114 Drept international public.

Sinteze

1. Cand o parte a teritoriului unui stat este transferata altui star, transferul datorii. for de stat ale predecesorului catre succesor trebuie stabilit printr-un acord reciproc. 2. In absenta unui asemenea acord, datoriile de star ale predecesorului vor trece statului succesor intr-o proporlie echitabila, luand, in particular, in consideralie proprietatea, drepturile si interesele transferate statului succesorri legate de datoriile acestuia. Articolul 38. Statele nou independente 1. Cand statul succesor este unul devenit de curand independent, nici o datorie de stat a predecesorului on va fi transferata statului nou independent, exceptii facand tin eventual acord dintre ele care sA prevada altceva In perspectiva legaturii dintre

Cursul 9 Organiza)iile internationale ca subiect de drept international. Organizatii cu caracter universal (ONU), regional , subregional
9.1.Organiza(ii internationale (interguvernamentale). Teoria generalA
9.11. Definitle = o asociere de state, constituitA prin tratat, inzestrata cu o constitupe ^i organe comune;i posedand o personalitate juridica distinctA de cea a statelor tembre" (definilie propusa de Comisia de Drept International). Aiticolul 2 al Convenoei de Is Viena privind dreptul tratatelor (1969) defineste organizaliile internationale ca find,,organizatiile interguvernantentale". - Organizatiile internationale sunt rezultatul acordului de vointa al statelor care -au constituit, deci sent calificate ca subiecte derivate ale dreptului international. le' 9.1.2. Elemente constitutive 0 asociere de state (subiectele primate ale dreptului international) -aceaua tra;turA be distinge de organizapile intemationale neguvernamentale, alcatuite din persoane fizice sau juridice de drept intern, 1i care se constituie in conformitate cu dreptul intern al statului pe teritoriul caruia an fost create. Aceasta asociere se face pe baza unui tratat constitutiv (care se poate numi Statut, Carta, Constitulie, Pact etc.) 0 structure proprie de organe Personalitate Juridica proprie (personalitate juridicA internalionald) distincta de cea a statelor membre . Fund create pe baza acordului de voinla al statelor, organizalia dobandeste o autonomic fnnctionali cc o transforms intr-un subiect

datoria de star a predecesorului legata de activitatea sa in teritoriul ce face obiectul

succesiunii sau de proprietatea, drepturile ;i interesele transferate statului proaspat,,

independent. 2. Acordurile la care se refers paragraful 1 nu trebuie sA contravina principiului" suveranitatii permanente a fiecarui popor asupra bunAstArii , i resurselor naturale, iar s aplicarea sa ss nu pupa in pericol echilibrul economic fundamental al noului stat.
Articolul 39. Unirea statelor Cand doua sau mai multe state se unesc formand un star succesor , datoriile de stat ale predecesorului vor fi transferate statului succesor. Articolul 40. Separarea uneia san mai multor parti din teritoriul unui stat 1. Cand o paste sau.mai multe din teritoriul unui stat se separa formand un air stat,' fi nuntai data statele predecesor fl succesor nu an cAzut de acord all procedeze in alt fel, datoriile de stat ale predecesorului vor fi transferate intr-o proporlie echitabila statului succesor , luand in consideratie, In particular, proprietatea, drepturile ,si inte resele care sum transferate statului succesor relativ Is datoria de star. 2. Paragraflul 1 se aplica atunci cand o parte a teritoriului unui star se separa de acel stat 1i se unefte cu alt stat. Articolul 41. Dizolvarea unui stat Cand un stat se, dizolva 1i Iii inceteaza existenta si parlile statului predecesor formeaza doua sau mai multe state succesoare, 1i numai dace statele. succesoare nu s-au Inleles, datorule de star ale predecesorului vor fi transferate statelor succesoare in proporlii echitabile, luand in consideralie, in particular, proprietatea, drepturile ,si.

aparte de drept international.

9.1.3. Personalitatea juridica a organizatiilor Internationale

interesele transferate statelor succesoare relativ la datoriile de stat. (..,)

- Este opozabila erga omnes. in acest sens, CIJ, In Avizul consultativ dat Is cererea AG a ONU (1949) asupra,,prejudiciilor suferite In serviciul ONU", a considerat ca 50 de state, reprezentand o large majoritate a membrilor comunitatii internationale [membrii ONU In 1946, n.n.] an puterea, conform dreptului international, de a crea o entitate posedand personalitate juridica obiectiva, 1i nu numai una recunoscuta doar de ele". Sunt autori cc sustin ca organizatiile cu caracter universal ar avea o personalitate juridica opozabila erga omnes, In timp ce cele regionale nu, find necesar un acord tacit sau expres al statelor nemembre. AceastA personalitate cafe de doua tipuri:
de drept international (desemneaza calitatea de subiect de drept international) de drept intern.

116 Drept intemational public. Sinteze a) Personalitatea juridica de drept international

Cursul 9

117

Conform aceluia;i aviz consultativ al CIJ, ,Curtea a ajuns la concluzia ca Organizajia este o persoana internationala ;i capabily sy posede drepturi ; i obligatii internationale (...)". Din calitatea de subiect de drept international (titular de drepturi ;i obligatii internationale), deci din existenta personalitAtii internationale a organiza;iei, decurge existenta unei capacitate juridice internationale . Continutul acesteia este insa limitat prin acordul de vointa al statelor exprimat in special prin tratatul constitutiv, in functie de scopurile urmarite de statele fondatoare prin crearea organizatiei. De exemplu, In privinta capacitatii de a incheia tratate, art. 6 al Conventiei de la Viena privind dreptul tratatelor Intre state ;i organizatii Internationale sau intre organizatii Internationale (1986) araty: ,Capacitatea unei organizatii Internationale de a incheia tratate este reglementata de regulile organizajiei" (mai ales actele constitutive, deciziile ;i rezoluteile adoptate conform acestora ;i practica bine stability a organizatiei - art. 2). NOW., a) Sunt autori ce considers c6 din simplul fapt a! existentei personalitatii internationale or decurge o capacitate legala nelimitata In baza dreptului inernafonal " (Kelsen). Se produce astfel o contopire a conceptelor de (personalitate)) ,ti acapacitates. b) Personalitatea internationala nu rezulta, inerent, din chiar faptul existentei organiiatiei internationale . Ea trebuie conferita de statele membre (direct sau indirect). Astfel, marea majoritate a tratatelor constitutive prevad ca organizatia are personalitate Juridlca" sau are personalitate internationala (cazul CEE sau CEEA sau al Autoritstii internationale a teritoriilor submarine). De asemenea, continutul capacitatii juridice (de drept international ) trebuie precizat In acelea;i documente, de multe on printr-o formula cu caracter general: ,are capacitatea juridica ce ii este necesary exercitarii functiilor ;i atingerii scopurilor sale" (art. 176 din Conven;ia de la Montego Bay, pentru Autoritatea internationala a teritoriilor submarine). - Exemple de drepturi cu caracter general: de a incheia tratate

b) Personalitatea juridicA de drept intern Conform art. 104 din Carta ONU,,,Organizatia se va bucura pe teritoriul fiecamia in membrii sai de capacitatea juridica necesara pentru indeplinirea functiilor ;i dra realizarea scopurilor sale." In practica este vorba despre contracte pentru bunuri, localuri, servicii. Notd: Pot exista situatii in care o organizatie internationala ss nu posede, chiar conform dispozitiilor actului sau constitutiv, personalitate juridica internationals. De exemplu: Banca Reglementelor Internationale care, deri internationala prin stop ,ci compozitie, nu are deeds personalitate In dreptul intern al fiecarei tare membre, dar nu si personalitate juridica internationala. 9.1.4. Primele organizatu internationale au fost comisule fluviale: Comisia Centrals a Rinului (1815) ;i Comisia Europeans a Dunarii (1856), urinate de o serie de uniuni administrative (organizatii tehnice): Uniunea Telegrafica Internationals (1865), t7niunea Generals a Po;telor (1874) etc. 9.1.5. Clasificare: a) Dupa aria de actiune: cu vocatie univetsala (ONU;i institutiile specializate) cu vocatie regionala (Consiliul Europei, OSCE) cu vocatie subregionala (OCEMN, Comisia Dunarii). b) Dupa posibilitatea de a deveni membre: deschise inchise. c) Dupa obiectul lot: generale specializate. d) Dupa modul de afectare a exercitiului suveranitatii statelor membre: de cooperate de integrate. 9.1.6. Membrii organizatiilor internationale Membrii organizatiilor internationale sunt, de reguly, statele. Exceptional, pot fi ;i alte entitati: ,dominioanele sau coloniile care se guverneazy singure" puteau deveni membre ale Societatii Natiunilor conform art. I alert, (2) din Pact; sau, in ONU, India a devenit membru Inainte de independents; OEP este membm al Ligii Arabe. In ultimele decenii, ;i unele organizatii Internationale au devenit membri ai unor lto organizatii internationale. Dobandirea calitatii de membru: participare la elaborarea actului aderare (conform diverselor proceduri prevazute in actul constitutiv ce tin de car'acterul organizatiei).
- Pierderea catitntii de memhnc

de reprezentare, de legatie (activa;i pasiva)

de protectie functionala a reprezentantilor, functionarilor sai de a prezenta reclamatii Internationale de a elabora norme;i reguli ( de drept intern al organizatiei sau acorduri), independent sau impreuna cu statele membre

de control ;i/sau sanctionare in raporturile cu statele membre. - Obligatia generaly de a respecta dreptul international.
- Incepand cu anul 2002, pe agenda de lucru a CDI se aflA tema ,RAspunderii organizatiilor interna;ionale", un prim proiect de articole find adoptat in prima lectura in 2009.

118 Drept internaponal public. Sinteze excludere

Cursul9

119

retragere voluntare (cu varianta retragerii temporare sau politica <<scaunului gob>). 9.1.7. Alti participanji membri asociati (state care nu indeplinesc toate conditiile de a deveni membru cu drepturi depline al organizaliei)

observatori (state nemembre, state membre pentru a participa Is reuniunile orga. nelor restranse unde on sunt reprezentate, mi$cari de eliberare nationals, organizapi intemaponale)
participanp cu statut consultativ (organizapi neguvernamentale). 9.1.8. Structura institu (ionals organe plenare (sent reprezentate toate statele membre) cum ar fl: Adunarea Generals, conferinla, congresul etc.; comisiile plenare (ca organe ale AG) organe restrsnse (sunt reprezentate numai unele state, de regula cele care an un rol preponderent In domeniul de activitate at organizapei sau prin rotape on prin alegeri periodice)

Functii cu caracter special: admiterea de not membri $i aplicarea de sanctiuni; administrarea teritoriilor sub tutela $i informarea asupra situaliei din teritoriile care on se administreaza singure; - aprobarea bugetului, alegerea de membri in alte organe, crearea de organe subsidiare; - dreptulde a core avize ale CIJ. b) Consiliul de Securitate este un organ cu activitate permanenta al csrui obiectiv principal este luarea masurilor pentru asigurarea pacii $i securitetii internaponale $i inlAturarea incalcarii tor. Este alcatuit din 15 membri (5 permanenti $i 10 nepermanenti ale$i pe doi ani de AG). In probleme de fond adopts hotarari cu votul afirmativ a 9 membri, Intre care obligatoriu votul afirmativ al color 5.membri permanenti; in probleme de procedure - votul a 9 membri, indiferent care.

Funcpi:,
rezolvarea pe cale pasnica a diferendelor internaponale;
constatarea unei amenintari la adresa pacii sau a unei violari a pAcii; luarea unei decizii sau recomandari pentru menpnerea sau restabilirea pacii $i securitelii. c) Consiliul Economic $i Social - organul principal ales de Adunarea Generale ce funcponeaza sub Indrumarea directs a acesteia $i are ca atribupi indeplinirea obiectivelor ONU in domeniul colaborarii economice, sociale $i respecterii drepturilor omului. Este format din reprezentanli a 54 de state. d) Consiliul de Tutels - a fost crest pentru a indeplini functiile ONU in ce prive$te sistemul.de tutela. In prezent, el $i-a Incheiat practic activitatea ca urmare a fnalizarii procesului de decolonizare. e) Curtea Internationals de Justipe - organul principal judiciar al ONU (a se vedea Cursul 20). f) Secretariatul ONU - organul administrativ $i executiv al ONU (compus din Secretarul general $i personalul necesar). - Secretarul general este ales de AG la recomandarea CS pe 5 at, cu posibilitate de prelungire pe inca 5 ani. - Secretarul general exercitA o serie de funcpi administrative $i executive, tehnice $i cu earacter fmanciar. - Secretarul general poate atrage atenpa CS asupra oricArei probleme care, In opinia sa, pune in pericol pacea $i securitatea internaponale. O problema foarte actuala este legate de reforms ONU, mai ales a Consiliului de Securitate (a se vedea Anexa 3 de Is Cursul 1). 9.2.3. Institutiile specializate = organizapi interstatale ce fac parte din sistemul ONU $i care Indeplinesc functii In domeniul economic, social, cultural, educativ etc. (domenii legate de scopurile ONU). Sunt organizapi cu vocape universals, dar cu obiect de activitate limitat. Sunt In numar de 17: OIM, FAO, FIDA, OMS, UNESCO, UPU, UIT, OACI, OMI, FMI, BIRD, SFI, IDA, ONUDI, OMM, AIEA, OMPI. Coordonarea cu ONU se face prin Consiliul Economic $i Social.

Secretariatul (alcatuit din functionari intemaponali).

Totodata, organele organizapilor intemaponale se mai pot clasifica In: principale (create prin tratatul constitutiv) subsidiare (create de cAtre organele principale, conform tratatului constitutiv). 9.2.Organiza$ii on earacter universal (ONU) 9.2.1. ONU a fost create in urma intrArii in vigoare a Cartel ONU (adoptatA la San Francisco, la 26 iunie 1945), Is 24 octombrie 1945. Scopul esenpal era de a feri generapile viitoare de flagelul razboiului", menpnerea pacii $i securitapi internalionale, garantarea ca folosirea forfei armate nu va mai avea be decat in interes eomun. Cole patru scopuri ale ONU sent dezvoltate in art. 1 al Cartel. 9.2.2.Organele ONU (principale) sunt In numar de $ase: a) Adunarea Generals - organul deliberativ at ONU - cuprinde reprezentanli ai tuturor statelor membre (maximum cAte cinci). Fiecare stat are un singur vot. Hotsrarile AdunArii Generale in probleme importante se iau cu 2/3 din voturile color participant $i prezenp.

Funcpi cu caracter general:

discutarea problemelor ONU $i fonnularea de recomandari statelor $i Consiliului de Securitate; - examinarea principiilor generate de cooperate pentru menlinerea pAcii $i securitstii, inclusiv privind dezarmarea $i reglementarea armamentelor; - discutarea oricaror probleme privind menlinerea pacii $i securitAti, cu exceplia color pentm care se impune luarea unor masuri $i care trebuie transmise CS; - incurajarea dezvoltarii progresive a dreptului international $i a codifrcarii lui.

120 Inept intemalional public. Sinteze

Cursul 9

121

93. Organizatii regionale (cu caracter politic, economic, militar sau complex) - Carta ONU permite crearea unor acorduri sau organizalii regionale in vederea solutionarii unor probleme privind mentinerea pAcii si securitatii internalionale care sent susceptibile a forma obiectul unor actiuni cu caracter regional . Consiliul de Securitate le poate folosi pentru actiuni de constrangere (le poate autoriza in acest sens, urmand a fi informat asupra acestor action). Alte organizalii politice sau mili-

3. M. Bettatti, Le droit des organisations internationales, Collection Que saisje?, PUF, Paris, 1982 4. 1 Boghez, Remodelarea Uniunii Postale Universale: Congresul de la Bucuresti (septembrie-octombrie 2004), in RRDI or. 2, ianuarie-iunie 2006, p. 88-93 5. J. Boulouis, Droit institutionnel des communautds europdennes, ed. a IV-a, Paris, 1993 6. D.H. Bowett, The Law of International Institutions, 1982 7. J.-M. Coicaud, V. Heiskanen (coord.), The Legitimacy of International Orga-

tare trebuie sA aibA ca stop numai autoapararea colectiva (doar scopuri defensive). Exemple: Organizatia Statelor American (OSA), Liga Arabs, Organizatia, Unitatii Africane (QUA), OrganizaPa pentru Securitate ,si Cooperate in Europa (OSCE), Consiliul Europei, NATO, UE, OCDE etc. 9.4. Organizatii subregionale(mai ales cu caracter tehnic i economic, dar gi politic)
Exemple: Organizalia de Cooperate Economics a Marii Negre (OCEMN), Comisia Dunarii, Comisia Internationale pentru Proteclia Fluviului Dunarea (cu sediul la Viena), Consiliul Nordic, Consiliul Baltic, Consiliul Arctic si altele.

nizations , UN University Press, 2001

8. N. Daccovici, M. Ghelmegeanu, Al. Bolintineanu, ONU - Organizare $i funclionare , Bucure$ti, 1961 9. M.C. Djiena Wembou, L'ONU et le ddveloppement du droit international, Paris, 1991 10. 1. Donciu, Refleclii asupra dreptului de veto in cadrul Consiliului de Secu

ritate al ONU - din perspectiva sistemului decizional multilateral , in RRDI or. 1, octombrie-decembrie 2003, p. 188-208
11. B.B. Ghali, Le principe de l'dgalitd des Etats et les organisations interntionales, RCADI, 1960,11; vol. 100 12. J.P. Jacque, Le Parlement europden , Paris, 1984 13. J. Klabbers, An Introduction to International Institutional Law, Cambridge University Press, 2002 ; 14. Gk Moca, Dreptul organizatiilor intemationale , Ed. Universitatii ;,Gh. Cristea", Bucureti, 1997 15. D. Saaroshi, International Organizations and their Exercise of Sovereign Powers, Oxford, 2005 16. H.G. Schermers, N. M. Blokker, International Institutional Law, ed. a 3-a,

Bibliografie minimali
1. D. Popescu, A. Ndstase, Drept international public, Ed. SSansa, Bucutesti, 1997, p.237-266 2. Al. Bolintineanu, A. Nastase, B. Aurescu, Drept international contemporan,

ed. a 2-a, revazutsei adaugita, Ed. All Beck, Bucure;ti, 2000, p. 96-135
3. RM. Be,cteliu, Dreptinternational. Introducere in dreptul international public, Ed. All Beck, Bucure$ti, 2003, p. 133-149 4.RM. Be rteliu, Drept international public, vol. I, Ed. C.H. Beck, Bucure$ti, 2010, p. 43-44 5. R.M. Beiteliu, Drept international public, vol. II, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2008, p.57-147,173-221 6. L Diaconu, Curs de drept international public, Ed. $ansa, Bucure;ti, 1993,

Dordrecht, .1995
17. R. Uzuna, Organizatia Cooperarii Economice a Mdrii Negre. Provocdrile reformei la 15 ani de la lansarea procesului, In RRDI nr. 4, ianuarie-iunie 2007, p. 79-87 * La CSCE, Dimension Humaine et rdglement des differends, Paris, 1993.

p. 215-235
7. 1 Diaconu, Tratat de drept international public, vol. I, Ed. Lumina Ley, Bucure^ti, p. 447-468.

Anexa 1 Carta Organizatiei Natiunilor Unite, 1945

Articolul 1. Scopurile Na(iunilor Unite sunt urmAtoarele: 1. Sa mentina pacea 5i securitatea internalionala, ,si, in acest stop: sa is masuri colective eficace pentru prevenirea gi inlaturarea amenint8rilor Impotriva pacii i pentru reprimarea oricaror acte de agresiune sau altor incalcari ale p1cii i sA infaptuiasca , prin mijloace pa$nice ; i in conformitate cu principiile justiliei 0 dreptului international, aplanarea on rezolvarea diferendelor sau situaliilor cu caracter inter-

Bibliografie selectivd
1. G. Abi-Saab, Le concept d'organisation internationale, Paris UNESCO, 1980 2. R.M. Befteliu, Organizalii internationale interguvemamentale, Ed. C.H. Beck, Bucuresti. 2006

122 Drept international public . Sinteze

Cursul 9 : ' .

123

2. SA dezvolte relalii prietene$ti Intre natiuni, intemeiate pe respectarea princi-. piului egalitatii in drepturi a popoarelor $i dreptului for a de a dispune de ele insele, $1 sA is oricare alte masuri potrivite pentru consolidarea pAcii mondiale; 3. SA realizeze cooperates intemalionale in rezolvarea problemelor internationale cu caracter economic, social, cultural sau umanitar, in promovarea $i incurajarea respectarii drepturilor omului $i libertatilor fundamentale pentru top, fArA deosebire de rasa, sex, limbs sau religie.

4. Sa fie in centru in care sA se armonizeze eforturile nalunilor cAtre atingerea acestor scopuri comune.
Articolul 4 . 1. Pot deveni Membri ai Napunilor Unite toate celelalte State iubi. toare de pace careaccepta obligatiile din prezenta Carta $i care, dupa aprecierea Organizatiei, sunt capabile si dispuse se le indeplineasca. 2. Admiterea ca Membru al Napunilor Unite a oricarui Stat care indepline$te

aceste condipi se va face printr-o hotsrare a Adunerii Generale, la recomandarea

Consiliului de Securitate. Articolul 5 . Un Membru al Naliunilor Unite Impotriva caruia Consiliul de Securitate a intreprins o actiune preventive sau de constrangere poate fi suspendat de catre Adunarea Generals, la recomandarea Consiliului de Securitate, din exercipul drepturilor $i privilegiilor decurgand din calitatea de Membru. Exercipul acestor drepturi $i privilegii poate fi restabilit de Consiliul de Securitate. Articolul 6. Un Membru al Napunilor Unite care incalcA in mod persistent principiile cuprinse in prezenta Carta poate fi exclus din Organizaae de Adunarea generals, la recomandarea Consiliului de Securitate. Articolul 7. 1. Se infiinteaza, ca organe principale ate Organizaliei Napunilor Unite: o Adunare Generals, un Consiliu de Securitate, un Consiliu Economic $i Social, un Consiliu de Tutela, o Curte Internationals de Justilie $i un Secretariat. 2. Organele subsidiare care s-ar Invedera necesare vor putea fr infiintate in con formitate cu prezenta Carta. Articolul & Natiunile Unite nu vor impune nici o restrictie participerii, in condipi egale, a barbatilor $i femeilor In orice funcpe din cadrul organelor ei principale $i subsidiare. Articolul 9. 1. Adunarea Generala va fi alcatuita din top Membrii Napunilor Unite. 2. Fiecare Membru va avea cal mult cinci reprezentanp In Adunarea Generals. Functu $i puteri Articolul 10. Adunarea Generals poate discuta orice chestiuni sau Gauze care infra in cadrul prezentei Carte sau care se refers la puterile $i funcpile vreunuia din organele prevazute in prezenta Carta $i, sub rezerva dispozipilor articolului 12, poate face recomandari Membrilor Naliunilor Unite sau Consiliului de Securitate, ori Membrilor Organizaliei $i Consiliului de Securitate, in oricare asemenea chestiuni sau Gauze. Articolul 11. 1. Adunarea Generale poste examina principiile generate de coo-

guverneazA dezamiarea $i reglementarea inarnmarilor, $i poate face recomandari cu privire Is asemenea, principii fie Membrilor Organizaliei Naliunilor Unite, fie Consiliului de Securitate, fie Membrilor Organizaliei $i Consiliului de Securitate. . 2. Adunarea Generals poate discuta orice probleme privitoare In menlinerea pacii $i securitetii intemalionale, care Ii vor fi fost supuse de cAtre oricare membru at Naliunilor Unite sau.de catre Consiliul de Securitate on, in conformitate cu articolul 35 paragraful 2, de cAtre on Stat care nu este Membru at Naliunilor Unite $i, sub rezerva dispoziliilor Artticolului 12, poate face recomandari In privinla oricarei asemenea probleme, fie Statului ori Statelor interesate, fie Consiliului de Securitate, fie Statelor $i Consiliului de Securitate. Orice asemenea problems care reclama sA se intreprinda o actiune va fi deferita de Adunarea Generals Consiliului de Securitate ltiainte saudupa discutarea ei. 3. Adunarea Generals poate atrage atenlia Consiliului de Securitate asupra situa$ilor care at putea pune in primejdie pacea;i securitatea internationals. Articolul 12 . 1. Cat timp Consiliul de Securitate exercita, in privinla unui diferend sau a unei situaai, funciile care ii sunt atribuite prin prezenta Carta, Adunarea Generala-nu va face nici o recomandare cu privire la acel diferend sau situalie, decat dace Consiliul de Securitate ii-cere aceasta. 2. Secretarul general, cu asentimentul Consiliului de Securitate, va aduce la cuno $tinla Adunarii Generale, la flecare sesiune, toate problemele referitoare la mentinerea pacii $i securitspi internaponale decare se ocupA Consiliul de Securitate; de asemenea, el va in$tiinta Adunarea Generals, iar daca Adunarea Generals nu este in sesiune, pe Membrii Napunilor Unite, de indata ce Consiliul de Securitate inceteaza de a se mai ocupa de acele probleme. Articolul 13. 1. Adunarea Generals va inipa studii $i va face recomandari in scopul: a. de a promova cooperarea internationals In domeniul public $i de a incuraja dezvoltarea progresiva a dreptului international $i codificarea lui; b. de a promova cooperarea internafonale in domeniile economic, social, cultural, at invatamantului $i sanatstii $i de a sprijini infAptuirea drepturilor omului $i libertaplor fundamentale pentru top, fern. deosebire de rasa, sex, limbs sau religie. 2. Celelalte raspunderi, functii $i puteri ale Adunarii Generale referitoare la problemele mentionate in paragraful 1 b de mai sus, sent enuntate in Capitolele XI $i X. Articolui 14 . Sub rezerva dispoziliilor articolului 12, Adunarea Generals poate recomanda masuri pentru aplanarea pa$nica a oricarei situali, indiferent de origine, tie care o considers de nature a dauna bunastarii generate sau relapilor prietene$ti Intre na;iuni, inclusiv a situatiilor rezultand dintr-o incalcare a dispoziliilor prezentei Carte care enunls Scopurile $i Principiile Naliunilor Unite. Articolui 15..1. Adunarea Generals va primi $i examina rapoarte anuale $i speciale ale Consiliului de Securitate; aceste rapoarte vor cuprinde o dare de seams asupra masurilor pe care Consiliul de Securitate le-a hoterat sau le-a luat pentru menlinerea pacii $i securitalii internationale. 2. Adunarea Generals va primi $i examina rapoartele celorlalte organe ale Napunilor Unite.

124 Drept international public. Sinteze

Cursul 9

125

Articolul 23 . 1. Consiliul de Securitate va fi alcatuit din cincisprezece membri ai Natiunilor Unite. Republica China, Franca, Uniunea Republicilor Sovietice Socialists, Regatul Unit al Marii Britanii;i al lrlandei de Nord ai Statele Unite ale Americii vor fi membri permanents ai Consiliului de Securitate. Adunarea Generala va alege alts zece Membri ai Organizatiei ca membri nepermanenti ai Consiliului de Securitate, tinand In special seama in primul rand de contributia Membrilor Natiunilor Unite la mentinerea pacii ,si securitatii intemationale ,si la infaptuirea celorlalte scopuri ale Organiza0ei ,si, de asemenea, de o repartitie geografica echitabila.

2. Membrii nepermanenti ai Consiliului de Securitate vor fi alegi pe o perioada de doi ani. La prima alegere de membri nepermanenti, dupe sporirea numarului de
membri al Consiliului de Securitate de Is unsprezece la cincisprezece, doi dintre cei patru membri adsuga# vor f alesi pe o perioada de un an. Membrii ale caror mandate expire nu vor mai putea fi realei imediat. 3. Fiecare membru at Consiliului de Securitate va avea un reprezentant to

Consiliu.
Articolul 24. 1. Spre a asigura actiunea rapida ; i eficace a Organszatiei , Membrii sai confers Consiliului de Securitate rsspunderea principala pentru mentinerea pacii ,si securitatii intemationale ,si recunosc ca, tndeplinindu-i indatoririle impuse de aceasta raspundere, Consiliul de Securitate actioneaza In numele ]or. 2. In indeplinirea acestor Indatoriri, Consiliul de Securitate va action in conformitate cu Scopurile si Principiile Natiunilor Unite. Puterile specifice acordate Consiliului de Securitate pentru tndeplinirea acestor Indatoriri sunt definite in Capitolele VI, VII, VIII si XII. 3. Consiliul de Securitate va supune spre examinare Adunarii Generale rapoarte anuale;i, cand va f necesar, rapoarte speciale. Articolul 25 . Membrii Natiunilor Unite sunt de acord sa accepte 4i sa execute hotararile Consiliului de Securitate, in conformitate cu prezenta Carta. Articolul 26 . In scopul de a promova stabilirea si mentinerea pAcii ;i securitd#i internationale, Para a folosi pentru Inarmari decat un minimum din resursele umane ;i economice ale lumii, Consiliul de Securitate are sarcina de a elabora, cu ajutorul Comitetului de Stat-Major, prevazut In articolul 47, planuri care vor fi supuse Membrilor Natiunilor Unite in vederea stabilirii unui sistem de reglementare a tnarmarilor. Votare Articolul 27. 1. Fiecare membru al Consiliului de Securitate va dispune de un vot. 2. Hotararile Consiliului de Securitate in probleme de procedure vor fi adoptate cu votul afinnativ a noun membri. 3. Hotsrarile Consiliului de Securitate in toate celelalte probleme vor fi adoptate cu votul afirmativ a noun membri, cuprinzsnd si voturile concordante ale tuturor membrilor permanenti, cu conditia ca, In cazul hotararilor care se adopts In temeiul Capitolului VI si al articolului 52 paragraful 3, o parte de la un diferend ss se abtins de la votare.

Procedure Articolul 28 . 1. Consiliul de Securitate va fi astfel organizat Incat sA-i poatA exercita functiile fare intrerupere. In acest stop,, fiecare membru at Consiliului de Securitate trebuie sa aiba oricind un reprezentant Is Sediul Organizatiei. 2. Consiliul de Securitate va tine;edinte periodice, la care flecare dintre membrii sai poate, data doreste, sa fie reprezentat de un membru al guvernului sau on de un alt reprezentant special desemnat. 3. Consiliul de Securitate poate tine sedinte In site locuri decit Sediul Organizatiei , pe care le socoteste cele mai indicate pentru a -i Inlesni lucrarile. Articolul 29. Consiliul de Securitate poate inftinta organele subsidiare pe care le considers necesare pentru Indeplinirea functsilor sale. Articolul 30 . Consiliul de Securitate va stabili propriile sale reguli de procedure; inclusiv modul de desemnare a Pre;edintelui sau. . Articolul 31. Orice membru at Natiunilor Unite care nu este membru al Consiliului de Securitate poate participa, fare drept de vot, la discutarea oricArei probleme supuse Consiliului de Securitate, on de cate on acesta considers ca interesele acestui Membru sunt afectate to mod special. Articolul 32. Orice membru al Na#unilor Unite care no este membru al Consiliului de Securitate sau.on ce Stat care nu este Membru al Natiunilor Unite, data este parte intr-un diferend examinat de Consiliul de Securitate, va fi invitat saparticipe, Ears drept de vot, la discutiile cu privire la acel diferend. Consiliul de Securitate va determina conditiile pe care le considers juste pentru participarea unui Stat care nu este Membru al Natiunilor Unite. (...) Articolul 61 . 1. Consiliul Economic $i Social va fi alcituit din cincizeci i patru de Membri ai Natiunilor Unite aleside Adunarea Generals 2. Sub rezerva dispozitiilor paragrafului 3, optsprezece membri ai Consiliului Economic;i Social vor fi alesi in fiecare an pentru o perioada de trei ani. Un membru al carui mandat expire va putea fi reales imediat. 3. La prima alegere dups sporirea numarului de membri ai Consiliului Economic i Social de la douazeci ^i;apte la cincizeci *I patru, pe lings membrii alesi^mlocul celor noun membri ale caror mandate expire la sf&,itul acelui an , vor fi alesi Inca

douazeci ;ii ,apte membri. Mandatul a noun dintre acesti douazeci si $apte membri adaugap va expira dups un an, iar al altor noun membri dupa doi ani, potrivit dispozitilor Adunarii Generale. 4. Fiecare membru at Consiliului Economic;i Social va avea un reprezentant in Consiliu.
Funcjii ei puteri Articolul 62. 1. Consiliul Economic si social poste efectua sau initia studii ;i rapoarte privind probleme interna#onale In domeniile economic, social, cultural, al invatsmantului, al ssnatstii ,si in alte domenii conexe ;i poate face recomandAri in privinta tuturor acestor probleme Adunarii Generale, Membrilor Natiunilor Unite ;i institupilor specializate interesate.

126 Drept international public. Sinteze

Cursul 9 .

127

2. El poate face recomandari in scopul de a promova respectarea efectiva a drepturilor omului;i libertatilor fundamentale pentru toti. 3. El poate pregati, spre a fi supuse Adunarii Generale, proiecte de conventii in probleme de competenja sa. 4. El poate convoca, in conformitate cu regulile fixate de Natiunile Unite, conferinje intemajionale In probleme de competenja sa. Articolul 63. 1. Consiliul Economic ,si Social poate incheia cu oricare dintre institujiile In care. se refers Articolul 57 acorduri stabilind condipile In care institutia respective va fi puss in legsturs cu Natiunile Unite. Aceste acorduri vor fir supuse aprobarii AdunMi Generale. 2. El poate coordona activitatea institujiilor specializate prin consultsri cu ele si prin recomandari adresate acestor institutii, precum si prin recomandari adresate Adunarii Generale si Membrilor Natiunilor Unite. Articolul 64 .1. Consiliul Economic i Social poate lua masurile potrivite spre a obtine rapoarte periodice din partea instituliilor specializate. El poate conveni: ou Membril Natiunilor Unite si cu institu;iile specializate spre a obtine rapoarte privind masurile luate in executarea propriilor sale recomandari si a recomandarilor Adunarii Generale in probleme de competenta Consiliului. 2. El poate comunica Adunarii Generale observa#ile sale asupra acestor rapoarte; Articolul 65 . Consiliul Economic si Social poate da inormatii Consiliului de Securitate;iii va.da asistenja, la cererea acestuia. Articolul 66, 1. Consiliul Economic ,si Social va indeplini, in executarea recdmandarilor AdurAiii Generale, funcjiile ce intra in competenta sa. 2. El poate, cu aprobarea Adunsrii Generale, sA indeplineasca serviciile pe care i le-ar cere Membri ai Napunilor Unite sau institujii specializate. 3. El va indeplini celelalte funcjii specificate in alte psrti din prezenta CartA sau care Ii pot fi atribuite de Adunarea Generals.. Articolul 86. 1. Consiliul de Tutela se va compune din. urmAtorii Membri ai Natiunilor Unite:

c. sA organizeze vizite periodice in teritoriile respective sub tutela, la date fixate de acord cu autoritatea administrana, si d. sA intreprinda aceste atrium si aitele In conformitate cu dispoziliile acordurilor de tutela. Articolul 88. Consiliul de Tutela va elabora un chestionar privitor la progresul locuitorilor din fiecare teritoriu sub tutela in domeniile politic, economic, social si al educatiei; autoritatea administranta a fiecarui teritoriu sub tutela care intrs In competenla AdunArii Generale va inainta acesteia un raport anual pe baza chestionarului mentionat.

Articolul 89. 1. Fiecare membrual Consiliului de Tutela dispune. de un vor. 2. Hotararile Consiliului de TutelA vor fi adoptate cu majoritatea voturilor membrilor prezenti.
Articolul 92. Curtea Intemationala de Justitie va fi organul. judiciar principal al Natiunilor Unite. Ea va function in conformitate cu Statutul anexat, care este stabilit pe baza statutului Curiii Permanente de Justitie Internationale ,si face pane integrantA din prezenta Carta. Articolul 93. 1. Toti Membrii Natiunilor Unite sunt ipso facto parti la Statutul Curjii Internationale de Justitie. 2. Un stat care nu este Membru al NaliunilorUnite poste deveni parte la Statutul Curtis Internationale de Justitie in conditii care urmeaza a fi determinate, pentru fiecare caz in parte, de titre Adunarea Generals, la recomandarea Consiliului de Securitate. Articolul 94. 1. Fiecare Membru al Natiunilor Unite se oblige sA se conformeze hotsrsrii Cu4ii Internationale de Justitie in once cauza la care este paste. 2. DacA oricare dintre parlile la o cauzA nu va executa obligatiile ce-i revin in temeiul unei hotirari a Curtii, cealalta parte se va putea adresa Consiliului de Seenritate care poate, in caz cs socoteste necesar, sa face recomandari sau sa hotarasca masurile de luat pentru aducerea la indeplinire . a hotarsrii. Articolul 95. Nici o dispozitie din prezenta Carta nu va impiedica pe Membrii Natiunilor Unite se incredinteze rezolvarea diferendelor lot altos tribunale , in temeiul unor acorduri deja in vigoare sau care at putea fi Incheiate in viitor. (...) Articolul 97. Secretariatul va cuprinde un secretar general si personalul de care Organizalia va avea nevoie . Secretarul general va fi numit de Adunarea Generals la recomandarea Consiliului de Securitate . El va fi eel mai malt funelionar administrativ al Organizaliei. Articolul 9& Secretarul general va action in aceasta calitate la toate ,sedintele Adunarii Generale, ale Consiliului de Securitate, ale Consiliului Economic si. Social si ale Consiliului de Tutela. El va Indeplini orice alte funclii ce-i sunt incredintate de aceste organe. Secretarul general va prezenta AdunArii Generale un raport anual asupra activitapi Organizatiei. Articolul 99. Secretarul general poate atrage atentia Consiliului de Securitate asupra oricarei probleme care, dupe pArerea sa, at putea pune In primejdie mentinerea

a. Membri care administreaza teritorii,sub tutela;

b. acei Membri desemnati nominal in articolul 23 care nu administreaza teritorii sub tutela; c. atalia alts membri alqi de Adunarea Generals pe o perioada de trei ani, tail vor fi necesari pentru ca numkul total al membrilor Consiliului de Tutela sa fie egal repartizat intre Membrii Natiunilor Unite care administreaza ,si cei care nu administreaza teritorii sub tutela. 2. fiecare membru al Consiliului de Tutela va desemna o persoana cu calificare specials care ss-1 reprezinte in Consiliu.

Articolul 87. Adunarea Generals si, sub autoritatea ei, Consiliul de Tutela pot, in indeplinirea functiilor lor:
a. sA examineze rapoartele supuse de autoritatea administrants; b. sA primeasca petitii si sa le examineze , in consultare cu autoritatea administrants;

128 Drept internaponal public. Sinteze

Cursul9

129

Articolul 100 . In Indeplinirea indatoririlor lot, secretarul general gi personalul on vor solicita gi nici nu vor primi instructiuni de la vreun guvern sau de la vreo autoritate exterioara Organizaliei. Ei se vor abline de la orice act incompatibil cu situatia for de functionari internalionali, respunzetori numai fall de Organizalie. Articolul 101 . 1. Personalul va ft numit de secretarui general, potrivit regulilor stabilize de Adunarea Generala.

