Cls.

a XI-a B Colegiul National George Baritiu ClujNapoca

Introducere
Acizii grasi sunt acizii organici care intra in constitutia lipidelor (grasimilor) si determina proprietatile si deosebirile dintre proprietatile lipidelor in organism. Acele grasimi care sunt necesare organismului pentru a fi sanatos si care nu pot fi fabricate de corp sunt numite acizi grasi esentiali (ACE). Ei sunt denumiti esentiali deoarece, ca si vitaminele si mineralele, trebuie furnizati prin dieta.

Structura
Substanele reunite sub denumirea de acizi grai, sunt alctuite numai din carbon (C), hidrogen (H) i oxigen (O), posednd, ca orice acid organic, gruparea carboxil. Numrul atomilor de carbon este ntotdeauna par. Acidul butiric

Structura molecular a unui acid gras este sub form liniar i prezint o "coad" alctuit dintr-un lan de molecule de carbon i hidrogen. Are caracter hidrofobic ("i este fric de ap", nu se combin cu moleculele de ap). n capt este prezent o molecul de carbon care se leag de un atom oxigen printr-o legtur dubl i printr-o legtur simpl de -OH (hidroxil). Aceast parte este considerat hidrofil, combinndu-se cu moleculele de ap. Sunt principalii componeni ai spunului deoarece "coada" este solubil n substane uleioase, iar "capul" n ap topind i splnd murdria

Acidul stearic

Acidul oleic

Clasificare
Termenii saturat, mono-saturat i polisaturat se refer la numrul de atomi de hidrogen ataai de molecula de hidrocarbon din coad. Acizii saturati genereaza grasimi solide, iar acizii nesaturati genereaza grasimi lichide. Grsimile provenite din animale au legturi simple ntre atomii de carbon din coad. Atunci cnd conin cel mai mare numr de atomi de hidrogen se numesc saturate. Acizii grai saturai (palmitinic, stearinic) se gsesc cu precdere n grsimile animale (unt, smntn, untur).

Grsimile nesaturate ajut la arderea celor saturate dac raportul ntre ele este de doi la unu. Dac acidul linoleic este prezent n cantitate suficient, ceilali doi acizi grai pot fi sintetizai n organism. Consumul ridicat de carbohidrai determin creterea necesarului de vitamin F. Pentru sinteza grasimilor proprii organismul are nevoie de acizi grai saturai i nesaturai n anumite proporii (raport 2:1 de grsimi saturate i nesaturate).

Importanta

 Combate afeciunile cardiace. Ajut la scderea greutii corporale prin arderea grsimilor saturate. Acizii arahidonic i linoleic posed proprietile de a forma altuiri de colesterol compui uor solubili, grbind transformarea n ficat a colesterolului n acizi biliari i contribuind astfel la eliminarea colesterolului din organism, de a stimula eliminarea bilei i peristaltismul intestinal (micare de contracie - urmat de o relaxare periodic - a musculaturii stomacului i intertinului, care se propag sub form de unde i face ca alimentele s fie mpinse de-a lungul tubului digestiv). Intensific aciunea lipotrop a colinei i stimuleaz sinteza acesteia. Absena acestora genereaz dermatie, prezena lor n capaciti insuficiente deregleaz utilizarea celorlalti acizi din organism.

Surse de acizi grasi

Pentru a fi benefici pentru sanatate, acizii grasi se consuma intro anumita cantitate. Potrivit aporturilor nutritionale recomandate, barbatii pot consuma 2 g pe zi de omega 3 si 10 g de omega 6. Femeile ar trebui sa consume o cantitate relativ mai mica.

Surse de acizi grasi Omega 3 si Omega 6: nuci, seminte de in si rapita peste (macrou, sardine, hering sau somon);

Uleiuri vegetale: de seminte de struguri, de floarea soarelui, de nuci, de rapita, porumb etc. Alunele de padure; Uleiul de canola;

Peste: (100g gatit) / cantitate Omega 3 # Hering: 2000 mg # Somon: 1800 2100 mg # Macrou: 1200 mg # Sardine: 1000 1400 mg # Ton: 900 mg # Pastrav: 900-1200 mg

Stiati ca.?
doua pastile cu ulei de peste zilnic impulsioneaza creierul copiilor sa se dezvolte in trei luni cat s-ar dezvolta in trei ani? somonul contine atat de sanatosul omega-3 care ajuta circultia sangelui ? Culoarea rozalie este data de un carotenoid antiimbatranire care protejeaza membrana celulara. De asemenea, contine o substanta care imbunatateste tonusul muschilor faciali si reduce ridurile. Uleiul de catina contine acizi grasi nesaturati esentiali, cu rol important in producerea de prostaglandine (substante derivate din acizii grasi). Aceste substante protejeaza celulele de radicali liberi si toxine, iar lipsa lor provoaca imbatranirea prematura a pielii. Preparatele cosmetice in componenta carora intra catina previn aparitia ridurilor, avand actiune nutritiva, revitalizanta si regeneratoare. uleiul de catina imbunatateste functia de detoxifiere a ficatului.