b) cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinand Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene; c) sotul unui cetatean roman, precum si descendentii si ascendentii in linie directa aflati in intretinerea unui cetatean roman, indiferent de cetatenia acestora; d) membrii de familie ai unui cetatean al unuia dintre statele prevazute; e) cetatenii statelor terte beneficiari ai statutului de rezident permanent in Romania; f) beneficiari ai statutului de rezident pe termen lung diploma de medic stomatolog sau diploma de medic dentist, eliberate de o institutie de invatamant superior din domeniul medicinei dentare, acreditata din Romania;
certificatul de specialist in ortodontie si ortopedie dento-faciala, precum si certificatul de specialist in chirurgie dento-alveolara, eliberate de Ministerul Sanatatii Publice;
diploma, certificatul sau un alt titlu in medicina dentara, eliberate conform normelor Uniunii Europene de statele membre ale Uniunii Europene, statele apartinand Spatiului Economic European sau de Confederatia Elvetiana;
diploma, certificatul sau un alt titlu in medicina dentara, dobandite intr- un stat tert si recunoscute de unul dintre statele membre enumerate la lit. c) ori echivalate de Romania.
1. Alegei forma de organizare a cabinetului de medicin dentar: CMI sau SRL
2. Amenajai cabinetul pentru a corespunde OMSP nr 1338/31.07.2007 i a O.G. 124/1998 reactualizat n noiembrie 2006.
3. Obineti Autorizatia sanitara de functionare Norma MS 1338 din 31/07/2007 privind structura si functionarea cabinetelor medicale si de medicina dentara, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 575 din 22/08/2007
a) cerere; b) dosar tehnic, care va cuprinde: planul dimensionat cu structura interioar, dotrile necesare desfurrii activitii supuse autorizrii, prezentarea circuitelor funcionale, modul de asigurare a iluminatului, ventilaiei, temperaturii ambientale, schia reelelor de utiliti sau modul de asigurare a acestora (ap potabil, ap cald menajer, evacuarea apelor uzate menajere i tehnologice, evacuarea deeurilor solide c) dovada de achitare a tarifului de autorizare sanitar.
a) declaraia pe propria rspundere referitoare la asigurarea conformrii la condiiile igienico-sanitare, conform modelului prezentat n anexa nr. 3;
b) declaraia de deinere i manipulare de substane toxice, conform Decretului nr. 466/1979 privind regimul produselor i al substanelor toxice, cu modificrile i completrile ulterioare. Cabinet medical individual Cabinete asociate Pentru cabinetele de medicina dentara infiintate de medici dentisti organizate in cabinete medicale grupate, asociate, societati civile medicale, societati comerciale cu obiect unic de activitate si avand puncte de lucru aflate in locatii diferite se elibereaza cate o autorizatie sanitara de functionare separata pentru fiecare punct de lucru sala de asteptare, grupuri sanitar, separate pentru pacienti si pentru cadre medicale cabinet de medicina dentara propriu-zis, in care se desfasoara activitatile de diagnostic clinic si terapeutice spatii de depozitare.
fiecare loc de sedere trebuie sa beneficieze de o suprafata minima de 1/1,5 m2/persoana, in cazul cabinetelor pentru adulti, 1,5/2 m2/persoana, in cazul cabinetelor pentru copii (inclusiv persoana insotitoare).
1. in sistem inchis - unitul dentar este amplasat intr-o incapere inchisa;
2. in sistem semideschis - se amplaseaza unul sau mai multe unituri separate de cate un perete sau paravan;
3. in sistem deschis - unit-urile se amplaseaza intr-o incapere, fara a fi separate.
Spatiul in care este amplasat un unit dentar va fi prevazut cu chiuveta cu apa curenta, rece si calda.