Articolul 4 . Orice stat european, considerat ca find capabil de a se conforma

2. Un personal corespunzAtor va fi afectat in mod permanent Consiliului Economic gi Social, Consiliului de Tutela gi, dace este cazul, altor organe ale Natiunilor Unite. Acest personal va face parte din Secretariat. 3. Considerentul precumpAnitor la recrutarea gi stabilirea conditiilor de serviciu ale personalului trebuie sA fie necesitatea de a se "asigura Organizaliei serviciile unui personal care sA posede cele mai Inalte calitAti de munca, de competennA gi de integritate. Se va One seama in modul cuvenit de importanca recrutArii personalului pe cea mai large bazA geografica posibila.

prevederilor art. 3 gi avand voinla de a le realizes, poate fi invitat de cAtre Comitetul Miiugtrilor se devind membru at Consiliului Europei. Once stat astfel invitat va deveni membru In momentul depunerii, in numele sAu, la Secretarul general, a unui instrument de aderare la prezentul Statut. Articolul 5. a) In circumstance speciale, o lard europeanA considerate ca find capabilA a se confotma prevederilor art. 3 gi avand dorinla de a be pune In practica poate fi invitatA de cAtre Comitetul Minigtrilor sA devina membru asocial at Consiliului Europei. Orice tarn astfel invitata va deveni mentbru asocial la depunerea, In

numele sau, la Secretatul general, a unui instrument de acceptare a prezentului Statut. Un membru asociat este indreptACit sA fie reprezentat numai in cadrul Adunarii Consultative. b) Termenul de omembru> folosit in acest Statut se refera gi la membrii asocial,
cu exceptia cazurilor trod este folosit in legatura cu reprezentarea in Comitetul Minigtrilor. Capitolul IV. Comitetul Mlnigtrilor

Anexa 2 Statutul Consiliului Europei, Londra, 1949

(...) Capitolul L Scopul Consiliului Europei Articolul 1 . a) Scopul Consiliului Europei este dea realiza o mai mare unitate intre membrii sai -pentru salvgardarea si realizarea idealurilor gi principiilor care sunt mostenirea for comuna gi pentru facilitarea progresului for economic gi social . b)Acest stop va f promovat prin organele consiliului , prin discutarea chestiunilor de interes comun gi prin incheierea de acorduri gi adoptarea unor acliuni c omune in domemile economic , social, cultural, stiinlific, juridic Si administrativ, precum Si prin salvgardarea gi respectarea penal departe a drepturilor gi libertAplor fundamentale ale omului. c) Participarea membrilor la lucrarile Consiliului Europei nu va afecta activitatea acestora in eadr ul ONU g i a altos organizalii sau uniuni interna#onale In care ele suet park. d) Chestiunile referitoare la apArarea nalionala nu tin de competenta Consiliului Europei.

Articolul 13. Comitetul Minigtrilor este organul competent sA aclioneze in

numele Consiliului Europei in conformitate cu art. 15 gi 16. Articolul 14 . Fiecare membru are cite un reprezentant In Comitetul Minigtrilor gi fiecare reprezentant dispune de un vot. Reprezentanlii In Comitetul Minigtrilor sent ministrii afacerilor externe. Atunci cind un ministru at afacerilor externe nu este In mAsurA sA participe sau data alte circumstance recomandi acest lucru, poate fi desem-

nat un supleant care sA ac (ioneze in locul sau . Acesta va fi, in mAsura PO HUM, un membru at guvernului larii sale.
Articolul 15. a) Comitetul Minigtrilor exantineaza , la recomandarea Adunarii Consultative sau din proprie initiative, mAsurile adecvate pentru realizarea scopului Consiliului Europei, inclusiv Incheierea de convenpi gi acorduri gi adoptarea de cetre guveme a unei politici comune referitoare la chestiuni specifice. . b) Concluziile Comitetului Mmigtrilor pot fi formulate, da ces este c a z ul , c a reco-

mandari adresate guvernelor. Comitetul poate invita guvernele membrilor sa-i faces cunoscute misurile luate cu privire la o atare recomandare. Articolul 16. Cu exceplia competencelor Adunarii Consultative, astfel cum sent definite la art. 24, 28, 30, 32, 33 gi 35, Comitetul Minigtrilor va decide, cu elect
obligatoriu, asupra tuturor chestiunilor referitoare la organizarea i la aranjamentele interne ale Consiliului Europei. Comitetul Mini$trilor va adopta reglementarile financiaregi administrative necesare.

CapitoluLII. Componenla Articolul 2. Membrii Consiliului Europei sunt partile la,acest Statut.
Articolul 3 . Fiecare membru at Consiliului Europei trebuie sA accepte principiile , statulM de drept gi principiul in virtutea ceruia fiecare persoana aflata sub jurisdic(ia s a eb ui es e se bucure d e drepturile gi liberteple fundamentale ale omului. Fiecare membru trebuie se se angajeze sA colaboreze , In mod sinter si efectiv, la

Articolul 17. Comitetul Minigtrilor poate sA Infiinleze, in once scop, pe care i t considera necesar, comitete sau comisii cu caracter consultativ sau tehnic.

realizarea scooului Consiliului conform de n; ria; nrnehria A;rr Con T

- - urepxmtemaponal public. Sinteze Capitolul VI . Secretariatul

Cursul9-

131

Articolul 3. Cu scopul de a asigura in mod cat mai eficient iniaptuirea obiec-

Articolul 36. a) Secretariatul este compus dintr-un Secretar general, un Secretar general adjunct si personalul necesar. b) Secretarul general $i Secretarul general adjunct sunt desemnaji de Adunarea Consultative, la recomandarea Comitetului Miniltrilor. c) Ceilalli membri ai Secretariatului sent numiti de cAtre Secretarul general, conform regulainentuluiadministrativ. d) Nici un membru al Secretariatului nu poate detine o functfe remunerate de cAtre un guvern, nu poate fi membm at Adunani Consultative sau al unui parlament nagonal sau nu poate indeplini activitep incompatibile cu atributiile sale. e) Fiecare membru al Secretariatului trebuie sa face o declarape solemnA prin care sa-,si afirme ataamentul fata de Consiliul Europei si hotararea sa de a indeplini atribupile sale, in mod con;tiincios, neinfluentat de vreun considerent de ordin national, de a nu soticita sau accepta instrucpuni, in legatura cu exercitarea funcjiilor sale, de la nici un guvem sau alts autoritate din afara consiliului, precum si de a se abtine de la once act incompatibil cu statutul seu de functionar international respunzator . numai in fata consiliulu. Secretarul general i Secretarul general adjunct vor face aceasta declarape Ie comitetului, iar ceilalti membri , in fora Secretarului general . t) Fiecare membm trebuie sa respecte caracterul exclusiv internajional at funcj iil or Secretarului general ,si ale personalului Secretariatului 0 sA se abjine de a-i infl uents in exercitare funtiill acor sae. Articolul 37. a) Secretariatul este situat la sediul consiliului . b) Secretarul general raspunde. de activitatea Secretariatului in fata Comitetului Ivfi n i strilor El ofea in sil Adaii .r,pecaunr Consultative, sub rezerva art. 38 d), ser= vi c iil e adnilnistrative $ ilteitta d aceasta ar avea nevoie. a assene care (...)

dvelor prezentului Tratat, pantile, actionind in mod individual sau colectiv, intr-o ntaniers continua;i efectivA prin dezvoltarea mijloacelor proprii ei acordandu-i reciproc asistenja vor menjine si intari capacitatea for individuals ;i colectiva de a rezista unui atac armat. Articolul 4. Pantile se vor consulta de fiecare data cAnd, dupe pArerea uneia dintre ele, integritatea teritorials, independenta politics sau securitatea uneia dintre Parli at fi ameninjata. Articolul 5 . Pantile convin cA un atac armat contra uneia sau mai multora din ele, care ar surveni In Europa sau in America de Nord, va f considerat ca find Indreptat fntpotriva tuturor Partilor ,si, in consecinte, ele convin ca, dacs un,astfel de atac s-ar produce, fiecare din ele, in exercitarea dreptului la autoapArare individuals sau colective, recunoscut de art. 51 al Cartel Napunilor Unite, va ajuta Partea sau Psrple ataindividual ,si in acord Cu celelalte Parti , acea actiune pe cate r intreprinzand, totodate, care ova considers necesare, inclusiv folosirea fortei armate, pentru a restabili si

asigura securitatea in regiunea Atlanticului de Nord. Mice atac armat de aceastA naturs ^i once magura luata in consec inta vor fi adu s e
imediat la cunostinta Consiliului. de Securitate. Aceste masuri vor inceta in momentul s sand Consiliul de-Securitate va lua masurile necesare pentru restabilirea , i menjinerea psciisi securitstii internalionale. (i..) Articolul 7. Pre zentul. Tratat nu afecteaza $i nu va fi interpretat a afecta In vreun fel drepturile ;i obligaliile ce decurg din Carta pentru Parjjle ce sunt membre ale Najiunilor Unite sau responsabilitstile primordiale ale Consiliului de Securitate in mentinerea pacii gi securitatii internajfonale. Articolul & Fiecare . din Parti declare ca Si unul din angajamentele internationale aflate in.vigoare intre state nu este in contradiclie cu dispozitiile prezentului Tratat;i i;i asuma obligalia de a nu subscrie la nici un angajament international care an fi In contradiclie cu Tratatul. Articolul 9. Prin prezenta dispozitie, Pantile stabilesc un Consiliu in care va fi reprezentats fiecare din ele, pentru a examina problemele referitoare la aplicarea , in once Tratatului. Consiliul va fi organizat in aea fel incst sa se poate intruni rapid moment. El va constitui organismele subsidiare care an putea fi necesare; In mod care va recomanda masurile de deosebit; el va stabili imediat un comitet de aparare , luat in aplicarea art. 3 ^i 5. Articolul 10. Psrtile pot , prin acord unanim , sA invite a adera la Tratat once all stat european, susceptibil sA favorizeze dezvoltarea principiilor prezentului Tratat ,si stat astfel invital sa contribuie la securitatea regiunii -Atlanticului de Nord. Orice poate deveni Parte la Tratat, prin depunerea instrumentelor sale de aderare la Guvernul.Statelor Unite ale Americii. Acesta va informs pe fiecare din Parti despre depunerea fieesrui instrument de. aderare.

Anexa 3 Tratatul Atlanticului de Nord , Washington, 1949

Articolul 1 . Pantile se angajeaza ca, aka cum se stipuleaza in Carta ONU; sa reglementeze prin mijloace pasnice toate diferendele interna;ionale in care elear putea fi implicate, in afa fel ca pacea ^i securitatea intemationala, precum 4i justitia, sA nu fie puse in pericol ,si sir se ablina in relapile for internationale de a recurge la forts sau la ameninjarea cu folosirea fortei, in once modalitate incompatibila cu scopurile Najiunilor Unite. Articolul 2. Pantile vor contribuila dezvoltarea relatiilor internalionale pasnice ,i amicale, consolidendu-$i institutiile libere, asigurand o mai buns in;elegere a principiilor pe care cunt fondate aceste institujii, favorizand conditiile adecvate pentru a asigura stabilitatea 0 bunestarea . Ele se vor strAdui sa elimine once opozilie in politica for economica intemationala , i vor tncuraja colaborarea economica Intre s oricare dintre ele sau intre toate.

C..)

296

Drept international public . Sinteze

Articolul 72. Consecintele suspendsril unui tratat 1. Dace tratatul nu dispune sau partite nu convin in alt chip, suspendarea aplicarii unui tratat pe temeiul dispozitiilor sale sau in conformitate cu prezenta Conventie: a) elibereaza psrtile, Intre care aplicarea tratatului este suspendata, de obligatia executarii tratatului in relatiile for reciproce pe timpul perioadei de suspendare; b) nu afecteaza relatiile juridice stabilite de tratat Intre psrti. 2. In timpul perioadei de suspendare, pantile trebuie sA se abtina de la savarsirea oricaror acte care ar tinde sa impiedice reluareaaplicarii tratatului.

Cursul 19 solutionarea diferendelor internationale pe cale paanica . Notiunea de diferend. Clasificare. Mijloacele politico-diplomatice
19.1. Notiunea de odiferend 19.1.1 . Definitie: - Diferendul reprezinta o neintelegere sau un dezacord declarat intre doua sau mai multe state cu privire la un drept, o pretentie sau un interes sau, conform Curtii Permanente de Justitie Internationale, ,un dezacord asupra unei probleme de drept sau de fapt, o opozitie de teze juridice sau de interese intre state" (1924). - In Carta ONU ;i In alte documente intemationale, alaturi de notiunea de <<diferend figureaza;i notiunea de asituatie. Situatia reprezintA o stare de fapt care ar putea duce la frictiuni intemationale sau ar putea da nactere unui diferend (conform art. 34 din Carta ONU). 19.1.2. Diferende politice versus diferende juridice: - Conventiile de la Haga din 1899 ;i 1907 pentru solutionarea paoca a diferendelor internationale (art. 16, respectiv, art. 38) arats ca disputele de nature juridica ar trebui solutionate prin mijloace jurisdictionale (la acel moment, prin arbitraj), ceea cc implica o distinctie, dupe natura tor, intre diferendele internationale politice si, respectiv, juridice. Pbtrivit Statutului Curtii Internationale de Justitie (art. 36), urmatoarele diferende au caracter juridic: interpretarea unui tratat once problems de drept international existents oricArui fapt, care daca ar fi stabilit, ar constitui incalcarea unei obligatii internationale natura si intinderea despagubirilor datorate pentru incalcarea unei obligatii internationale. - Relevanta distinctiei rezulta din Carta ONU [art. 36 alin. (3)] si este doar it legaturA cu alegerea de catre parti a mijloacelor de reglementare. Diferendele de ordin juridic urmeaza, ca regula generals, sa fie supuse spre rezolvare CIJ sau altor instante jurisdictionale sau arbitrale, iar cele politice sa fie rezolvate prin mijloacc politico-diplomatice. - Totu^i, in practics, clasificarea diferendelor concrete in politice ^i juridice este dificil de realizat: pe de o parte, insa;i defrnitia diferendului international presupune o opozilie de teze juridice pe de alta parte, diferendele juridice tntre state an , prin 1nsi,i nature tor

298 Drept intemalional public. Sinteze

Cursul 19- . - 0 alta regula este desfaqurarea negocierilor cu buns-credinta , adica cu intentia reala de a se ajunge la o solulie reciproc acceptabila. Obligatia de a negocia nu implicA obligatia de a se ajunge neaparat la o solulie acceptabila (obligalie de mijloace, nu de rezultat). - Durata negocierilor variaza In functie de imprejurerile concrete ale fiecarui caz, putand se dureze doar cateva zile sau mai multi ani. Prin tratate internationale se stabilesc uneori termene limits. 19.3.2. Bunele oficii - Bunele oficii reprezinte actiunea unui tent menitA a crea conditii favorabile pentru ca statele in litigiu s3 poats ajunge is rezolvarea diferendulul pe calea negocierilor sau prin alt mijloc de solutionare pasnics. - Scopul bunelor oficii consta in determinarea psrtilor la diferend ss fnceapi negocierile sau ss le rela , data acestea an fost intrerupte. Cel care ofera bunele ofici nu participa la tratative $i nu propune solutii pentru diferend, misiunea lui limitandu se la facilitarea tratativelor. - Bunele oficii pot fi oferite de terti on solicitate de pantile la un diferend. Pentru; se angaja in activitAtile de bune oficii, tertul are nevoie de acceptul partilor, bazat p, Increderea acestora in impartialitatea sa. 19.3.3. Medierea - Medierea desemneazd actiunea unui tent de participare la organizarea negc cierilor, pe care de regula le conduce , participa in mod activ i direct la negociei examinand fondul diferendului;i facand propunerl pentru solutionarea lui, care a insa un caracter facultativ pentru parli. - Mediatorul este ales in virtutea calitatilor sale personale sau a functiilor pe cai le indeplineste. Medierea mai poate fi realizata de unul sau mai multe state on de organizatie internationald. Mediatorul trebuie sa fie acceptat de parti, care ii define: mandatul. $i in cazul mediatorului, increderea partilor in impartialitatea sa este c element esential In acceptarea sa de cetre parti. - Din punct de vedere procedural, medierea intemationala se caracterizeazd pr deplina sa adaptabilitate la imprejurarile concrete ale unui diferend fl prin absen unor forme sau etape care trebuie parcurse. In practice, actiunile de mediere se p intrepatrunde cu negocierile directe intre partile la un diferend, uneori revenirea negocieri directe fund rezultatul interventiei unui mediator. - Penile la un diferend sunt l ibere ss refuze solutia propusa de mediator. 19.3.4. Ancheta internationals - Are ca scop stabilirea exacta a faptelor (fact-finding) si lamurirea Imp, jursrilor Si circumstantelor care au dus la aparitia diferendului. - in acest stop se creeaza comisii de ancheta internationals (conform art. 9din Conventia de la Haga din 1907 pentru reglementarea panica a diferendelor int nationale). - Temeiul constituirii comisiilor de ancheta 11 constituie no acord internatioi inrheiat de nartile in litigiu. Acest acord poate sa rezulte dintr-o conventie bilater

diferend politic mai vast. " (conform CU, ,Personalul diplomatic ,ti consular al SUA la Teheran, SUA c. Iran, 1981) - Carta ONU (art. 33) enumera mijloeele de solutionare pe tale pasnica a diferendelor: negociere, ancheta, mediere, conciliere, arbitraj, reglementarea judiciare, recurgerea la organizatiile internationale sau la oricare alt mijloc la alegerea lot.

19.2. Clasifrcarea mijloacelor de solutionare pe tale pqnica a diferendelor

1. Mijloace politico-diplomatice: negocierea bunele oficii (pe care art. 33 din Carta ONU le omite, dar care sunt mentionate de Conventicle de la Haga) medierea ancheta concilierea 2. Mijloace jurisdictionale: arbitrajul international jurisdictiile internationale propriu-zise 3. Mijloace de solutionare a diferendelor in cadrul organizatiilor internationale cu caracter universal sau regional. 19.3. Mijloace politico-diplomatice 19.3.1. Negocierile (tratativele, consultarile) - Presupun contactul direct intre reprezentantii pertilor In vederea identificsrll circumstanlelor, cauzelor diferendului ^i pentru acomodarea pozitiilor qi intereselor partilor, In scopul solutionarit diferendului. - Constituie, istoric, prima procedura diplomatice de solutionare pa;nica;i totodata, de regula, prima modalitate la care se recurge In practice atunci cand se incearca solutionarea unui diferend. Tratativele diplomatice directe reprezintA unul dintre cele mai uzitate mijloace de solutionare pentru cd acestea se afle la indemana fiecarui stat, sunt cel mai putin costisitoare ^i In desfdsurarea lot pantile vin in contact una cu alta In mod direct. - Negocierile sunt considerate ca nefiind o modalitate bine defmita din punct de vedere procedural. Ele se pot desf4ura prin contacte ,i tratative Intre reprezentantii partilor, dar;i prin schimburi de documente scrise. - Negociatorii sent, In general, diplomali (functionari ai ministerelor afacerilor exteme sau membri ai misiunilor diplomatice), membri ai guvemelor sau alte personalitali care poseda experienta ^i prestigiu in domenlile ce formeaza obiectul negocierilor. Until dintre avantajele negocierilor este acela ca ele se pot reins in nivele diferite de reprezentare.
- In doctrine a aparut un curent de opinie conform ceruia at exista o regula privitoare la anterioritatea negocierilor , adica obligatia pdrlilor de a angaja negocieri directe tnainte de a recur2e la alte miiloace de solutionare paanice.

300 Drept international public . Sinteze

Cursul 19 Bibliografie minimala

301

eau multilaterala. in acord se vor preciza situatiile de fapt ce vor trebui examinate, compunerea comisiei de ancheta, termenele impuse acesteia. - Comisiile de ancheta se alcAtuiesc dintr-un numAr impar de membri, denumili comisari . Ace $ tia pot fi cetaten i ai statelor parti la diferend, dar $i ai unor state terte, Comisarii ale$i i$i indeplinesc misiunea in calitate de speciali$ ti, $i no in calitate de reprezentanti ai statelor. Desfe$urarea lucrarilor comisiilor de ancheta are on caracter contradictoriu . Psrtile sunt reprezentate de agents, care expun versiunea proprie asupra faptelor. Se. pot prezenta diferite documente, se pot audia martori $i experts, comisia se poate deplasa pe teren, dar numai cu acordul statelor pe teritoriul carom urmeaza sA ancheteze. - In final, comisia intocme$ te un raport . Acesta este adoptat cu votul majoritatii membrilor. Raportul comisiei de ancheta nu.este obligatoriu. In raport, comisia de ancheta se va limita la stabilirea situatiei de fapt, firs a propune solutii referitoare la fondul diferendului. - Ancheta internationals se aplica unei categorii relativ limitate de situapii: intervine in special in situatiile care on impute nici onoarea, nici interesele vitale ale partilor, respectiv in acelea care s-au treat in jurul unui dezacord care prive$ te fapte izolate $i care poate fi rezolvat printr-o investigatie impartiala $i con$tiincioasa (conform art. 9 din Conventia de la Haga privind aplanarea conflictelor). - La 19 august 2004, Romania a declan$at procedura de create a unei Comisii de Ancheta Internationals in baza art. 3 alin. (7) $i Anexei IV din Conventia privind evaluarea impactului asupra mediului In context transfrontalier (Espoo, 1991) pentru a stabili data lucrarile de constructie a canalului Bastroe In Delta ucraineana a Dunsrii sunt de nature se produce un impact negativ transfrontalier semnificativ In partea romaneasca a Deltei, ceea cc a Comisia a $i constatat, in unanimitate, la 10 iulie 2006. 19.3.5. Concilierea internationals - Concilierea internationals este un mod de reglementare a diferendelor internationale. de once nature, In care o comisie, constituita de perti, fie cu titlu permanent, fie pentru un anumit diferend, procedeaza la o examinare impartiala $i se straduie$te sa defineasca termenii unui aranjament, susceptibil de a 11 acceptat de pare, on acords partilor once concurs care ii va fl cerut in vederea reglementarii (conform Institutului de Drept International). Membrii Comisiei se numesc conciliators. - Mind cel mai complex mijloc politico-diplomatic , face trecerea de la aceste mijloace Is cele jurisdictionale , Mai exact la arbitraj , de care se deosebe$te prin aceea ca solutia propusA nu este obligatorie. Ea are un caracter complex, imbinsnd elemente de ancheta cu cele de mediere. - Temeiul declan$arii unei concilieri internationale it constituie acordul partilor la diferend. - Procedura comisiilor de conciliere se deruleaza in doua faze : cea de ancheta, contend in examinarea faptelor $i administrarea probelor $i faze de conciliere propriu-zisa , care se desf'3$oara in contradictoriu, cu ascultarea partilor. Comisia intocme$te un raport , ale carui concluzii trebuie motivate atat in fapt , cat $i In

1. B. Aurescu, Sistemul jurisdictiilor intemationale, Ed. All Beck, Bucure$ti, 2005,P.2-81 2. Al. Bolintineanu, A. Nastase, B. Aurescu, Drept international contemporan, ed. a 2-a, revazute $i adaugita, Ed. All Beck, Bucure$ti, 2000, p. 179-192 3. A. Nastase, D. Popescu, Drept international public, Ed. SSansa, Bucure$ti, p. 320-324 4.1. Diaconu, Curs de drept international public, Ed. SSansa, Bucure$ti, 1993, p. 202-214 5. RM. Be$teliu, Drept international. Introducere In dreptul international public, Ed. All Beck, Bucure$ti, 2003, p. 325-389 6. RM. Be$teliu, Drept international public, vol. II, Ed. C.H. Beck, Bueure$ti, 2008, p. 1-15.

Bibliografie selective
I. B. Aurescu, Avanscena $i Culisele Procesului de la Haga, Ed. Monitorul Oficial, Bucure$ti, 2009 2. Al. Bolintineanu , Methods to Strengthen the Role of the UN on the Peaceful Sttlement of International Disputes, Hague Academy of International Law, 1980 3. J. W. Burton, Conflict resolution and prevention, 1990 4. T. Chebeleu, Reglementarea pa$nica a diferendelor internationale, Ed. Politics, Bucure$ti, 1984 5. T. Chebeleu, D. Popescu, Solutionarea pa$nica a diferendelor internationale, Bucure$ti, 1983 6.1. Clo$ca, Reglementarea panics a diferendelor dintre state, Bucure$ti, 1980 7. J. Collier, V. Lowe, The Settlement of Disputes in International Law, Institutions and Procedures, Oxford University Press, 2000 8. I. Diaconu, Peaceful Settlement of Disputes Between States : History ant Prospects in the Structure and Process of International Law, Haga, 1983 9. G. Geamanu, Principii fundamentale ale dreptului international, 1967 10. G. Geamanu, Theorie et practique des negotiations en droit international, it RCADI, 1980, vol. 166 11. M. Malija, Mijloace de reglementare panics a diferendelor, Bucure$ti, 1982 12. M. Malila, Jocuri pe scena lumii. Conflicte, negocieri, diplomatie, Ed. C.H Beck, Bucure$ti, 2007 13. J. G. Merrils, International Dispute Settlement, 1988 14. L William Zartman (coord.), Preventive Negotiation, Carnegie Commissiol on Preventing Deadly Conflicts, Rowman & Littlefield Publishers, Lanham-Boulder New York-Oxford, 2001.

302

Drept international public. Sinteze Conventii qi alte documente internationale

Cursul 19

303

at Conferintei pentru reducerea $i limitarea armamentelor, raport Scut in unna propunerii delegatiei Sovietelor.

1. Pactul Ligii Natiunilor din 1919 2. Pactul Briand- Kellogg din 1928 3. Carta ONU 4. Declaratia Adunarii Generale a ONU privind reglementarea panica a diferendelor internationale , adoptatA prin Rezolutia nr . 37/10 din 15 noiembrie 1982 5. Actul final de la Helsinki din 1975. Declaratia asupra principiilor care guver. neazA relatiile dintre statele participante la CSCE 6. Conventia de la Viena din 1969 privind dreptul tratatelor 7. Conventiile de la Haga din 1899 ;i 1907 privind reglementarea pasnica a diferendelor 8. Declaratia asupra principiilor relatiilor amicale i cooperarii Intre state, adoptata de Adunarea Generals a ONU prim Rezolutia nr . 2625 din 24 octombrie 1970.

Articolul 2 . In consecinta, va fi recunoscut, ca agresor intr-un conflict international, sub rezerva acordurilor in vigoare intre pantile in conflict, statul care primul va fi comis una din acpunile urmAtoare: - declaratie de rezboi unui alt stat; - invazia cu fortele sale armate, chiar Odra declaratie de razboi, a teritoriului unui alt stat; - atacarea cu fortele sale terestre, navale sau aeriene, chiar fdra declaratie de razboi, a teritoriului, navelor sau aeronavelor unui alt stat; - blocada navala a coastelor sau a porturilor unui stat; - sprijin dat bandelor armate care, formate pe teritoriul sau, vor fi invadat teritoriul unui alt stat sau refuzul, cu toatA cererea statului invadat, de a lua pe propriul sau teritoriu once masuri in puterea lui pentru a lipsi zisele bande de once ajutor sau protectie. Articolul 3 . Nici o consideratie de ordin politic, militar, economic sau de alts nature nu va putea scuza sau justifica agresiunea prevazuta la art. 2. (cu titlul de exemplu vezi anexa).

Anexa 1 Tratatul pentru renuntarea la rAzboi ca instrument de politics nationals, Pactul Briand -Kellogg, Paris, 1928
1. Inaltele Parti Contractante declare solemn in numele popoarelor for respective ca ele condanma recurgerea la rAzboi pentru reglementarea diferendelor internationale ,si renunta la el ca instrument de politics nationals in relatiunile ] or mutuale. 2. Inaltele Psrti Contractante recunosc ca reglementarea sau rezolvarea tuturor diferendelor sau conflictelor, de once nature sau de once origine ar putea fi ele, care se vor putea ivi intre ele , nu va trebui niciodata urmarita decal prin mijloace pacifice. 3. Prezentul Tratat va fr ratiflcat de Inaltele Perti Contractante desemnate In preambul, conform cerintelor constitutiilor for respective si va produce efecte Intre ele de indata ce toate instrumentele de ratificare vor fi fost depuse la Washington.

(...)
Conventie Anexa In acela;i timp, plenipotentiarii de mai sus an semnat 0 urmatoarea: Anew la art . 3 al Conventiei relative Is deflnitia agresiunii Inaltele Parti Contractante semnatare ale conventiei relative la definitia agresiunii, Dornice, sub rezerva express de a nu restrange Intru nimic aplicarea absolute a regulii puse In art. 2 al zisei conventii, de a da anumite indicatii de nature a determina agresorul, constatA ca nici un act de agresiune In sensul art. 2 al zisei conventii nu va putea, Intre altele, sa fie justificat de una din Imprejurarile unnatoare: A. Situatia intemA a unui stat, de exemplu, structura sa politica, economics sau socials; greelile atribuite administratiei sale; tulburarile provenite din greve, revolutiuni, contrarevolutiuni sau rAzboi civil. B. Purtarea internationale a unui stat, de exemplu, violarea sau pericolul de violare a drepturilor sau intereselor materiale sau morale ale unui stat strain sau ale supugilor sai; ruptura relatiilor diplomatice sau economise; masuri de boicot, economic sau financiar; diferendele relative la angajamentele economice, financiare sau altele fats de statele straine; incidentele de frontiers care nu intra in unul din cazurile de agresiune indicate la art. 2. Inaltele parti contractante sunt, pe de alta parte, de acord a recunoa;te ca prezenta conventie nu va trebui niciodata sA serveasca la legitimarea violarilor dreptului gintilor in care ar putea fi implicate ,si circumstantele cuprinse in enumerarea de mai sus.

Anexa 2 Conventia de demire a agresiunii , Londra, 1933

Articolul 1. Fiecare din Inaltele Parti Contractante se angajeaza se accepte in raporturile mutuale cu fiecare din celelalte si cu incepere din ziua punerii in vigoare a prezentei conventiuni defnnitia agresorului, astfel cum a fost explicata in raportul Comitetului pentru chestiunile de securitate cu data de 24 mai 1933 (raportul Politis),

304 Drept international public. Sinteze Anexa 3

Cursul

19

Rezolutia Adunarii Generale

a ONU nr. 3314 (XXIX) - Definitia agresiunii,1974

(...) Articolul 1. Agresiunea este folosirea fortei armate de cAtre un stat impotriva suveranitatii, integritatii teritoriale sau independentei politice a unui alt stat sau in orice alt mod incompatibil cu Carta Natiunilor Unite, astfel cum reiese din prezenta definipe. Note explicative: in aceaste definitie termenul ,,stat: a) este folosit fare a prejudicia problema recunoa;terii sau faptul de a;ti daca un stat este membru at Organizatiei Natiunilor Unite;

b) include, card este cazul, conceptul de ,grup de state".

Articolul 2. Folosirea fortei armate, cu violarea Cartei, de catre un star care actioneazs primul constituie dovada suftcienta prima facie a unui act de agresiune, deai Consiliul de Securitate poate, in conformitate cu Carta, sa conchida ca stabilirea faptului cii un act de agresiune a fost comis nu ar fi justificatA tinand seama de alte imprejurari pertinente, inclusiv faptul ca actele in cauzd sau consecintele lot on sunt de o gravitate suficienta. Articolul 3. Oricare dintre actele de mai jos, fie CA a existat sau nu o declaratie de razboi, sub rezerva prevederilor art. 2 si in conformitate on ele, descrie condipile unui act de agresiune:
a) invadarea sau atacarea teritoriului unui star de catre fortele armate ale unui all star, sau orice ocupape militarA, chiar temporara, rezultand dintr-o asemenea invazie sau dintr-un asemenea atac, sau orice anexare, prin folosirea fortei, a teritoriului sau a unei pare a teritoriului unui all stat;

Articolul 4. Enumerarea actelor de mai sus nu este limitativA, Consiliul Securitate putand califica ^i alte acte ca acte de agresiune pottivit prevederilor Cart( Articolul 5. Nici un considerent de orice nature at fi, politica, economics, milita sau de alt fel, nu poate justifica o agresiune. Rezboiul de agresiune constituie o crims Impotriva pacii internationa Agresiunea de na$tere la raspundere internationals. Nici o achizitie teritoriale ,si nici un avantaj special care rezulta de pe urma ur agresiuni nu sunt licite si nici nu vor fi recunoscute ca atare. Articolul 6. Nimic din prezenta definitie nu va fi interpretat ca largind a restringand in vreun fel dispozitiile Cartel, inclusiv prevederile sale referitoare cazurile in care folosirea fortei este legitims. Articolul 7. Nimic din prezenta defmitie 1i, in special, art. 3, nu poate in nici i fel sA afecteze dreptul la autodeterminare, la libertate si la independents, aaa cu decurge din Carta, at popoarelor lipsite prin forts de acest drept i la care se refe Declaratia asupra principiilor dreptului international privind relapile de prietenie cooperarea Intre state conform Cartei Natiunilor Unite, Indeosebi at popoarel supuse unor regimuri coloniale sau rasiste, sau altor forme de dominatie strains nici dreptul acestor popoare de a lupta in acest scop ,ci de a solicita si obtine ajut potrivit principiilor Cartel i in conformitate cu declaratia sus-mentionata. Articolul 8 . in interpretarea si aplicarea lot, dispozitiile de mai sus suet lega intre etc si fiecare trebuie se fie interpretate in contextul celorlalte prevederi.

b) bombardarea, de catre fortele armate ale unui star, a teritoriului unui alt stat, sau folosirea oricaror arme de catre un stat impotriva teritoriului unui all star; c) blocada porturilor sau coastelor unui stat de catre fortele armate ale unui all stat; d) atacul sevarsit de catre forlele armate ale unui stat impotriva fortelor armate terestre, navale, sau aeriene sau impotriva flotelor maritime ai aeriene civile ale altui stat; e) folosirea fortelor armate ale unui stat, care sunt stationate pe teritoriul unui alt stat cu acordul statului gazda, contrar condipilor prevazute In acord, sau orice prelungire a prezentei for pe teritoriul respectiv dupe data incetarii acordului; f) admiterea de catre stat ca teritoriul sau, pe care 1-a pus la dispozipa unui alt stat, se fie folosit de cstre acesta din urma pentru comiterea unui act de agresiune hnpotriva unui stat tert; g) trimiterea de cetre un stat sau in numele sAu de bande sau grupuri inarmate, de forte neregulate sau de mercenari care sevarsesc acte de foria armate impotriva unui air stat, de o asemenea gravitate incat ele echivaleaze cu actele enumerate mat sus, sau faptul de a se angaj a in mod substantial Intr-o astfel de actiune.

Cursul 20

307

Cursul 20 Solutionarea diferendelor internationale pe cale pasnicii. Mijloacele jurisdictionale

20.1. Arbitrajul international
20.1.1 . Definitie : Mijloc de solulionare pasnica a diferendelor internalionale in cadrul cAruia partite la un diferend, printr-un acord formal (clauza compromisorie sau tratat numit Compromis sau Acord Special), incredinteaza solutionarea diferendului unui tert - care poate fi reprezentat de a persoana sau mai multe - si se supun deciziei acestuia, ca urmare a unei proceduri contencioase, din care rezulta o hotarare defmitivA $i obligatorie. 20.1.2 . Scurt istoric: - Cunoscut din Antichitate (China, India, Grecia). - In Evul Mediu Bunt cunoscute numeroase arbitraje, incredintate in special Papei. - 1794: Tratatul de prietenie, comerl ^i navigatie (Tratatul Jay), incheiat intre SUA si Anglia pentru reglementarea pe cale amiabila a problemelor multiple ivite intre cele doua tari in urma independentei americane. - In secolul al XIX-lea se consacra trei forme de arbitraj: rolul de arbitru a fost incredintat unui tribunal arbitral cu arbitru unic (;ef de stat, jurist celebru), fie unei tribunal arbitral sub forma unei comisii mixte paritare, fie unui tribunal arbitral cu numsr impar de arbitri (cazul cel mai frecvent azi). - 1899: se creeazA Curtea Permanents de Arbitraj prin Convenpa de la Haga. - 1907: se adopts la Haga Conventia pentru aplanarea conflictelor internationale care prevede mentinerea Curtii Permanente de Arbitraj de la Haga, care functiona din 1902. Pans In anul 1945 Curtea a fost sesizata cu 25 de litigii. Dupa anul 1945 nu s-a mai recurs decat rar la serviciile sale, papa cand, dupe 1990, CPA a adoptat not reguli de procedure $i a deschis posibilitatea solutionarii de diferende cu caracter comercial, respectiv intre state ,si alte entitAti care se manifests in plan international, ceea ce a determinat o relansare a activitatii CPA, inclusiv pentru diferende interstatale. - In paragraful 1 al art. 3 din Pactul Societatii Natiunilor se precizeaza ca statele membre an obligatia de a recurge la arbitraj sau la reglementarea judiciary In cazurile in care diferendele for nu an putut fi solutionate pe cale diplomatic& - 1928: se adopta de catre Adunarea Societatii Natiunilor, Actul general pentru reglementarea diferendelor internationale , care a intrat in vigoare in 1929. - 1949: Actul general pentru reglementarea diferendelor intemationale a fost revizuit ^i adoptat de Adunarea Generals a ONU; nu a fost aplicat deoarece s-a considerat cA incearca sA supuna arbitrajului diferende de nature politics. - 1948: Pactul de 12 Bogota intervenit intre statele de pe cele doua continente americane.

- 1957: Convenlia europeans pentru reglementarea pasnica a diferendelor adoptata In cadrul Consiliului Europei. - In cadrul ONU se adopts de catre Comisia de Drept International, in 1955, un cod privind arbitrajul. 20.1.3. Fundamentul juridic al procedurii arbitrale: - Consimtamantul de a accepta arbitrajul poate fi dat Inainte de nasterea litigiului (pentru ipoteza in care va aparea un diferend) $i imbraca forma unei clauze compromisorii inserata intr-un tratat (bilateral sau multilateral), sau poate fi dat dupe declan;area acestuia, caz In care imbraca forma unui tratat Intre parlile la diferend, denumit Compromis. - Clauza compromisorie on vizeaza un litigiu existent si actual, ci diferende eventuale, susceptibile sa intervina Intre statele contractante in legstura cu tratatul respectiv. - Compromisul este un acord international prin care doua state convin sa incredinleze unui arbitru unic, unui organ colegial ad-hoc sau unui tribunal arbitral preconstituit, reglementarea unui litigiu existent. Compromisul este un tratat caruia i se aplica principiile si regulile dreptului tratatelor. Compromisul trebuie' sa contina: angajamentul de a recurge la arbitraj, obiectul diferendului, modul de constituire a tribunalului arbitral ,si numArul arbitrilor (conform modelului regulilor de arbitraj Intocmite de Comisia de Drept International a ONU, ^i acceptat de Adunarea Generals a ONU prin Rezolutia 1262/1958). Rolul p3rlilor In procedura arbitrale: Alegerea organului arbitral: statele an o libertate totals in alegerea fotmei de arbitraj sau a arbitrilor. - Tribunalul arbitral este compus dintr-un numsr dat de membri, la alegerea parlilor la diferend, fie de pe listele Curtii Permanente de Arbitraj, fie alte persoane. Numsrul arbitrilor este de regula impar (3 sau 5). Partile numesc un numar egal de arbitri, care aleg un supraarbitru (preaedintele tribunalului). - Defmirea misiunii organului arbitral . Parlile determine Iimitele competentei organului arbitral si ii definesc misiunea. Dreptul aplicabil este dreptul hotarat de ph - Procedura. Parple pot fixa regulile de procedure fie prin compromis, fie printrun alt tratat. Procedura propriu-zisa cuprinde doua faze: scrisa ,si orals. Se pot cita martori, se pot ordona expertize, se pot decide masuri conservatorii. Ulterior fazei orale an loc deliberarile, unnate de pronuntarea hotararii arbitrale. 20.1.4. Sentinta arbitrals nu produce efecte decat intre psrti , se bucurA de autoritatea de lucru judecat, dar nu are un caracter executoriu. Asadar, sentinta este obligatorie pentru parti (decurge din principiul pacta sunt servanda), are caracter definitiv (conform principiului relativitatii lucrului judecat), dar nu este executorie (nu exista un organ care sa monitorizeze executarea hoterarii ,si sa sanclioneze partea care nu respects hotararea, ca in cazul instantelor jurisdictionale propriu-zise).

