european, sustine fostul presedinte. Denumirea de vulcani a fost data mai mult sa impresioneze, pentru ca vulcanii noroiosi nu implica eruptii magmatice, ci sunt din domeniul sedimentar. Ceea ce este important este ca, in lume, se cunosc circa o mie de astfel de fenomene, dar n Europa sunt foarte rare si, de obicei, amplasate la marginea continentului, explic specialistul. Emil Constantinescu a subliniat totusi ca nu poate fi partizanul unui circuit turistic, pana la momentul in care rezervatia va fi foarte bine organizata cu trasee fixe si protejata de mania colectionarilor de suveniruri. Exist un pericol uriaa ca acest monument sa fie distrus, a avertizat fostul presedinte.

Bibliografie:

www.evz.ro deweekend.ro www.daciccool.ro www.natgeo.ro ro.wikipedia.org