Cabinetul de medicina dentara propriu-zis, indiferent de sistemul in care functioneaza (inchis, semideschis sau deschis), va avea alocat pentru fiecare unit de lucru un spatiu de minimum 9 mp.
a) lavabile; b) rezistente la dezinfectante; c) rezistente la decontaminari radioactive (dupa caz); d) rezistene la actiunea acizilor (in sali de tratamente, dupa caz); e) negeneratoare de fibre sau particule care pot ramane suspendate in aer; f) fara asperitati care sa retina praful.
amenajarea de tavane false casetate din materiale microporoase si cu asperitati.
mochetarea pardoselilor Pentru personalul sanitar din cabinetele medicale si de medicina dentara va fi asigurat un spatiu cu destinatie de vestiar; numarul vestiarelor si desemnarea spatiului destinat acestora vor fi in functie de numarul personalului care desfasoara activitate concomitenta. Incaperile cu profil administrativ vor fi separate de cele in care se desfasoara activitati medicale.
grup sanitar pentru pacienti, cu acces din sala de aseptare, separat de cel destinat personalului sanitar In cabinetele de medicina dentara in care se instaleaza aparate de radiologie dentara sunt obligatorii solicitarea si obtinerea de avize speciale, de amplasare si functionare, din partea autoritatilor responsabile cu controlul activitatilor ce folosesc radiatii nucleare. In aceste cabinete medicale se vor respecta normele de radioprotectie si control individual al expunerii prevazute de legislatia in vigoare. a) asigurarea cu apa potabila; b) racordarea la reteaua de canalizare a localitatii, c) deseurile rezultate n urma activitatilor medicale vor fi colectate, depozitate, evacuate si neutralizate conform prevederilor legale n vigoare; d) asigurarea unui microclimat corespunzator; e) asigurarea iluminarii naturale si artificiale necesare desfasurarii in conditii optime a activitatii de medicina dentara;
f)asigurarea limitarii zgomotului sub normele admise si sau asigurarea protectiei antifonice eficiente in interiorul si in afara cabinetelor;
g) asigurarea cu materiale pentru efectuarea curateniei;
h) asigurarea cu dezinfectante, antiseptice si decontaminante autorizate/inregistrate de Comisia Nationala pentru Produse Biocide
i) asigurarea de echipament de protectie specific pentru intregul personal, in conformitate cu legislatia in vigoare;
j) asigurarea instruirii permanente a personalului medicosanitar privind precautiile universale.
rezumat Principii generale curatenia dezinfectia Utilizarea in conditii de siguranta a substantelor chimice Aplicarea dezinfectiei acasa Aplicarea dezinfectiei in activitatea medicala Scopul curateniei este acela de a indeparta murdaria si o parte din microorganismele existente (proceduri fizice, mecanice) Scopul dezinfectiei este acela de a reduce numarul de microorganisme vii (proceduri chimice) Dezinfectia nu omoara, de obicei, sporii bacterieni Pentru a fi eficienta, dezinfectia trebuie sa fie precedata de o curatire riguroasa Protejarea materialelor sanitare, pentru evitarea contaminarii cu substantele utilizate Indepartarea deseurilor solide Curatenia, prin utilizare de detergenti adecvati Clatirea cu apa curata Dezinfectia Uscarea Unele microorganisme secreta polizaharide Polizaharidele se combina cu sarurile din apa dura si creeaza pe suprafete o pelicula invizibila, biofilm Biofilmul este foarte rezistent la actiunea de indepartare Compusii cu actiune de suprafata, care au:
Un capat polar (hidrofilic) O terminatie non-polara (hidrofobica) Capat polar (hidrofilic) Terminatie non-polara (hidrofobica, lipofilica) apa grasime Detergentii alcalini (anionici) sunt utilizati pentru materiale organice:
Detergentii acizi (cationici) sunt utilizati pentru substante anorganice: grasimi / uleiuri proteine hidrati de carbon Saruri din apa dura (de calciu, magneziu, alte saruri) Alte filme, pelicule minerale (fier, sulfati) murdarie
proteine
grasime /ulei
carbo- hidrati
saruri minerale
solubilitate
insolubile in apa
insolubile in apa
solubili in apa
insolubilitate in apa variabila usurinta indepartarii dificila
dificila
usoara
variabila
modificari la incalzire denaturare, mai dificil de indepartat polimerizare, mai dificil de curatat caramelizare, mai dificil de curatat in general usor cel mai bun detergent clorinat alcalin
alcalin
alcalin
acid Timp Temperatura Concentratia de detergent Actiunea mecanica Protejeaza microorganismele Ofera sursa de nutrienti pentru microbi Reduc eficacitatea dezinfectantelor Reduc eficienta echipamentelor (ex.: a schimbatoarelor de caldura) Urmele vizibile de murdarie Temperatura inalta Apa fierbinte Abur