308 Drept internatsonal public. Sinteze 20.2. Jurisdictia internationals propriu-zisA

Cursul 20

309

membre la Statutul CIJ. Alte subiecte de drept international in afara statelor, persoanele fizice saujuridice nu an acces la jurisdicpa CIJ.

20.2.1. Scurt istoric: - Ideea crearii unei structuri judiciare permanente pentru solutionarea diferendelor internationale a fost evocata pentru prima data de secretarul de stat american Elihu Root, la Conferinta de la Haga din 1907. - Articolul 14 din Pactul Societatii Natiunilor prevedea Inflintarea unei Curti Permanente de Justine Internationala . Statutul CPJI a Post adoptat de AG a Societatsi Natiunilor in decembrie 1920 ,ci a intrat in vigoare in 1921. Curtea fund. tioneaza In mod efectiv din anul 1922, Limp de 18 ani, adics pans la izbucnirea celui de al doilea razboi mondial. In aceastA perioadA a emis 88 de decizii, din care 31 de sentinfe, 27 de avize consultative;i 30 de ordonan;e. - Articolul 92 din Carta ONU prevede Infrintarea, ca organ principal judiciar, a Curtii Internationale de Justitie. 20.2.2. Curtea Internationale de Justitie Principiul caracterului facultativ al recurgerii Is jurisdictia CIJ este consacrat in art. 36 alin. (1) din Statutul CIJ: intra In competenta contencioass a CIJ toate cauzele pe care i le supun pArtile. Statele nu sunt supuse jurisdictiei Curtis declt in mAsura in care an consimtit la aceasta. Structure CU. Se disting trei elemente: 1. Judeeetorii permanenti. Curtea este un corp de 15 magistrate independents. Judecatorii se aleg pe termene de 9 ani si pot fi realesi. Ei trebuie sa aiba cetAtenii diferite; alegerea judecatorilor se face de catre Consiliul de Securitate ;i Adunarea Generale a ONU, de pe o lists de candidati intocmitA de Secretarul General, la propunerea statelor membre ONU. 2. Judecetorii ad-hoc. Orice stat parte la un diferend supus Curtis poate sA numeasca pentru soluteonarea acelui diferend, un judecator ad-hoc, dace nici unul dintre cei 15 judecatori nu este cetatean al situ. 3. Camerele Curtil. Curtea poate sA constituie oricand una sau mai multe camere, alcatuite din trei sau mac multe judecatori. Pentru a solutiona o cauzA cc prezintA un interes particular, Curies poate sA instituie ad-hoe, Is cererea parfilor, o camera de judecatA mai restransA, formatA din 3-5 judecatori. Conform art. 29 din Statut, Curtea mai Infrinteaza anual o Camera compusA din cinci judecAtori care sA dezbatA fi SA soluponeze cauzele care se preteaza unei proceduri sumare. Competenta Curtei este: contencioasa; necontencioasA (consultative). a) Competenta contencioasA poate fl privitA din douA puncte de vedere: al subiectelor de drept international care se pot prezenta in fata Curtis - ration personae, si al diferendelor care i se supun - ration materiae. - Competenta ration personae. Potrivit art. 34 alin. (1) din Statutul CU, numai statele pot fr pArti In cauzele supuse Curtii. Este vorba, In primul rand, de statele membre ale ONU. Potrivit art. 35 alin. (2), Consiliul de Securitate poate stabili con-

- Competenta ration materiae. Potrivit art. 36 din Statutul CIJ, in competenta sa intra douA categorii de cauze: cele pe care i le supun partile si toate chestiunile previ zute in mod special in Carta Natiunilor Unite sau in tratatele ;i conventicle in vigoare. Exprimarea consimtemantului . Jurisdictia CIJ se bazeaza pe consimtAmantul statelor pAfi In litigiu. Consimtamantul poate fl exprimat inainte gi indiferent de producerea unui diferend (a priori) sau pentru solutionarea unui anumit diferend (a posteriori). Acceptarea a priori se poate face prin douA modalitati distincte: - Declaratie facultativs pentru acceptarea jurisdictiei obligatorii a CIJ, care se depune la Secretarul General al ONU fi care confine acceptul unui stat de a supune jurisdictiei Curtii toate diferendele care ar aparea in raport cu alt stat care accepts aceea5i obligatse, dacA tipul de diferend acceptat coincide cu eel acceptat de celalalt stat. - Poate rezulta din tratate bilaterale sau multilaterale, in care statele includ o clauzs compromisorie , prin care accepts sA supunA jurisdictiei CIJ eventualele diferende apArute Intre ele In cursul aplicArii tratatului respectiv. Acceptarea jurisdictsei Curtii a posteriori se face prin: - Acord special denumit Compromis, care intervine intre statele respective. In cuprinsul compromisului se stabilesc obiectul diferendului, respectiv problemele asupra cilrora pArtile ii solicits Curtii sA se pronunte. Forum prorogatum [art. 38 alin. (5) din Regulile de procedure ale CIJ]. Dreptul aplicabil . Conform art. 38 din Statut, Curtea va putea aplica (defi nu exclusiv): - conventicle intema#onale, fie generale, fie speciale - cutuma internatsonala - principiile generate de drept - hotsrarile judecAtoreti - doctrina celor mac calificat specialiti in drept international - echitatea. Procedure CIJ poate fi sesizata prin notificarea compromisului sau printr-o sesizare unilateralA adresatA grefierului (pe baza clauzei compromisorii, a declaratiilor facultative concordante sau in aplicareaforum prorogatum). - Partile pot fi asistate de consilieri sau avocaV. Procedura cuprinde faza oralA *i faza scrise, urmatA de deliberare fi pronuntarea hoterarii. c - Curtea examineazA cu prioritate excepteile preliminarii , i poate decide mesuri conservatorii. - Dezbaterile sunt publice, ca regula, dar deliberarea este confidentialA . Deciziile se adopts cu majoritate de voturi ;i sunt motivate. Judecatorii pot formula declaratii, opinii separate sau dizidente. - Deciziile Curtii sunt definitive i nu pot fi atacate , dar se poate cere interpre-

310 Drept international public. Sinteze

Oursu120

311

Securitate care va putea lua masurile necesare pentru aducerea la indeplinire a deciziilor Curlii (art. 94 din Carta ONU). b) Competenta consultative a CIJ. Curtea este imputernicita ss emita avize consultative, care pot fi cerute pentru orice problemajuridica de catre: - Adunarea Generale - Consiliul de Securitate - institutiile specializate ONU, cu autorizarea Adunarii Generale, in domeniul for de competenta Statele nu pot cere direct avize consultative CIJ. Avizele consultative nu an un caracter obligatoriu,,insA autoritatea juridica ce be este atribuita a impus respectarea tor.

(10 martie 2009), articol In Analele Universitelii din Bucure$ti - Seria Drept, 2009-I, p. 106-114

Bibliografie minimali
I. B. Aurescu, Sistemul jurisdictiilor intemationale, Ed. All Beck, Bucurgti, 2005, p. 2-81 2. Al. Bolintineanu, A. Nastase, B. Aurescu, Drept international contemporan, ed. a 2-a, revazuta si adaugita, Ed. All Beck, Bucureti, 2000, p. 192-206 3. A. Nastase, D. Popescu, Drept international public, Ed. $ansa, Bucuresti, p. 324-330 4. I. Diaconu, Curs de drept international public, Ed. 5ansa, Bucure;ti, 1993, p. 202-214 5. RM Bqteliu, Drept international. Introducere in dreptul international public, Ed. All Beck, Bucuresti, 2003, p. 325-389 6. R.M. Be rteliu, Drept international public, Volumul II, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2008, p. 1-15.

Bibliografie selective
1. B. Aurescu, Prezentarea pledoariilor orate ale Romaniei in cadrul procesului de Delimitare a spaliilor maritime (Romania c. Ucraina) la Curtea Intemationala de Justitie din perioada 2-19 septembrie 2008, In RRDI or. 7, iulie-decembrie 2008, p. 79-143 2. B. Aurescu et at (coord.), Delimitarea maritime dintre Romania i Ucraina Is Curtea de la Haga. Documentele scrise si pledoariile Romaniei in cauza Romania c. Ucraina privind delimitarea spanilor maritime in Marea Neagra, solutionata de Curtea Intemanonala de Justitie la 3 februarie 2009, Ed. Academiei Romnne, Bucurefti, 2009 3. B. Aurescu, Avanscena;i Culisele Procesului de la Haga, Ed. Monitorul Oficial, Bucure;ti, 2009 4. B. Aurescu, M Pascaru, Decizia Curtii Internationale de Justitie In cazul Delimitarea Maritime in Marea Neagra- Conferinta interactive de la Facultatea de Drent

5. B. Aurescu, Actualitatea internationals: Pronunlarea la 3 februarie 2009 de catre CIJ a hotararii sale in cauza ;,Delimitarea Maritime in Marea Neagra" (Romania c. Ucraina), in C.J. nr. 2/2009, p. 68 6. B. Aurescu, Actualitatea internationals: Audierile publice in procesul privind Delimitarea Maritime in Marea Neagra (Romania c. Ucraina) de la Curtea Internationale de Justitie de la Haga, In C.J. nr. 10/2008, p. 7-8 7. B. Aurescu, Current Legal Developments. International Court of Justice, Case concerning Maritime Delimitation in the Black Sea (Romania v. Ukraine), The International Journal of Marine and Coastal Law, Vol. 21, No. 4, Martinus Nijhoff Publishers, December 2006, p. 535-537 8. Al. Bolintineanu, Methods to Strengthen the Role of the UN on the Peaceful Sttlement of International Disputes, Hague Academy of International Law, 1980 9. J. W. Burton, Conflict resolution and prevention, 1990 10. T. Chebeleu, Reglementarea pagnica a diferendelor internationale, Ed. Politics, Bucuresti, 1984 11. T. Chebeleu, D. Popescu, Solulionarea panics a diferendelor internationale, Bucuregti, 1983 12. L Closca, Reglementarea pasnica a diferendelor dintre state, Bucuresti, 1980 13. A. Cocatre-Zilgien, Justice internationale facultative et justice internationale obligatoire, RGDIP, 1976 14. J. Collier, V. Lowe, The Settlement of Disputes in International Law, Institutions and Procedures, Oxford University Press, 2000 15. L Diaconu, Peaceful Settlement of Disputes Between States: History and Prospects in the Structure and Process of International Law, Haga, 1983 16. L. Dumitru, Depunerea Memoriului psrlii roman la Curtea Internationale de Justitie In procesul ,Delimitdrii Maritime in Marea Neagra" (Romania c. Ucraina), in RRDI or. 2, ianuarie-iunie 2006, p. 104-109 17. G. Elian, Curtea Internationals de Justine, Bucurefti, 1978 18. G. Geamenu, Principii fundamentale ale dreptului international, 1967 19. L. Gross, The Future of the International Court of Justice, New York, 1976 20. H. Jonkman, The Role of the Permanent Court of Arbitration in International Dispute Resolution, RCADI, 1999, vol. 279, p. 9-50 21. M Lachs, The United Nations and the International Court of Justice, New York, 1986 22. M Malila, Mijloace de reglementare pasnica a diferendelor, Bucurgti, 1982 23. JG. Merrils, International Dispute Settlement, 1988

Conventiisi alte documente internationale

1. Pactul Ligii Natiunilor din 1919 2. Pactul Briand-Kellogg din 1928 3. Carta ONU

312

Drept international public . Sinteze

Cursul 20

313

4. Declaratia Adunarii Generale a ONU privind reglementarea paints a dife. rendelor internationale, adoptata prin Rezolutia or. 37/10 din 15 noiembrie 1982 5. Actul final de la Helsinki din 1975. Declaratia asupra principiilor care guver. neaza relatiile dintre statele participante la CSCE 6. Conventia de la Viena din 1969 privind dreptul tratatelor 7. Conventiile de la Haga din 1899 $i 1907 privind reglementarea palnica a diferendelor 8. Declaratia asupra principiilor relatiilor amicale ,si cooperari intre state, adop. tats de Adunarea Generals a ONU prin Rezolutia or. 2625 din 24 octombrie 1970.

Anexa Statutul Curtis Internationale de Justifie

Articolul 1. Curtea Intemationale de Justitie instituita prin Carta. Natiunilor Unite ca organ judiciar principal al Organizatiei va fi constituita si va function in conformitate Cu dispozitsile prezentului Statut. Capitolul L Competenta Curtis Articolul 2. Curtea va fi compusA dints-un corp de judecatori independenti, alesi, indiferent de cetAtenia tor, dintre persoane cu inalte calitati morale, care indeplinesc: conditiile cerute in tara for pentru numirea In cele mai Inalte functii judiciare sau care cunt juri^ti Cu o competenta recunoscuta in materie de drept international. Articolul 3 . 1. Curtea va ft alcatuita din cincisprezece membri, printre care nu pot
fi doi cetateni ai aceluiasi stat.

Articolul 10. 1. Vor fi considerati aleli candidatii care an obtinut majoritatea absolute a voturilor in Adunarea Generals i in Consiliul de Securitate. 2. La votarea in Consiliul de Securitate, fie pentru alegerea judecatorilor, fie pentru desemnarea membrilor comisiei prevazute in Articolul 12, nu se va face nici o distinctie intre membrii permanents si membrii nepermanenti ai Consiliului de Securitate. 3. In cazul in care multi ceteteni ai aceluiasi stat at obtine o majoritate absolutA de voturi atet in Adunarea Generals, cat ^i in Consiliul de Securitate, numai cel mai varstnic dintre ei va Iii considerat ales. (...) Articolul 13. 1. Membrii Curtii vor fi alesi pe nouA ani si vor fi reeligibili; totu;i, in ceea ce priveste pe judecatorii ale$i la prima alegere , functia a cinci dintre ei va inceta dupa trei ani, iar functia altor cinci judecatori va Inceta dupa ,case ani. 2. JudecAtorii ale caror functii urmeaza sa Inceteze la star;itul perioadelor initiale de trei ;i de Sase ani susmentionate vor fi desemnats prin tragere la sorts, efectuata de Secretarul General imediat dupa terminarea primei alegeri. 3. Membrii Curtii vor ramene in fimctse pane card locurile for vor fi completate. Chiar dupA completare, ei vor solutions cauzele cu care sunt dej a sesizati. 4. In cazul in care un membru al Curtii demisioneaza, demisia va fi adresata Presedintelui Curtis spre a fi transmisa Secretarului General. In urma acestei notificari; locul devine vacant. Articolul 15. Un membru al Curti ales spre a Inlocui pe un membru al csrui mandat nu a expirat va ramene in functie pe restul duratei mandatului predecesorului set. Articolul . 16. 1. Nici un membru al Curtii on poate exercita vreo functie politics sau administrativa $i nici on se poate dedica vreunei alte ocupatii cu caracter personal. 2. In caz de dubiu in aceastA privinta, Curtea va decide. Articolul 17 . 1. Nici un membru al Curtii nu poste exercita in nici o cauza functia de reprezentant, consilier sau avocat. 2. Nici un membru al Curtii nu poate participa la solutionarea vreunei cauze la care a luat parte anterior ca reprezentant, consilier sau avocat al uneia din perti, ca membru at unui tribunal national sau international, al unei comisii de anchetA sau in orice. alts calitate. 3. In caz de dubiu in aceastA privinta, Curtea va decide. Articolul 18 . 1. Nici un membru al Curtii nu poate fi indepartat din functse decAt data, dupa parerea unanims a celorlalts membri, el nu a mal indeplinit conditiile cerute. 2. Grefierul va instiinta in mod oficial despre aceasta pe Secretarul General. 3. In urma acestei notificAri, local devine vacant. Articolul 19 . Membrii Curtis se vor bucura in exercitiul functsei for de privilegile $i imunitstile diplomatice. Articolul 20 . Inainte de intrarea in functie, fiecare membru al Curtii va face In ^edint8 publics a Curtii o declaratie solemna cs i;i va exercita atributsile in mod imnartial si constiincios.

2. Persoana care, in legatura cu alcatuirea Curtii, ar putea f considerate ca cetAtean al mai mult decit un singur stat va fi socotita ca cetatean al statului in care I$i exercitA In mod obi;nuit drepturile civile;i politice. Articolul 4 . 1. Membrii Curtii vor fi alesi de Adunarea Generals 5i de Consiliul de Securitate dintr-o lists de candidati propu^i de grupurile nationale ale Curtii Permanente de Arbitraj, in conformitate cu dispozitsile de mai jos. 2. In cazul Membrilor Natiunilor Unite care nu sum reprezentati in Curtea Permanents de Arbitraj, candidatii vor fi propu,i de grupuri nationale, desemnate in acest stop de guvernele tor, in conditiile stipulate pentru membrii Curtii Permanente de Arbitraj prin art. 44 al Conventsei de la Haga din 1907 privind solutionarea pa;nice a diferendelor intemationale. 3. In lipsa unui acord special, conditiile in care un stat parte la prezentul Statut, dar nu ,si Membru al Natiunilor Unite, poate sa participe la alegerea membrilor Curtii vor Ili stabilite de Adunarea Generale, la recomandarea Consiliului de Securitate. (...) Articolul 9 . La fiecare alegere, alegatorii vor avea in vedere nu numai ca persoanele care urmeaza a alcatui Curtea sa indeplineasca individual conditiile cerute, ci si ca, In ansamblul lot, se fie asiguratA reprezentarea marilor forme de civilizatie i a principalelor sisteme juridice ale lumii.

3 14 Drept international public. Sinteze

Cursul 20

315

Articolul 21 . 1. Curtea igi va alege Pre;edintele;i Vicepre$ edintele pe trei ani; e(.-.. vor putea it realesi. 2. Curtea isi va numi Greflerul si va proceda la numirea altor functionari care at fi necesari. Articolu122. 1. Sediul Cutlii va Ill stabilit la Haga. Curtea va putea totu$i sa tins edinle $i sa-i exercite funcliile in alt loc, on de Gate on considera ca este de dorit. 2. Preedintele si Grefierul i;i vor avea resedinta la sediul Curtii. (...) Articolul 24. 1. Daca, pentru un motiv special, unul din membrii Curfii considers ca nu trebuie sa participe la solutionarea unei anumite cauze, el va informa despre aceasta pe Presedinte. 2. DacA Preedintele considers ca pentru un motiv special unul din membrii Curfi nu trebuie sa participe la examinarea unei anumite Gauze, it va iMtiinta despre aceasta. 3. DacA intr-un astfel de caz membrul Curfii ;i Preedintele sunt In dezac6rd, Curtea va decide. Articolul 25. 1. Curtea isi va exercita atributiile in sedinte plenara, In data excepliilor prevAzute expres in prezentul Statut. 2. Regulamentul Curfii va putea ss prevada ca, dupA Imprejurari ,si prin rotatie, unul sau mai multi judecatori sA poata fi scutili de a participa la examinarea cauzelor, cu conditia ca prin aceasta numarul judecatorilor disponibili pentru a constitui Curtea sa nu fie redus sub unsprezece. 3. Un cvorum de nouajudecatori va fi suficient pentru a constitui Curtea. Articolul 26. 1. Curtea poate oricand sa formeze una sau mai multe camere, compuse dupe cum va decide Curtea din trei sau mai mule judecatori, pentru examinarea anumitor categorii de Gauze, de exemplu Gauze de munca si Gauze privind tranzitui si comunicatiile. 2. Curtea poate oricand sA formeze o camera pentru examinarea unei anumite cauze. Numarul judecatorilor acestei camere va fi fixat de Curte cu asentimentul par lilor. 3. Cauzele vor fi dezbAtute si soluponate de camerele prevAzute in prezentul Articol, dace parfile cer aceasta. Articolul 31. 1. JudecAtorii care au cetatenia fiecAreia dintre psrfi Isi vor pastra dreptul de a face pane din complet In cauza cu care este sesizatA Curtea. 2. Dad In completul Curfii este inclus un judecator care are cetAtenia uneia din parfi, once alts pane poate desemna o persoana la alegerea sa care sA intre in complet ca judecator. Aceasta va fi aleasa de preferinta dintre persoanele care au fost propose drept candidate in conformitate cu Articolele 4 si 5. 3. Daca in completul Curfii nu este inclus nici un judecator avand cetatenia partilor, fiecare dintre pare poate se procedeze la desemnarea unui judecator in modul prevAzut in paragraful 2 al prezentului Articol. 4. Dispozitiile prezentului Articol se vor aplica in cazurile prevAzute in Articolele 26 si 29. In asemenea cazuri, Preedintele va cere ca unul sau, daca este necesar, doi dintre membrii Curt ii care alcAtuiesc camera sa-$i cedeze locul membrilor Cnrtii Tarr

au cetalenia parlilor interesate, iar in lipsa de asemenea judecatori sau data ei sunt 'w imposibilitate de a fi prezenti, judecatorilor special desemnati de catre parfi. 5. Dad mai multe parli au interese comune, etc vor fi considerate, in ce priveste aplicarea dispoziliilor precedente, drept o singura parte. In caz de dubiu, Curtea Jo decide. 6. Judecatorii alefi potrivit dispozitiilor din paragrafele 2, 3 si 4 ale prezentulut Articol trebuie sA indeplineasca condioile cerute de Articolele 2, 7 (paragraful 2), 20 si 24 din prezentul Statut. Ei vor lua parte la adoptarea deciziilor In deplina egalitarp, cu colegii for. (...) Competenla Curlii Articolul 34. 1. Nuntai statele pot fi parfi in cauzele supuse Curfi. 2. Curtea va putea, in condilii prevazute de Regulamentul sAu, sa ceara organizaliilor intematfonale publice informatii referitoare la cauzele supuse ei, si totodate va primi asemenea infotmatii prezentate de aceste organizalii din proprie initiative. 3. On de Gate ori, intro Gauze supusA Curfii, se is In disculie interpretarea actultu constitutiv alunei organizatii internalionale publice sau interpretarea unei convenfri internalionale adoptate In virtutea acestui act, Grefierul va iMtiinla organizalia reSpectivA si ii va comunica In copie intreaga procedurA sciisa. Articolul 35 . 1. Curtea va fi deschisA statelor parfi la prezentul Statut. 2. Condiliile in care Curtea va fi deschisa altor state vor fi stabilite de Consiliul JJ Securitate, sub rezerva dispozitiilor speciale cuprinse In tratatele in vigoare, dar Ln nici un caz aceste condilii nu vor pone parlile intr-o pozitie de inegalitate in fa Curtu. 3. Cand un stet care nu e membru at Naliunilor Unite este pane intr-o ca=41 Curtea va fin contribulia la cheltuielile Curfii pe care acea pane va trebui se 0 suporte. Aceasta dispozitie nu se va aplica data statul participA la cheltuielile Curfii. Articolul 36. 1. In competenla Curfii infra toate cauzele pe care i le supun parlilt precum si toate chestiunile prevazute in mod special In Carta Natiunilor Unite sauI' tratatele ,i convenoile in vigoare. 1 2. Statele parfi la prezentul Statut vor putea oricand sa declare ca recunosc co obligatorie ipso facto ,si fora o convenlie specials, in raport cu orice all stat cad accepts aceeasi obligape, jurisdiclia Curfii pentru toate diferendele de ordin jurid'C avAnd ca obiect: a. interpretarea unui tratat; b. orice problems de drept international; c. existenfa oricarui fapt care, data at fi stabilit, ar constitui incalcarea unei obl gatii intemalionale; d. natura sau intinderea reparatiei datorate pentru incalcarea unei obligalii inte4 nationale; 3. Declaraliile sus-mentionate se vor putea face neconditionat sau sub conditia E reciprocitate din partea mai multor ori a anumitor state sau pentru un rastimp detek minat. 4. Aceste declaratii vor fi depuse Secretariatului General al Natiunilor Unite, cat be va transmite in copie partilor la prezentul Statut si Grefierului Cutlii.

316

Drept intemalional public. Sinteze

Cursul 20 317 3. Aceste comunicdri se vor face prin Grefier, in ordinea ^i In termenele fixate de Curie.

5. Declarapile facute potrivit Articolului 36 al Statutului Curtii Permanente de Justilie Intetnationala i care sunt Inca in vigoare vor fi considerate, in raporturile dintre pdrtile la prezentul Statut, drept acceptari ale jurisdicliei obligatorii a Curtii Internationale de Justilie pentru perioada rumasA pang la expirare ;i conform condiliilor prevdzute de ele. 6. In caz de diferend asupra chestiunii data Curtea este competenta, Curtea va decide. Articolul 37. CAnd un tratat sau o conventie in vigoare prevede ca o chestiune sa fie deferita unui tribunal pe care trebuie sa-I instituie Liga Naliunilor sau Curlil Permanente de Justilie Internationald, chestiunea va fi deferitA Curlii Internationale de Justilie, data priveste state pani la prezentul Statut.

Capitolul 11L Procedura Articolul 39. Limbile oficiale ale Cuttii vor fi franceza si engleza. Daca parlile sunt de acord ca intreaga procedure sa se desfdsoare In limbs francezA, hotararea se va pronunta In limba franceza. Dad parlile sunt de acord ca intreaga procedure sA se desfd^oare In limba englezs, hotArarea se va pronunta In limba englezA. 2. In lipsa unui acord asupra limbii care se fie folosita, fiecare parte va putea intrebuinta in pledoarii limba pe care o prefers, iar hotararea Curtii va fi data in franceza;i engleza. In acest caz, Curtea va stabili totodatA care dintre cele dour texte va fi considerat ca autentic. 3. La cererea oricAreia dintre pure, Curtea o va autoriza ad foloseasca alte limbs decat franceza sau engleza. Articolul 40 . 1. Cauzele sunt aduse in fata Curlii, dupe caz, fie prin notificarea conventiei speciale, fie printr-o cerere adresate Grefierului. in ambele cazuri, trebuie se se indite obiectul diferendului ,si parole. 2. Grefierul va comunica cererea imediat tuturor celor interesali. 3. De asemenea, el o va notifica Membrilor Natiunilor Unite, prin intermediul Secretarului General, precum fi oricuror alte state care an dreptul de a sta in justitie in fata Curtii. Articolul 41 . 1. Curtea va avea dreptul sa indite, data socoteste ca imprejurdrile cer aceasta, ce musuri provizorii trebuie luate pentru conservarea drepturilor fiecArei park. 2. Puna la hotarurea definitive, mAsurile indicate vor fi notificate imediat partilor si Consiliului de Securitate. Articolul 42 . 1. PAnile se vor infdti^a prin reprezentanti. 2. Ele pot fi asistate in fata Curtii de consilieri sau de avocati. 3. Reprezentantii, consilierii i avocatii pertilor in fata Curtii se vor bucura de privilegiile ,ai imunitatile necesare exerciterii independente a functiilor tor. Articolul 43. 1. Procedura va fi alcatuita din douA pAr is cea scrisA ^i cea orals. 2. Procedura scrisa va consta din comunicarea catre Carte ,si catre pArti a memoriilor, contramemoriilor !i, data este necesar, a replicilor, precum ;i a tuturor

4. Orice document prezentat de una din pArli va fi comunicat In copie certificate celeilalte pArli. 5. Procedura orals va consta din audierea de catre Curte a martorilor, experlilor, reprezentanlilor, consilierilor ^i avocatilor. Articolul 44. 1. Pentru once notificAri catre alte persoane decat cAtre reprezentanti, consilieri ;i avocati, Curtea se va adresa direct guvernului statului pe al carui teritoriu trebuie transmisA notificarea. 2. Aceea;i dispozitie se va aplica on de cate on trebuie luate masuri pentru oblinerea de probe la fata locului. Articolul 45 . Dezbaterile vor fi conduse de Presedinte, iar in lipsa acestuia de Vicepresedinte; data nici unul dintre ei nu poate prezida, va prezida eel mai vechi dintre judecatorii prezenp. Articolul 46. Dezbaterile vor fi publice, afarA de cazul in care Curtea at decide altfel sau pdrlile ar cere ca publicul se nu fie admis. 1. Pentru fiecare Sedinta de dezbateri se va Incheia un proces-verbal semnat de Grefier,i de Pre,edinte. 2. Acest proces-verbal este singurul autentic. Articolul 48 . Curtea va da ordonante privind destt,urarea procesului, va hotafr forma si termenele In care fiecare parte trebuie se puns ultimele concluzii si va Ina toate misurile legate de administrarea probelor. Articolul 49 . Curtea poate cere reprezentanlilor, chiar Inainte de inceperea dezbaterilor, sa prezinte once document sau sit dea orice explicatii. In caz de refuz, ea va lua act. Articolul 50 . Curtea poste oricand se incredinteze sarcina de a efectua o anchetd sau o expertize oricArei persoane, colegiu, birou, comisii sau oricarei alte organizatii la alegerea sa. Articolul 51 . in cursul dezbaterilor, once "mtrebari pertinente trebuie sA fie puse martorilor si expe4ilor in conditiile stabilite de Carte prin regulamentul de procedure mentionat in Articolul 30. Articolul 52 . Dupe primirea probelor in termenele fixate de ea in acest stop, Curtea va putea respinge orice not probe, orale sau scrise, pe care una din pate ar voi sit le prezinte MrA asentimentul celeilalte parti. Artieolul 53. 1. Dace una din park an se infdtiseaze sau no Ifi prezinte sustinerile, cealalta parte poate cere Curtii sit dea o solutie in favoarea sa. 2. Inainte de a da aceaste solutie, Curtea trebuie sit se incredinteze an numai cA este competenti, in conformitate cu Articolul 36 ^i 37, ci 4i ca acliunea este intemeiatA In faptsi in drept. Articolul 54 . 1. Dupe ce reprezentanlii partilor, consilierii i avocatii vor fi prezentat, sub controlul Curlii, toate sustinerile tor, Pre;edintele va declara inchise dezbaterile. 2. Curtea se va retrage pentru deliberare. 3. Deliberirile Curlii vor decurge in secret;i vor rAmane secrete.

___,,-...._.....p....a.. y......... awtCZe

.. Cursul 20.

319

Articolul 55 . 1. Toate deciziile Curlii se vor lua cu majoritatea de voturi a judecatorilor prezenti. 2. In caz de paritate de voturi, va precump8ni votul Presedintelui sau al ju catorului care ii line locul. Articolul 56. 1. Hotsrarea va fi motivate 2. Ea va cuprinde numele judecatorilor care au participat la luarea hotararii. Articolul 57 . Dacs hotsrarea, in intregime sau in parte, nu exprima opinia unanima ajudecatorilor, oricare judecator va avea dreptul sa alature opinia sa separate. Articolul 58 . Hotararea va fi semnatA de Presedinte fl de Grefier. Ea va fi citita in ^edinta publics, dupA ce reprezentantii parlilor vor fi fost in;tiintap in modul cuvenit. Articolul 59 . Decizia Curlii nu are fond obligatorie decat Intre penile in litigiu si numai pentru cauza pe care o solulioneaza. Articolul 60 . Hotararea este defmitiva $i nu poate fi atacata. In caz de diferend asupra intelesului sau a intinderii dispoziliilor hotararii, Curtea o va interpreta la cererea oricareia dintre parti. Articolul 61 . 1. 0 cerere de revizuire a hotararii poate fi inaintata Curtii numai daca se intemeiaza pe descoperirea unui fapt de nature a exercita o influents decisive $i care pans la pronunlarea hotararii era necunoscut atat Curoi, cat ^i partii care sere revizuirea, Odra ca aceasts necunoasteresa se fi datorat neglijenlei partii. 2. Procedura de revizuire se va deschide printr-o hotarare a Curtii care sa constate expres existenta noului fapt,. recunoscsnd ca prin caracterul sAu acesta deschidea calea revizuirii si declarand cererea admisibila pentru acest motiv. 3. Curtea poate sa conditioneze deschiderea procedurii de revizuire de executarea in prealabil a hotararii. 4. Cererea de revizuire trebuie facuta in termen de Base luni de la descoperirea noului fapt. 5. Nici o cerere de revizuire nu va putea fi facuta dupa expirarea unui termen de zece ani de la data hotarsrii. Articolul 62 . 1. Daca un stat considers ca are un interes de ordin juridic care poate fi afectat de solutia data unei cauze, el poate adresa Curlii cererea de a fi autorizat sa intervinA in acea cauzs. 2. Curtea va decide asupra acestei cereri. Articolul 63 . 1. Chi de cate on se ridica problema interpretarii unei convenlii la care sunt parti ,si alte state decat cele in litigiu, Grefierul le va in;tiinta neintarziat. 2. Fiecare stat astfel instiinlat are dreptul de a interveni in proces, iar dace ii exercita acest drept, interpretarea data prin hotarare va fi deopotriva obligatorie ;i pentru el. Articolul 64 . DacA Curtea nu decide aitfel, fiecare parte va suporta propriile sale cheltuieli de judecata. Capitolul IV. Avize consultative Articolul 65. 1. Curtea poate da un aviz consultativ oricarei chestiuni juridice, la cererea oricarei institulii autorizate prin Carta Naliunilor Unite sau in conformitate cu dispozitiile Cartei sa face o asemenea cerere. 2. Chestiunile asupra cArora se solicits avizul consultativ at Curtii vor fr expuse Curlii intr-o cerere scriss cuprinzand o formulare precise a chestiunil asupra careia se cere avizul, insolita de toate documentele care ar putea sluji la.elucidarea chestiunii

Articolul 66. 1. Grefierul va notifica imediat cererea de aviz consultativ tuturor statelor care au dreptul de a sta Injustitie in fala Curtii. 2. In afara de aceasta, once stat care are dreptul de a sta in justitie In fata Curlii;i orice organizalie internalionala pe care Curtea sau, data ea nu este IntrunitA, Presedintele, le considers in masura a da informalii asupra chestiunii vor fr de asemenea in%iinlate de Grefier, printr-o comunicare specials ii directs, ca Curtea este dispusA sa primeasca expuneri scrise, intr-un termen care va fi fixat de prgedinte, sau sa asculte expuneri orale, Intr-o $edinta publics ce urmeaza a fi tinuta in acest stop. 3. Dad unul din statele care au dreptul de a sta in justilie in fala Curtii nu a primit comunicarea specials menlionata in paragraful 2 din prezentul Articol, el ii poate exprima dorinla de a prezenta o expunere scrisa sau de a fi ascultat, iar Curtea va decide. 4. Statele;i organizatiile care au prezentat expuneri scrise sau orale vor fi admise a discuta expunerile facute de alte state sau organizatii in forma; in masura i In termenele fixate, pentru fiecare, pentru fiecare caz in parte, de Curte sau, data ea nu este intrunita, de Preledinte. In acest scop, Grefierul va comunica in timp util expunerile. scrise statelor;i organizatiilor care an prezentat ele Insele asemenea expuneri. Articolul 67. Curtea va pronunta avizele sale consultative in sedinta publics, dupa ce va fi inftiintat pe Secretarul General ,si pe reprezentan(ii Membrilor Naliunilor Unite, ai altor state si ai organizafiilor internationale care Bunt -direct interesati. Articolul 68 . In exercitarea funcliilor sale consultative, Curtea se va calauzi ,si dupa dispozitiile prezentului Statut care se aplics In materie contencioass, in mssura in care le va considera aplicabile.

(...

Cursul 21

321

21.2.3. PArtile la un diferend ce poate fi supus solutionArii ONU sunt membrii

Cursul 21 Solutionarea diferendelor internationale pe cale palnici in cadrul organizatiilor internationale

21.1. Tipuri de diferende cc pot apiirea in cadrul organizapilor internationale
1. Diferende ce privesc raporturile dintre statele membre ale organizatiei in legatura cu interpretarea i aplicarea unui act constitutiv , a unui tratat tncheiat In cadrul organizatiei sau a unui alt document al organizatiei; 2. Diferende dintre an stat membru qi organizatia respective; 3. Diferende ce pot surveni intee diferitele organe ale unei organizatii inter-. nationale ,i care privese, de regula, conflicte de competenta; 4. Diferende ce pot apsrea intre diferite organizatii internationale cu profil asemAnAtor ii care privesc, de regulii, delimitarea competentei lor; 5. Litigii intre organizatii ai particulari , specifice organizapilor de integrare; 6. Diferende Intre organizatie , i functionarii sau agentii sai. a

ONU, dar ^i state care nu sent membre ONU, cu conditia ca acestea sA accepte jurisdic;ia ONU. 21.2.4. Organele cu atribuiii exprese In solulionarea pasnica a diferendelor sunt Consiliul de Securitate ai Adunarea Generala. a) Consiliul de Securitate. In temeiul art. 24 alin. (1) din Carta ONU, principala responsabilitate in mentinerea pAcii ii securitalii revine Consiliului de Securitate. Orice problems privind pacea;i securitatea internationals, care reclama sA se intreprindA o acliune, va fi deferitA Consiliului de cAtre Adunarea Generala [art. 11 alin. (2)]. Atsta timp cat Consiliul exercitA in privinta unui diferend sau a unei situalii funclii care 1i sunt atribuite prin Carta, Adunarea Generala nu va face nici o recomandare cu privire la acel diferend sau situate , In afara de cazul cAnd Consiliul de Securitate. at cere aceasta [art. 12 Alin. (2)]. Temei legal: 1. Capitolul VI din Carta ONU,,Rezolvarea pasnicAa diferendelor". 2. Capitolul VII din Carta ONU Actiunea in caz de ameninlari impotriva pacii, de incAlcari ale pAcii si de acte de agresiune". 3. Capitolul VIII din Carta ONU ,Acorduri regionale", care trateazA competenla acordurilor sau organismelor regionale de a lua anumite mAsuri privind mentinerea pAcii ii securitstii i raporturile acestora cu Consiliul de Securitate. Sesizarea Consiliului de Securitate: Consiliul poate interveni daca pArtile unui diferend ii solicits interventia printr-o iniliativA comunA sau prin cereri separate (art. 38); - De cAtre una de pArtile unul diferend , atunci cand existA o hotardre a Curtii Internationale de Justitie, iar partea adversa refuzA executarea acesteia [art. 94 alin. (2)]; - Orice stat tert, membru ONU, neimplicat In diferend, dacA apreciazA cA prelungirea acestuia ar pune to pericol pacea $i securitatea intemationala; - Un stat ten, nemembru ONU, care Il sesizeazA pentru un diferend la care este parte, daca accepts obligatiile de soluf onare prevdzute de Carta [art. 35 alin. (2)]; - Adunarea Generals [art. 11 alin. (3)]; - Secretarul General al ONU (art. 99); - Se poate autosesiza.

21.2. Solntionarea diferendelor In cadrul ONU

21.2.1. TrAseturi specifice ale procesului de solulionare In cadrul ONU: a) CAnd se considera ca prin comportarea unui stat sunt pose in pericol pacea ii securitatea internationals sau scopurile organizaliei, once alt stat poate cere declan;area unei proceduri de reglementare (art. 35 din Carta ONU). b) Ofera sisteme de reglementare care permit tratarea fiecarui diferend potrivit caracteristicilor sale. Dispunand de organe permanente, ofera un cadru propice negocierilor si conditii materiale de desfSiurare a acestora. c) Se prevAd posibilitali de aplicare a unor sanctiuni impotriva statelor care le incalca regulile. d) Joaca un rol important ,si original In prevenirea conflictelor. 21.2.2. Competenta ONU In reglementarea diferendelor: a) Discutarea oricaror probleme privitoare la mentinerea pecii ,i securitetii intemalionale, prin intermediul Adunerii Generale [art. 11 alin. (2)]. b) Invitarea pArlilor la diferend pentru rezolvarea acestuia prin mijloace pa,nice, grin intermediul Consiliului de Securitate [art. 33 alin. (2)]. c) Anchetarea oricArei situalii care ar putea da nastere unui diferend, prin intermediul Consiliului de Securitate (art. 34). d) Recomandarea diferitelor proceduri sau metode de solutionare.

Acliunile Consiliului de Securitate: - AnchetA asupra diferendului (art. 34 din Carta ONU)
Recomandari pentru reglementarea diferendului prin mijloace pa^nice [art. 36 alin. (1)].. RecomandArile pot avea caracter general sau pot imbraca forma unor sugestii precise (de exemplu, ca diferendul sA fie supus CIJ). - Recomandarea ca un diferend sa fie trimis spre solutionare unei organizatii regionale. Limitele competentei Consiliului de Securitate: in cazul In care Consiliul de Securitate constatA cA un diferend este deosebit de gray, astfel incAt eonstituie o amenintare a pAcii, o inc4slcare a pscii sau un act de

322 Urept international public. Sinteze

Lurstd L I

.L.)

Deciziile pot privi masuri care nu imptice folosirea fortei armate (art. 41 din Carta ONU) sau masuri care implica folosirea fortei armate (art. 42 din Carta ONU). p- Articohj LL Consiliul de Securitate poate hotari cc masuri, care nu implica folosirea fortei armate, trebuie luate spre a se da urmare hotararilor sale si poate cere Membrilor Natiunilor Unite sa aplice aceste masuri. Ele pot sa cuprind a intreru. perea partials sau totals a relatiilor economice ci a comunicatiilor feroviare, ` maritime, aeriene, postale, telegrafice, prin radio ei a altor mijloace de comm. nicatieI precum gi ruperea relatiilor diplomatice". Articolul 42: ,,In cazul in care Consiliul de Securitate va socoti ca mssurile. prevszute de Articolul 41 no ar fi adecvate on ca s-au'dovedit a nu fi adecvate, el poate intreprinde, cu forte aeriene, navale sau terestre, once actiune pe care o con sidera necesara pentru menlinerea sau restabilirea pacii ,si securitajii internationale. Aceasta actiune poate cuprinde demonstra #ii, masuri de blocada , i alte opera#iuni c executate de forte aeriene, maritime sau terestre ale Membrilor Na#iunilor Unite". - Diferitele proceduri pentru garantarea pacii sunt expuse in Agenda pentru Pace" prezentata de Secretarul General al ONU Is 17 iunie 1992: diploma#ia preventive implica Coate mAsurile de sub incidenta Capitolului VI cc vizeaza evitarea diferendelor restabilirea pacii (peace making) vizeaza toate procedurile prevszute de art. 33 al Capitolului VI mentinerea pacii (peace keeping) presupune si actiuni militare ce tin de aplicarea prevederilor Capitolului VII consolidarea pacii (peace building) presupune atat masuri clasice, cat si masuri cu caracter interventionist. b) Adunarea Generala, in domeniul reglementarii pe tale pasnica a diferendelor, are urmatoarele atributii: examineaza principiile generale de cooperate pentru mentinerea pAcii i securitatii 5i poste face recomandari on privire la acestea atat membrilor ONU, cat ;i Consiliului de Securitate discuta once problems cu care este sesizats si face recomandari cu privire Is aceasta atrage atentia Consiliului de Securitate asupra situapilor care ar pune in primejdie pacea si securitatea intemationala recomanda mssuri pentru aplanarea pasnica a oricarei situatii pe care o considers de nature a dauna relaciilor dintre state. - Aceste competence an evoluat In sensul largirii lot. Astfel, Adunarea Generala a adoptat Rezolutia 377N din 3 noiembrie 1950 (,,Uniting for Peace"), prin care s-a hotarat sA se atribuie Adunarii Generale competence mai largi decat cele ce rezultau din spiritul ^i litera Cartei. An putut fi astfel adoptate masuri in problems Egiptului (1956), Libanului (1958), Afganistanului (1980) si Namibiei (1981). c) Secretarul General se poate implica In rezolvarea pa;nice a diferendelor. El poate exercita asemenea functii pe baza unui mandat, acordat fie de Adunarea GeneralA, fie de Consiliul de Securitate. Secretarul General poate declansa interventia

Consiliului de Securitate, In cazui In care aceasta nu se face de cAtre un stat sau de un grup de state (art. 99 din Carta ONU). Secretarul General mai poate desfaeura actiuni de diplomatic preventive , bune oficii sau mediere. d) Rolul conferit de Carta ONU organiza#iilor regionale In reglementarea pa;nica a diferendelor. Consiliul de Securitate va decide data se va implica direct in solu(ionarea pe tale pacnica a diferendelor sau data va face apel la o alts organizalie. Actiunea de constrangere nu va putea fi intreprinsa fare autorizatia Consiliului de Securitate. - Organizatiile regionale care pot indeplini functii in domeniul menjinerii pacii si solutionarii diferendelor sunt mai ales: Organizatia Statelor Americane, care, prin Carta de la Bogota din 1948, a adoptat o serie de principii privind procedurile pentru rezolvarea diferendelor (bunele oficii, medierea, ancheta etc.) Organizajia Unitatii Africane, in prezent Uniunea Africans, in cadrul careia, in anul 1964, s-au pus bazele unei comisii de mediere, conciliere si arbitraj Liga Statelor Arabe, create in 1945, indepline;te functii de solutionare pa,snica, deli nu dispune de un organ specializat Asociatia Najiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) NATO

OSCE.
21.3.Organizatia pentru Securitate 1i Cooperare in Europa - Sistemele de reglementare pasnica in cadrul OSCE se intemeiaza pe urmatoarele elemente principale: se aplice litigiilor nereglementate pe calea contctelor directe dintre parti (negociere sau consultari) sistemele de reglementare OSCE an un. caracter subsidiar ; ele vin ss le completeze pe cele preexistente gi nu se substituie acestora. - Exists patru sisteme de reglementare pe tale pasnica a diferendelor in cadrul OSCE:

1. Procedura de la La Valetta;
2. Conventia privind concilierea;i arbitrajul; 3. Dispozitiile privind o Comisie de conciliere; 4. Dispozitiile privind concilierea dirijata. 21.3.1. Procedura de la La Valetta este prevazuta de on document adoptat Is o reuniune OSCE de experti, care stabile;te un mecanism pan-european, bazat pe interventia tertilor, Is care sA poata recurge statele membre OSCE. Acest document are doar o nature politics, el neflind obligatoriu. - Procedura prevede crearea, la cererea unei paid Is litigiu, a unui Organism CSCE,,compus dintr-unul sau mai multi membri alesi de comun acord de pe o lists de candidati calificati, pnuta de institucia care ii desemneazA pe membri" (actualmente, Centrul OSCE pentru prevenirea conflictelor de la Viena).

324 Drept international public. Sinteze

Cursul 21

325

- Organismul are sarcina sa incerce mai intai stabilirea contactului cu p#rkile diferendului pentru stabilirea metodei de lucru. Poste formula observatii sau avize preconizand angajarea sau reluarea procesului de negociere sau adoptarea unei alto metode: ancheta, conciliere, mediere, bune oficii, arbitraj sau tale judiciara. In cazul In care penile nu cad de acord asupra unui mijloc de solulionare, oricare dintre pdrti poate , intr-un interval de trei luni de la notificarea dezacordului, catre Organism sau titre cealalta parte, s! solicite Organismului s> formuleze avize sau observatii asupra fondulul diferendului, pdrtile ramanand libere sa accepte sau nu aceste avize. 21.3.2. Conventia privind concilierea i arbitrajulin cadrul OSCE, adoptata In decembrie 1992 i intratA In vigoare Is 5 decembrie 1994 creeaze o Curie Euro peanei de Conciliere i Arbitraj (cu sediul la Geneva). - Curtea se compune dintr-un Birou (format din preedinte, un vicepresedinte i alti trei membri), o Grefa i doug colegu: unul de conciliatori i unul de arbitri. Fie. care stat desemneaza doi conciliatori pentru primul colegiu i on arbitru i un supleant, pentru al doilea colegiu. Regulile de procedure; sunt fixate prin regulamentul Curlii, adoptat la 1 februarie 1997. - Procedura de conciliere obligatorie . Dace un diferend apare intre statele pi ni, once pane la diferend poate solicita, printr-o cerere adresatA grefierului, constituirea unei Comisii de conciliere, cc are ca obiectiv se sprijineparlile se ,solutioueze diferendul conform dreptului international i angajamentelor In care an subscris in cadrul OSCE " (art. 24), ceea cc inseamne ca aceatta Comisie este obligate sS se pronunte In drept i pe baza angajamentelor politice asumate in cadrul OSCE, fere a putea Ina In considerare aspecte de oportunitate, aa cum este obinuit pentru conciliere, ca mijloc de solulionare politico-diplomatica a diferendelor: Procedura este confidentiala l contradictorie, Comisia putand se invite orice stat parte la Conventie, care are un interes in solutionarea diferendului, see intervina In procedura [art. 23 alin. (2)]. Comisia elaboreaze un raport final cu propunerile sale de solulionare a diferendului, care se notifica partilor ce an la dispozilie 30 de zile pentru a le accepts Dace la expirarea termenului solutiile propuse no sunt acceptate, raportul este transmis Consiliului Ministerial OSCE, ce poate folosi mijloacele politice de care dispune. - Arbitrajul prevazut de Conventie are caracter facultativ. Tribunalul arbitral poate fi constituit fie printr-un acord al pertilor la litigiu, fie printr-o solicitare unilaterale , data exists competenta Curtii conform art. 26 alin. (2) (declaralie facultative prealabile de acceptare a solutionarii prin arbitraj). Tribunalul este alcetuit din 5 membri. Sentinta este defnitivil i obligatorie i este pronuntata conform dreptului international sau, atunci cand penile sunt de acord, ex aequo et bono [art. 30 alin. (2)].
21.3.3. Dispozitiile privind o Comisie de conciliere . Documentul cu acest titlu a fost adoptat la reuniunea din decembrie 1992. A fost propus de Mares Britanie i vizeazd comoletarea nracedurii T.a Valetta. Are urmatnarele caracteristici:

diferendul poate fr supus solu;ionarii prin aceastA procedure dace statele convin astfel;

declan;area procedurii se poate face i unilateral , dace aceatta procedura a fost acceptata in prealabil prin declaratii unilaterale, reciproce; se aplica doar diferendelor dintre doua state (nu mai multe); comisia de conciliere se instituie ad-hoc pentru flecare litigiu; dace raportul coinisiei este respins de statele perti la diferend, el va fi transmis Comitetului Inaltilor Funclionari al OSCE. 21.3.4. Dispozitii privind concilierea dinjatl . Este al treilea document privind reglementarea panice a diferendelor adoptat in decembrie 1992, la Stockholm. A fost suslinut de SUA. - Nu instituie o procedure noun, ci trimite penile set urmeze procedura de conciliere britanica sau procedure previzut3 In Convenjia privind concilierea i arbitrajul in cadrul OSCE. Efectivitatea acestei proceduri se bazeaza pe autoritatea de ansamblu a OSCE. - Comitetul Inaltilor Funclionari a!OSCE sau Consiliul Minitrilor Afacerilor Externe poate dirija partite unui diferend se recurge Is conciliere, fare ca acestea sa se poatA opune, cu unele exceptii (litigii privind integritatea teritoriala, apararea nalionala, suveranitatea asupra teritoriului national sau revendicari concurente asupra jurisdictiei altor zone). Aceasta procedure no este aplicabilA, de asemenea, cand penile In litigiu s-au inteles s3 recurge la un mijloc de reglementare In afara OSCE.

Bibliografie minimal!
1. B. Aurescu, Sistemul jurisdicliilor internationale, Ed. All Beck, Bucureti, 2005, p. 103-122 2. AL. Bolintineanu, A. Nastase, B. Aurescu, Drept international contemporan, ed. a 2-a, reveizuta ^i adeugita, Ed. All Beck, Bucureti, 2000, p. 207-216 3. D. Popescu, A. Nastase, Drept international public, Ed. $ansa, Bucureti, 1997, p. 330-334 4. RM. Bestellu, Drept international. Introducere In dreptul international public, Ed. All Beck, Bucureti, 2003, p. 378-383 5. RM. Beteliu, Drept international public, vol. II, Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2008, p. 18-22.

Bibliografie selective
1. E.J. de Arechaga, Le traitment des differends internationaux par le Conseil de Securitd, RCADI, 1954
2. AL Bolintineanu, Methods to Strengthen the Role of the UN on the Peaceful c.ttlement of Tntematinnal Tlienntes Rnmme Academv of Tntematinnal T.aw 1 9RO

326 Drept international public . Sinteze 3. J. W. Burton, Conflict: resolution and prevention, 1990

Cursul2L ..

327

4. T. Chebeleu, Reglementarea pasnica a diferendelor internalionale, Ed. Politic, Bucure s ti , 1984 5. T. Chebeleu, D. Popescu, Solulionarea pa;nica a diferendelor internalionale, Bucuresti, 1983 6. 1. Clorca, Reglementarea panica a diferendelor dintre state, Bucure;ti, 1980 7. J. Collier, N. Lowe, The Settlement of Disputes in International Law. Institu. tions and Procedures, Oxford University Press, 2000 8. L. Cuny, L' OSCE et le regement pacifique des diffdrends : La Cour de conciliation et d ' arbitrage, Institut Universitaire de Hautes Etudes Internationales, G en eve, 1 997.

4. Declaralia Adunarii Generale a ONU privind reglementarea pa;nica a diferendelor intemalionale, adoptata prin Rezolutia 37/10 din 15 noiembrie 1982 5. Actul final de la Helsinki din 1975. Declaralia asupra principiilor care guverneaza relaliile dintre statele participante la CSCE 6. Convenlia de la Viena din 1969 privind dreptul tratatelor 7. Conventiile de la Haga din 1899 ;i 1907 privind reglementarea pasnica a diferendelor 8. Declaratia asupra principiilor relaliilor amicale si cooperarii intre state, adoptata de Adunarea generals a ONU prin Rezolulia nr. 2625 din 24 octombrie 1970.

9.1. Diaconu, Peaceful Settlement of Disputes Between States : History and

Prospects, in the Structure and Process of International Law, Haga, 1983 10. T. Gazzini, The Changing Rules on the Use of Force in International Law, Manchester University Press, 2005 11. 1 Galea, Autorizarea Consiliului de Securitate , exceplie de la regula folosirii fortei. Posibile interpretari ale normelor relevante din Carta ONU, In RRDI in. 2, ianuarie-iunie 2006, p. 28-37 12. G. Geamanu, Principiile fundamentale ale dreptului international, Ed. Aca. demiei, Bucuregi, 1967 13. G. Geamanu, Theorie et practique des negotiations en droit international, in RCADI, 1980, vol. 166 14. C. Gray, International Law and the Use of Force, Ed . a 3-a, Oxford, 2008 15. S.M. Hill, S.P. Malik, Peacekeeping and the United Nations, Dartmouth, 1996 16. 1W.-D. Lungu, Rolul organizatiilor internationale In solutionarea pasnica a diferendelor intemationale, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2010 17. M. Malita, Mijloace de reglementare pasnica a diferendelor, Bucuresti, 1982 18. J.G: Merrils, International Dispute Settlement, 1988 19. E. Paris, Autoritatea Consiliului de Securitate ca principal responsabil pentru mentinerea pAcii ,si securitAtii internajionale. Chestiunea legitimitatii, In RRDI nr. 4, ianuarie-iunie 2007, p. 229-241 20. H. Rogoveanu, Prevenirea si solutionarea diferendelor In cadrul Organizaaiei Mondiale a Comertului, in RRDI in. 2, ianuarie-iunie 2006, p. 230-232 21. LG. Stancu, Mai este actualA definitia agresiunii adoptata de Adunarea Generata a ONU in 1974?, in RRDI nr. 2, ianuarie-iunie 2006, p. 48-53 22. R. Thakur, The United Nations, Peace and Security, Cambridge, 2008 23. U. Villani, Les rapports entre 1'ONU et les organisations r6gionales dans le domaine du maintien de Is paix, RCADI, vol. 290, 2001.

Anexa 1 Rezolutia AdunArii Generale a ONU nr. 377 A (V), din noiembrie 1950 (,,Uniti pentru pace")
Adunarea Generals Reamintind ca primele doua scopuri declarate ale Organizaliei Natiunilor Unite stint: Mentinerea pAcii si securitatii intemationale si, in acest scop, adoptarea masurilor colective eficiente pentru prevenirea si indepartarea amenintarilor la adresa pacii fi pentru reprimarea actelor de agresiune sau a altor incalcari ale pacii ^i solutionarea prin mijloace pasnice, in conformitate cu principiile justitiei si dreptului international, a diferendelor internationale ,si situatiilor care ar putea conduce la o incalcare a pacii" ,si Dezvoltarea relaliilor prietenefti intre natiuni bazate pe respectarea principiului egalitatii 5i autodeterminarii popoarelor, ,i luarea oricaror alte mAsuri necesare pentru mentinerea pacii' ; Reaflrmdnd ca ramane sarcina primara a tuturor membrilor ONU, atunci cand stint implicati in soluponarea unui diferend international, sa incerce solulionarea acestuia prin mijloace pa,nice prin procedurile enumerate in Capitolul VI din Carta;i reamintind realizarile de succes ale ONU in aceastA privinta, in mai multe ocazii; Considerand ca exists tensiune internationals la cote alarmante; Reamintind rezolutia sa nr. 290 (IV) intitulata Elementele esentiale ale pacii", care mentioneaza ca incalcarea Principiilor Cartei ONU reprezinta cauza primara a continusrii tensiunii intemalionale fi dorind sa contribuie in continuare la realizarea obiectivelor acestei rezolulii; Reafirmknd importanta exercitarii de catre Consiliul de Securitate a responsabilitatii primare pentru mentinerea pAcii i securitatii intemationale, precum ,i obligalia statelor membre permanence de a obtine unanimitatea ai de a exercita restrictiv dreptul de veto; Reafirm6nd ca iniliativa pentru negocierea acordurilor referitoarele Is fortele
.,...,,.,rv. nrp.w rnto A. ...w
n0

Conventii ^i alte documente internationale 1. Pactul Ligii Natiunilor din 1919

2. Pactul Briand-Kellogg din 1928 3. Carta ONU

A: r.,... anaitina r`nnr;l:nlni A> Srrnritatn ci dnrind QA

328 Drept intemalionalpublic. Sinteze

Cursul 21

32S

asigure ca prin incheierea acestor acorduri ONU are Is dispozijie mijloacele necesare pentru menlinerea pscii i securitstii internalionale; Constienta ca aecul Consiliului de Securitate in realizarea responsabilitalilor sale in numele tuturor membrilor ONU, in special a responsabilitstilor Is care ne-am referit in primele douA paragrafe , nu absolva Statele Membre de obligatiile for sau ONU de responsabilitatea sa prevszuts de Carta referitoare Is mentinerea pacii i securitajii internajionale; Recunoscand in special ca acest aec on priveaza Adunarea Generala de drep turtle sale i nici nu o absolvA de responsabilitatile sale prevszuta de Carta i mal ales de cele in domeniul pacii i securitstii intemationale; Recunoscand cs Indeplinirea de catre Adunarea Generals a responsabilitstilor sale In acest sens cere existenta unor posibilitati de observare care ar stabili fapte i a expune agresorii ; pentru existenta fortelor armate care ar putea fi folosite colectiv; i pentru ca recomandarea pentru ac#une colectiva adresatA de cAtre Adunarea Generals la timp membrilor ONU sA fie efectiva;

Securitate nu ii exercita funcliile conferite de Carta cu privire Is problema res pectiva. Decizia de utilizare a Comisiei se va adopts cu votul a douA treimi din membrii prezenti la vot. Consiliul de Securitate va putea utiliza de asemenea Comisia, it conformitate cu prevederile Cartei; 4. Decide ca Comisia sA aiba autoritatea de a numi sub-comisii i de a utiliza serviciile unor observatori pentru a o asista in indeplinirea functiilor; 5. Recomanda tuturor guvernelor i autoritatilor sa coopereze cu Comisia i sa ii ofere asistenta In Indeplinirea functiilor sale; 6. Cere Secretarului General sa ofere personalul i dotarile logistice necesare, folosind, la cererea Comisiei, Panelul de Observatori ai ONU avut In vedere de Adunarea Generals In rezolutia nr. 297 B (IV);

C
7. Invita fiecare dintre membrii ONU sa-fi evalueze propriile resurse in scopul de a determina natura i volumul asistentei pe care o poate pune la dispozipe , la recomandarea Adunaru Generale sau a Consiliului de Securitate, pentru restabilirea pacii fisecuritatii; 8. Recomanda statelor membre ONU ca fiecare membru sa mentina In cadrul fortelor armate elemente antrenate, echipate i organizate care sA posts ft puse la dispozitie, in conformitate cu procedurile constimjionale , in mod prompt, pentru a activa In serviciul ONU, la recomandarea Consiliului de Securitate sau Adunarii Generale, fsra a aduce atingere posibilitatii folosirii acestor elemente In exercitarea dreptului individual sau colectiv la legitima apArare, In conformitate cu articolul 51 din Carta; 9. Invfta membrii ONU sA informeze Comitetul de Masuri Colective prevszut la paragraful 11 cat mai curand posibil cu privire Is masurile luate pentru punerea in aplicare a paragrafului precedent; 10. Cere Secretarului General sa numeasca, cu aprobarea Comitetului prevazut la paragraful 11, un panel de experti militari care sa poatA f pus la dispozilie , la cerere, statelor membre care doresc sA obtind consultants tehnica referitoare la organizarea, antrenarea, echiparea i furnizarea prompts, In calitate de unitsti ale ONU, a elementelor menponate la paragraful 8;

1. Hotararte ca in cazul in care Consiliul de Securitate al ONU, din cauza neintrunirii unanimitapi membrilor sat permanenli nu ii indepline te responsabilitatea primara in menlinerea pacii i securitatii intemajionale in situatii care apar a fi ameninjare la adresa pacii; incalcare a pAcii sau agresiune , Adunarea Generals va analiza imediat situatia a l va face recomandari membrilor sat pentru masuri colective, incluzand, in cazul incalcarii pAcii sau agresiunii , folosirea fortei armate, atunci cand este necesar pentru menlinerea i restabilirea psch i securitiloi Internationale. in cazul In care nu va fi In sesiune la acel moment , Adunarea Generals va fl convocats de urgenta In sesiune specials in 24 de ore. 0 asemenea sesiune specials de urgenta va ft convocata data va ft decisa de oricare 71 din membrii Consiliului de Securitate sau de majoritatea Membrilor ONU. 2. Adopts, in acest stop , amendamentele Is regulile de procedura enumerate in anexa la prezenta rezolutie;

3. Institute o Comisie de Observarea Pacii, pentru anti 1951 i 1952 , care va fi compusA din paisprezece membri, i anume China, Columbia , Cehoslovacia, Franla, India, Irak, Israel, Noua Zeelanda, Pakistan, Suedia, URSS, Regatul Unit al Marii Britanii i Irlandei de Nord, Statele Unite ale Americii i Uruguay, care va putea observa i raporta cu privire la situatia din once zons unde exists tensiune internalionala i unde continuarea acesteia ar putea pune in pericol menlinerea pacii i securitstii internationale La invitatia sau consimtamantul statului pe teritoriul cAruia comisia se va deplasa, Adunarea Generala, sau Comitetul Interimar, daca Adunarea Generals nu este reunitA in sesiune, va folosi activitatea Comisiei daca Consiliul de
.._.._kn,"0, DN11 4 s1a III- '<

11. Institute un Comitet de MAsuri Colective compus din paisprezece membri, i anume: Australia, Belgia, Brazilia, Binnania, Canada, Egipt, Franca, Mexic, Filipine, Turcia, Regatul Unit al Marii Britanii i Irlandel de Nord , Statele Unite ale Americii, Venezuela i Iugoslavia i instructeaza Comitetul ca, in consultare cu Secretarul General i cu statele membre , dupa caz, sA studieze i sa formuleze un raport pentru Consiliul de Securitate i Adunarea Generals, nu mai tarziu de 1 septembrie 1951, cu privire la metodele, inclusiv cele mentionate in sectiunea C a prezentei rezolutii, care an putea fi folosite pentru intarirea pacii i securitstii , In conformitate cu Scopurile i Principiile Cartei, pnand seama de autoapsrarea colectivA i de aranjamentele regio-

330 Drept international public. Sinteze

Cutsul 21

331

12. Recomandb Statelor Membre sA cooperez cu Comitetul si sA Ii ofere asistenta in indeplinirea functiilor sale; 13. Cere Secretarului General sA punA la dispozitie personalul;i dotArile logistiice necesare pentru realizarea eficientA a seopurilor expuse in secliunile C si D ale prezentei rezolutii;

E
14. Este deplin constienta ca, prin adoptarea propunerilor enumerate mai sus, pacea durabila nu va ft asiguratA numai prin aranjamente de securitate colectiva impotriva incalcarilor pacii internalionale ;i actelor de agresiune, ;i ca o pace durabila depinde de asemenea de respectarea tuturor Principiilor si Scopurilor stabilite de Carta ONU, prin punerea in aplicare a rezolutiilor Consiliului de Securitate , ale Adunarii Generale sau ale altor organe principale ale ONU, avand drept stop menlinerea pacii ,si securitatii internationale , ai In special prin respectarea drepturilor omului ,si libertAtilor fundamentale pentru toti ;i prin stabilirea , i mentinerea condijiilor de c bunastare economics In toate tArile; , i, in consecin$, s 15. Cere statelor membre sA respecte pe deplin si sA-;i intensifice actiunile comune, in cooperare cu ONU, pentru dezvoltarea ,si stimularea respectului universal pentru drepturile omului si libertftlle fundamentale , , i sA intensifice eforturile indi s viduale si colective pentru atingerea condipilor de stabilitate economics , progres social, in special prin dezvoltarea lArilor;i regiunilor sub-dezvoltate. Anexa [...] A 302-aSesiune Plenara, 3 noiembrie 1950

1. Concilierea va fi facuta de Comisia de conciliere constituitA pentru fiecare diferend. Comisia va fi compusA din conciliatori desemna;i de pe o lists intocmitA potrivit prevederilor art. 3. 2. Arbitrajul va fi fldcut de catre Tribunalul arbitral constituit pentru fiecare diferend. Tribunalul arbitral va fi compus din arbitri desemnati de pe o lists intocmita potrivit prevederilor art. 4. 3. Conciliatorii;i arbitrii, impreunA, vor constitui Curtea de conciliere;i arbitraj in cadrul CSCE, denumita in continuare Curtea. Articolul 5 . Independenta membrilorCurtii Ci a grefierului Conciliatorii, arbitrii;i grefierul i;i vor exercita functiile in deplina independents. Inainte de a-5i prelua funcliile, ei vor face o declaratie prin care se vor angaja sa-5i exercite functiile in mod impartial fi potrivit con,tiintei lor. Articolul.6. Privilegii $i imunitAti Conciliatorii, arbitrii, grefierul, precum si agentii;i consilierii partilor in litigiu se vor bucura, pe timpul cat Isi "Indeplinesc functiile pe teritoriul statelor-parti la aceasts conventie, de privilegiile si de imunitatile acordate persoanelor care Indeplinesc functii similare in cadrul Curtii Internationale de Justitie. Articolul 7. Biroul Curtii 1. Biroul Curtii va fi format din presedinte, unvicepresedinte si trei membri. 2. Presedintele Curlii va fi ales de catre. membrii Curtii; reuniti in colegiu. Preedintele prezideaza Biroul. 3. Conciliatorii ,si arbitrii vor alege, in cadrul colegiilor for respective, doi membri ai Biroului si pe supleantii acestora. 4. Biroul isi va alege vicepre$edintele dintre membrii sai. Viceprqedintele va fi ales dintre conciliatori, dacA presedintele este un arbitru, ,si dintre arbitri, data presedintele este un conciliator. 5. Regulamentul Curtii va stabili modalitAtile pentru alegerea presedintelui, a celorlalti membri ai Biroului fi a supleantilor acestora. Articolul 8. Procedura de luare a deciziilor 1. Deciziile Curtii vor ft luate cu votul majoritAtii membrilor care participA la vot. Membrii care se abtin nu sunt considerate caparticipanli la vot. 2. Deciziile Biroului vor fi luate cu votul majoritdlii membrilor W. 3. Deciziile comisiilor de conciliere;i cele ale tribunalelor arbitrale vor fi luate cu votul majoritAtii membrilor lor, care nu au dreptul de a se abtene de la vot.

Anexa 2 Convenlia privind concilierea fi arbitrajul in cadrul Conferinjei pentru Securitate i Cooperare in Europa, Stockholm, 1992
(...)
Capitolul I. Dispozitii generale Articolul 1. Infiintarea Curtii Se infiinteazA Curtea de Conciliere;i Arbitraj pentru a solution, prin conciliere li, cand va fi cazul, prin arbitraj, diferendele care ii vor fi supuse in conformitate cu prevederile acestei conventii. Arri,.nh, t 2 f nmhli dw rnnriliwrw ai trihnnulw o h:f.ele

4. In caz de vot egal, votul pregedintelui va prevala. Articolul 9. Grefierul

Curtea ifi va numi grefierul si va putea sa prevadA numirea altor functionari necesari. Statutul personalului grefei va f elaborat de Birou si va fi adoptat de catre statele-pbli la prezenta conventie.

Articolul 10. Sediul

1. Sediul Curtii este stabilit la Geneva. 2. La cererea pArtilor in litigiu;i cu acordul Biroului Curlii, o comisie de conciliere sau un tribunal arbitral se pot intruni In afara sediului Curtii.

332 Drept international public. Sinteze Capitolul H. Competenta

Articolul 18. Competenca comisiei ei a tribunalului 1. Orice stat parte la prezenta conventie poate supune unei comisii de conciliere orice diferend cu un all stat-parte, care nu a putut fi solutionat, intr-o perioada de timp rezonabila, prin negocieri. 2. Un diferend poate fi supus unui tribunal arbitral in conditiile prevAzute la art. 26. Articolul 19. Menjinerea mijloacelor 1. Comisia de conciliere sau tribunalul, arbitral constituite pentru solutionarea unui diferend va Inceta examinarea acestuia: a) data, Inainte de sesizarea comisiei sau a tribunalului, acest diferend a fost supus unei curti sau unui tribunal a carui competency pantile in litigiu sunt obligate sa o accepte sau data o asemenea instants a pronuntat deja o hotaryre asupra fondului acestui diferend; b) data pantile in litigiu an acceptat, dinainte, competenta exclusive a unui organ jurisdictional, altul decat tribunalul prevAzut de prezenta conventie, ,si data acest organ este competent se decida, cu forts obligatorie, asupra diferendului ce i-a fost supus, sau data pantile in litigiu an convenit se caute solutionarea acestuia exclusiv prin alte mijloace. 2. Comisia de conciliere, constituita pentru solutionarea unui diferend, inceteaza examinarea acestuia chiar;i dupa ce a fost sesizata, data una sau toate pantile in litigiu supun diferendul unei curb sau unui tribunal a carui competenta psrtile respective sunt obligate sa o accepte. 3. Comisia de conciliere va suspenda examinarea diferendului data, mai inainte, acesta a fost supus altui organ care are competence sa formuleze propuneri cu privire la acest diferend. Daca din acest demers anterior on se ajunge la solutionarea diferendului, comisia Isi va relua lucrarile, la cererea p4lor in litigiu sau a uneia dintre ele, sub rezerva prevedetilor paragrafului 1 at art. 26. 4. Un stat poate, in momentul semnarii sau ratificarii conventiei, sau al aderarii la 'aceasta, se faca o rezerva pentru a asigura compatibilitatea mecanismului de solutionare a diferendelor, instituit de aceastA conventie, cu alte mijloace de solucionare a diferendelor care rezulta din angajamentele Internationale aplicabile acestui stat. 5. DacA in orice moment, pantile reu;esc se solutioneze diferendul, comisia sau tribunalul scoate cauza de pe rol, dupa ce a primit o confirmare scrisa de la toate partile ca ele an solutionat diferendul. 6. Orice dezacord Intre parole in litigiu cu privire la competenta comisiei sau a tribunalului este solutionat de comisie sau de tribunal. Capitolul III. Concilierea Articolul 20. Cererea pentru constituirea unei comisii de conciliere 1. Orice stat-parte la prezenta conventie poate adresa grefierului o cerere pentru a solicita constituirea unei comisii de conciliere pentru solutionarea unui diferend intre el si unul sau mai multe state-pAgi. DouA sau mai multe state-parti pot, de asemenea,

2. Constituirea unei comisii de conciliere poate fi ceruta, de asemenea, prin acor dul a douy sau mai multe state-parti ;i unul sau mai multe state participante la CSCE Acordul trebuie sa fie notificat grefierului. Articolul 21. Constituirea comisiei de conciliere 1. Fiecare parte in litigiu va numi un conciliator de pe lista conciliatorilor stability in conformitate cu art. 3, pentru a face parte din comisia de conciliere. 2. Cand mai mutt de douA state sunt parti la acel4i diferend, partite care an ace lea;i interese se pot intelege se numeascy un singur conciliator. Daca nu procedeaz in acest sens, fiecare dintre cele douy parti In litigiu va numi un numsr egal d conciliatori, pang la un maximum stabilit de Birou. 3. Orice stat care este parte la un diferend supus unei comisii. de conciliere, fans fi parte la aceastA conventie, poate numi, pentru a face parte din comisie, o persoan aleasa fie de pe lista de conciliatori stability In conformitate cu art. 3, fie dintre ceta tenu unui stat la CSCE. in acest caz, acetia din urmy vor avea, In scopul examinarl diferendului, acelea$i drepturi fi aceleasi obligati ca si ceilalti membri ai comisiei. E isi vor exercita functiile in deplinA independency ,si von face declaracia cerutA d art. 5, Inainte de a-si ocupa locurile in comisie. 4. Imediat dups. primirea cererii sau a acordului prin care pantile in litigiu solicit constituirea unei comisii de conciliere, presedintele Curtii va consulta partile I litigiu In privinta competentei restului comisiei. 5. Biroul va numi alti trei conciliatori pentru a face parte din comisia de cor ciliere. Acest numer poate fr majorat sau redus de catre Birou, cu conditia sa fi impar. Membrii Biroului fi supleancii tor, care se afla pe lista conciliatorilor, pot : numiti pentru a face parte din comisie. 6. Comisia de conciliere isi alege presedintele din randul membrilor'numiti d Birou. 7. Regulamentul Curtii va stabili regulile aplicabile pentru situatia in care, la "Inca putul sau in cursul procedurii, unul dintre membrii numiti sa faca pane din comisi este recuzat, nu poate sau refute syparticipe. 8.Orice problems in legatura cu aplicarea acestui articol va fi solutionata de cyti Birou ca o chestiune preliminary. Articolul 22. Procedura de constituire a unei comisii de conciliere 1. Daca constituirea unei comisii de conciliere este solicitata pe calea unei cerer cererea va enunta.obiectul diferendului, partea sau pantile impotriva carora este fo mulate cererea si numele conciliatorului sau ale conciliatorilor de catre partea se pantile solicitante. Cererea va indica, pe scurt, si mijloacele de solutionare la care s recurs anterior. 2. De indats ce s-a primit o cerere, grefierul o va notifica celeilalte sau celorlal pyrti in litigiu mentionate in cerere. Cealalta parte sau celelalte pa4i dispun de t termen de 15 zile de la notificare pentru a numi pe conciliatorul sau conciliatorii ca vor face parte din comisia de conciliere. DacA, in acest termen, una sau mai mul parti in litigiu nu au ales membrul sau membrii comisiei pe care an dreptul sa numeasca, Biroul va numi numarul corespunzAtor de conciliatori. Aceasty numire va face dintre conciliatorii desemnaci In conformitate cu art. 3 de cAtre fiecare dint pantile in cauzA sau, data aceste pyrti nu au desemnat incy conciliatori, dint

ssv

Urept intemalional public. Sinteze

conciliatorii care on an Post desemnali de catre cealalta parse sau de catre celelalte panti in litigiu. 3. Daca constituirea unei comisii de conciliere este ceruta to baza unui acord, acordul trebuie se enunte obiectul diferendului. DacA nu exists acord, in intregime sau In parte, asupra obiectului diferendului, fiecare pane isi poate formula propria sa pozilie in legatura cu obiectul acestuia. 4. In cazul in care constituirea comisiei de conciliere este cerutA in baza unui acord, fiecare pane va notifica grefierului numele conciliatonilui sau ale concilia. torilor pe care i-a numit safaca parte din comisie. Articolul 23 . Procedura de conciliere 1. Procedure de conciliere este confidentiala;i in contradictoriu. Sub rezerva prevederilor art. 10 si 11 si a regulamentului Curtii, comisia de conciliere 15i va stabili procedura dupa consultarea pertiior in litigiu. 2. Daca parole in litigiu sunt de acord, comisia de conciliere poate invita orice stat-parte la prezenta convenlie, care are un-interes In solutionarea diferendului, sa participe Is procedura. Articolul 24. Obiectul concilierii Comisia de conciliere va ajuta pantile in litigiu s4-1 solutioneze in concordanta cu dreptul international 4i cu angajamentele Is care an subscris in cadrul CSCE. Articolul 25 . Rezultatele procedurii de conciliere 1. DacA In cursul procedurii, pantile in litigiu reu;esc, cu ajutorul comisiei de conciliere, sa gaseasca o solulie reciproc acceptabila, ele vor consemna termenii acestei solutii Intr-o Incheiere, semnata de reprezentanpi lot si de membrii comisiei. Semnarea acestui document va Incheia procedure Consiliul CSCE va fi informat prin i nterme d iul Comitetului Inallilor Functionari despre reusita concilierii. 2. Cand comisia de conciliere apreciaza ca toate aspectele diferendului si toate posibilitatile de gendire a unei solulii an fost epuizate, ea va redacta un raport final. Raportul va tontine prepunerile comisiei pentru solutionarea pasnica a diferendului. 5. Raportul comisiei de conciliere va fi notificat partilor in litigiu, care vor dispune de o perioada de 30 de zile pentru a-1 examina;i pentru a-1 informs pe pre;edintele comisiei dace sunt gate sa accepte solutia propusa. 4. Daca o parte in litigiu nu accepts solutia propusa , cealalta pane sau celelalte perti nu mai suns legate de acceptarea , de cAtre ele, a solutiei respective. 5. Daca in termenul prevazut la paragraful 3, partite In litigiu nu an acceptat solutia propusa, raportul va III Inaintat Conciliului CSCE, prin intermediul Comitetului Inallilor Functionari. 6. DacA una dintre pare refuza se participe la procedura de conciliere sau parese5te procedura dupa inceperea acesteia , se va intocmi, de asemenea , un raport in scopul notificarii de indate a acestei situatii Consiliului CSCE, prin intermediul Inal#lor Funclionari.