Chimica Halogeni - substante cu actiune oxidanta (ex.: clor, iod) Surfactanti, sau non-oxidanti omoara toate microorganismele vegetative (si unii spori) nu lasa reziduuri chimice nu are actiune coroziva poate ajunge si in zone greu de abordat altfel Nu fie toxic pentru om Aiba un spectru larg de actiune antimicrobiana (patogeni si microorganisme de alterare) Sa aiba actiune germicida si nu bacteriostatica, inhibitorie Suprafetele trebuie sa fie curate Un dezinfectant trebuie sa: Compusii clorurati
Compusii de iod
Ozonul Acidul peracetic Anorganici (cloramina, hipoclorit de sodiu, etc.) Saruri ale unor carausi organici (creati pentru a tine sub control procesul de corodare) Dioxidul de clor iodoforii
Compusi cuaternari de amoniu Timpul de contact Temperatura Concentratia pH-ul Natura murdariei de tratat Compatibilitatea cu detergentii Echipamentul si suprafetele trebuie sa fie clatite cu apa potabila
Uscarea este esentiala, intrucat este posibila multiplicarea microbiana in pelicula de apa Apa fierbinte Clor activ Iodofori Peroxid de hidrogen Acid peracetic Saruri cuaternare de amoniu Aldehide + ++ + + ++ - + + ++ + + ++ - + + ++ ++ +
++
++
+ + ++ ++ ++ ++ ++ + + ++ ++ ++ ++ + + + + + + ++ - + + ++ ++ + ++ ++ + + + ++ + + + + Suprafetele care vin in contact cu pacientul Echipamentele care vin in contact direct cu pacientul Ustensilele utilizate la efectuarea curateniei (mopuri, perii, galeti) Toate celelalte arii din spatiul medical
Protocoalele pentru desfasurarea curateniei sunt necesare pentru: A se urma intocmai instructiunile producatorului A nu se amesteca niciodata substantele chimice, daca producatorul indica faptul ca amestecarea nu este sigura Acizii si alcalii nu trebuie sa se amestece niciodata (reactie exoterma !) Hipocloritii nu se amesteca niciodata cu - acizi (se elibereaza clor gazos) - substante care contin nitriti (pot forma compusi explozivi) Patogenii se pot disemina prin intermediul:
Este necesar sa existe proceduri, care sa tina acesti vectori departe de alimente si de ariile de derulare a proceselor de productie (program plan DDD) mustelor si altor insecte gandacilor sobolanilor soarecilor Suprafetele / ustensilele trebuie sa fie curate pentru a se realiza o dezinfectie eficienta Curatenia este de buna calitate doar prin utilizarea un detergent simplu Dezinfectia se poate face cu apa calda si cu o solutie de hipoclorit Suprafetele si echipamentele curatate trebuie sa se pastreze uscate Substantele chimice trebuie pastrate in conditii de siguranta Pentru a realiza o dezinfectie buna a suprafetelor, este necesara realizarea unei curatenii prealabile riguroase Utilitatile / echipamentele trebuie sa fie suficiente, pentru realizarea unor activitati eficiente Eficacitatea dezinfectantelor depinde de compozitia lor chimica, de timp si temperatura Fiecare dezinfectant are proprietati specifice Trebuie urmate instructiunile cuprinse in protocoale pentru toate activitatile de curatenie si dezinfectie Substantele chimice trebuie utilizate si pastrate in conditii de siguranta Curatenia trebuie monitorizata continuu -numrul arjei i coninutul pachetelor; -data i ora de debut i de sfrit ale ciclului; -temperatura la care s-a efectuat sterilizarea; -rezultatele indicatorilor fizico-chimici i biologici; -numele i semntura persoanei responsabile cu sterilizarea;
1.Unit dentar 1 2.Fotoliu dentar 1 3.Compresor 1 4.Sterilizator cu aburi sau etuva pupinel 1 5.Lampa pentru fotopolimerizare + accesorii 1 6.Aparat de detartraj cu ultrasunete + accesorii 1 7.Amalgamator 8.Aparat de profilaxie cu bicarbonat de Na 1 9.Piese de schimb si materiale de intretinere pentru echipamente si aparatura stomatologica Managementul deseurilor medicale _________________________________________________________ Deseurile rezultate din activitatea medicala Periculoase: anatomo-patologice si parti anatomice; infectioase; intepatoare-taietoare; chimice si farmaceutice; deseuri cu caracter special. Nepericuloase - asimilabile celor menajere
_________________________________________________________ Periculoase ( cu noxe ) 1.anatomice si anatomo- patologice : pri antomice, material biopsic
2.deeuri infecioase- sngele i alte fluide biologice i esuturile tuturor pacienilor sunt considerate posibil infectate cu HIV si HVB sau ali ageni patogeni cu cale de transmitere parenteral.