Capitolul IV. Arbitrajul Articolul 26. Cererea pentru constituirea unul tribunal arbitral 1. 0 cerere de arbitraj poate fi fonnulata oric$nd, pe ban de acord intre doua sau mai multe state-pare la prezenta convenlie sau intre unul sau mai multe state-pare Is convenlie gi unul sau mai multe site state participante Is CSCE. 2. Statele parei Is convene pot, oricand, se declare, printr-o notificare adresata depozitarului, ca ele recunosc ca obligatorie, ipso facto si fare un acord special,.competenta unui tribunal arbitral, sub rezerva reciprocitAtii. 0 astfel de declaralie poate, fi PAte limitarea- duratei sau pentru o durate determinate. Ea poate Ii facuta pentru toate diferendele sau poate exclude diferende asupra unor chestiuni referitoare Is integritatea teritorial, Is apararea nalionalA, Is un titlu de suveranitate asupra teritoriului national sau is pretenlli concurente cu privire lajurisdictia asupra altor zone. 3. 0 cerere.de arbitraj nu poate fi-formulate printr-o.solicitare adresata grefierului Curtii impotrivs unui stat-parse Is convenlie, care a facut declaralia. prevazuta Is paragraful 2, deciit dupe ce s-a scurs o perioade de 30 de zile dupe ce raportul comisiei de conciliere, care s-a ocupat de examinarea diferendului, a fost transmis Consiliului CSCE, potrivit prevederilor paragrafului 5 al art. 25. 4. Dupa ce un diferend este supus unui tribunal arbitral, In conformitate cu acest articol, tribunalul poate, din proprie initiativd ,sau Is cererea uneia sau a tuturor partilor In litigiu, sa indite masurile provizorii care at trebui- luate de catre parlile in litigiu pentru a evita agravarea diferendului ;i pentru ca solutionarea acestuia sA nu devina mai dificila sau pentru a evita ca o viitoare hotarare a tribunalului sA ramana neexecutatA, datorita atitudinli partilor sau a uneia dintre pantile in litigiu. Articolul 27. Sesizarea unui tribunal arbitral 1. Dace o cerere de arbitraj este formulatA In baza unui acord, acesta trebuie sA precizeze obiectul diferendului. DacA nu exists acord, In Intregime sau In parte, cu privire la obiectul diferendului, fiecare parte t,i poate formula propria pozilie in legsturd cu obiectul acestuia. 2. Daca arbitrajul este solicitat printr-o cerere, aceasta trebuie se precizeze obiectul diferendului, statul-pane sau statele-parti Is prezenta convenlie impotriva caruia sau cArora este indreptata ^i elementele principale de faptsi de drept pe care se intemeiaza. Imediat dupa primirea cererii, grefierul o va notifica celuilalt stat sau celorlalte state parli menlionate in cerere.

Articolul 2& Constituirea tribunalului arbitral

1. Dupe ce se formuleazA o cerere de arbitraj, se constituie un tribunal arbitral.

2. Arbitrii desemnati de pantile In litigiu in conformitate cu prevederile art. 4 sunt membri de drept ai tribunalului. DacA sent mai mutt de douA state-pare Is acelasi diferend, statele care au acelea$i interese pot. conveni sA numeasce un singur arbitru.
3. Biroul va numi dintre arbitri, un numar de membri care se face parte din tribunal, astfel incet numarul membrilor numili de Birou sA fie cu cel putin unu mai mare decat numarul membrilor de drept. Membrii Biroului si supleantii lot, care sunt pe lists arbitrilor, vor fi eligibili pentru a fi numili sA face parte din tribunal. 4. Daca un membru de drept al tribunalului nu poate participa sau data, anterior, a luat cunostinta, in orice calitate, de cazul care face obiectul diferendului supus

--- urepL intemaponal public. Sinteze

Cursul 21 Articolul 30. Rolul tribunalului arbitral

337

tribunalului, acest membru va fi inlocuit de supleantul sau. Daca supleantul se afla In aceeasi situa;ie , statul in cauza va numi, in conformitate cu modalitdlile prevazute la paragraful 5, un membru, in scopul examinarii acestui diferend, in cazul cand ar ape. rea dubii in ceea ce privecte capacitatea unui membru sau a supleantului sau de a face parte din tribunal, Biroul va decide. 5. Orice stat care este pane Is un diferend supus unui tribunal arbitral, fare se fie parte la prezenta convenlie, poate numi o persoana pentru a face pane din tribunal, aleasa fie de pe lista arbitrilor, stability In conformitate cu art. 4, fie dintre cetalenii unui stat participant Is CSCE once persoana astfel numitA trebuie se indeplineasca condiliile prevazute in paragraful 2 al art. 4; ea are, In scopul exarninarii diferendului, aceleasi drepturi si obligati ca si ceilalli membri ai.tribunalului. Persoana respective isi va exercita funcliile in deplina independenla si va face declarafa cerutA de art. 5, inainte de a Ina pane la lucryrile tribunalului. 6. Tribunalul isi va alege presedintele dintre membrii numip de Birou. 7. In cazul cand unul dintre membrii tribunalului numit de Birou nu poate participa la lucrari, el nu va ft inlocuit decat dace numyrul membrilor numif de Birou

Rolul tribunalului arbitral este de a hotari, in conformitate cu dreptul intemalional, asupra diferendelor care ii sunt supuse. AceastA prevedere nu aduce atingere competenlei tribunalului de a da o decizie ex aequo et bono, data penile In litigiu sent de acord. Articolul 31. Sentinta tribunalului arbitral 1. Sentinla tribunalului arbitral va fi motivate. Dad ea nu exprima, In intregime sau in parte, opinia unanimA a membrilor lui, fiecare membru at acestuia va avea dreptul sA at4eze la sentinfA opinia sa separate sau disidenta. 2. Sub rezerva prevederilor paragrafului 4 at art. 29, sentinla tribunalului nu va fi obligatorie decat Intre penile In litigiu si numai cu privire la cazul care a fost solu-

lionat. 3. Sentinla este definitive ai on poate fi supusy apelului. Totusi, penile in litigiu
sau una dintre ele pot cere tribunalului arbitral sy interpreteze sentinla in cazul unei divergenle privind sensul sau conlinutul acesteia. Dad part le in litigiu nu convin altfel, o astfel de cerere trebuie Acute In termen de 6 luni de Is comunicarea sentinfei. Dupe primirea observaliilor perlilor In litigiu, tribunalul va proceda la interpretarea

scade sub numyrul membrilor de drept sau al membrilor numip de penile in litigiu, in
conformitate cu dispoziliile paragrafului 5. In acest caz, unul sau mai multi membri not vor fi numifi de catre Biroupotrivit paragrafelor 3 si 4 aleacestui articol. In cazul numirii unuia sau mai multor not membri, nu va fi ales un nou presedinte decat Baca membrul care on poate sa participe este insusi presedintele tribunalului. Articolul 29. Procedura de arbitraj 1. Procedura de arbitraj se desf`asoara in contradictoriu, conform principiilor unei judecali echitabile. Ea comporte o faze scrisa si una oral's 2. Tribunalul arbitral dispune, fala de parlile in litigiu, de competenlele necesare de cercetare a faptelor si de investigalii pentru Indeplinirea sarcinilor sale. 3. Orice stat participant la CSCE care considers ca are un interes juridic deosebit, ce ar putea fi afectat de hotararea tribunalului, poate, In termen de 15 zile de la transmiterea notificarii efectuate de cAtre Secretariatul CSCE, potrivit prevederilor art. 15, ss adreseze greflerului Curlii o cerere de intervenlie. Aceaste cerere trebuie transmisd imediat pyrlilor in litigiu si tribunalului constitgit pentru examinarea diferendului. 4. Dad statul intervenient dovedeste ca are un astfel de interes, el va fi autorizat sA participe Is procedura, in mdsura in care este necesar pentru proteclia acestui interes. Partea respectiva a hotararii tribunalului este obligatorie pentru statul intervenient. 5. Partite in litigiu dispun de o perioada de 30 de zile pentru a transmite tribunalului observaliile for privind cererea de intervenlie. Tribunalul va pronunla o hotArare cu privire la admisibilitatea cererii. 6. Dezbaterile In fa(a tribunalului se vor one cu usile inchise, afara de cazul cand tribunalul decide altfel, la cererea parlilor In litigiu. 7. In cazul cand una sau mai multe dintre parple in litigiu nu se prezinta, cealaltA parte sau celelafte psrli pot cere tribunalului sa se pronunle in favoarea pretenliilor sale sau ale tor. In acest caz, inainte de a da sentinfa, tribunalul trebuie sA se asigure ca este competent ,si ca argumentele parpi sau ale perlilor care participa sunt ntemeiate.

sentinlei cat mai curand posibil. 4. 0 cerere de revizuire a sentinlei nu poste fi fycuty decat dace se descopera a fapte de nature sa aiby o influenfA decisive , i care, Inainte de pronunlarea sentinlei,
on erau cunoscute tribunalului $i nici

pyrlii sau parlilor in litigiu care cer revizuirea.

Cererea de revizuire trebuie fycuty in termen de 6 luni de la descoperirea noului fapt. Nici o cerere de revizuire nu poate fi formulate dupe 10 ani de la data pronunlerii sentinlei. 5. In masura posibilului , examinarea unei cerere de interpretare sau a unef cerere de revizuire va fi facuty de cAtre tribunalul care a dat sentinla. Dad Biroul constatA ca acest lucre este imposibil, se va proceda la constituirea unui nou tribunal; In conformitate cu prevederile art. 28. Articolul 32 . Publicarea sentin fei arbitrare Sentinla arbitrary este publicatA de cAtre grefier. 0 copie certificaty conforms va fi comunicatA patlilor in litigiu ,i Consiliului CSCE, prin intermediul Comitetului inallilor Funclionari. (...)

Cursul 22

J.>

22.2. Concepte 01 principii

Cursul 22 Protectia mediului inconjurator In dreptul international public

22.1. Considerajii generale
- Protectia mediului inconjurator se realizeaza pentru factorii. de mediu care se afla sub suveranitatea statului sau pentru factorii de mediu situati in afara jurisdictiei najionale, protecjie care are loc in conformitate cu tratatele internationale in;vigoare. - Accentuarea necesitajii de cooperate este determinate de inmultirea si diver sificarea tipurilor de poluare, a surselor poluante si a gradului periculos at unor poluanji. - In 1972 are loc, la Stockholm , Conferinta ONU asupra mediului uman . Conferinta s-a constituit intr-un prim semnal de alarms pentru politica nationals a statelor in ceea ce prive$te mediul inconjurator gi dezvoltarea. . - In 1992 are loc, la Rio de Janeiro , Conferinja ONU privind medial Ineonjuritor $ dezvoltarea (UNCED). Dialogul traditional Nord/ Sud a fost inlocuit cu dialogul intre alte trei categorii de tsri: taxi industrializate; taxi In curs de dezvoltare; tsri aflate In perioada de tranzijie spre economia de piats. - Au fost adoptate doua man categorii de documente: a. instrumente juridice: Conventia asupra diversitatii biologice Si Conventia asupra schimbarilor clir..iatice; b. documente programatice: ,Declaratia de la Rio asupra mediului ai dezvoltari", ,.Principiile cu privire la fondul forestier".i ,Agenda 21". - In 2002 are loc, la Johannesburg, Conferinta ONU privind Dezvoltarea Durabils , avand ca scop analiza stadiului de Sndeplinire a obiectivelor stabilite in 1992, la Conferinta de la Rio, si a realizarilor In domeniu din acest deceniu. - Documente adoptate: - Planul de actiune (cel mai important document al Conferintei) reafirma sustinerea statelor participante pentru principiile Declaratiei de la Rio, pentru aplicarea Agendei 21 ?i a programelor ulterioare de dezvoltare a masurilor de aplicare a Agendei 21 $i stabileste termene concrete si obiective de actiune in diverse domenii relevante pentru dezvoltarea durabila globala; - Declaratia de Is Johannesburg privind dezvoltarea durabils (document politic). Angajamentele guvemamentale an fost completate de o serie de programe ^i proiecte concrete de parteneriat.

- Anumite concepte i principii au fost consacrate in jurisprudenta intemationala ,ci in doctrine cu peste trei decenii Inaintea Declaratiei din 1972. Acestea se refereau la mediu, privit ca o components a teritoriului de stat. - Poluarea a Post combatuta, in cadrul unor tratate, Inca din a doua jumitate a secolului al XIX-lea, dar nu se urmarea o combatere a poluarii per se, ci numai In masura In care apa poluata devenea nocivA pentru pisciculture. - In general, se invoca principiul latin sic utere tuo ut alienum non laedas (foloseste ceea ce iti apartine in asa fel incit sA nu produce daune altuia). Lucrsrlle Comisiei de Drept International: Din 1978, CDI incepe lucrarile de codificare in domeniu. Lucrarile s-au concretizat in proiectul de articole privind " Rispunderea internationals pentru consecinte prejudiciabile decurgind din activitsti care nu sunt interzise de dreptul international". Lucrarile la acest proiect au fost fmalizate in 1990 gi cuprindeau 36 de articole. CDI a reluat examinarea proiectului, accentul hind pus pe factorul de preventie. La sesiunea a 53-a a CDI (2001) an fost definitivate lucrarile pentru proiectul de articole privind Prevenirea daunelor transfrontaliere ale activitatilor periculoase ", recomandfind Adunarii Generale elaborarea unei Conven(ii pe baza proiectului CDI. La sesiunea din 2002, CDI a decis sa continue sA lucreze asupra problemei rAspunderii internationale (international liability) pentru situatiile In care statul nu reu;este sa previnA prejudiciile decurgind din daune transfrontaliere rezultate din activitsti periculoase, in completarea activititii anterioare fmalizate In 2001. CDI a arAtat cA intentioneazA sa examineze responsabilitatea statului (fie cA e vorba de statul de origin, statul care a autorizat i monitorizat operatia, statul beneficiar al operatiei sau statul de nationalitate al operatorului), a operatorului, a victimei inocente, dar;i rolul entitatilor private, cum at fi companiile de asigurari sau trusturile industriale. In 2006 CDI a adoptat, in cadrul celei de-a 58-a sesiuni, proiectul de ,,Principii privind atribuirea rsspunderu pentru pagube in cazul daunelor transfrontaliere ale activititilor periculoase " (a se vedea secpunea 20.7 din acest Curs) In 2008, CDI a adoptat, in cadrul celei de-a 60-a sesiuni, proiectul de articole privind ,Dreptul aplicabil aquiferelor transfrontaliere " (aquiferul transfrontalier find definit ca o formatiune geologica permeabilA care define ape, ale carui componente sent aflate in doua sau mai multe state). Proiectul propune reguli privind utilizarea rezonabila;i echitabila a resurselor de apA transfrontaliere, inclusiv obligatia de a nu provoca daune, de a coopera, de a schimba date ,si informatii In mod regulat, de a proteja;i conserva ecosistemele (inclusiv prevenirea, reducerea ,si controlul poluarii). - Pans In prezent, in dreptul international no a Post consacrat an principiu de drept conventional sau cutumiar (dupe unii autori) in materie. Conform planului de actiune pentru perioada 1973-1977, pentru probleme de mediu un asemenea principiu or trebui sa exprime obligatia statului de a se asigura cs activitstile desfa urate pe teritoriul sau sau In zone afiate to mod legal sub jurisdictia sau controlul

34U Drept intonational public. Sinteze

Cursul22

341

statului an vor produce daune mediului inconjuritor at altor state sau unor zone situate dincolo dejurisdictia nationals. - In plan institutional se creeazs Programul Natiunilor Unite pentru Mediu Inconjurator (PNUE), Uniunea Internalionala pentru Conservarea Naturii (UICN), Agenlia pentru Proteclia Mediului a Comunitalilor Europene, care is nastere in urma amendsrii din 1987 a Tratatului de la Roma.

e) Protectia mediului marin: Convenlia privind dreptul merii (Montego Bay, 1982); Conventia privind proteclia Mini Baltice (Helsinki, 1974); Convenlia privind protectia Msrii Mediterane (Barcelona, 1976); Conventia privind proteclia Marii Negre (Bucuresti, 1992).

22.3.Obligajii cu caracter general ale statelor in domeniul protecliei mediului

- Una dintre obligaliile cu caracter general se refers 1a angajamentul statelor de a preveni , i reduce pericolul, riscul care implici un grad sporit de periculozitate, preeum ^i angajamentul de a preveni Si reduce poluarea . In aceasta directie, statele au incheiat tratate bilaterale si multilaterale. Dreptul international al mediului continua sa se dezvolte in plan multilateral pe bazA sectoriali, iar in plan bilateral s-au incheiatconventii cu caracter general. De exemplu: Convenlia de la Basel privind controlul transportului peste frontiers al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora (1989) Convenlia privind evaluarea impactului asupra mediului In context transfrontier

22.4.Obligatii cu caracter specific ale statelor In domeniul protectiei mediului

- In baza protocolului din 1988 al Conventiei privind poluarea atmosferica pe distante lungi, penile se angajeazA s6 reduce cu 30% emisiile de sulf. - Convenlia pentru proteclia stratului de ozon de la Viena din 1985, Protocolul de la Montreal din 1987 privind substantele care epuizeaza stratul de ozon ;i amendamentul la Protocolul de la Montreal (Londra, 1990). - Agenlia Internationale pentru Energie Atomics a adoptat, la 26 septembrie 1986, dour conventii referitoare la notificarea rapida a unui accident nuclear ^i, respectiv, la asistenta in caz de accident nuclear. Convenlia de la Basel din 1989 prevede obligatii concrete privind interzicerea transportului de;eurilor periculoase In afara tarii fare autorizatie, modalitalile de etichetare a acestor deseuri, reglementeaza documentele speciale de transport, conditiile in care se poste face autorizarea, obligaliile specifice privind transmiterea informapilor in cazul producerii unui accident etc. Convenlia privind comertul international cu specii salbatice de fauna fl flora adoptata In 1973, la Washington, prevede obligatii concrete privind comertul't:u specii salbatice, mAsuri ce trebuie luate de parti pentru punerea in aplicare a dispozitiilor conventiei, m9suri privind posibilitatea de informare a publicului asupra rapoartelor anuale $i asupra celor bianuale privind masurile legislative, regularnentare ^i administrative luate pentru aplicarea Conventiei. - Protocolul de 7a Kyoto la Conventia-cadru a ONU asupra schimbarilor climatice (1997) tontine angajamente de limitare cantitativa i reducere a emisiei de gaze cu efect de sera fata de nivelul anului 1989, in perioada obligatorie 2008-2012.

(Espoo,1991)
Convenlia asupra efectelor transfrontiere ale accidentelor industriale (Helsinki, 1992) Convenlia asupra securitatii nucleare (Viena, 1994) Convenlia pentru combaterea desertificarii intarile gray afectate de seceta;i/sau de de,ertificare, in special in Africa (Paris, 1994) Convenpa pentru protectia ,i utilizarea cursurilor de ape transfrontiere ;i,a lacurilor intemalionale (Helsinki, 1992) i Protocolul privind Apa ,ai Sanatatea la aceaota Convenpe (Londra, 1999).

- Aceste conventii mai pot avea ca obiect:

a) Obligalii de colaborare Cu caracter general ^i de permanents cu privire Is schimbul de informatii, evaluarea situatiei i consultarea prealabila asupramasurilor

cc trebuie luate:
Conventia europeana asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distanle lungi (Geneva, 1979)

22.5. Rispunderea si compensarea

- Pens In prezent, principiile rispunderii ei compensirii no $i-au gisit o reglementare adecvati in conventiile internationale, cu toate ca, in baza Declaratiei de la Stockholm, statele s-au angajat sa dezvolte dreptul international privind raspunderea si compensarea pentru daunele transfrontiere. - Raspunderea este considerate o solutie secundari In raport cu masurile de prevenire fi reducere a efectelor negative asupra mediului. - Este controversata Inca problema - examinatA In prezent de CDI - data rispunderea trebuie atribuiti statulul ^i pentru actele licite, adica pentru consecintele prejudiciabile ale faptelor care nu sunt interzise de dreptul international. - 0 alts problema este aceea data standardele stabilite pot constitui temei pentru raspundere sau pot fi invocate doar In calitate de criteriu al unei conduite diligente de

b) Protectia cursurilor de ape:

Acordul dintre Uruguay ,si Argentina privind regimul fluviului (Uruguay, 1975) Conven;ia dintre Germania, Franta ai Luxemburg privind canalizarea fluviului Moselle (1956) Conven;ia pentru cooperarea privind proteclia si utilizarea durabila a fluviului Dunsrea(Sofia,1994). c) Protectia unor ecosisteme: Conventia asupra zonelor umede, de importanta internationals, In special ca habitat al pasarilor acvatice (Ramsar, 1971) d) Protectia unor resurse naturale ale mediului: Convenlia africana privind conservarea naturii ;i a resurselor sale naturale
/A1.-.... 1n1o1.

342 Drept international public. Sinteze

Cursul 22 . 343 22.7. Proiectul de Principii privind atribuirea rispunderii pentru pagube

- Uniunea European& acordA o importan;A deosebitA armonizArii legislatiilor privind protectia mediului inconjurator. AceastA problemA a fost deja proclamata ca principiu in programul de actiune privind mediul pe perioada 1973-1977. 22.6. Proiectul de Conventie privind prevenirea daunelor transfrontaliere ale activitatilor periculoase , adoptat de CDI la sesiunea din 2001 - Proiectul are in vedere activiti file neinterzise de dreptul international care implici riscul de a provoca daune transfrontaliere semnifrcative datorita consecintelor fizice ale acestora (art. 11). - Proiectul prevede obligatia de a lua toate misurile necesare pentru preve nirea efectelor mentionate sau pentru miqorarea riscului (inclusiv prin ntAsurl legislative, administrative sau de alts nature), precum si obligatia de a coopera in acest sens (Intre ele si cu organizatiile Internationale competente) (art. 3, 4, 5). - Se reglementeaza obligativitatea autorizArii prealabile a activiticil in cauzi de cetre statul de origine (statul pe al cerui teritoriu sau sub jurisdictia on controlul caruia au loc activitatile periculoase), care trebuie sA se bazeze pe o evaluare a riscului de a provoca daune transfrontaliere (art. 6, 7). - Se prevede obligatia de a notifica statul pasibil de a fi afectat, In cazul identificarii riscului mentionat mai sus ;i de a i se transmite datele tehnice si toate informatiile relevante pe care se bazeaza evaluarea, precum ,si de a an lua decizia autorizarii activitate dacA nu se primeate, in termen de 6 luni de la notificare, un rAspuns pozitiv de la statul pasibil de a fr afectat (art. 8). - Statele implicate sunt obligate si se consulte , Is cererea oricaruia dintre ele, pentru luarea masurilor necesare, pe baza unei balance echitabile a intereselor, proiectul indicind si factoril de care trebuie sa se tins seama la stabilirea acestei balance echitabile (art. 9, 10). - Proiectul mai prevede o serie de obligatia privind schimbul de informatii in timp util, pe parcursul derulArii activitAtii periculoase ai ulterior derularii acesteia precum ;i informarea publicului despre activitate, riscurile implicate de aceasta ,si daunele cc pot rezulta (art. 12, 13). - Este, de asemenea, prevazutA obligatia de a notitica urgentele ce apar In legAture cu activitatea periculoase, fari Intarzieri i prin cele mai rapide cis (art. 17). - Proiectul de Conventie confine;i un mecanism de solutionare a diferendelor, cc are ca element central recurgerea Is o Comisie de Ancheta (Fact-finding Commission), formatA, ca regula, din trei membri; Comisia adoptA un raport pe care 11 transmite pertilor implicate si care include constatari Si recomandari, pe care pantile trebuie se le examineze, se le is in considerate (,,shall consider") cu bunA-credinls.

in cazul daunelor transfrontaliere ale activititilor periculoase , adoptat de CDL la sesiunea din 2006 - Proiectul de Principii se refers Is daunele transfrontaliere cauzate de activitAtile periculoase neinterzise de dreptul international (Principiul 1), scopul principiilor find definit ca find acela de a asigura compensare prompts ^i adecvatA, precum ,si de a conserve;i proteja mediul in cazul unei daune transfrontaliere, mai ales in ce priveste reducerea daunei ,si revenirea la situatia anterioara (Principiul 3). - Proiectul prevede cA statele vor lua toate misurile necesare pentru a asigura compensare prompts $i adecvatA victimelor unor daune transfrontaliere cauzate de activitati periculoase aflate pe teritoriul sAu sau sub jurisdictia on controlul sau. - Aceste mAsuri includ ^i impunerea rispunderii (liability) asupra operatorului sau, dace este cazul, asupra altei persoane sau entitAti, precum ;i obligatia acestora manciare pentru a acoperi din urmA de a se asigura sau asuma alte garantii cererile de compensare. Se poate avea in. vedere si stabilirea de fonduri industriale la nivel national. Dace masurile mentionate sunt insuficiente, statul de origine trebuie ss asigure resursele financiare suplimentare. (Principiul 4) - dace apare un incident implicarnd o activitate periculoasA care rezulta sau este de nature sA produce o daunA transfrontaliere, statul de origine trebuie si notifice prompt toate statele afectate sau care ar putea fi afectate despre incident $i efectele sale posibile ; sA adopte, cu implicarea operatorului, masurile de rispuns potrivite pe baza celor mai avansate date si tehnologii disponibile; si consulte ,ei si caute si coopereze cu toate statele afectate sau care an putea fr afectate pentru reducerea efectelor daunei $i pentru eliminarea ei; se caute asistenta organizatiilor intemationale competente fi a altor state. (Principiul 5) - Principiul 6 prevede obligatia pentru state de a include In legislaiia for organele judiciare gi administrative cu competenta , i jurisdictia necesare pentru a asigura remediile prompte, adecvate si efective pentru victime, care trebuie sa aiba acces la aceste remedii in statul de origine; aceasta nu impiedicA victima sA caute ,si alte remedii. Statul poate si asigure recurs la proceduri internationale de solutionare a cererilor care sA fie rapide si cu costuri minime. De asemenea, accesul la informatii privind remediile trebuie asigurat. - Se recomandA (Principiul 7) incbeierea de acorduri specifice globale, regionale, bilaterale pentru categorii particulare de activitAli periculoase care sA prevada aranjamente efective privind compensarea, masurile de rispuns si remediile, care sA include si aranjamente pentru fonduri de stat sau industriale care sA asigure compensari suplimentare dace resursele financiare ale operatorului, inclusiv masurile de asigurare, sunt insuficiente pentru acoperirea unei daune. - Principiul 8 prevede ca statele trebuie sa aplice proiectul de principii pe baza adoptArii legislatiei nationale specifice sau a masurilor administrative necesare, firs discriminare pe baza de cetAtenie/nationalitate, domiciliu sau reaedintA.

344 Drept international public. Sinteze Bibliografie minimal& 1. Al. Bolintineanu, A. Nastase, B. Aurescu, Drept international contemporan, ed. a 2-a, revAzutA si adaugita, Ed. All Beck, Bucuresti, 2000, p. 267-279 2. D. Popescu, A. Nastase, Drept international public, Ed. $ansa, Bucuresti, 1997, p. 336-352 3. R.M. Besteliu, Drept international public, vol. II, Ed. C.H. Beck, Bucuresti,

Uursw -1t w:) 14. A. Ch. Kiss, J.-P. Beurier, Droit international de l'environnement, Ed. A. Pedone, Paris, 2000

2008, p . 44-50.

Bibliografie selectivi
1. B. Aurescu, Raportul primei Comisii Espoo de. Ancheta Intemationala privind proiectul ucrainian at ,canalului Bastroe" din Delta Dunarii, publicat Is 10 iulie

2006, in RRDI nr. 3 (iulie -decembrie 2006), p. 147-157

2. B. Aurescu, A. Pellet (coord.), Actualite du droit des fleuves internationaux, Paris, Ed. Pedone, 2010 (Partea a III-a Pollution, responsabilite, reglement des

differends" ), p. 205-290
3. B. Aurescu, The Ukrainian Bystroe Canal Project in the Danube Delta - bet-

ween Political Interest and International Environmental Law. The Report of the First
Espoo Inquiry Commission, Revue Hellenique de Droit International, vol. 58/2005, p. 397-421 4. B. Aurescu, The Ukrainian "Bystroe Canal" Project in the Danube Delta -, a Challenge for the International Environmental Law as Applied. by the Specialized

15. A. Ch. Kiss, D. Shelton, International Environmental Law, 1991 16. VA. Lang, Droit de 1'environnement, PUF, Paris, 2002 17. M. Lavieille, Droit international de 1'environnement, Ellipses, Paris, 1998 18. M Maljean-Dubois, R. Mehdi, Les Nations Unies et Is protection de 1'environnement: la promotion d'un d6veloppement durable, Ed. A. Pedone, Paris, 1999 19. G. Palmer, New Ways to Make International Environment Law, AJIL, or. 2, 1992 20. Y. Petit, Le Protocole de Kyoto. Mise en oevre et implications, Presses Universitaires de Strasbourg, Strasbourg, 2002 21. C. Popa, Canalul de mare adancime Dunare-Marea Neagra pe bratele Bastroe Si Chilia ale Dunsrii - proiect ucrainian cu probabil impact transf ontalier de mediu. Luari recente de pozitie ale comunitAni intemanonale, In RRDI nr. 2, ianuarie-iunie 2006, p. 127-131 22. D. Popescu, Protectiafluviilor intemationale si combaterea poluarii tor, In vol. Drept international fluvial, Ed. Academiei, Bucuresti, 1973 23. D. Popescu, Protectia mediului inconjurator in dreptul.interna#onal, in SDR nr. 2/1992 24. P. Sands, Principles of International Environmental Law, 1995 25. R Woifrum, Means of Ensuring Compliance with and Enforcement of International Environmental Law, RCADI, vol. 272; 1998.

International Organizations, articol in Analele Universitatii din Bucuresti - Seria

Drept, 2006- IV (octombrie- decembrie), p.7-24 5.. E.A. Boyle, P. Birnie, International Law and the Environment, Ed. a 2-a, OUP, 2002 6. L. Boisson de Chazournes, R. Desagne, C. Romano, Protection internationale de 1'environnernent, Recueil d' instruments juridiques, Pedone, 1998 7. RJ. Dupuy, L'avenir du droit international de l'environnement , Dordrecht, Martinus Nijhoff Publishers, Colloque de l'Academie de Droit International de la Haye, 1985 8. L. Dumitru, HotArrarea Curtii Internationale de Justine In capul Fabrici de celuloza pe raul Uruguay (Argentina c. Uruguay), in RRDI nr. 10 (ianuarie-iunie

Anexa 1 Convenfia privind protectia Mirii Negre Impotriva poluArii , Bucurefti,1992

Articolul L Zona de aplicare 1. Prezenta conventie se va aplica Is Marea NeagrA propriu-zisa, avand ca limits de sud, pentru scopurile prezentei conventii, lima care uneste capul Kelagra ,i capul Dalyan. 2. Pentru scopurile acestei conventii, referirea la Mares Neagrn va include marea teritorialA si zona economics exclusive ale frecarei parti contractante in Marea NeagrA. Cu Coate acestea, oricare protocol la aceastA conventie poate sA prevadA altfel, in functie de obiectivele sale. Articolul H. Defmltii Pentru scopurile prezentei conventii: 1. Poluarea mediului'marin inseamna introducerea de care om, direct sau indirect, de substanje sau energie in mediul marin, inclusiv estuare, care are sau poste avea ca rezultate asemenea efecte dAunAtQare cum sent vAtAmarea resurselor vii si a

2010), p. 97-110
9. M. Dulu, Dreptul international al mediului, Ed. Economics, Bucure;ti, 2004 10. M. Dulu, Dreptul mediului, tratat, vol. I ,si II, Ed. EconomicA, Bucuresti, 2003 11. European Community Deskbook, Environmental Law Institute, Washington D.C., 1992 12. G. Handl, Liability as an Obligation Established by a Primary Rule of International Law, 1985 13. C. Imperiali, L'effectivite du droit international de l'environnement, Ed. Economics, Paris, 1998

346 Drept international public. Sinteze

-vursut zt

inclusiv pescuit si alte folosinte legitime ale mArii, degradarea calitAtii de folosintAa ape i m ar ii $ i deteriorarea conditiilor de agrernent. 2. a) Nave inseamnA mijloace de deplasare pe mare de once tip. Acest termen include navele cu elice, vehiculele pe. pernA de aer, submarine, mijloace plutitoare, indiferent daca sunt sau nu autopropulsate, platforme ,ci once alte construcjii ampla.

sate pe apa. b) Aeronave inseamnA mijloace de deplasare In aer de once tip. 3. a) Descarcarea InseamnA: (i) once deversare deliberatA de deleuri sau alte materiale de pe nave sau aeronave; (ii) once sabordaj deliberat de cAtre nave sau aeronave.' b) Descarcarea nu include:

Articolul VL Poluarea cu substantepericuloase Vi materiale Fiecare parte contractantA va preveni poluarea mediului marin al MArii Negre din once sursa cu substantele sau materialele specificate In anexa la aceastA convenlie. Articolul VIL Poluarea din surse de pe uscat Pantile contractante vor lua, individual sau, daca este necesar, In comun, toate masurile adecvate pentru a preveni, reduce si controla poluarea mediului marin al Mani Negre de pe nave, in conformitate cu regulile ;i standardele intemalionale general acceptate.

Articolul IX . Cooperarea In combaterea poluarii in situa #ii de urgentil

Pantile contractante vor coopera. in vederea prevenirii, reducerii ;i combaterii poluArii mediului marin al Marii Negre in situalii de urgenta, in conformitate cu Protocolul privind cooperarea in combaterea poluArii cu petrol si alte substance nocive a mediului marin al Marii Negre, In situalii de, urgenla, care face parte integrantA din aceastA convenlie. Articolul X. Poluarea prin descArcare 1. Partite contractante. vor lua toate masurile adecvate ;i vor coopera In prevenirea, reducerea ,si controlul poluArii cauzate prin descArcare, In confomtitate cu Protocolui privind protectia mediului marin al Mani Negre impotriva poluArii prin descArcare, care va face parte integrantA din aceastA convenlie. 2. Pantile contractante no vor penmite, in zonele aflate sub jurisdiclia for respective, descarcarea de materiale de catre persoane fizice sau juridice ale statelor care no sunt riverane Mani Negre. Articolul XL Poluarea din activitaji care an loc pe platoul continental 1. Fiecare parte contractantA va adopta, cat mai curdnd posibil, legi ,si regulamente ,si va lua masuri pentru a preveni, reduce ,si controla poluarea mediului marinat Mani Negre, cauzatA sau legate de activitA$i care an loc pe platoul situ continental, inclusiv explorarea ^i exploatarea resurselor naturale ale platoului continental. Parlile contractante se vor informs reciproc prin intermediul comisiei despre legile, regulamentele Ii masurile adoptate de ele in aceastA privinti. 2. Pantile contractante vor cooperaIn acest domeniu, dace va fl cazul, si se vor strAdui sA armonizeze mAsurile la care se refers paragraful 1 al acestui articol. Articolul XIL Poluarea din sau prin atmosferA PArtile contractante vor adopta legi ,si regulamente ^i vor lua mAsuri individuale sau convenite pentru a preveni, reduce sau controls poluarea mediului marin al Mk ii Negre din sau prin atmosferA, aplicabile spaliului aerian de deasupra teritoriului for 0 navelor sub pavilionul for sau navelor $i aeronavelor Inregistrate pe teritoriul tor.

(i) deversarea de deseuri sau alte materiale care rezulta in mod direct sau indirect din exploatarea normala a navelor sau aeronavelor ^i a echipamentului lot, allele decat deseurile sau alte materiale transparente de/sau de la nave sau de la nave sau aeronave, care sunt exploatate in scopul deversArii unor asemenea materiale sau
derivate din tratarea unor asemenea de$euri sau altor materiale pe nave sau aeronave; (li) once depunere de materiale pentru un alt scop decat simpla deversare` a

acestora, cu condilia ca o asemenea depunere sA. nu fie contrarA scopurilor acestei

convent. (...) Articolul V. Angajamente de ordin general 1. Fiecare parte contractantA va asigura aplicarea convenliei in acele zone ale Marii Negre unde ea I;i exercitA suveranitatea, precum Si drepturile suverane ^i jurisdictia, fare a aduce atingere drepturilor ;i obligatiilor partilor contractante care rezulta din normele dreptului international. In vederea realizArii scopurilor acestei conventii , fiecare parte contractantA va One seama de efectul negativ al poluarii InAuntrul apelor sale interioare asupra mediului marin al Marl Negre. 2. Pantile contractante vor Ina, individual sau In comun , dupe caz, toate masurile necesare in concordanta cu dreptul intemationai Ii in conformitate cu prevederile acestei conventii, pentm a preveni, reduce si controla poluarea , pentru aprotejasi conserva mediul marin al Marii Negre: 3. Pantile contractante vor coopers In elaborarea de protocoale aditionale , anexe, si in afara de cele alaturate la prezenta convenlie , care vor fi necesare pentru aplicarea prezentei convent. 4. Pantile contractante, atunci cand vor incheia acorduri bilaterale ,si multilaterale pentru protectia ,si pastrarea mediului marin al MArii Negre, se vor stradui sA asigure ca asemenea acorduri sA fie conforme cu aceastA convenlie . Copii de pe asemenea acorduri vor fi transmise celorlalte parti contractante prin intermediul comisiei, defmita conform articolului XVII al acestei conventii. 5. Parlile contractante vor coopera, in cadrul organizatiilor internationale, care cunt considerate de cAtre ele a fi competente In promovarea elaborarii de mAsuri care sA contribuie la proteclia si pastrarea mediului marin at Marii Negre.

Articolul XUL Protectia resurselor vii marine

Pantile contractante, atunci cind iau masuri in confonnitate cu prezenta convenlie pentru prevenirea, reducerea;i controlul poluArli mediului martin al Marii Negre, vor acorda o atentie deosebitA producerii de daune vietii marine Ii resurselor vii, In special prin schimbarea locului for de vietuire ,i crearea de piedici in calea pescuitului ,i altor folosinle legitime ale Marii Negre, Ii in legature cu aceasta vor acorda atentia cuvenitA recomandarilor organizatiilor internationale competente. (...)

348

Drept intemaoonalpublic. Sinteze Articolul 5. Aplicarea

Cursul 22

349

Anexa 2 Proiectul Conventiei privind Prevenirea Daunelor Transfrontaliere ale Activit# tilor Periculoase , adoptat de Comisia de Drept International la sesiunea a 53-a (2001) Statele Parti,
Avand in vedere articolul 13, paragraful 1 (a) al Cartei ONU, care prevede ca Adunarea Generals va inilia studii ,si va face recomandari in scopul Incurajarii dezvoltarii progresive a dreptului international ,si al codificarii sale,

Statele interesate vor lua masurile legislative, administrative sau alte acliuni necesare, inclusiv stabilirea mecanismelor adecvate de monitorizare pentru aplicarea prevederilor prezentelor articole. Articolul 6. Autorizarea 1. Statul de origine va solicita autorizarea sa prealabila pentru: a) Orice activitate aflata In domeniul de aplicare al prezentelor articole desfasuratt'in teritoriul sau sau sub jurisdiclia sau controlul sau;

Avand In vedere principiul suveranitstii permanente a statelor asupra resurselor naturale pe teritoriul for sau aflate sub jurisdicpa sau controlul lor,
Avand, de asemenea, in vedere faptul cs libertatea statelor de a desf`asura sau permite activitsp in teritoriul sau sub jurisdiclia on controlul for no este nelimitats, Reamintind Declaratfa privind medial $i dezvoltarea de la Rio , din 13 lunie 1992, Recunoscand importanta promovArii cooperarii internationale, An convenit urmstoarele: Articolul 1. Domeniul de aplicare Aceste articole se aplica activitalilor neinterzise de dreptul international care implica riscul provocarii de daune transfrontaliere semnificative prin consecintele for fizice. Articolul 2 . Folosirea termenilor Pentru scopurile prezentelor articole: a) ,Riscul provocarii de daune transfrontaliere semnificative" include riscuri luynd forma unei Inalte probabilitali de cauzare de daune transfrontaliere senxnificative;i o mica probabilitate de cauzare de daune transfrontaliere dezastruoase; b) Daunt'" inseamna dauna provocaty persoanelor, proprietalii sau mediului; c) Daund transfrontaliera" inseamnt' dauna provocatA in teritoriul sau in alte locuri aflate sub jurisdicpa sau controlul unui stat altul dect't statul de origine, chiar data statele interesate nu an o frontiers comuns; d) ,Star de origine" inseamna statul pe teritoriul sau sub jurisdictia on controlul cyruia activitatile mentionate la art. 1 sunt planificate sau desf4urate; e) ,Stat pasibil de a fi afectat" Inseamnt' statul sau statele pe teritoriul carom exista riscul de daune transfrontaliere semnificative sau care au jurisdiclie sau control asupra oricsnii loc unde exists un astfel de rise; f) State interesate" inseamna statul de origine si statul pasibil de a fl afectat. Articolul 3. Prevenirea Statul de origine va lua toate mAsurile necesare pentru a preveni daunele transfrontaliere semnifrcative sau in orice caz pentru a micsora riscul provocaii lor. Articolul 4. Cooperarea Statele interesate vor coopera cu buns-credinla i, daca este necesar, vor cere asistenla uneia sau mal multor organizatii internationale competente pentru prevenirea daunelor transfrontaliere semnificative sau in orice caz ventru micsorarea ris-

b) Orice modificare majors in activitalile la care se refera subparagraful (a); c) Orice plan de modificare in activitatea care o poate transforma intr-una ce intra sub incidenta prezentelor articole.
2. Cerinta de autorizare, stability de un stat va fi puss In aplicare cu respectarea tuturor activitaplor pre-existente aflate sub incidenta prezentelor articole. Autorizaliile deja emise de stat pentru activitatile pre-existente vor fi revszute pentru a fi conforme cu prezentele articole. 3. In cazul nerespectyrii (termenilor) autorizatiei, statul de origine va Ina masurile necesare, inclusiv retragerea autorizapei, dace este necesar. Articolul 7. Evaluarea riscului Orice decizie In privinla autorizyrii unei activitati aflate sub inciden;a prezentelor articole va fi, in mod special, bazatA pe o evaluare a daunelor,transfrontaliere posibile cauzate de activitatea respectivy, inclusiv pe o evaluare a impactului de mediu. Articolul & Notificarea ii informarea 1. Dad evaluarea prevszuts la articolul 7 indica un rise de a provoca daune transfrontaliere semnifrcative, statul de origin va notifica statului pasibil de a fi afectat, in timp util, riscul si evaluarea si-i va transmite datele tehnice disponibile $i toate celelalte informalii relevante pe care se bazeaza evaluarea. 2. Statul de origine nu va lua nicio decizie asupra autorizarii activitatii data nu va primi, intro perioada nu mai mare de 6 luni, raspunsul statului pasibil de aft afectat. Articolul 9. Consultar i privind m3surile preventive 1.. Statele interesate se vor consulta, la solicitarea oricaruia dintre acestea, in vederea ajungerii la solulii acceptabile privind mAsurile de adoptat pentru prevenirea daunelor transfrontaliere semnificative sau In orice caz pentru micsorareariscului provocarii lor. Statele interesate vor conveni, In inilierea consultarilor, asupra unui calendar pentru consultari.

2. Statele interesate vor cauta solulii pe baza unei balanle echitabile a intereselor in lumina articolului 10.
3. In cazul in care consultarile prevazute la paragraful I nu reusesc gasirea unei solulii convenite, statul de origine va lua totu$i in considerare interesele statului pasibil de a fi afectat in cazul in care decide sa autorizeze desfssurarea activitatii, fsra a prejudicia drepturile oricarui stat pasibil de a fi afectat. Articolul 10. Factoril implicati intr-o balantl echitabils a intereselor In vederea ajungerii la o balanta echitabila a intereselor, conform prevederilor paragrafului 2 al art. 9, statele interesate vor Ina in considerare toli factorii ,i circumstantele relevante, inclusiv:

350 Dreprinternational .public. Sinteze a) Gradul de risc al provocarii daunelor transfrontaliere semnificative si disponibilul de mijloace de prevenire a unor astfel de daune sau de mic;orare a riscului provocarii for sau de reparare a daunelor; b) Importanla activitati, luand in considerare avantajele sale globale cu caracter social, economic ;i tehnic pentru statul de origine in raport cu daunele potentiale pentru statul pasibil de a fi afectat; c) Riscul daunelor semnificative pentru mediu ;i disponibilul de mijloace de prevenire a unor astfel de daune, de mic;orare a riscului in acest sens sau de restabilire a mediului, d) Gradul in care statul de origine si, dupA caz, statul pasibil de a fi afectat sunt pregatite se contribuie la costurile prevenirii; e) Viabilitatea eeonomice a :activitati In rela;ia cu costurile prevenirii li cu posibilitatea desf4urarii activitatil in alt Ice sau cu alte mijloace sau a inlocuirii eicu o activitate alternativa; f) Standardele de prevenire pe care statul pasibil de a fi afectat le aplica unor activitati identice sau comparabile 5i standardele.aplicate in practica internationala sau regionals comparabila Articolul 11. Procedurile in absents notificiril, 1. Dace statul are motive rezonabile se considere ca o activitate planificata sau desfs,urata in statul de origine poate implica un risc de provocare a unor daune transfrontaliere semnificative poate cere statului de origine aplicarea prevederilor articolului 8. Cererea poste fiinsotita de explicatii documentate privind motivele cererii. . 2. In cazul in care statul de origine considere tote i ca nu are obligatia de a face o notificare in conformitate cu articolul 8, el va informa statul solicitant intr-un termen rezonabil, furnizand explicatii documentate privind motivele unei astfel de constatAri. Dace o astfel de constatare nu satisface statul in cauze, la cererea sa, cele doua state vor infra cu promptitudine in consult in modalitatea indicate in articolul 9. 3. In cursul consultarilor, statul de origin va face cele necesare, data este solicitat de titre celalalt stat, pentru a Intreprinde masuri fezabile ^i necesare pentru mic^orarea riscului li, data este cazul, pentru suspendarea activita#i In discutie pentru o perioada rezonabila. Articolul 12. Schimburi de informatii In timpul desfi,urarii activitati, statele interesate vor schimba in time util toate infotmatiile disponibile privind aceasta activitate, relevante pentru prevenirea daunelor transfrontaliere semnificative sau in oriceccaz micsorarea riscului provocarii lor. Un astfel de schimb de informatii va continua pane cAnd statele interesate vor considera necesar chiar;i dupa ce activitatea a Incetat. Articolul 13. Informarea publicului Statele interesate vor furniza, prin mijloacele cele mai potrivite, publicului susceptibil de a fi afectat de o activitate aflata sub incidenta prezentelor articole informatiile relevante. privind aceasta activitate, riscul implicat ; i daunele care ar putea rezulta si sa constate opiniile acestuia. Articolul 14. Securitatea nationals qi secretele industriale Datele $i informatiile vitale pentru securitatea nationals a statului de origin sau pentru proteclia secretelor industriale sau privind proprietatea intelectuale pot fi pro-

Cursul 22

s ,t

tejate, dar statul de origin va coopera cu bung-credinta cu statul pasibil de a fi afectat prin fumizarea de informatii cat mai multe in circumstantele date. Articolul 15. Nediscriminarea Cu exceplia cazului in care statele interesate au convenit altfel pentru proteclia intereselor persoanelor fizice sau juridice care pot fi sau sunt expuse riscului daunelor transfrontaliere semnificative ca urmare a unei activitati aflate. sub incidenta prezentelor articole, on stat nu va discrimina pe baza cetateniei sau resedinlei sau locului in care s-ar putea produce vntnmarea, in ce priveste acordarea, in conformitate cu sistemul sau juridic, a accesului la proceduri judiciare sau de alt tip pentru aceste persoane in vederea obiinerii protectiei sau altor compensari corespunzatoare. Articolul 16. Pregdtirea pentru situatii de urgents Statul de origin va dezvolta.planuri de contingents pentru a rnspunde situatiilor de urgenta, in cooperarea,daea este cazul, cu statul pasibil de a fi afectat ;i cu organizatiile internationale competente. Articolul 17. Notificarea unei situatii de urgentil Statul de origin va notifica, farm interziere Ii prin modalitatile cele mai rapide, aflate la dispozitia sa, statul pasibil de a fi afectat In legeturs cu situatia de urgents privind. o activitate aflatA sub incidenta prezentelorarticole i-i va furniza toate informatiile disponibile relevante: Articolul 18. Relatia cu alte norme de drept international Aceste articole nu afecteazA obligatille ce incumbilstatelor In conformitate cu tratatele sau regulile de drept international cutumiar relevante. Articolul 19 . Solutionarea diferendelor 1. Once diferend privind interpretarea sau aplicarea acestor articole .,va if solut onat de urgenta prin mijloacele de solutionare pa;nica a diferendelor alese prin intelegerea par`plor la diferend, inclusiv prin negocieri, mediere, conciliere, arbitraj sau solutionare juridica. 2. In cazul in care o intelegere asupra mijloacelor de solutionare pasnica a diferendului nu se poate remedia Intr-un interval de ase luni, penile diferendului vor recurge, la solicitarea oricareia dintre acestea, la stabilirea unei comisii de anchetA impartiale. 3. Comisia de ancheta va fi compusa din care un membru nominalizat de fiecare parte la diferend ,si, In plus, un membru care nu are cetatenia nici uneia din parole diferendului, ales de membrii desemnati fl care va function ca pne edinte.

4. Dace mai multe state sunt implicate de aceeqi parte a diferendului ,si aceste state nu convin asupra unui membru comun at comisiei, iar fiecare dintre acestea desemneazs un membru, cealalta parte la diferend are dreptul de a nominaliza on numAr egal de membri ai comisiei.
5. Dace membrii desemnati de parole diferendului nu pot conveni asuprapre5edintelui, In trei luni de la data cererii de stabilire a comisiei, oricare din pantile diferendului poate solicita Secretarului General ONU sa numeasca preledintele care nu va avea cetatenia nici uneia din pantile diferendului. Daca una din pantile diferendului nu reuseste sa desemneze un membru in termen de trei luni de la cererea initials conform paragrafului 2, orice alts parte la diferend poate solicita Secretarului General ONU se desemneze o persoana care on va avea cetatenia nici uneia din pantile

umpL uuema{ional puouc. Jmteze

Cursul22

353

diferendului. Aceasta persoana astfel desernnatA va constitui o Comisie cu unit membru. 6. Comisia I$i va adopta raportul cu majoritate de voturi, cu exceptia situaliei in care este o Comisie cu unic membru, $i va transmite raportul sAu parlilor diferen. dului, conlinand constatArile $i recomandarile sale, pe care parlile trebuie sd le is in considerare cu buns-credinta.

Anexa 3 Aspectele juridice ale construirii in partea ucraineana a Deltei Dunarii a unui canal de mare adancime Dunare-Marea Neagr3 (canalul ,,Bastroe")
1. Dupa ce, In octombrie 2003, guvernul ucrainean a adoptat formal decizia de incepere a lucrariior la canalul ,BAstroe", acestea an fost declan$ate pe teren la nice-

putul lunii mac 2004.

2. Inceperea lucrarilor $i desfa urarea for In continuare an avut loc In ciuda mpotrivirii exprese a partii roman, care a.solicitat transmiterea de informalii prealabile complete, In conforn state cu conventicle internalionale in domeniu la care ambele state sent parfi contractante, precum $i desfa$ urarea unui studiu international de impact asupra mediului, care sA ateste existenta (sau nu) a unui astfel de efect negativ transfrontalier de mediu (asupra Deltei romslnesti, care.constituie mai mull de douA treinti din totalul Deltei) $i a masurilor de compensare necesare pentru contracararea acestui efect. S-a solicitat sistarea lucrarilor pang la realizarea,acestui studiu international de impact. 3. Lucrarile.au fost Incepute $i, apoi, continuate, de$i an existat numeroase luari de pozipe $i recomandari ale organizaliilor internalionale de_mediu, contrare proiect tului. Astfel,' Inca din octombrie 2003, experlu UNESCO $i ai Convenliei de la Ramsar privind zonele umede de importantd deosebita auapreciat cA variants Bastroe este cea mai proasta din punctul de vedere at impactului de mediu, car, In decembrie 2003, Comisia Intemationala pentru Proteclia Dunarii Impotriva poluarii a adoptat 0 prima rezolutie prin care 15i exprima Ingrijorarea fats de proiect $i solicita un studiu international de impact. . 4. An unnat. numeroase rezolulii $i decizii adoptate de organizatiile internationale, prin care se constata neindeplinirea de cAtre Ucraina a obligateilor sale internationale $i i se solicita oprirea lucrarilor la proiect $i abrogarea deciziei finale privind implementarea aeestuia . Astfel, poate fi menlionat raportul din iunie 2006 at Comisiei de Ancheta Internationals care a fost creatA In baza Convenliei de la Espoo (prima activarea a acestui mecanism din istoria Convenliei , initiate de Romania), care constate existenla unui impact negativ de mediu transfrontalier at Canalului, precum decizia din 2008 adoptata in cadrul aceleia$i Convenlei de la Espoo prin care se adopts un avertisment Impotriva Ucrainei, daca nu anuleaza decizia de construire a proiectului $ i continua sA on respecte obligatiile intemationale.

5. Dupa ce, la Inceputul lui 2008 transmisese Romaniei decizia finala a proiectului de construire a canalului, 6 luni mai t5rziu, Ucraina a anulat-o, demafidnd procedurile impuse de conventiile internalionale. In acela$i timp, Insa, Ucraina continua lucririle la proiect de$i existau decizii $i rezolulii care cereau oprirea acestora. 0 noua decizie de construire a canalului este luata in 2010 de Ucraina, inca o data, fare respectarea pe deplin a obligatiilor prevazute de normele intemationale. 6. Conduita partii ucrainene incalca un important numAr de conventii internalionale (multilaterale, trilaterale $i bilaterale), cum ar fi: Convenlia privind evaluarea itnpactului asupra mediului in context transfrontalier adoptata la Espoo, la 25 februarie 1991; Convenlia asupra zonelor umede, de importanla internationala, in special ca habitat at pasarilor acvatice,.adoptata Is Ramsar, la 2 febntarie. 1971; Convenlia privind conservarea vieii salbatice $i a habitatelor naturale din Europa, adoptata la Berna la 19 septembrie 1979; Convenlia privind cooperarea pentru proteclia $i utilizarea durabila a fluviului Dunarea, semnatA la Sofia, la 29 iunie 1994; Convenlia privind protectia Marii Negre impotriva poluarii de la Bucure$ti (1992) ; Convenlia privind accesul la informatii, participarea publics la luarea deciziilor $i accesul la justilie In problemele de mediu, Incheiata la Aarhus, la 25 lunie 1998; Convenlia privind conservarea speciilor. migratoare de animate salbatice, adoptata la Bonn, la 23 iunie 1979; Convenlia privind protejarea patrimoniului cultural $i natural mondial, adoptata la Paris, la 16 noiembrie 1972; Conventia privind protectia $i folosirea cursurilor de apa $i a lacurilor transfrontaliere de la Helsinki la 17martie 1992; Acordul intre Guvemul Romaniei $i Guvemul Ucrainei privind cooperarea in domeniul gospodaririi apelor de frontiers semnat la Galati, 30 septembrie 1997; Tratatul dintre Romania $i Ucraina privind regimul frontierei de stat romago-ucrainene, colaborarea $i asistenla mutuals in problemele de frontiers - semnat la Cernau , la 17 iunie 2003 etc. 7. Au fost declan$ ate, pe lsnga mecanismele bilaterale , $i mecanismele specrfice ale. unora dintre convenpile de mac sus (Aarhus, Berna, Comisia de Ancheta Inter nationals in baza Convenliei de la Espoo), fiend implicate $i experli ai celorlalte conventii $i organisme de mediu (Ramsay, UNESCO, Comisia pentru proteclia Dunarii), dar $i Comisia Europeans $i APCE (in cadrul theta a fost elaborat Raportul Platvoet privind deltele europene).

Cursul 23

Cursul 23 Rispunderea internationals a statelor

23.1. Situatii
- Raspunderea statelor (precum gi a altor subiecte de drept international), ca prin. cipiu general, intervine in doua situatii distincte: a) raspunderea pentru fapte sau acte ilicite din punctul de vedere al dreptului international, prin care se Incaka norms ale dreptului international; b) raspunderea pentru consecinte prejudiciabile decurgfind din activitati care nu Bunt interzise de dreptul international (activitati licite per se). - Institutia raspunderii s-a aflat In proces de codificare Inca din anal 1949, Comisia de Drept International adoptind in1996 un Project de articole privind raspunderea statelor , revizuit gi detaliat, cu 62. de articole, cu trei parti: originea r spunderii intemationale, continutul, formele gi gradele raspunderii gl solutionarea diferendelor. - Ulterior, CDI a reluat lucrarile pe aceastA terra, reugind ca Is sesiunea a 53-a din 2001 sa adopte un: project de articole final , cu 59 de articole (aspectele legate de solutionarea diferendelor find eliminate). CDI a propus Adunarii Generale aprobarea prin rezolulie a proiectului de articole, concomitent cu recomandarea ca, in viitor, dups ce solutiile gasite de CDI vor fi Cost confirmate (sau nu) de practica statelor, sa se treaca Is redactarea, pe aceastA bazs, a unei Conventii In materie (Adunarea Generals a fost de acord). - Incepand cu sesiunea sa din 2002, CDI a inceput sa elaboreze un proiect de articole privind raspunderea organizatiilor intemationale.

prejudicial. Comisia de Drept International a aratat ca nu existenta prejudiciului este esentials, ci Incalcarea unei obligatii Internationale (art. 2 din Proiectul de articole adoptat In 2001) legetura cauzala . Dace se admite prejudiciul (ca o conditie a existentei faptului ilicit) gi legatura cauzala apare, la randul ei, ca o conditie in acest sens. 23.3.1. Imputabilitatea faptului ilicit a) Statul raspunde pentru faptele oricaror organe (autoriteti) statale fara distinctie (legislative, executive, judecatoresti centrale sau locale); [art. 4 alin. (1) din Proiectul de articole]; b) Statul raspunde pentru faptele persoanelor sau entitetilor care nu sunt organe ale statului, dar Bunt Imputernicite prin,dreptul statului respectiv sa exercite elementele de autoritate guvernamentala , data persoanele sau entitatile an actionat in aceastA capacitate in situatia data (art. 5). c) Statul raspunde pentru faptele unui organ al altui stat pus is dispozitia sa de acest stat , data organul actioneaza in exercitarea elementelor de autoritate guvernamentala ale statului la dispozitia cAruia a fost pus (art. 6). d) Statul raspunde pentru faptele unui organ al sau sau ale unei persoane on entitati Imputernicite sa.exercite elemente de autoritate guvemamentala, chiar data acegtia actioneaza, In aceastA capacitate, cu depe$irea atributlilor sau contravenind instructiunf or (art. 7). e) Statul raspunde pentru faptele unei persoane sau grup de persoane data persoana san grupul de persoane actioneaza pe baza unor instructiuni sau sub Indrumarea on controlul statului respectiv (art. 8). 1 f) Statulrsspunde pentru faptele persoanelor sau grupurilor de persoane care exercita In fapt atribute de autoritate guvernamentala In absenta sau in cazul netndeplinirii atributelor de catre autoritatile oficiale gi In circumstante care cer exercitarea acelor elemente de autoritate (art. 9). g) Statul raspunde gi pentru faptele unei migcari insurectionale care formeaze noul guvern (art. 10). h) Statul rAspunde gi in situatiile in care - In cazurile mentionate la literele anterioare - nu sunt Indeplinite toate conditiile de imputabilitate, dar statul confrrma Ci Ili Insugegte faptele respective ca find ale sale (art. 11). 23.3.2. incalcarea unei obligatli Internationale - Din punctul de vedere al intereselor afectate, In Proiectul din 1996 se fdcea o distinc#e Intre: a) Obligatti ce intereseaze societatea Internationale in ansamblul sin (erga omnes). Incalcarea unei astfel de obligatii. conduce la comiterea unei crime internationale. - Crima internationals era defmita ca faptul international ilicit care rezulta dintro incalcare de catre stat a unei obligatii Internationale atat de esentiale pentru ocrotirea intereselor fundamentale ale comunitatii intemationale, incat incalcarea acesteia este recunoscuta ca o crima de catre aceastA comunitate in ansamblul sau; - 0 crime internationals putea rezulta dintr-o incalcare grave a:

23.2. Fundamental respanderii peutru fapte ilicite este:

actul/faptul ilicit (al unui stat) = o actiune sau omisiune care constituie o Incalcare a unei obligatii internationale.

23.3. Conditiile necesare pentru existenta unui fapt ilicit:

a) o conditie de ordin subiectiv (o actiune sau omisiune care, conform dreptutui international, este imputabila statului);
b) o conditie de ordin obiectiv ( Incalcarea unei obligatii Internationale grin aceasta comportare imputabila).

- Doctrina gi practica In materie mai solicita, pe un filon traditionalist de gandire inspirat de dreptul privat, existenta altor trei conditii: culpa, care, neflind complet Inlsturats; lass tot mai mult loc teoriei rAspunderii

crept international public. Sinteze

Cursul 23 357 - Proiectul mai prevede reguli aplicabile (art. 46, 47) atat in situatia pluralitatli

unei obligapi Internationale de importan;A esenliala pentru menlinerea pycii si securitalii internationale; unei obligalii intemalionale de importanla esenliala pentru salvgardarea drep, tului popoarelor la autodeterminare; unei obligalii internationale cum ar fi interzicerea sclaviei sac genocidului, efectuatA pe scary larga; unei obligalii internationale de importanta esenliala pentru proteclia si pastrarea mediului Inconjurator. b) Alte obligalii a cyror incalcare ar conduce la comiterea unui delict international. Delictul international era definit ca orice fapt intemaponal ilicit care nu este crime intemaponala. - Distinetia intre crime ,si delicte internaponale urlrlarea sy puns in evidenta existenta unor regimuri diferite de constatare a lot: in cazul crimelor, once subiect de drept international ar fi putut invoca raspunderea, pe nand In cazul delictelor, numai statul direct lezat. - Ca urmare a numeroaselor critici din partea statelor ,i a doctrinei, care an indicat oslubiciunile acestei solupi, proiectul final de articole adoptat In anal 2001 par-seyte distinctly intre crime ai delicte internationale. Capitolul III al proiectului de articole (articolele 40 ,si 41), intitulat Inc-leari grave ale obligatiilor cc decurg din normele imperative ale dreptului international general ", introduce obligapa statelor de a coopers pentru a pune capat unei astfel de Incalcuri (defmita ca impli cand neindeplinirea flagranta (,,gross") sau sistematicu de cutre statul responsabil a obligapei in cauza), precum ,si obligapa de a nu recunoaste ca legala o situatie treats de o astfel de incalcare si de a on acorda ajutor sau asistenta pentru mentinerea acestei situapi; - Se creeaza astfel o diferent- de regim intre acest tip de incAlcare ^i celelalte in privinta aplicarii rispunderii internationale a statelor. 23.3.3. Invocarea rAspunderil statelor - Sc poate face de c-tre statul At-mat data obligatia incalcata este datoraty acelui stat sau unui grup de state din care acest stat face parte sau cutre comunitatea internalionala ca intreg, iar incalcarea obligapei afecteaza In principal acest stat sau este de ass nature meat schimba radical pozipa tuturor celorlalte state fatA de care obligalia este datoratA In cc priveste executarea obligapei In continuare (art. 42); - Notificarea prin care statul vdtumat invoca ruspunderea trebuie su specifice conduits pe care statul responsabil trebuie sA o urmeze pentru incetarea faptului ilicit, dacu acesta continuA, si forma reparatiei prejudiciului pe care o doreste (art. 43). RAspunderea on poate fi invocata data cererea nu este fucuty cu respectarea regulilor aplicabile in materie de naponalitate/cetytenie a cererilor si data cererea este supusa aplicArii regulilor epuizyrii tailor interne de recurs, iar acestea nu sunt epuizate (art. 44); - De asemenea, raspunderea an poate fi invocatA data statul vstamat a renuntat anterior Is solicitarea raspunderii sau dacu se poate considers, ca utmare a conduitei sale, cu a acceptat In mod valabil renuntarea Is cerere/decaderea din dreptul de a cere aplicarea rAspunderii (art. 45);

de state v- t-mate (fiecare putand sa invoce separat raspunderea), cat ;i in situatia pluralitatii de state raspunzatoare (se poate invoca raspunderea fiecaruia, fara ca statul vAtAmat sa poatA obline, innsa, compensatii mai marl decat prejudiciul suferit); Ruspunderea poate fi invocata $i de alt stat decct eel vAtArnat data: obligapa incalcata este datorata unui grup de state , inclusiv statul care invoca, si este stability pentru protecpa unut interes colectiv al grupului sau este datoratA comunititii internationale ca Intreg (art. 48 parag. 1);

Acest alt stat poate cere statului rAspunzAtor: Incetarea faptului international ilicit, precum ,si asigurari Si garanpi cA nu se va repeta;
tndeplinirea obligajei de a repara prejudiciul In interesul statului vatumat sau al beneficiarilor obligapei inculcate (art. 48 parag. 2);

23.4. Cauze cc exclud caracterul ilicit al faptului

a) Consimtimantul (trebuie sA fie valabil, iar faptul ilicit sa ramanu In limitele consimtumantului exprimat) (art. 20); b) Legitima apirare : Provocarea starii de pericol se datoreaza statului fata de care se iau masurile de autoaparare, ce trebuie sy fie licite si sa se desfi,oare conform Cartei ONU (art. 21). c) Contramisurile nu trebuie sa implice folosirea fortei sau amenintarea cu forts (art. 22); d) Forty major- (evenimentul trebuie sa fie imprevizibil sau irezistibil,.in afara controlului statului, fi sA face imposibila executarea obligapei); forte majors nu exclude raspunderea data statul a contribuit Is producerea faptului sau ,ti-a asumat riscul producerii situapei respective; e) Starea de primejdie (autorul faptului trebuie sA nu fi avut alts modalitate rezonabilu de a-;i salva viata sau vietile altor persoane incredintate In grija sa); starea de primejdie nu exclude ruspunderea data ea se datoreazA conduitei statului ce o invoca sau dacu faptul in cauzy poate crea in pericol compalabil sau mai mare (art. 24); f) Stares de necesitate (nu poate fi invocatu deeat dace faptul ilicit este singura modalitate de a salva interesul sAu vital fats de un pericol gray fi iminent ,si su no afecteze gray interesul esential al unui star sau grup de state fats de care obligalia este datoratA sau un interes esential al comunitAtii internationale ca Intreg) (art. 25); ea nu poate exclude raspunderea data obligatia internationals In discutie exclude posibilitatea invocarii sau data statul a contribuit Is crearea starii de necesitate; Dace in ipoteza prevyzuts Is lit. (e), primejdia ameninta interese majore ale cetatenilor statului, in cazul sturii de necesitate [ lit. (f)], interesele fundamentale ale statului sunt cele care sunt in pericol. - Proiectul de articole prevede InsA cA aceste cauze de exonerare nu opereazA data faptul ilicit este necouform cu o obligape cc decurge dintr-o norms imperative a dreptului international general (art. 26).

358 Inept international public. Sinteze

. Cursul23 Contramasurile trebuie suspendate urgent daca: faptul ilicit a incetat;

35'

23.5. Forme de reparare a prejudiciului ( obligatia de reparare) a) Statul care savir;este faptul ilicit,;i a cirui raspundere este stability are obligatia de reparare completa a prejudiciului (art. 31 parag. 1), precum;i obliga(ia de a executa obligatia incAlcata (art. 29). b) Exists, totodata, obligatia de a pune capat faptului ilicit si de a oferi garantu }i asigurari corespunzdtoare cA nu se va repeta (art. 30). c) Obliga#a de reparare: In cazul daunelor materiale, reparatia consta in , restitudo in inlegrum" (restabilirea situatiei anterioare comiterii faptului ilicit). Daca aceasta no mai este poi bilA (ca urmare a hnposibilitatii materiale sau a faptului cA implicit o sarcina disproportionate in ce priveste beneficiul rezultand din restituire fatA de compensatie), existA obligatia Is despAgubiri echivalente. In general, se retin numai daunele directe (cele indirecte numal data se pot determina cu certitudine). Se acorda despagubiri atit pentru paguba propriu-zisA (damnum emergens), cat ,ci pentru beneficiul nerealizat (lucrum cessans), care trebuie sA fie normal si previzibil (art. 35, 36, 38). In cazul daunelor morale, reparatia constA in , satisfactie " (regrete,scuze, onoruri pentru steagul lezat, pedepsirea persoanclor vinovate etc.), dacA restituirea sau compensatia nu sunt suficiente; satisfactia nu poate imbrAca forme umilitoare (art. 37). 23.6. Contramasurile impotriva statului rispunzitor - Statul vAtamat poate intreprinde contramAsuri fats de statul rdspunzAtor pentru a-1 determina sA-,si indeplineasca obligatiile prevAzute la secounea anterioarA (art. 49 parag. 1); - Acestea cunt ]imitate la neexecutarea, pentru un timp, a obligatiilor internationale .fati de statul rispunzAtor fi trebuie luate astfel incat sA permits reluarea executArii obligatiilor respective (art. 49 parag. 2 i 3); Contramasurile nu pot privi (conform art. 50) obligatiile: de a se abtine de la amenintarea cu folosirea fortei ii de la folosirea fortei; de a respecta drepturile fimdamentale ale omului; cu caracter umanitar ce interzic represaliile; ce decurg din norme imperative ale dreptului international general; ce se refers la proceduri de solutionare a diferendelor intre statul respectiv ;i statul raspunzator; de a respects inviolabilitatea agentilor diplomatici ,si consulari, a localurilor, arhivelor gi documentelor din aceasta categoric. Condittile de recurgere Is contramAsuri: trebuie sa fie proportionate cu prejudiciul, sA is in considerare gravitates faptului international ilicit;i drepturile in discutie (art. 51); Inainte de a recurge la contramasuri statul trebuie as solicite statului rApunzator Indeplinirea obligatiilor de la sectiunea anterioara ,si sa-i notiflce decizia de a lua contramasuri, oferindu-se sa negocieze cu acest stat (art. 52 parag. 1); independent de cele de mai sus, statul prejudiciat poate lua contramasuri urgente

disputa este pendinte in fata unei instante jurisdictionale competente s5 is i decizie obligatorie pentru pi rti (art. 52 parag. 3). - Contramasurile inceteazii de indata ce statul raspunzAtor a indeplinit obligaoil, mentionate la sectiunea anterioarA (art. 53); - Contramdsurile pot fi luate ;i de alte state, indreptatite conform art. 48 (ve2 sectiunea 23.3.3 a prezentului curs), in vederea asigurdrii incetarii incAlcarii si pentn obtinerea repararii In interesul statului vUamat sau al beneficiarilor obligatiei incal cate (art. 54).

Bibliografle minimala
1. At Bolintineanu, A. Nastase, B. Aurescu, Drept international contemporan, ed a 2-a, rev&uta si adaugitA, Ed. All Beck, Bucure;ti, 2000, p. 255-259 2. D. Popescu, A. Ndstase, Drept international public, Ed. $ansa, Bucure;ti 1997, p. 335-352 3. RM. Bqteliu, Drept international: Introducere In dreptul international public Ed. All Beck, Bucuresti, 2003, p. 391-413 4. R.M. Beyteliu, Drept international public, vol. II, Ed. C.H. Beck, Bucure;ti 2008, p. 27-50.

Bibliografie selectivi
1. I.M. Anghel, Rsppunderea in dreptul international, Ed. Lumina Ley, Bucuresti, 1998 2. RM. Besteliu, Contramasurile in dreptul international, in RRDI nr. 1.. octombrie-decernbrie 2003, p. 26-55 3. R.M..Becteliu, Dreptul raspunderii intemationale a statelor. Codificare ;'. dezvoltare progresiva in viziunea Comisiei de Drept International a ONU, in RRDI nr. 2, ianuarie-iunie 2006, p. 1-14 4. Al. Bolintineanu, Uncle aspecte ale raspunderii internationale pentru consecinte prejudiciabile decurgand din activitati care nu sunt interzise de dreptul international, in SDR nr. 3, 1992 5. I. Diaconu, P. Iliescu, D. Negrea, V. Pacurelu, Nerecurgerea la fortA ;i is amenintarea cu forta - principiu fundamental al dreptului international, in RRSI nr. 2-3, 1973 6. I Diaconu, Uncle aspecte recente privind rAspunderea internationalg a statelor. in RRSI or. 3, 1978 7. M. Ghelmegeanu, Codificarea raspunderii interna#onale a statelor In lumina lucrarilor Comisiei de Drept International, in Studii si cercetari juridice nr. 4, 1963 8. T. Melescanu, La responsabilite pour dommages nuclBaires, These, Bucuresti,

360 Drept international public . Sinteze

Cursul

23

36

9. M. Molea, Raspunderea statelor in dreptul international contemporan , Scrisul romanesc, Craiova, 1978.

exercitarea elementelor de autoritate guvernamentala ale statului Is dispozitia carui a fost plasat.

Anexi

Project de articole privind rispunderea statelor pentru fapte interna#ionale ilicite , adoptat de
Comisia de Drept Interna#ional la sesiunea a 53-a (2001) Capitolul I. Principii generale
Articolul 1. Raspunderea statului pentru faptele sale internationale ilicite Orice fapt international ilicit al unui. stat atrage raspunderea internationals a acelui stat. Articolul 2. Elementele faptulul international elicit al unui stat Exista un fapt international ilicit al unui stat atunci card conduita cc constA dintro acfiune sau omisiune: a) Este imputabila statului In conformitate cu dreptul international; ,si b) Constitute o incalcare a unei obligatii internacionale a statului. Articolul 3. Calificarea unui fapt al unui stat ca international ii tit Calificarea unui fapt al unui stat ca international ilicit este guvernatA de dreptul international. 0 astfel de caracterizare nu este afectata de caracterizarea aceluia;i act ca licit de catre dreptul intern.

Capitolul II. Imputabilitatea conduitel until stat

Articolul-4. Conduits organelor until stat 1. Conduits oricarui organ at statului va fi considerate un fapt al acelui stat conform dreptului international, dace acest organ exercitA functii legislative, executive, judecatoresti sau once alte functii, oricare ar fi pozitia sa in organizarea statului $i oricare ar fi natura sa ca organ central sau al unei unitsti teritoriale a statului. 2. Un organ include once persoane sau entitate cc are acest statut In conformitate cu dreptul intern al statului.

Articolul 7. Depasirea autoritatil sau contradictia cu instructiunile Conduits unui organ de stat sau a unei persoane sau entitati imputernicita s exercite elemente de autoritate guvernamentals va fi considerate ca fapt al.statult conform dreptului international dace organul, persoana sau entitatea actioneaza is aceasta capacitate,. chiar dace isi depase;te autoritatea sau contravene instructiunilor. Articolul 8 . Conduits dirijata sau controlata de stet Conduits unei persoane sau grup de persoane va fi considerata ca fapt at statulu conform dreptului international data persoana sau.grupul de persoane actioneaza ii fapt conform instructiunilor sau sub dirijarea on controlul statului in desf4ware; acelei conduite. Articolul 9. Conduits desfaurata In absenta sau in cazul neindeplinirii atri butiilor de catre autorit3tile oficiale Conduita unei persoane sau grup de persoane va fi considerate ca fapt al statulu conform dreptului international dace persoana sau grupul de persoane exercitA in fap elemente de autoritate guvernamentale In absenta sau in cazul neindeplinirii ad butiilor de cAtre autoritatile oficiale si in circumstance de nature ss reclame exer citarea acelor elemente de autoritate. Articolul 10. Conduits unei milcari insurectionale sau de alts nature 1. Conduits unei In4cari. in s urec;ionale care forme aza noul guvern al unui stat va fi considerat ca fapt al statului respectiv conform dreptului international. 2. Conduita unei miscari insurectionale sau de alta nature, care reuseste stabilirea unui nou stat intr-o parte a teritoriului statului pre-existent sau intr-un teritoriu sub administrarea sa va fi considerate ca fapt al noului stat conform dreptului international. 3. Acest articol nu afecteaza atribuirea catre un stat a oricArei conduite, in once fel legate de milcarea in cauzA, care trebuie considerate ca fapt al acelui stat in temeiul articolelor 4-9. Articolul 11. Conduits confirmata si asumats de tin stat ca a sa proprie Conduits care nu este imputabila unui stat in conformitate cu articolele anterioare va fi totusi considerate ca fapt al statului in cauza conform dreptului international data i in masura In care statul confirms ,si isi asuma conduita in discutie ca find a sa proprie. Capitolul M. Incalcarea unei obligatii internationale Articolul 12. Existenta unei tnealcari a unel obligatii internationale Exists o incslcare a unei obligatii intemationale de .catre un stat atunci cand un fapt at acelui stat este neconform cu cerintele rezultate din obligatia respective, oricare ar fi originea sau caracterul. ei. Articolul 13. Obligatia internationalaa in vigoare pentru un stat Un fapt al unui stat nu constituie o indicate a unei obligatii internationale decit data statul este leeat prin obligatia in cauzA Is momentul savar^irii faptului.
Articolul 14. I ntinderea In temp a incalcarii unei ohapatil intprnatinnatn

Articolul 5. Conduits persoanelor sau entitatilor cc exercitil elemente de autoritate guvernamentala

Conduits unei persoane sau entitati care nu este organ al statului conform articolului 4, dar este Imputernicita de dreptul statului in cauzA sA exercite elemente de autoritate guvemamentals va fi cotisiderata ca fapt al statului conform dreptului international, dace persoana sau entitatea actioneaza in aceasts capacitate in situatia particulars data. Articolul 6. Conduits organelor plasate Is dispozitia unui stet de catre alt stat Conduits unui organ plasat Is dispozitia unui stat de case alt stat va fi considerate ca fapt at primului stat conform dreptului international data organul actioneazs In

l:ursut LJ

I . incalcarea unei obligalii internationale..printr-un fapt al unui star ce nu are caracter continuu are loc la momentul sAvar;irii faptului, chiar daca efectele sale continuA.

Capitolul V. Circumatante care exclud caracterul ilicit Articolul 20. ConsimtAm3ntul ConsimtAmantul valabil al statului pentru comiterea unui fapt dat de catre una stat exclude caracterul ilicit al acelui fapt in relatie cu primul star in mAsura in caxr faptul rAmAne In limitele consimtAmdntului respectiv. Articolul 21. Legitima apArare

2. Incalcarea unei obligalii intemationale printr-un fapt at unui stat ce are caracter continuu se intinde pe toatA perioada in care faptul continua;i rAmane neconform cu obligalia internationals. 3. Incalcarea unei obliga;ii Internationale care.cere statului sA previna un anumit eveniment are loc ;i se intinde pe toata perioada In care evenimentul continua ;i ram5ne neconform cu obliga;ia in cauzA. Articolul 15. incilcarea contend intr-un fapt compus 1. Incalcarea unei obligalii Internationale de catre un stat printr-o serie de actiuni sau omisiuni definite impreuna ca ilicite are be atunci cand se produce acliunea sau omisiunea care, Impreuna cu celelalte actiuni sau omisiuni, este suficienta pentru constituirea faptului ilicit.

Caracterul ilicit al unui fapt at unui stat este inlaturat data faptul constituie . mAsurA legitima de autoapArare intreprinsA in conformitate cu Carta ONU.
Articolul 22. Contramisurile fats de faptul international ilicit Caracterul ilicit al unui fapt al unui stat care nu este conform cu o obligat4 internationalA fats de alt stat este inlaturat data;i in masura in care faptul constituit a contramasurA luaty Impotriva celui de-al doilea stat in conformitate cu Capitolul II d Partii a Treia.

2. In acest caz, Incalcarea se intinde pe toata perioada incepAnd cu-prima acliune sau omisiune din aceasta aerie ,si dureazn atata Limp cat aceste actiuni sau omisiuni se repeta si rArnAn neconforme cu obligalia internationals.
Capitolul IV. RAspunderea statului in ce priveste faptul altni stat Articolul 16. Ajutorul sau asistenta In comiterea unui apt international ilicit Un stat care ajutA sau asistA alt star la comiterea unui faptinternalional ilicit de catre eel de-al doilea este raspunzAtor international pentru aceasta data: a) Acest star actioneaza astfel cunoscand circumstanlele faptului international ilicit; si b) Faptul ar avea caracter international ilicit dace at fi comis de acel stat. Articolul 17. Dirijarea fi controlul exercitate asupra comiterii faptului international ilicit Un stat care dirijeaza si controleaza alt star in comiterea unui fapt international ilicit de catre cel de-al doilea este rAspunzator international pentru acel fapt dace: a) Acel stat aclioneaza astfel cunoscand circumstantele faptului international IIIbit; i b) Faptul at avea caracter international ilicit data ar fi sAvar$it de acel stat. Articolul 18. Coerci$ia exercitatl de alt stat Un stat care constrange alt stat sA comitA un fapt este rAspunzator international pentru acel fapt data: a) Faptul at fi, in lipsa coercitiei, un fapt international ilicit at statului constrans; ,si b) Statul constrans actioneaza astfel cunoscand circumstantele faptului. Articolul 19. Efectele prezentului Capitol Prezentul Capitol nu afecteaza raspunderea internationals a statului care comite faptul in cauzA sau a! oricanri alt stat, stability in conformitate cu aceste articole.