3. chimice si farmaceutice: - pot fi toxice, corozive sau inflamabile; sunt reprezentate de medicamente, deeuri din servicii tehnice i de intreinere
Structura deseurilor rezultate din activitatea medicala 80% 15% 3% 1% 1% Deseuri nepericuloase Deseur infectioase si anatomo- patologice deseuri intepatoare-taietoare Deseuri chimice si farmaceutice Deseuri speciale* * citostatice, recipiente sub presiune, termometre sparte, baterii uzate, deseuri rezultate din activitatea Laboratoarelor de medicina nucleara Metode de eliminare finala Incinerarea - deseuri periculoase
Depozitarea in depozitul de deseuri: - deseuri periculoase (anumite categorii) neutralizate prin sterilizare termica si procesate mecanic - deseuri nepericuloase - asimilabile celor menajere
Incinerarea metoda sigura de distrugere a deseurilor periculoase medicale;
Deseurile medicale ce nu se recomanda a fi incinerate: recipiente ce contin gaz sub presiune efect inflamabil si exploziv; reactivi chimici in cantitati mari; deseuri radioactive efect radioactiv (emanatii radioactive); saruri ce contin argint sau deseuri ce provin de la radiografii se recomanda recuperarea argintului; deseuri din material plastic halogenat (PVC) efect cancerigen; recipiente ce contin metale grele efect poluant in atmosfera (emisii de metale grele in atmosfera).
Politica actuala in Romania -procedee de neutralizare sterilizarea termica - procedeul de neutralizare utilizat pentru tratarea deseurilor infectioase rezultate din activitatea medicala ( exceptand deseuri anatomo-patologice si parti anatomice); deseurile medicale periculoase tratate prin sterilizare termica sunt supuse unor operatiuni de procesare mecanica (maruntire, tocare, compactare, etc)
Codul de culori pt. recipientele de colectare a deeurilor Galben - deeuri infecioase Verde - deeuri anatomice Rou - deeuri ineptoare- tietoare Negru - deeuri nepericuloase
Pentru deeurile infecioase i tietoare-neptoare se folosete pictograma "Pericol biologic". Pentru deeurile chimice i farmaceutice se folosesc pictogramele adecvate pericolului: "Inflamabil", "Corosiv", "Toxic" etc. Prevenirea unor afeciuni legate de activitatea medicului stomatolog
poziia n care lucreaz poate duce la dezvoltarea unor afeciuni osteo-musculare: discopatii, deformri osoase, contracturi musculare, picior plat, artroze, varice, etc.
suprasolicitarea vederii este adesea nsoit de tulburri de acomodare
zgomotul produs de aparatura stomatologic poate favoriza oboseala i, uneori, tulburri nocive (determinate de turbini, compresor, freze electrice, mixere de amalgam n funciune)
aparatele roentgen pot determina n rare cazuri eczeme, dermite sau alterri genetice
suprasolicitarea neuro-psihic, tensiunea nervoas legat de activitatea stomatologic, duce la oboseal, tulburri nervoase i psihice infeciile de contact cu pacienii, n caz de neprotejare cu mnui, ochelari de protecie, masc - se pot transmite hepatita B, HIV, lues
afeciuni cu transmitere aerian, lucrnd n apropierea orificiilor cilor respiratorii (grip, viroze, tuberculoz)
n laborator: riscuri legate de praf, intoxicaii
riscurile alergice la diferite substane sau medicamente.