Articolul 23. Forta majors

1. Caracterul ilicit al unui fapt al unui stat care nu este conform cu o obliged( intemationalA a acelui stat este inlaturat data faptul este datorat fortei majore, carJ este interventia unei forte irezistibile sau a unui eveniment neprevazut, dincolo o< controlul statului, care face materialmente imposibila executarea obligatiei in circum stantele date. 2. Paragraful 1 no se aplica data
a) Situatia de fortA majors este datorata, fie singura, fie ImpreunA cu alts factoR conduitei statului care o invoca; sau

b) Statul si-a asumat riscul situatiei care se produce. , Articolul 24. Stares de primejdie 1. Caracterul ilicit al unui fapt al unui stat care no este conform cu o oblige intemationala a acelui stat este inlaturat data autorul faptului in cauzA nu avea A modalitate rezonabila, In acea situatie de primejdie, sA-ji salveze viata sau vietie altor persoane Incredintate In grija autorului. 2. Paragraful I on se aplica data: a) Situatia de primejdie este datorats, fie singura, fie in combinatie cu alp factoti conduitei statului care o invocA; sau b) Faptul in discutie este susceptibil sA creeze on pericol comparabil sau mO mare. Articolul 25. Starea de necesitate 1. Necesitatea nu poate fi invocatA de un stat ca motiv de Inlaturare a caracteruli ilicit al unui fapt neconform cu o obligatie internationals a acelui stat decit dae faptul:

a) Este singura modalitate ca statul respectiv sA-1i protejeze on interese esentir Impotriva unui pericol gray;i iminent; i b) No afecteazA gray on interes esen0al al statului sau statelor fats de care exist obligalia sau fatA de comunitatea intemationala ca intreg.
2. In once caz, necesitatea no poate fi invocatA de on star ca motiv pentru excll derea caracterului ilicit dace: a) Obligatia internationals in cauzA exclude posibilitatea invocArii necesitati; sal

364

Drept international public. Sinteze

Cursul 23 ?o-

b) Statul a contribuit la starea de necesitate. Articolul 26. Conformitatea cu normele Imperative Nici o prevedere a acestui Capitol nu inlAturA caracterul ilicit al unui fapt al unui stat care nu este conform cu o obligatie decurgand dintr-o norms imperative a dreptului international general. Articolul 27. Consecintele invoc6rli unei circumstance ce exclude caracterul ilicit Invocarea unei circumstance ce exclude caracterul ilicit in conformitate cu acest Capitol nu afecteaza: a) Indeplinirea obligatiei in cauzs, dace si in mAsura in care circumstanca care inlAtura caracterul ilicit nu mai existA; b) Problema despagubirii pentru once pierdere materials cauzatA de faptul in cauzs. Partea a doua. Continutul rsspunderii Internationale a statului Capitolul L Principii generale Articolul 28. Consecinte juridice ale faptului international ilicit Raspunderea internationalA a statelor care este angajats de un fapt international ilicit in conformitate cu prevederile Parpi Intai implics efectele juridice prevazute de aceastA Parte. Articolul 29. Obligatia permanents de executare Consecintele juridice ale faptului international ilicit conform acestei Parti nu afecteaza obligatia permanents de executare a obligatiei inculcate de cAtre statul rAspunzstor. Articolul 30.. Incetarea , i nerespectarea c Statul ruspimzator pentru faptul international ilicit are obligatia: a) SA inceteze sAvArsirea faptului, dacA aceasta continua; b) Ss ofere asigurArile corespunzAtoare si garantiile cA acesta nu va fi repetat, dada circumstantele solicits acest aspect. Articolul 31. Repararea 1. Statul rAspunzstor are obligatia de a efectua repararea completA a prejudiciului cauzat de faptul international ilicit. 2. Prejudiciui include orice paguba, fie ea materials sau morals, cauzatA de faptul international ilicit al unui stat. Articolul 32. Irelevauta dreptului intern Statul raspunzAtor nu poate invoca prevederile dreptului sau intern cajustificare a neindeplinirii obligapilor sale in conformitate cu aceastA Parte. Articolul 33. Domeniul de aplicare a obligatiilor Internationale prevszute in aceasti Parte 1. Obligatiile statului rAspunzstor, prevazute In aceastA Parte, pot ft fats de un all stat, mai multe state sau de comunitatea internationals in Intregul sau, in special, in functie de caracterul fi continutul obligatiei internationale si de circumstantele IncAlearil

2. AceastA Parte nu afecteazA nici un drept, rezultat din rAspunderea international) a unui stat, care poate apArea direct fats de once persoanA sau entitate, alta decAt ur stat. Capitolul H. Repararea prejudiciului Articolul 34. Formele de repare Repararea completA a prejudiciului cauzat de faptul international ilicit va lw forma restituirii, despAgubirii ;i satisfactiei, fie singure sau combinate, In con formitate cu prevederile acestui Capitol.

Articolul 35. Restituirea

Un stat rAspunzAtor pentru un fapt international. ilicit are obligatia de restituire adica de a restabili situatia existentA Inaintea comiterii faptului ilicit, dacA si u mAsura in care restituirea: a) Nu este materialmente imposibilA; b) Nu implicA o sarcinA total disproportionatA In ce priveste beneficiul rezultat di] restituire fatA de despAgubire. Articolul 36. Despsgubiri 1. Statul rAspunzAtor de un fapt international ilicit are obligatia de a acorda de. pagubiri pentru prejudiciul cauzat prin respectivul fapt, in migura in care prejudici nu este reparat prin restituire. 2. DespAgubirile vor acoperi orice prejudiciu evaluabil din punct de vedere finer ciar, inclusiv pierderea castiigurilor, In mAsura in care acestea sunt stabilite. Articolul 37. Satisfactia 1. Statul raspunzAtor de un fapt international ilicit are obligatia de a acord satisfactie pentru prejudiciul cauzat prin ace) fapt, in mAsura In care prejudiciul n este reparat prin restituire sau despAgubiri. 2. Satisfactia poate consta in recunoa;terea IncalcArii, exprimarea regretulu exprimarea de scuze oficiale sau altA modalitate adecvatA. 3. Satisfacpa nu va ft disproportionatA fatA de prejudiciu si nu poate lua o form umilitoare pentru statul responsabil. Articolu138 . DobBnzile 1. Dobanzile la orice sumA principals datoratA conform prezentului capitol sw datorate in mAsura In care sunt necesare pentru a asigura repararea integralA. Rai dobanzii ;i modul de calculare vor ft stabilite astfel incit sA se realizeze ace rezultat. 2. DobAnzile curg de la data la care suma principalA an fi trebuit sA fie plAtit panA la data la care obligatia de platA este executatA Articolul 39. Contribute In. prejudice Pentru a stabili reparatia, se va lea In considerare contributia la prejudiciu pr acciune sau omisiune voluntarA sau din neglijentA a Statului vAtAmat sau a oricsr persoane sau entitAti fatA de care este ceruts repararea.

.goo ureptmtemaponatpuouc. amteze

Capitolul III. Indalcari grave ale obligaliilor rezultate din norme imperative ale dreptuluiinternalional general Articolul 40. Domeniul de aplicare al capitolului 1. Prezentul capitol se aplica raspunderii internalionale ce decurge dintr-o incalcare grave de catre un stat a unei obligalii. cc rezulta dintr-o norms imperative a dreptului international general. 2. 0 incalcare a unei astfel de obligalii este grave dace statul responsabil nu si-a indeplinit obligapa in mod flagrant sau sistematic. Articolul 41. Consecinte particulare ale unei incalcari grave a unei obligalii ce rezulta din prezentul capitol

a) Cererea nu este, prezentatA in conformitate cu regulile aplicabile In materie de nalionalitate a cererii; b) Cererea este supuse regulii epuizarii tailor de recurs interne, iar oricare dintre caile de recurs interne disponibile ,ci efective nu a fost epuizata. Articolul 45. Pierderea dreptului de a invoca raspunderea Raspunderea statului nu poate fi invocatA data: .

a) Statul vatamat a renuntat In mod valabil la cerere;

b) Statul vetumat trebuie se fie considerat ca a acceptat decaderea din dreptul de a invoca raspunderea datoritA comportamentului seu.

Articolul 46. Pluralitatea statelor vatamate

Atunci cand mai multe state sunt vatemate de acelasi fapt international ilicit, fiecare star vatamat poate invoce separat respunderea statului care a comis faptul international licit.

1. Statele vor coopera pentru a pune capet prin mijloace ilicite unei incelcari grave In sensul articolului 40.
2. Nici un stat an va recunoaste ca legitima o situatie create de o incalcare grava In sensul articolului 40 si nici nu va acorda ajutor sau asistente pentru mentinerea acestei situatii. 3. Acest articol nu aduce atingere altor consecinte prevAzute In aceastA Pane sau altor consecinte suplimentare pe care le poate determina In conformitate cu dreptul international o Incalcare din domeniul de aplicare al prezentului capitol. Partea a III-a. Punerea In aplicare a raspunderii internalionale a statului Capitolul L Invocarea raspunderii statului Articolul 42. Invocarea raspunderii de cAtre statul vatamat Un star este indreptatit, ca stat vatamat, se invoce raspunderea unui alt stat data obligafia incalcata trebuia Indeplinita fats de: a) statul respectiv; sau b) in grup de state, inclusiv statul respectiv, sau comunitatea intemationala in intregul ei, iar incalcarea obliga#ei:

Articolul 47. Pluralitatea statelor responsabile

1. Atunci tend Mai multe,state.aunt responsabile pentru acelasi fapt.internalional ilicit, raspunderea fiecarui stat poate fi invocatA In ce priveste faptul respectiv. 2. Aiineatul l: a) nu-permite nici until stat vatamat sa obtina despagubiri mai marl. decat prejudiciul pe care l-a suferit, .. . , b) nu aduce atingere nici unui drept In recurs fats de alte. state responsabile. Articolul 48. Invocarea raspunderii de catre un stat , altul decal statul vatamat 1. Orice stat, altul decat statul vatamat, este Indreptatit sA invoce raspunderea unui alt star In conformitate cu alineatul 2 dace: a) obligala Inculcate trebuie executatu fate de un grup de state, inclusiv statul respectiv, si Ste stability pentru protejarea unui interes colectiv al grupului; sau b) obligal a incalcata este datoratA comunitatii internationale. in ansamblu. 2. Orice stet indreptajit se invoce raspunderea in confomtitate cu alineatul I poate cere statului responsabil: a) Incetarea faptului international ilicit si asiguryri si garantii cA nu se va mai repeta, in conformitate cu art. 30; si b) executarea obliga#ei de reparare in conformitate cu articolele precedente, in interesul statului vatamat sau al beneficiarilor obligapei inculcate. 3. Conditiile pentru invocarea raspunderii de catre un statvetamat in conformitate cu art. 43, 44 si 45 se aplica si invocarii raspunderii de catre statul indreptutit in conformitate cu alineatul 1. Capitolul II. ContramAsuri Articolul 49. Obiectul sl limitele contramasurilor 1. Un stat vatamat nu poate lua contramAsuri fats de un star care este responsabi de un fapt interna#onal ilicit decat pentru a-1 determina sa-si Indeplineascu obligatUlt prevazute in Partea a II-a. 2. Contramasurile se vor limits la suspendarea executarii obliga#ilor interne ponale datorate statului responsabil de catre statul care is masurile.

i) afecteaza in mod special statul respectiv; sau ii) este de asa nature Incut scbimba In mod radical pozitia tuturor celorlalte state fats de care obligatia trebuie indeplinita In tees ce priveste executarea in continuare a obligaliei.
Articolul 43. Notificarea cererii de cAtre un stat vatamat 1. Un stat vatamat care invoce raspunderea unui alt stat va notifica cererea sa acelui star. 2. Statul vatutnat poate specifica in particular: a) Conduita pe care statul raspunzator ar trebui su o adopte pentru a pune caput faptului ilicit, dace acest fapt ilicit continua; b) Cc forma ar trebui se is reparalia, in conformitate cu prevederile Partii a II-a. Articolul 44. Admisibilitatea cererilor Raspunderea statului nu poate fi relinuta dace:

300

crept mtemational public. Sinteze

Cursul23

369

3. Contramasurile sunt luate, in mAsura posibilului, de o aa manierA Incat sa permits reluarea executsrii obligatiilor In discutie. Articolul 50 . Obligatii neafectate de contramssuri 1. Contramasurile no vor afecta: a) Obligatia de a se abtine de la amenintarea cu forta sau folosirea fortei in confonmitate cu Carta Naciunilor Unite; b) Obligatiile de protectie a drepturilor fundamentale ale omului; c) Obhgatiile cu caracter umanitar, care interzic represaliile; d) Alte obligaii prevazute de norme imperative ale dreptului international general. 2. Un stat care va Ica contramasuri nu este degrevat de Indeplinirea obligatiilor sale: a) ce rezulta dintr-o procedure de reglementare a diferendelor aplicabila intre statul respectiv si statul responsabil; b) de a respecta inviolabilitatea agentilor diplomatici sau consulari, localurilor, arhivelor fi documentelor. Articolul 51. Proportionalitatea Contramssurile trebuie sa fie proportionate prejudiciului suferit, cu luarea in considerate a gravitatii faptului international fl a drepturilor in cauza. Articolul 52. Conditii pentru recurgerea la contramssuri 1. Inainte de a Ina contramssuri, on stat vatamat: a) va cere statului ruspunzator, in confonnitate cu art. 43, sa-,si indeplineasca obligatiile prevazute In Partea a 11-a; b) va notifica statului raspunzator once decizie de a Ina contramssuri ^i va propune negocieri cu acel stat; 2. Fars a aduce atingere alineatului 1 b) statul vatarnat poate Ina astfel de contramssuri urgente care sent necesare pentru a-;i conserva drepturile. 3. Contramasurile on pot fi luate, iar data an fost luate trebuie sa fie suspendate MA Intirzieri nejustificate, data: a) faptul international. ilicit a Incetat, ^i b) diferendul este supus unei instance sau tribunal care are autoritatea de a pronunta decizii obligatorii fats de parts. 4. Alineatul 3 no se aplica dace statul raspunzator nu pune in aplicare cu bunacredir4a procedurile de reglementare a diferendelor. Articolul 53. tncetarea contramisurilor Contrantasurile vor Inceta de indata ce statul raspunzutor ^i-a Indeplinit obligatlile prevazute in Pa; tea a 11-a in legatura cu faptul international ilicit. Articolul 54. Mssuri luate de alt stat decitstatul vstsmat Prezentul capitol nu aduce atingere dreptului oricarui stat, indreptatit in conformitate cu art. 48 alineatul 1 sa invoce raspunderea altui stat, de a Ina ntasuri licit Impotnva statului respectiv, pentru a asigura incetarea Inculcani Si repararea in beneficiul statului lezat sau al beneficiarilor obligatiei inculcate.

Partea a IV-a. Dispozitil cu caracter general Articolul 55. Lex specialis Prezentele articole nu se aplica atunci cand ^i in masura In care conditiile de existents a unui fapt international ilicit sau continutul sau punerea in aplicare a raspunderii internationale a statului sunt reglementate de norme speciale de drept international. Articolul 56 . Chestiuni legate de rspunderea statelor, ce nu sunt reglementate de aceste articole

Normele dreptului international aplicabile continua sa guverneze chestiunile legate de raspunderea statelor pentru un fapt international ilicit in masura In care chestiunile respective nu sunt reglementate prin prezentele articole.
Articolul 57. Rispunderea organizatiilor internationale Prezentele articole nu aduc atingere oricarei chestiuni legate de raspundere i a unei organizatii intemationale sau a unui stat pentru conduita unei organizacii, internationale, in conformitate cu dreptul international. Articolul 58. Rispunderea individuals Prezentele articole nu aduc atingere nici unei chestiuni legate de raspunderea individuals, in conformitate cu dreptul international, a oricarei persoane ce actioneaza in numele unui stat. Articolul 59. Carta Natiunilor Unite Prezentele articole on aduc atingere Cartes Natiunilor Unite.

Cursul 24

Cursul 24 Dreptul international penal

24.1. Definitie Ci incerciri de codificare - In cazul In care persoanele fizice, in calitatea for de organe ale statului (sau In situatii asimilate, descrise In cursul anterior), respectiv de persoane private , sivarsesc infractiuni internationale (atunci cand decid, ordona sau executa, respectiv savar;esc fapte/acte care suet incriminate $i pedepsite de dreptul international), alAturi de eventuala angajare a raspunderii internationale a statului (in primul caz, daca sunt Intrunite conditiile necesare) este angajati raspunderea penalA a persoanelor respective, in cadrul asa-numitului drept international penal. Nola: Romdnul Vespasian V. Pella (1897-1952) este unul dintre principalii fondaLori ai dreptului international penal ca ramura de drept $i unul din cei mat importanti promotori ai conceptulut de curie penala internationals. - Dupa constante si repetate eforturi de codificare, Comisia de Drept International a adoptat, In 1996, un proiect definitivat de Cod al Crimelor contra Heil ,ci SeeuritAtii Umanitatif" (Draft Code of Crimes against Peace and Security of Mankind) cu 20 de articole, impA4it in douA pA4i (,,Dispozitii generale" ,si Crime contra pacii ,si securitatii umanitatii"). Nola: - Proiectul prevede ca: aceste crime sunt (articolele 16-20): crima de agresiune, crima de genocid, crimele contra umanitafi, crimele contra personalului ONU si personalului asocial, crimele de razboi aceste crime sent pedepsibile chiar daca ele nu sent incriminate in dreptul national al unui stat interesat sau implicat raspunderea individului pentru aceste crime nu afecteaza raspunderea statului in cauza, tar ordinal guvernamental sau al superiorului ierarhic nu-I exonereaza de rdspunderea penala, putdndfl insa considerat ca motiv de diminuare a pedepsei (articolele 4 si 5) superiorul ierarhic raspunde, de asemenea, daca subordonatul sau a savdrsit o astfel de crima, in cazul in care area cunostinta sau putea cunoaste aceasta if nu a luat toate masurile necesare pentru a impiedica sau reprima ssvdrsirea calitatea oficiala, inclusiv cea de sef de stat sau de guvern, nu este exoneratoare de raspundere penala
statele sum invitate sa is masurile necesare pentru stabilirea competentelor for pentru judecarea ci pedepsirea crimelor prevazute la art. 17-20, fara a se prejudicia competenta unei curb penale internationale

pentru crima de agresiune se prevede competenta curtit penale internationale, neinterzicdndu-se insa posibilitatea judecari de catre un stat a unui cetacean at sau responsabil (in calitate de conducator sau organizator) pentru planificare pregatirea declansarea sau conducerea unei agresiuni comise de acel stat. 24.2. Infractiunile internationale 24.2.1. Crimele contra pace - Definitie: plAnuirea, preg8tirea, dezlAntuirea sau purtarea unui rizboi de agresiune sau a unui rAzboi cu violarea tratatelor, a garantii1or sau acordurilor internationale sau participarea la un plan deliberat sau la on complot pentru savcarfirea uneia din aceste fapte (cu trimitere la definilia agresiunii - Rezolutia AdunArii Generale a ONU nr. 3314/14. decembrie 1974). 24.2.2. Crimele contra umanitAtii - Defmitle : asasinatul, externrinarea, ducerea in ruble , deportarea sau orice act inuman comis impotriva populatiilor civile Inaintea sau in timpul razboiului, precum;i persecutiile cu caracter politic, racial sau religios (definitie data de Statutul Tribunalului de la Nilrnberg). Proiectul de Cod al Crimelor contra PAcii;i Securitapi UmanitAlii, adoptat de Comisia de Drept International in 1954, adaug.1 la motivele de ordin politic, rasial sau religios si pe cele de ordin cultural ai social. - In Statutul Curtu Penale Internationale , adoptat la Roma la 17 iulie 1998, In art. 7 alin. (1) crimele contra umanitalii cunt definite ca Rind ,oricare dintre urmatoarele acte, atunci cand sunt comise ca parte a unui atac larg raspAndit sau sistematic, indreptat impotriva oricArei populatii civile: a) crime ; b) exterminare; c) ducere in sclavie ; d) deportare sau transfer fortat de populatie ; e) detentie can altA privare severe de libertate fizic5 , cu violarea normelor fundamentale de drept international; f) tortur3; g) viol, sclavaj sexual , prostitutie fortatA , sarcini fortatA, sterilizare fortatA ;i orice altA forma de violentd sexuala comparabilA ca gravitate; h) persecutie Impotriva oricarui grup sau colectivitate identificabile din motive politice, rasiale, nationale, etnice, culturale, religioase, de sex sau din alte motive universal recunoscute ca de neacceptat, conform dreptului international; i) disparitia fortatA a persoanelor; j) crima de apartheid ; k) alte acte inumane cu caracter similar, care produc cu intentie marl suferinte sau vAtamAr grave sanatAlii corporale, fizice sau mentale". Crima de genocid face parte din categoria crimelor contra umanititii; este reglementata de Conventia ONU privind prevenirea gi reprimarea genocidului din 9 decembrie 1948 (unul din cei trei raportori care at pregatit proiectul Conventiei find romfnul Vespasian V. Pella, autorul primei definitii a genocidului, numit de el crima de barbarie" ); definitie : actiuni comise cu intentia,de a extermina in Intregime sau partial un grup national, ethic, social sau religios, constand in exterminarea fizici a membrilor grupului, vAtamarea grave a integritAtii fizice sau mentale a membrilor

372

Drept international public. Sinteze

Cursul 24 37; li pedepsirea crimelor contra persoanelor protejate pe plan international, inclusil agentii diplomatici etc.).

grupului, supunerea grupului, in mod inten;ionat, la conditii de existents care at duce la distrugerea lui fizics , partials sau totals , mAsuri care urmAresc impiedicarea nalterilor in cadrul grupului , transferul fortat de copii de la un grup la altul. Se prevede pedepsirea celor care savsr^esc acte de genocid, indiferent de calitatea for (in numele statului sau ca persoane private). AceeaCi defini;ie a fost preluata, intern articol separat (articolul 6) de cel privind crimele contra umanitatii, in Statutul de la Roma al Curkii Penale Internationale. 24.2.3. Crimele de rizboi - Definitie : violarea normelor gi obiceiurilor rizboiului , cuprinzand asasinatul, relele tratamente $ideportarea pentru muncs fortats sau In once alt scop a populatiei civile din teritoriile ocupate, asasinarea sau relele tratamente aplicate prizonieriior de rizboi sau persoanelor aflate pe mare, executarea ostatecilor, jefuirea bunurilor publice sau private , distrugerea sau devastarea nejustificate de exigence militare etc. - Articolul 8 al Statutului Curtis Penale Internationale stabileste jurisdictia Curtii asupra crimelor de razboi, In special cand sunt comise ca parte a unui plan sau polltici sau ca parte a comiterii pe scars larga a unor astfel de crime. 24.2.4. Alte infractiuni internationale , pe care statele s-au angajat ss le incrimineze ,si sa le pedepseasca in ordinea juridica interns printr-o serie de conventii internationale: - sclavajul $i traficul cu sclavi (prin Conven0a de la Geneva din 25 septembrie 1926, privind sclavajul i Convenlia suplimentara referitoare la abolirea sclavajului, a comertului cu sclavi ,i a institutiilor ;i practicilor analoge sclavajului, din 7 septembrie 1956); - traficul de stupefiante (prin Conventia de la Geneva din 1936, Conventia units asupra stupefiantelor din 1961, Conven0a asupra stupefiantelor psihotrope de la Viena din 1971, Conventia ONU contra traficului ilicit de stupeflante si substance psihotrope din 19 decembrie 1988); - comertul cu femei $i copii (prin Conventiile de la Paris din 1904 ,i 1910, Conventia de la Geneva din 1921 pentru suprimarea comertului cu femei si copii, Conventia de la Geneva din 1933, Conventia pentru reprimarea traficului cu fiinte umane din 25 iulie 1951. Conventia pentru eliminarea oricaror forme de discriminate fats de femei din 1979); - difuzarea de publicatei pornografice (Conventiile de la Geneva din 1910 si 1923); - falsificarea de moneda (prin Conventia de la Geneva din 1929); - pirateria , terorismul international (prin Conventia de la Geneva din 1937 pentru prevenirea $i reprimarea terorismului, Conventia de la Tokio din 1963 referitoare la infracciuni ,si anumite acte savar^ite la bordul aeronavelor, Conventia de la Haga din 1970 pentru reprimarea capturarii ilicite a aeronavelor, Conventia de la Montreal din 1971 pentru reprimarea actelor ilicite contra securitapi navigatiei maritime ,ai Protocolul pentru pedepsirea actelor Riche contra securitacii platformelor

24.3. Jurisdictia penala internationals 24.3.1. Tribunalele penale Internationale ad-hoc - Tribunalul international pentru judecarea persoanelor responsabile pentra violari grave ale dreptului international umanitar pe teritoriul fostei Iugoslavii a fost creat prin Rezolutia nr. 827/28 mac 1993 a Consiliului de Securitate ONL cu scopul de a judeca aceste persoane pentru faptele amintite, comise pe teritoriul fostei Iugoslavii intre 1 ianuarie 1991 ,i o data cc va fi stabiliti de Consiliul de Securitate dupe restabilirea pail". Conform Rezolutiei nr. 1503/2003 a Consiliului de Securitate, TPII ar fi trebuit ss-, i fmalizeze activitatea in 2010; are sediul la Haga; are jurisdictie in conformitate cu Conventicle de la Geneva in 1949 privind protectia victimelor conflictelor armate, pentru incalcarile normelor razboiului ,si pentru savirsirea crimelor contra umanitatii, inclusiv genocidul; competentele sale se Intind inclusiv la cazuri de crime sivireite In conditii de conflict intrastatal, nu numai de conflicte Internationale; find creat de Consiliul de Securitate in conformitate cu Capitolul VII din Carta ONU, TPII este un organ subsidiar al ONU; Statutul TPII prevede proceduri penale detaliate care includ li dreptul la apel al inculpatului. Articolul 9 alin. (2) prevede primatul TPII fats de instantele natconale, In cazul in care acesta solicits instantelor na#onale transferal acuzatului ,ei investigatiei cstre jurisdict a sa; are 16 judecatori fi un numar de 27 de judecatori ad litem, precum;i un procuror-,sef a carui competenta prive$te efectuarea urmiririi ei trimiterii In judecats; poate condamna In Snchisoare, dar an poate pronunta pedeapsa cu moartea. Prima sentints a fost pronuntata in decembrie 1996. - Tribunalul international pentru judecarea persoanelor responsabile pentru genocid Ie alte violin grave ale dreptului international umanitar comise pe teritoriul Ruandei qi a cetstenilor ruandezi responsabile pentru genocid ii alte violin grave comise pe teritoriile statelor vecine Intre I ianuarie 1994 ;i 31 decembrie 1994 a fost creat prin Rezolutia at. 995/8 noiembrie 1994 a Consiliului de Securitate ONU ca utmare a mortii a aproape un milion de persoane in regiunea mentionatA din Africa: are sediul in Arusha (Tanzania); are jurisdictie pentru: crima de genocid, crime iinpotriva umanitstii, violari ale art. 3 din Conventicle de la Geneva din 1949 pentru protectia victimelor in timp de razboi ^i al Protocolului aditional IT la acesta; are 16 judecAtori permanenti ,si 18 judecatori al litem; primul act de acuzare a fost emis In noiembrie 1995; pans In prezent, TPIR a pronuntat sentinte implicsnd 36 de acuzati, inclusiv primul ,sef de guvern din lume condamnat pentru genocid, la care se adauga alte 10 cazuri in anel. iar 8 acuzati au

374 Drept international public. Sinteze Curtea Specialii pentru Sierra Leone:

. Cursul2.4 .

375

a fost create printr-un acord Incheiat Intre ONU qi guvernul din Sierra Leone, semnat la 16 ianuarie 2002, in urma Rezolutiei nr. 1315/2000 a Consiliului de Securitate; spre deosebire de TPII ;i TPIR, TSSL are un regim sui generis In privinta compozitiei Ci jurisdictiei; are sediul la Freetown, capitala Sierrei Leone; are jurisdictie pentru: crime Impotriva umanitatii, crime de razboi ;i alte Inncalcari grave ale dreptului international umanitar, alte fapte pedepsite de dreptul local; ration personae, are competenta de a judeca persoanele care an avut cea mai mare responsabilitate pentru violarile grave ale dreptului international umanitar li ale legilor Sierrei Leone, comise pe teritoriul Sierrei Leone Incepand cu 30 noiembrie 1996, inclusiv liderii care, prin comiterea acestor crime, an ameninlat stabilitatea si implementarea procesului de pace din Sierra Leone; nu pot fi urmarite persoane care aveau mai putin de 15 ani la momentul comiterii crimei; organizare: 11 judecatori (7 internationali;i 4 locali), un procuror international ,si un procuror adjunct local, Biroul Aparatorului Principal (o inovatie faja de alte instante penale internationale); in prezent, 11 persoane Bunt pose sub acuzare, find grupate In 4 dosare. Procesele a 8 dintre aceltia an fost finalizate, inclusiv in apel. Procesul celui mai cunoscut dintre acuzati, fostul presedinte liberian Ch. Taylor, este Inca in curs. Tribunalul penal pentru Cambodgia: treat printr-un Acord Intre ONU ;i guvernul regal cambodgian cu privire la judecarea, in conformitate cu dreptul cambodgian, a crimelor comise in perioada Kampuchiei Democratice (au murit cca. 1=7 milioane de persoane), intre 17 aprilie 1975 , i 6 ianuarie 1979; f are jurisdictie asupra: crimei de genocid, crimelor contra umanitAlii, asa cum Bunt definite in Statutul CPI, Incalcarilor grave ale Conventiilor de la Geneva din 1949, alte crime prevazute de legea de infiintare a Tribunalului; ratione personae, are competenta de a judeca Inalti oficiali ai Kampuchiei Democratice ,si persoanele cu cea mai mare responsabilitate pentru crimele ,si Incalcarile grave -ale dreptului penal cambodgian, ale dreptului umanitar etc.; organizare: dour Camere extraordinare (instante nationale cambodgiene), cu compozitie mixta (3 judecatori cambodgieni $i 2 judecatori intemationali pentru Camera de prima instants ,si 4 judecatori cambodgieni ,si 3 judecatori internationali pentru Camera de apel). Totodata, exists un procuror cambodgian ^i unul international. Exists ,si judecatori investigatori. Tribunalul a Inceput sa funclioneze In 2006, iar primul act de acuzare a fost emis In iulie 2007. Pans in prezent, 5 persoane an fost acuzate, una dintre acestea find in apel impotriva condamnarii Is 35 de ani de inchisoare (pronuntata in iulie 2010 pentru crime contra umanitatii, trims, torturA). - Instantele penale din Timorul de Est : Tribunalul indonezian ad-hoc pentru

cu participare intemationale (genocid, crime.impotriva umanitatii, crime de rAzboi, torture, asasinate, delicte sexuale comise Intre 1 ianuarie ^i 25 octombrie 1999) Regulamentul 2000/15 at UNTAET, Unitatea de Investigare a Crimelor Grave Regulamentul 2000/16 at UNTAET - compusd din procurori ,si investigatori internationali.

- Tribunalul special pentru Irak , treat in decembrie 2003, pentru judecarea conducdtorilor partidului Baas (genocid, crime contra umanitatii ;i alte incelcari grave ale drepturilor omului, Intre 17 iulie 1968 si 1 mai 2003; poate avea si o components intemationalA prin intermediul unor consilieri sau observatori strain, care pot acorda asistenla in activitatea de investigatie;i pe langa judecatori. - Tribunalul pentru judecarea . persoanelor vinovate de asasinarea fostului prim-ministru libanez R. Hariri Is 14 februarie 2005 , stabilit ca efect al Rezolutiei in. 1757/30 mal 2007 a Consiliului de,Securitate ONU, care a determinat intrarea In vigoare a unui Acord de creare a Tribunalului, semnat anterior de ONU si Guvemul libanez (dar care nu a putut fi ratificat de parlamentul de Is Beirut) Are sediul la.Haga. Jurisdictia Tribunalului poate fi extinsa ^i la alte fapte criminale petrecute Intre 1 octombrie 20041i 12 decembrie 2005; data suet conectate Ii an natura li gravitates similare cu atacul din 14 februarie 2005. dreptul aplicabil este dreptul penal libanez privind pedepsirea actelor de terorism, cu excluderea insa a pedepsei cu moartea sau cu munca forlatA Tribunalul are caracter international prin compozitia sa mixtA: 3 judecatori libanezi ,si 6 intema;ionali, in majoritate, 2 judecatori supleanti (unul libanez ^i altul international) ;i un procuror-,sef international. Tribunalul are o camera preliminarA, o camera de prima instants si una de apel. A devenit functional la 1 martie 2009 , iar primul act de acuzare a fost emis in ianuarie 2011. 24.3.2. Curtea PenalA Internattonala permanents - Cadru juridic: Statutul Curtii Penale Internationale a fost adoptat (cu 120 de voturi ,pentru", 21 ,ablineri" li 7 ImpotrivA") la 17 iulie 1998 de cAtre Conferinta Diplomatica a Plenipotenliarilor, organizatA la Roma (15 iunie-17 iulie 1998), in conformitate cu rezoluliile AG ONU in. 51/207 din 17 decembrie 1996 $i or. 52/160 din 15 decembrie 1997.

- Statutul cuprinde 128 de articole.

Notd: - Pdnd In prezent, Statutul afost semnat de 139 state (defapt, de 138 de state dupd ce SUA,ri-au ,retras" semndtura), fund ratificat de 114 state. Romdnia a semnat Statutul Cur/ti Penale Internafonale la data de 7 iulie 1999 qi I-a ratificat prin Legea nr. 11/2002.
- La Statut nu se pot face rezerve, in timp ce amendamente nu se pot efectua decat dupd ,tapte ani de to intrarea so in vigoare (cu exceplia unor modificdri

376

Drept international public. Sinteze

art. 122). Conferinla de Revizuire a Statutului a avut lot la Kampala (Uganda) In 2010.

Cursul 24 377

- Statutul a intrat in vigoare la 1 iulie 2002, ca urmare a obfinerii celor 60 de rat fcari necesare pentru intrarea so in vigoare in cadrul unei ceremonii special organizate la New York, la 11 aprilie 2002. Romania este membru originar al Statutului deoarece a participat la ceremonia specials menfionata, contribuind, prin depunerea instrumentului sau de ratfcare, la intrarea in vigoare a Statutului. Prin H.G. nr. 555/2002 a Post aprobata plata de catre Romania a unei contribulii voluntare pentru fondul special creat pentru asigurarea celor necesare pregatirii inceperii activitalit CPI Sediul CPI este stabilit la Haga. - Jurisdiclia CPI: ,asupra celor mai grave crime ce privesc comunitatea internafionale in ansamblul syu", find considerate complementary jurisdicfiilor penale

- Curtea nu poate judeca decat crime comise ulterior intryrii in vigoare a Statutului (art. 11). Curtea poate fi sesizata (prin Procurorul seu) de cAtre un stat parte, de catre Consiliul de Securitate sau din oficiu. - Curtea nu are jurisdiclie asupra persoanelor sub 18 ani la momentul syvaririi crimei. Capacitatea oficiala (inclusiv de 5ef destat sau guvem sau membru in guvern sau in parlament) nu este relevanta pentru exonerarea de raspundere. Note: Romania, ca si majoritatea celorlalte state parfi, a considerat ca nu exists neconcordanla intre aceasta prevedere si imunitatea sefului de stat, prevozuta de Constitujie, considerand ca aceasta imunitate se acorda pentru indeplinirea funcfiilor 3efului de stat, iar Baca an sef de stat savdrseste fapte care cunt de competenta CPI, aceasta activitate este in afara atribufiilor mandatului sau constitufional. De asemenea, Romania a acceptat distincfia intre apredare) (catre CPI) si aextradares (Constitufia prevede ca nu este posibila extradarea propriilor cetafeni), in sensul ca predarea catre CPI nu intrd in sfera nofiunii de aextradares (predarea unei persoane de catre an stat altui stat). 0 serie de modificari legislative de adaptare la obligafia de a coopera cu CPI an foss operate de autoritafile roman prin adoptarea Legii privind transferul persoanelor condamnate, Legii privind asistenfa juridica internafionala in materie penala, Legii privind extradarea (Legea m: 296/2001) - Principiul complementaritafii, expresie a compromisului intre promotorii unei curfi competente sajudece in prima instanla orice infracfiune care preo-. cups, prin gravitatea sa, comunitatea internalionala si statele care doresc pastrarea prerogativelor suverane de a-$i exercita jurisdicfia asupra acestor fapte. In acest sees, Statutul prevede ca principala competenfa pentru investigarea $i punerea sub acuzare pentru crime aflate in jurisdicfia CPI revine statului, si doer tend acesta nu acfioneaza sau defera CPI aceasta sarcino, CPI ist poste exercita jurisdicfia - Curtea are personalitate juridice interna(ionaly li capacitatea juridica necesarA pentru exercitarea functiilor li indeplinirea obiectivelor sale, pe teritoriul oricarui stat parte si, prin acord special, al oricarui all stat. - Structura CPI: Secfia preliminary, Sectia de prima instanla, Secfia de Apeluri, Biroul Procurorului li Grefa. - NumArul judecetorilor este de 18, acesta putand fi myrit data este cazul; suns alesi de cAtre Adunarea Statelor Parli, prin vot secret, dintre candidatii propu^i de state, avAnd o competenta recunoscute in drept penal i procesual penal, precum si experienfa relevanta in calitate de judecator, procuror, avocat, respectiv in domeniul dreptului intemafional umanitar ^i drepturilor omului. In alegerea judecytorilor se mai au In vedere reprezentarea principalelor sisteme de drept ale lumii, reprezentarea geografica echitabila ,si o reprezentare echilibrata Intre femei ,si barbafi. Durata mandatului este de nou3 ani , la fiecare trei ani procedAndu-se la re"innoire a unei treimi din judecatori. Judecatorii sunt independenfi i au obligafia de a nu se angaja In activitap care pot interfera cu funcliile for jurisdicfionale sau care pot afecta increderea In independenta for.

nafionale " (art. I din Statut).