Boli profesionale ale populaiei n domeniul stomatologiei (noxe)
Sunt relativ puine ca numr i frecven.
Unele boli profesionale dau modificri patologice la nivelul cavitii buco-dentare.
-Afeciuni de cauz termic: determinate de microclimat cald, radiaii calorice nalte, vapori fierbini (arsuri, nenevragii, fenomene vasomotori)
- Afeciuni de cauz mecanic: traumatisme buco-dento- maxilare -Afeciuni determinate de pulberi: n fabrici de produse zaharoase (carii dentare), fabrici de tutun, textile, lemn, hrtie stomatite.
-Afeciuni de cauz chimic: industrial duc la intoxicaii acute sau cronice; metale grele (Pb, Hg, Zn, Cd, Ag, Ni) coroziuni ulceraii
-substane care se depun direct pe dini i mucoase producnd colorare, alterare
- substane care acioneaz indirect prin intoxicaii cronice (metale grele, sruri grele). Saturnismul cronic: plumbemie (n=20-*30 micrugrame/100 ml) Trecute peste 50 micrograme/100ml poate da plumburia (n= 20-30 micrograme/100 ml), (lizereu gingival: o dung albastru-cenuie de 1-2 mm pe mmarginea gingiei, n jurul coletului dentar, nsoit de gingivite, paradontopati, placarde pigmentare)
Intoxicaia cu mercur (pe cale aerian, mai puin alimentara, percutan pentru stomatologi.) Stomatit mercurial: strepezirea dinilor, gust metalic, hiper salivaie, ptiasm, saliv fetid, procese ulcero- membranoase pe mucoasa bucal, limb, faringe, glande salivare, gingivit cu puroi fetid. Intoxicaie cu cupru: rar ntlnit, lizereu gingival verzui, predominant incisivi inferiori, gust metalic
Intoxicaie cu argint: gingivit de culoare cenuie violet, pete cenuii-argintii pe mucoasa bucal, halen fetid, ptialism, lizereu gingival albastru nchis.
Intoxicaie cu fier: stomatit cu pigmentaie roie-brun a gingiilor
Intoxicaie cu nichel: stomatit cu coloraie gingival albastr-verde.
Intoxicaie cu cadmiu: stomatit cataral, secreie galben a colului dentar Intoxicaie cu crom: produce stomatit , inflamaia mucoasei nazale cu epistaxis i frecvente ulceraii pe palatul tare i moale, pe amigdale.
Fluoroza profesional: ulceraii de sept nazal, keratite ulceroase, ulceraii ale faringelui i gingiilor -osteopatie de tip condensant, cu gingivit i parodontoz
Intoxicaie cu oxid de carbon: cianoza buzelor, aspect de roz anormal al mucoasei bucale, gingivit hipertrof
-cap de protecie din cauciuc, plastic pentru arcada superioar i inferioar (premolari, dini frontali)
-igien buco-dentar adecvat
-examen periodic la angajai, control la trei luni
- depistarea locurilor de munc cu efect nociv (noxe)
Prevenie n stomatologie Factori ce determin poziii vicioase, modificri statice. -n poziie ortostatic schimbare alternativ a greutii corporale de pe un picior pe altul
-prevenirea piciorului plat prin meninerea corect a picioarelor uor apropiate i sprijinite pe sol
-alternana poziiei ortostatice cu cea eznd
- pauze de lucru cu relaxare aparat locomotor, mersul prin cabinet - micri respiratorii n faa ferestrei deschise (10 micri respiratorii) -dup program, plimbare pe jos, exerciii fizice, sport
Protecie antiviral, antimicrobian- masc de protecie, ochelari de protecie i lucru recomandat din spatele pacientului cu oglind dentar -splatul pe mini cu spun adecvat neutru, ap cald, se evit detergeni; tergerea prin tamponare, nu frecare -tratamentul pielii minilor cu creme de lanolin, vaselin, ap distilat