- Jurisdicfia Curlii se referA la crima de genocid (definite In art. 6), crimele contra umanitAtii (definite In art. 7), crimele de rAzboi (definite pe larg In art. 8) ,ci crima de agresiune (care a fost definite ulterior, prin modificarea Statutului realizaty In 2010). Notd:1. Crima de agresiune, definite la Conferinja de la Kampala este planificarea, intfierea sau executarea, de catre o persoana aflatd efectiv in pozifia de a exercita controlul asupra sau de a conduce acfiunea politico sau military a unui stat, a unui act de agresiune care, prin caracterul ; gravitatea sau scars sa, constitute o violarea manifests a Cartei ONU". Actul de agresiune este cel definit prin Rezolulia 3314 din 1974 a AG ONU. 2. Condifiile privind exercitarea furisdicliei, in special privind determinarea organismelor care sd stabileasca existenla aatului de agresiune (actul statal), respectiv data CPI poate sa acfioneze in lipsa deciziei Consiliului de Securitate privind existenfa until act de agresiune, precum si necesitatea acceptarti de catre statul presupus agresor a jurisdiefiei Curlii asupra crimei de agresiune au Post cele mai disputate, conturandu-se doud grupuri de state: cele care susfineau rolul exclusiv al Consiliului de Securitate si cele care, desi acordau prioritate Consiliului, nu agreau si exclusivitatea rolului sau in determinarea actului de agresiune. 3. Solulia adoptats de can Conferinla prevede ca o situalie in care pare aft Post comis un act de agresiune sa fie inaintata Curfii de catre Consiliul de Securitate, in baza Capitolului VII din Carta ONU, indiferent dace stint implicate State Parfi sau nu. Procurorul poste insa, in absenfa unei astfel de determinari, sd inilieze o ancheta, proprio mote sau la cererea unui Stat Parte, cu autorizafia prealabila a Sectiei de Prima Instanfa a Curfii. Statele Parfi pot sd mt accepte jurisdtcfta Curpi cu privire la crima de agresiune, printr-o declarafie dcpusa la Grefa CPI De asemenea, se prevede faptul ca jurisdiepa Curpi in ceea ce priveste crima de agresiune poate fi exercitata numai dupe 1 ianuarie 2017, in urma adoptarai unei decizii de catre Statele Parfi cu aceeasi majoritate necesara pentru adoptarea unui amendament.

378 Drept international public. Sinteze

.Cursul24'

379

- Presedintele si cei doi vicepresedinli alcatuiesc Prezidiul, find alesi cu majoritate absolute de catre cei 18 judecAtori. - Procurorul si Procurorui adjuncti conduc Biroul Procurorului , care raspunde de conducerea urmaririi si trimiterea In judecata in fata Curtii, neputand cere sau primi instructiuni din surse exteme. - Conform art. 51, Regulile de Procedure si de Probare intrA In vigoare prin adoptare de catre douA treimi din membrii'Adunerii Statelor Patti. - Pedepsele pe care le poate pronunta Curtea (conform art. 77) sunt fie detentie pentru maximum 30 de ani, detentie pe viate in cazuri de extreme gravitate si, suplimentar detentiei, amenzi si confiscarea proprietatilor si bunurilor rezultate direct sau indirect din crime, fare prejudicierea tertilor de buns-credinta.

3.L Diaconu, Curs de drept international public, Ed. Sansa, Bucuresti, 1993, p. 259-271 4. C. Andronovici, Drept international, public, Ed. Graphix, Iasi, 1993, p. 152-162, 188-196.

Bibliografie selective
1. H. Ascensio, E. Decaux, A. Pellet, Droit international penal, Pedone, 2000 2. B. Aurescu (coord.), The Works of the International Conference In Memoriam Vespasian V. Pella (1897-1952). From the 1937 Convention on the Creation of an International Criminal Court to the Rome Statute - Developing an International Criminal Justice System" (The Hague, 4 October 2007), in RRDI or. 6, ianuarie-iunie 2008, p. 186-255 3. M. Ch. Bassiouni , International Criminal Court: Compilation of United Nations Documents and Draft ICC Statute before the Diplomatic Conference, 1998 4. M. Ch. Bassiouni (with the collaboration of Peter Manikas), The Law of the International Criminal Tribunal for the Former Yugoslavia, 1996 5. M. Ch. Bassiouni, The Sources and Content of International Criminal Law: A Theoretical Framework, in or. 1/1999 6. Ch.L. Blakesley, Comparing the Ad Hoc Tribunal for Crimes against Humanitarian Law in the Former Yugoslavia and the Project for an International Criminal Court: An Appraisal, 67 Revue Internationale de Droit Penal 139, 1996 7. R. Bierzanek, War Crimes: History and Definition, 1999 8. A. Cassese, International Criminal Law, Oxford University Press, Oxford, 2003 9.A. Cassese, M. Delmar Marty, Crimes internationaux et jurisdictiones internationales, PUF, Paris, 2002 10. G. Conso, A. Bos, M. Cherif Bassiouni, Report of the Preparatory Committee on the Establishment of an International Criminal Court, 1998 11. Gh. Diaconescu, Genocidul, Ed. Military, 1991 12. 1. Diaconu, International Criminal Court. A New Stage, IRSI, 2002 13. L Diaconu, Vespasian V. Pella - fondatorul dreptului international penal, in RRDI or. 4, ianuarie-iunie 2007, p. 211-212 14. S.L. Jamison, A Permanent International Criminal Court: a Proposal that Overcomes Past Objections, 23 Denv. J. Int'l L & Pol'y 419, 1995 15. Ch. C. Joyner, M. Ch. Bassiouni, Reining in Impunity for International crimes and Serious Violations of Fundamental Human Rights: Proceedings of the Siracusa Conference 17/21 september 1997, 14 Nouvelles Etudes Pdnales, 1997 16. B. Ferencz, International Criminal Courts: The Legacy of Nuremberg, 10 Pace Int'l L. Rev., 1997 17. M. Lippman, Towards an International Criminal Court, 3 San Diego Just. 1, 1995 18. P.D. Marquadt, Law without Borders: The Constitutionality of an
11 rn6,m T T.a.n,n.,t't 71 10"

- Statutul mai prevede posibilitatea exerciterii apelului si a revizuirii.

- Obligatia generals pentru statele pi rfi de a coopers: si a acorda asistenfa judiciary (Partea a 9-a din Statut): Soliciterile de cooperage se transmit de cAtre Curte pe canale diplomatice statelor perti si/sau INTERPOL-ului sau unor alte organizatii regionale implicate; Solicitlirile se mai pot adresa si statelor care nu sunt pigi, pe baza unor aranjamente ad-hoc; In cazul in care acestea nu doresc se coopereze, Curtea poate informa Adunarea Statelor Patti sau Consiliul de Securitate al ONU, pentru luarea masurilor necesare Solicitarile se pot referi, de exemplu, la: a) arestarea si predarea persoanelor urmarite; b) identificarea persoanelor;

c) luarea de mArturii;
d) producerea de probe, inclusiv opinii ale expertilor si rapoarte pentru Curte; e) trimiterea de documente; f) sechestre si confiscari; g) protejarea victimelor si martorilor. - Pena in prezent, trei state an sesizat Oficiul Procurorului ( Uganda, RI). Congo si Republica Centrafricany). Totodata, prin Rezolutia nr. 1593/31 martie 2005, Consiliul de Securitate a decis se defere CPI situatia din Darfur (Sudan). La 31 martie 2010, procurorul a primit autorizarea de a Incepe o investigatie privind situa0a din Kenya create In urma violentelor post-electorale din perioada 2007-2008 (crime contra umanitatii). Procurorul desfasoara analize preliminarii In Afganistan, Columbia, Coasta de Fildes, Georgia, Honduras, Nigeria, Coreea, Guineea si. Palestina . Prin Rezolutia nr. 1970/26 februarie 2011, Consiliul de Securitate a decis se defere CPI situalia din Libia (pentru crime comise dupe data de 15 februarie 2011).

Bibliografie minimala1. B. Aurescu, Sistemul jurisdictiilor internationale, Ed. All Beck, Bucuresti, 2005, p. 123-233
2. A1. Bolintineanu, A. Nrstase, B. Aurescu, Dreot international Contemnnra

380 Drept intemational public. Sinteze

Cursul

24

19. V. Morris, M.P. Scharf The International Criminal Tribunal for Rwanda, 1998 20. A. Ndstase, Vespasian V. Pella (1897-1952) -,,Uniunea Interparlamentara;i dreptul international penal", In RRDI nr. 4, ianuarie-iunie 2007, p. 183-194 21. A. Pellet, RAspunderea statului ;i rsspunderea penala individuals in dreptul international, in RRDI M. 4, ianuarie-iunie 2007, p. 1-10 22. V. Ponta, D. Coman, Curtea Penals Internationals. Consacrarea juridica a statutului primei instante penale permanente din istoria justitiei internalionale, Ed. Lumina Lex, Bucurqti, 2004 23. R. John Pritchard, The Gift of Clemency Following British War Crimes in the Far East, 1946-1947, 1996 24. W. Schomburg, in onoarea lui Vespasian Pella. Dezvoltarea dreptului international penal - cu privire specials asupra provocarilor procedurale ale Tri bunalului ad-hoc, in RRDI nr. 5, iulie-decembrie 2007, p. 1-12 25. I.G. Stancu, Definirea crimei de agresiune - o contributie romaneasca, in RRDI nr. 1, octombrie-decembrie 2003, p. 54-67 26. L.S. Wexler, National Prosecutions for International Crimes: The French Experience, 3 International Criminal Law, 1999 27. M. Wood, Consiliul de Securitate si dreptul international penal, in RRDI nr. 5, iulie-decembrie 2007, p. 147-159 28. ***, The International Criminal Court: Observations and issues before the 1997-1998 Preparatory Committee; and Administrative and Financial Implications;. 13 Nouvelles Etudes Penales, 1997.

2. Curtea va incheia un acord de sediu cu. statul gazds, ce va fi aprobat de Ac

Anexa 1Statutul Curtii Penale Internationale adoptat la Roma, la 17 iulie 1998

(...) Articolul 1 . Curtea Curtea Internationala Penals (,,Curtea") se infiinteaza prin prezentul Statut. Ea va fi o institulie permanents i va avea puterea de a-4i exercita jurisdictia asupra persoanelor pentru cele mai grave crime de interes international, aca cum sunt precizate in prezentul Statut si va fi complementarAjurisdictiilor penale nationale. Jurisdictia si functionarea Curtii von fi guvernate de prevederile prezentului Statut. Articolul 2. Relatia Curtii cu Organizatia Natiunilor Unite Curtea va intra in raporturi cu Organizatia Natiunilor Unite prin intermediul unui acord ce urmeazA sA fie aprobat de Adunarea Statelor Patti la prezentul Statut ^i incheiat ulterior de Presedintele Curtii In numele acesteia. Articolul 3 . Sediul Curtii

narea Statelor Patti i apoi Incheiat de citre Presedintele Curtii in numele acesteia. 3. Curtea poate judeca in orice alt loc, oricand considera potrivit, In conformit cu prezentul Statut. Articolul 4 . Statutul juridic ai puterile Curtii 1. Curtea va avea personalitate juridica intemationala. Va avea, de asemen capacitatea juridics necesara pentru exercitarea functiilor ^i indeplinirea scopuri sale. 2. Curtea isi poate exercita functiile ^i puterile, asa cum sunt acestea stabilite prezentul Statut, pe teritoriul oricArui Star Parte $i, prin acord special, pe teritm oricarui alt stat. Articolul 5. Infractiunile cc apartin jurisdictiei Cur ii 1. Jursdictia Curtii va fi limitats la cele mai grave crime ce intereseaza con nitatea internationals In intregul sau. Curtea are jurisdiclie in conformitate cu p zentul Statut in privinta urmatoarelor crime: a) crima de genocid; b) crimele contra umanitatii; c) crimele de razboi; d) crima de agresiune; 2. Curtea isi va exercita jurisdictia asupra crimei de agresiune.atunci nand o I vedere va fi adoptata in conformitate cu articolele 121 si 123 pentru definirea ace crime ;i pentru stabilirea conditiilor in care Curtea i;i va exercita jurisdictia in prive;te aceastA crima. 0 astfel de dispozitie va trebui sa fie In conformitate prevederile relevante ale Cartei ONU. (...) Articolul 11. Jurisdictia ratione temporis Curtea are jurisdictie numai cu privire la crimele comise dupa intrarea in vigc a prezentului Statut. Daca un star devine Parte la prezentul Statut dupa intrarea sa in vigoare, Curte poate exercita jurisdictia numai cu privire la crimele comise dupa intrarea In vigc a Statutului pentru acel Star, in afara de situatia In care acel star a facut o declaratii conformitate cu articolul 12, paragraful 3. Articolul 12. Preconditii ale exercit3rii jurisdictiei 1. Un stat ce devine Parte la prezentul Statut accepts prin aceasta jurisdiclia Ct cu privire la crimele indicate in articolul 5. 2. In cazul articolului 13, paragrafelor a) sau c), Curtea poate sa-i exer jurisdictia dace unul sau mai multe din urmatoarele state sunt Psrti la prezentul St sau au acceptat jurisdictia Curtii conform paragrafului 3: a) Status pe teritoriul caruia actiunea In discutie s-a petrecut sau, dacA crima a comisA la bordul unui vas sau avion, Statul in care este Inregistrat acel vas sau avi b) Statul cAruia persoana acuzata Ii este cetacean.
3. DacA acceptul unui stat care nu este Parte la prezentul Statut este cerut conf paragrafului 2, acel stat poate, prin declaratie depuss la Grefier, accepta exerciti jurisdictiei Curtii cu privire la crima respective. Statul ce accepts va cooperz n....e., rx-x ...... ,.:_.a..-.:... -, evr,,..NP to nnfnrmitate cu Partea a 9-a (a Statuli

382 Drept international public. Sinteze Articolul 13. Exercitarea jurisdictiei Curtea poate sa-$i exercite jurisdictia cu privire Is o crima prevazuta de articolul 5, in conformitate cu prevederile prezentului Statut dace: a) 0 situatie In care una sau mai multe astfel de crime par sA fi fost savar;ite este sesizata Procurorului de catre un Star Parte conform articolului 14; b) 0 situatie in care una sau mai multe astfel de crime par sA fi fost ssvarsite este sesizats Procurorului de catre Consiliul de Securitate aclionand In conformitate cu Capitolele VII ale Cartei ONU; sau

Cursul 24 3733 In sensul paragrafului 1, act de agresiune" Inseamna folosirea foriei armate de

catre un stat impotriva suveranitatii, integritalii teritoriale sau independentei politice a unui alt stat, sau In once alt mod incompatibil cp Carta Naliunilor Unite. Oricare dintre urmatoarele acte, independent de existenta unei declaratii. de razboi, vor fi calificate, in conformitate cu Rezolutia Adunarii Generale a Organizaliei Natiunilor Unite m. 3314 (XXIX) din 14 decembrie 1974, drept un act de agresiune: a) invazia sau atacul fortelor armate ale unui stat asupra teritoriului unui alt stat, sau once ocupatie militara, chiar fi temporar4, care rezultA dintr-o astfel de invazie sau atac, sau once anexare, prin folosirea foriei, a teritoriului unui alt stat sau o parte a acesteia;

c) Procurorul declan;eaza o anchetA cu privire la o astfel de crime in conformitate cu articolul 15.

Articolul 21. Dreptul aplicabil 1. Curtea va aplica: a) In primul rand, prezentul Statut, Elementele Infractiunilor ;i Regulile sale de Procedure;i Probare; b) In at doilea rand, atunci card este cazul, tratatele aplicabile qi principiile si normele de drept international, inclusiv principiile stabilite ale dreptului international al conflictelor armate; c) Daca nu pot fi aplicate acestea, principiile generale de drept derivate de Curte din dreptul national al sistemelor juridice din lume, inclusiv, atunci tend este cazul, dreptul national al statelor care si-ar exercite In mod normal jurisdictia asupra crimei, cu conditia ca aeele principii sa fie conforme cu prezentul Statut ^i cu dreptul international si normele ,si standardele international recunoscute. 2. Curtea poate aplica principii si norme juridice a$a cum au fost acestea interpretate In deciziile sale anterioare. 3. Aplicarea Si interpretarea dreptului ce rezulta din prezentul articol trebuie sa fie conforme cu drepturile international recunoscute ale omului ,si ss nu fie fundamentate pe discriminari pe ban de sex, aa cum este acesta definit in articolul 7, paragraful 3, virst8, rasa, culoare, limba, religie sau credinta, opinie politics sau de alta nature, origine nptionala, ethics sau socials, sAnAtate, na$tere sau all statut.

b) bombardamentul, de catre forlele armate ale unui star, asupra teritoriului unui alt star sau utilizarea de. once arnie de catre un star asupra teritoriului altui de stat; c) blocada porturilor sau a coastelor unui stat.de catre forlele armate ale unui alt star; d) un atac de catre fortele armate ale unui stat asupra fortelor terestre, marine sau
aeriene,
salt asupra flotelor marine sau aeriene ale unui alt stat;

e) folosirea forlelor armate ale unui star care se afla pe teritoriul unui alt stat cu acordul statului pe teritoriul caruia se afla, cu incalcarea condiliior prevazute in acord sau once extindere a prezentei for in acel teritoriu dupe incetarea valabilitstii acordului; f) actiunea a unui stat de a permite ca teritoriul sau, pe care 1-a pus la dispozilia unui alt stat, sa fie utilizat de catre celalait stat pentru comiterea unui act de agresiune Impotriva unui stat tert; g) trimiterea de catre un star sau In numele unui stat de trupe armate, grupuri, neregulate sau mercenan, care efectueazA acte de forla armats Impotriva altui stat, de o gravitate care an constitui unul din actele enumerate mai sus, sau o implicate substantiala a sa in acestea. Articolul 15 his. Exercitarea jurlsdictiei asupra crimei de agresiune 1. Curtea poate ss-$i exercite jurisdictia asupra crimei de agresiune In conformitate cu articolul 13, alineatele (a) Si (c), In conformitate cu dispozitiile prezentului articol. 2. Curtea poate ss-ji exercite jurisdictia numai in ceea ce priveate crimele de agresiune comise la un an duparatificarea sau acceptarea amendamentelor, de catre treizeci de State parii. 3. Curies I,vi.exercits jurisdictia asupra cruel de agresiune in conformitate cu prezentul articol, sub rezerva unei decizii care trebuie luate dups 1 ianuarie 2017 de

(...)

Anexa 2
Modificarile Statutului de la Roma al Curtii Penale Internationale, adoptate la Conferin$a de Revizuire de la Kampala , Uganda (2010) Articolul 8 his. Crima de agresiune
In sensul prezentului Statut, ,crima de agresiune" inseamna planificarea, pregatirea, initierea sau executarea, de catre o persoana aflata intr-o pozitie de a exercita in mod eficient controlul sau de a dirija actiunea politics sau militara a unui stat, a unui act de agresiune, care, prin caracterul, gravitates si amploarea sa, constituie o incillcare vAditdi a Cartel Naiinnilnr I Inite. .

384 Drept international public. Sinteze

Cursul24

38

catre aceeaii majoritate a statelor parti, care este necesara pentru adoptarea unui amendament la Statut. 4. Curtea poate, in conformitate cu articolul 12, sii-si exercite jurisdictia asupra unei crime de agresiune, care decurge dintr-un act de agresiune comis de cAtre un stat Parte, cu exceptia cazului in care statul Parte a declarat anterior ca on accepts o astfel de competenta, prin depunerea unei declaralii la grefa Curtii. Retragerea unei astfel de declaratie poate fi efectuata in orice moment si trebuie sa fie luata in considerare de cAtre statul Parte in termen de trei ani. 5. In ceea ce priveste un stat care on este parte la prezentul Statut, Curtea on isi va exercitA jurisdictia asupra crimei de agresiune atunci cand crimele sunt savsrsite de cstre nalionali ai acelui stat sau pe teritoriul acelui stat. 6. In cazul in care procurorul ajunge la concluzia ca exists o baza rezonabila pentru a continua o investigape in ceea cc privqte o crima de agresiune, acesta trebuie sA verifice in prealabil, dacA Consiliul de Securitate a determinat existenta unui act de agresiune comis de catre statul membru in cauza. Procurorul trebuie sy notifice Secretarului General at Organizaliei Naliunilor Unite a situatiei in fata Curtii, inclusiv orice informatu Ii documente relevante. 7. In cazul in care Consiliul de Securitate a facut o astfel de determinare, procurorul poate continua ancheta in ceea cc privefte crima de agresiune. 8. In cazul in care o astfel de determinare no este tacuta In termen de ease luni de la data notiflcarii, procuronil poate continua ancheta In ceea ce privecte o crima de agresiune, cu condilia ca decizia preliminary sa fl autorizat Inceperea anchetei in ceea cc priveste o crima de agresiune, in conformitate cu procedura prevszuta la articolul 15, iar Consiliul de Securitate no a decis altfel in confonnitate cu articolul 16. 9. 0 detenninare facuta de un organ din afara Curtii, ca un act constituie act de agresiune, nu va aduce atingere constatarilor proprii, fscute. de Curte in conformitate cu prezentul Statnt. 10. Acest -articol on aduce atingere dispoziliilor referitoare la exercitarea jurisdicliei cu privire la alte infractiuni prevazute la articolul 5. Articolul 15 ter. Exercitarea jurisdiepei asupra crimei de agresiune 1. Curtea poate sa-i exercite jurisdiclia asupra crimei de agresiune in conformitate cu articolul 13, litera (b), In conformitate cu dispozitile prezentului articol. 2. Curtea poate sa-si exercite jurisdiclia numai In ceea ce priveste crimele de agresiune comise la un an dupA ratificarea sau acceptarea amendamentelor, de cAtre treizeci de State parti. 3. Curtea isi exercita jurisdictia asupra crimei de agresiune in conformitate cu prezentul articol, sub rezerva unei decizii care trebuie luate.dupa I ianuarie 2017 de catre aceeasi majoritate a statelor parti, care este necesarA pentru adoptarea unui amendament la Statut. 4. 0 determinate fscuta de un organ din afara Curtii, ca on act constituie act de agresiune, nu va aduce atingere constatarilor proprii, (acute de Curte in confonmitate cu prezentul Statut.
5, Acest articol no aduce atingere disnn7i6ilnr rrfn tnar la >vnm:ro.- -

Anexa 3

Proiect de Cod al Crimelor contra PBcii 0 Securita#ii Umanitatii, adoptat de Comisia de Drept International la a 48-a sesiune a sa, 1996
Prima parte. Dispozitii generale Articolul 1. Importanta yi aplicarea prezentului Cod 1. Prezentul Cod se aplica crimelor contra pacii Si securitalii umanitatii enuntat in partea a II-a. 2. Crimele contra pacii ,si securitatii umanitalii sunt crime In consideratiunea drep tului international ,si sunt pedepsibile ca atare, fie ca sunt sau nu pedepsibile In drep tul national. Articolul 2. 1. 0 crima contra pacii ^i securitytii umanitatii angajeaza raspun derea individuals 2. Individul este tint raspunzator de crima de agresiune in conformitate cu arti colul I6. 3. Individul este tint ryspunzator de o crima prevazuty de articolele 17, 18, 1S sau20, data acest individ: a) comite intentionat o astfel de crima;
b) ordona comiterea unei astfel de crime, in mAsura In care aceasta-crima a foss efectiv comisa sau a existat tentativa;

c) omite impiedicarea sau reprimarea comiterii unei astfel de crime In circumstantele. prevyzute de atticolul 6; d) in cunoltmta de cauza, furnizeaza ajutor sau asistenta comiterii unei astfel de crime sau o faciliteazd In orice fel, direct si de o maniera substantiala, inclusiv prin procurarea mijloacelor de a o comite; e) participA direct la planificarea sau la o asociere In vederea comiterii unei astfel de crime, In mysura in care aceastA crinia a fort efectiv savansita; t) incita directsi public un alt individ la comiterea unei astfel de crime, In masura In care aceastA crima a fost efectiv savarsita; g) incearca sa comity o astfel de crima data aceasta a (scut obiectul unui inceput de executare care nu a avut efect decat datoritA unor circumstance independente de vointa sa.

Articolul 3. Sanctiunea
Orice individ care este raspunzator pentru o crima contra pacii ,i securitatii umanitatii este pasibil de pedeapsa. Pedeapsa este proportionala cu caracterul ,si gravitatea crimei. Articolul 4. RAspunderea statelor Faptul ca prezentul Cod prevede raspunderea indivizilor pentru crimele contra pacii ^i securitstii umanitatii nu afecteaza In nici on caz raspunderea statelor In dreptul international. Articolul 5. Ordinul guvernulul sau al superiorulul ierarhic

386 Drept international public. Sinteze

Cursul 24

penala, dar poate ft considerat ca motiv de diminuare a pedepsei daca aceatta este conformajustitiei. Articolul 6. Raspunderea superiorului ierarhic Faptul ca o trims contra pacii gi securitatii umanitatii a fost comisa de catre un subordonat nu exonereazA pe superiorii sai de raspundere penala, Baca acegtia gtiau sau puteau sa gtie, date fund circumstantele momentului, ca subordonatul comitea sau urma se comits o astfel de crima gi daca on au luat toate masurile necesare la dispozitia for pentru a impiedica sau reprima aceasts crima. Articolul 7. Calitatea oficials gi raspunderea Calitatea oficiala a autorului unei crime contra pacii gi securitatii umanitatii, chiar dacA acesta a acionat in calitate de gef de stat sau de guvern, nu-1 exonereaza de raspunderea sa penala;i nu reprezinta un motiv de reducere a pedepsei. Articolul 8. Competente Fars a aduce atingere competentei unei curti penale internationale, fiecare star parte va lua masurile necesare pentru stabilirea competentei sale in vederea constatarii crimelor prevszute de articolele 17, 18, 19, 20, oricare ar fi locul sau autorul acestor crime. Competenta in vederea constatarii crimei prevazute la articolul 16 apartine curtii penale internationale. Cu toate acestea, nu este interzis statului mentionat la articolul 16 sa-gi judece cetatenii pentru crima prevezute de acest articol. Articolul 9. Obligatia de extradare sau de urmerire Fars a aduce atingere competentei unei curb penale Internationale, statul parte pe teritoriul caruia autorul presupus al unei crime prevazute de articolele 17, 18, 19 sau 20 este descoperit va extrada sau declanga urmarirea penala a acestuia din urma. Articolul 10. Extradarea autorilor presupugi ai crimelor 1. Dace crimele prevazute de articolele 17, 18, 19 gi 20 nu figureaza In calitate de cazuri de extradare intr-un tratat de extradare Incheiat Intre statele par i, acestea vor fi considerate a figura in acest tratat cu acest titlu. Statele pare se oblige sA inscrie aceste crime printre cazurile de extradare in once tratat de extradare ce se Incheie Intre ele. 2. Dace un star parte ce subordoneaza extradarea existentei unui tratat este sesizat cu o cerere de extradare de cAtre un alt star parte, de care nu este legat printr-un tratat de extrAdare, el are facultatea de a considera prezentul Cod ca fund baza juridica a extradarii in privinta acestor crime. Extradarea este supusa conditiilor prevszute de legislatia statului solicitat. 3. Statele psrti ce nu subordoneaza extradarea existentei unui tratat de recunoagtere a acestor crime in calitate de cazuri de extradare intre ele se conformeaza conditiilor prevezute de legislatia statului solicitat. 4. Intre statele psrti, fiecare dintre aceste crime va fi considerate In vederea extradarii ca Rind comisa atat la locul savergirii sale, cat gi pe teritoriul oricarui alt star parte. Articolul 11. Garantii judiciare 1. Orice individ acuzat de o crima contra pacii gi securitatii umanitatii este prezumat nevinovat pans la stabilirea vinovatiei sale gi are dreptul, fsra discriminare, la garantii minimale recunoscute oricarei persoane umane atat In ce privegte dreptul, cat

a) cauza ss fie examinata in mod echitabil i public de catre un tribunal cc petent, independent gi impartial, regulat stabilit prin lege gi care va decide asu temeiniciei fiecarei acuzatii indreptate impotriva lui; b) sa fie informat in eel mai scurt timp, intr-o limbs pe care o intelege gi maniera detaliata, asupra naturii gi motivelor acuzArii indreptate Impotriva lui; c) ss dispuns de timpul gi facilitatile necesare pregatirii apararii sale gi comunice cu avocatul ales; d) sa fie judecat fare intarziere excesive; e) sa fie prezent la proces gi sa se apere el insugi sau sa beneficieze de asiste unui aperator ales; daca nu are aparator, sa fie informat cu privire Is dreptul sau d avea unul gi se-i fie atribuit din oficiu un aparator, fsra taxe, daca nu are mijloac de a-l remunera; f) sA puns intrebari sau sa determine sA li se pupa intrebari martorilor acuzsri sa obtina sA compare gi sa fie interogati martorii apararii in aceleagi conditii ca it torii acuzarii; g) se fie asistat gratuit de un interpret daca nu Intelege sau nu vorbegte limba fc sits In audieri; h) sA nu fie obligat se depuna marturie contra lui insugi sau sA se declare vinova 2. Orice individ declarat vinovat de o crima are dreptul sa determine ree minarea declaratiei vinovAtiei gi a condamnArii conform legii. Articolul 12. Non bis in idem 1. Nimeni nu poate fi urmArit cu privire la o crima contra pacii gi securil umanitatii pentru care a fost deja condamnat sau achitat printr-o hotarare definith unei curti penale Internationale. 2. Un individ nu poate fi urmarit din nou cu privire la o crima pentru care a I condamnat sau achitat printr-o hotarare definitive a unei jurisdicjii nationale, exceptia cazurilor urmatoare; el poate fi urmarit: a) de cAtre o curte penala intemationale, daca: i) faptul pentru care el a fost judecat de cAtre jurisdictia nationals a fost calif de catre numita jurisdictie ca find o infractiune ordinarA gi pu o crima contra pAci securitA i umanitstii; sau ii) jurisdictia nationals nu a functionat de o maniera impartials sau independe procedura angajata in fata ei viza sustragerea acuzatului de la raspunderea per intemationala sau urmarirea nu a fost exercitatA cu diligenta; b) de catre jurisdictia nationals a altui stat, daca: i) faptul pentru care el a fost judecat anterior a avut loc pe teritoriul acestui s sau ii) acest stat a fost principala victims a acestei crime. 3. in cazul unei not condamnari In temeiul prezentului Cod, tribunalul va cont, pentru deciderea pedepsei ce va fi aplicata, de mAsura In care cel interest executat deja intreaga pedeapsA ce i-ar fi putut fi aplicata de o jurisdictie nation pentru aceea$i fapta. Articolul 13 . Neretroactivitatea 1. Nimeni nu poate fi condamnat In temeiul. prezentului Cod pentru acte con

388 Drept international public. Sinteze

Cursul 24 38! contra personalului ONU si personalului asociat participand In o operatie a ONU, u scopul impiedicarii sau ingreunsrii executsrii mandatului incredintat pentru aceast operatie: a) uciderea, rapirea sau orice alts atingere aduss persoanei sau libertapii unu membru at acestui personal; b) atingerea insotita de violenta contra localurilor oficiale, domiciliului privat sal mijloacelor de transport ale unui membru al acestui personal, de natura so puny Ii pericol persoana sau libertatea sa. 2. Acest articol nu se aplics unei operatiuni ONU autorizate de Consiliul de Secu ritate ca actiune coercitivy, in temeiul Capitolului VII din Carta ONU, in cadre csreia personalul este angajat combatant impotriva fortelor annate organizate caruia se aplica dreptul conflictelor armate internationale. Articolul 20. Crime de razboi Oricare dintre crimele de rszboi de mai jos constitute o crima contra pacii ;i sect ritatii umanitatii atunci cand este comisa de o maniera sistematics sau pe o scat largo,: a) oricare dintre actele de mai jos comise cu violarea dreptului intemational urns nitar: i) omorul cu intentie; ii) tortura sau tratamentele inumane, inclusiv experimentele biologice; iii) fapta de a cauza intentionat suferinte marl sau de a aduce atingeri grat integritstu fizice sau sanatatii; iv) distrugerea si insugirea de bunuri nejustificate de necesitati militate si exi cutate pe scars largo de maniera ilicita 5i arbitrary; v) faptul de a constrange un prizonier de ryzboi sau o alts persoanA protejats serveasca in fortele armate ale puterii inamice; vi) faptul de a priva un prizonier de ryzboi sau o alts persoans protejatA de drept son de a fi judecats conform legii si cu impartialitate; vii) deportarea sau transferul ilegal sau detentia ilegala de persoane protejate; viii) luarea de ostatici. b) oricare dintre actele de mai jos comise cu intentie cu violarea dreptului inte national umanitar fi antrensnd moartea sau cauzand atngeri grave integritatii fizi sau sanstatii: i) fapta de a supune populatia civils sau persoane civile unui atac; ii) fapta de a lansa un atac Para discriminate aducand atingere populatiei civile s bunurilor cu caracter civil, cunoscand ca acest atac va cauza pierderi de vieti uman rani persoanelor civile sau pagube bunurilor cu caracter civil, care sunt excesive; iii) fapta de a lansa on atac contra lucrarilor sau instalatiilor continand forte pe: culoase, cunoscind ca acest atac va provoca pierderi de vieti umane, rani persoanel civile sau pagube bunurilor cu caracter civil, care sunt excesive; iv) fapta de a supune o persoans unui atac cunoscand ca este In afara conflictulu v) fapta de utilizare perfidy a semnulul distinctiv at Crucii Ro$ii, Semilunii Ro sau Leului si Soarelui Ro$u sau altor semne de protecaie recunoscute; c) oricare dintre actele de mai jos, comise cu intentie, cu violarea dreptului inti

2. Nici o prevedere a prezentului articol nu se opune judecsrii oricarui individ cu privire la acte care, la momentul savor;irii tor, erau considerate ca avand caracter penal in temeiul dreptului international sau at dreptului national. Articolul 14. Fapte justificative Tribunalul competent apreciazy existenta faptelor justificative conform principiilor generate de drept, tinand seama de caracterul fiecarei crime. Articolul 15. Circumstance atenuate In pronuntarea sentintei, tribunalul tine seama, data este cazul, de circumstance atenuante, conform principiilor generale de drept. Partea a doua. Crime contra pacii ei securitscii umanitacii Articolul 16 . Crima de agresiune Orice individ care, in calitate de conducator $i organizator, is parte activa in - sau ordony - planificarea, pregatirea, declan^area sau desfasurarea unei agresiuni comise de catre un stat, este rsspunzator de crima de agresiune. Articolul 17. Crima de genocid Crima de genocid se refers la oricare din actele de mai jos, comise cu intentia de a distruge, in tot sau In parte, un grup national, ethic, rasial sau religios, cum at f: a) uciderea membrilor grupului; b) atingerea gravy a integritatii fizice sau mentale a membrilor grupului; c) supunerea intentionata a grupului la conditii de existents de naturs so antreneze distrugerea fizica, totals sau partials; d) masuri vizand impiedicarea naterilor in cadrul grupului; e) transferul fortat al copiilor grupului catre un alt grup. Articolul 18. Crimele contra umanitstii. Prin crime contra umanitatii se intelege faptul de a comite, de o maniera sistematica sau pe scars largo 5i la instigarea sau sub conducerea unui guvern, unei organizatii sau unui grup, unul din actele de mai jos: a) uciderea; b) exterminarea; c) tortura; d) aducerea in sclavie; e) persecutia pentru motive politice, rasiale, religioase sau etnice; f) discriminarea instituuionalizata pentru motive rasiale, etnice sau religioase, comportand violarea libertatilor ;i drepturilor fundamentale ale fintei umane si avand ca rezultat defavorizarea gravy a unei psrti a populatiei; g) deportarea sau transferul fortat de populatie, operate de o maniera arbitrary; h) detentia arbitrary; I) disparitia fortata a persoanelor; j) violul, constrangerea la prostitute i alte forme de violenta sexuals; k) alte acte inumane ce aduc o gravy atingere integritacii fizice sau mentale, ssnatstii sau denmitatii umane, cum ar i-i mutilsrile si molestsrile grave. Artienlnl 19. Crimele contra personalului ONU i personalului asociat

390 Drept international public. Sinteze

i) transferul de catre puterea ocupanta a unei parli din populatta sa civile in teritoriul ocupat; ii) orice intarziere nejustificata in repatrierea prizonierilor de rAzboi sau civililor. d) atingerile aduse demnitatii persoanei cu violarea dreptului international umanitar, mai ales tratamentele umilitoare ;i degradante, violul, constrangerea la prostitutiesi orice atentat la pudoare; e) oricare dintre actele de mai jos, comise cu violarea legilor sau cutumelor razboiului: i) folosirea armelor toxice sau altor arms concepute se cauzeze suferinte inutile; ii) distrugerea fare motiv a oraselor ,si satelor sau devastarea, nejustificate de exigentele militate; iii) atacul sau bombardamentul, prin orice mijloc, at satelor, oraselor, locuintelor sau cladirilor neaparate sau zonelor demilitarizate; iv) confiscarea, distrugerea sau degradarea deliberate a edificiilor consacrate religiei, de binefacere sau consacrate invatatnantului, artelor si ftiintelor, a monumentelor istorice, operelor de arts $i operelor cu caracter stiintific; v) jaful bunurilor publice sau private; f) oricare dintre actele de mai jos, comise cu violarea dreptului international umanitar aplicabil conflictelor armate ce nu imbraca un caracter international: i) atingerile aduse vietii, sanatatii ;i bunastarii fizice sau mentale a persoanelor, mai ales uciderea, precum Si tratamentele crude ca tortura, mutilarile ;i orice forme de pedepse corporate; ii) pedepsele colective; iii) luarea de ostatici; iv) actele de terorism; v) atingerile demnitatii persoanei, mai ales tratamentele umilitoare si degradante, violul, constrangerea la prostitutie ,si orice atentat la pudoare; vi) jaful; vii) condamnarile pronuntate ,si executiile efectuate fare o judecata prealabila de catre un tribunal legal constituit, insotita de mate garanoile judiciare general recunoscute ca indispensabile; g) in cazul unui conflict armat: utilizarea de metode sau mijloace de rezboi nejustificate prin necesitatile militare, In intentia de a provoca pagube extinse, durabile ;i grave mediului natural i de a aduce atingere in mod gray, prin aceasta, sanatatii sau supravietuirii populatiei, aceste pagube find efectiv produce.

Cursul 25 Dreptul international umanitar

25.1. Deflnitte , i principalele reglementari s
25.1.1 . Definifie: Dreptul international umanitar at conflictelor armate sau dreptul international umanitar reprezinta ansamblul normelor de drept international destinate a reglementa, pe de o parte, drepturile si obligatiile partilor beligerante in desfalurarea operatiunilor militare li limitele alegerii mijloacelor i metodelor de conducere a rAzboiului, iar pe de alta parte, protectia persoanelor ^i bunurilor afectate de conflict. Astfel, dreptul international umanitar al conflictelor armate este alcatuit din doua ramuri de baza: - dreptul rezboiului propriu -zis - jus ad helium (cunoscut si sub denumirea de dreptul de la Haga), care reglementeaza starea beligerantA, ^i - dreptul umanitar proprin-zis - jus in Bello (cunoscut si sub denumirea de dreptul de In Geneva ), care reglementeaza conduita partilor la conflict si protectia datoratA categoriilor de persoane protejate in timpul unui conflict annat. Dreptul de la Haga fixeaza regulile relative la declan;area ostilitatilor, debutul conf ictului si efectele acestuia, incheierea ostilitatilor (armistitiu, capitulare etc.), statutul de neutralitate, precum li limitele alegerii mijloacelor si metodelor de purtare a razboiului si ale utilizarii anumitor categorii de arme. 25.1.2. Principalele reglementiri - Principalele conven$ii de la Haga , incheiate respectiv in 1899 si, respectiv, in 1907: I. Conventia pentru reglementarea pasnica a conflictelor intemationale; II. Conventia privind limitarea folosirii fortei pentru acoperirea datoriilor contractuale; III. Conventia privitoare Is deschiderea ostilitatilor; IV. Conventia privitoare la legile si obiceiurile rAzboiului terestru; V. Conventia privitoare la drepturile i indatoririle Puterilor gi persoanelor neutre; VI. Conventia privitoare la regimul navelor de comert inamice la inceputul ostilitetilor; VII. Conventia privitoare la transformarea navelor de comert In bastimente de razboi; VIII. Conventia privitoare la punerea de mine submarine automatice de contact; IX. Conventia privitoare la bombardamentul prin forte navale in timp de razboi; X. Conventia pentm adaptarea la razboiul maritim a principiilor Conventiei de to Geneva;