Factorul de suprasolicitare: prin planificare i program adecvat. Cazurile grele, pacienii noi la nceputul programului. Control medical preventiv pentru stomatolog: depistarea i tratarea varicelor, afeciunilor dermatologice, a modificrilor scheletice. Managementul cabinetului stomatologic Organizarea activitii ntr-un cabinet de stomatologie implic: - spaiu corespunztor - utilaje i instalaii adecvate - mobilier - materiale i medicamente - condiii igienice i de mediu - curenie, asepsie i antisepsie - sli de ateptare i confort pentru pacieni - comportamentul adecvat i disciplinat Instrumentar stomatologic - o msu a aparatului dentar pe care se pune un cmp steril i se aeaz numai instrumentele necesare pacientului invitat, cmpul steril i alte instrumente i materiale necesare, lamp de spirt, se schimb cu fiecare pacient. - O msu chirurgical cu un cmp steril ce se aeaz de obicei n dreapta fotoliului dentar i napoia medicului sau n faa medicului, n dreapta fotoliului dentar. cutii metalice, seringi i ace sterile oglinzi i pense cutii cu instrumente de detartraj, sonde, spatule bucale. casoleta cu cmpuri sterile cutie pentru anestezie cutie pentru pansamente cutie cu materiale pentru obstrucie cutie sterilizat pentru instrumentarul de extracie pe faa inferioar a msuei dou tvie renale, una cu soluie dezinfectat pentru instrumentele utilizate i una goal pentru amprente dou capace de cutie Petri sau de cristalizoare de sticl. cu perhidrol pentru acele folosite n pulpite, iar al doilea pentru cele folosite n gangrene n suporturile pentru casolete se aeaz acestea cu : comprese sterile, rulouri - dulapul de medicamente cu produsele i soluiile necesare etichetate - dulapul de instrumente: obiectele, instrumentele i materialele necesare ce se folosesc mai rar sau n cantitate mare - o camer vestiar sau n lipsa acesteia, un dulap de haine nchis sau un cuier plasat ct mai aproape de u i departe de aparatur, instrumentar -dac nu exist o camer pentru sterilizare, un spaiu cu o mas de faian pentru sterilizator,
-e recomandabil dou chiuvete, una pentru toaleta minilor, una pentru splatul instrumentelor
-medicul stomatolog trebuie s se spele pe mini naintea fiecrei consultaii sau edine de tratament, va evita atingerea cu minile a mobilierului, actelor, mesei, iar n gura pacientului va lucra ct mai mult cu instrumentele i mai puin direct cu minile
-protejarea pacientului cu un cmp steril aezat la gt
- n sala de ateptare: condiii de linite, ncredere, confort - pacienii introdui n ordine cte unul - comportamentul cu pacienii: prietenie, blndee i atenie Prevenirea infeciilor nosocomiale n stomatologie Cauza cea mai frecvent: deficiene n sterilizarea instrumentarului ce a dus la tetanos, gangren gazoas, infecii cu germeni multipli dup injecii, extracii, incizii, obturaii radiculare - TBC prin instrumente,+ amprente de ghips - hepatit viral prin ace, instrumentar chirurgical stomatologic - infecii diverse de la bolnavi sau purttori, la alte persoane sntoase sau personal din cabinet Cile de transmitere: aerul, tegumentele, minile personalului stomatologic, instrumentarul folosit Populaia receptiv: poate fi constituit din persoane cu rezisten mai sczut: copii, btrni, gravide, bolnavi cu afeciuni cronice diverse/metabolice, hepatice, renale, neoplazii, boli de colagen, hemazati, leucemii etc. Msurile de prevenie se adreseaz sursei de infecie (focar.) - cilor de transmitere (n principal) - rezistenei populaiei asepsie: metodele de distrugere prin mijloace fizice a agenilor patogeni antisepsie: distrugerea germenilor microbieni prin mijloace chimice. Sterilizarea instrumentarului, materialelor folosite, pstrarea, manevrarea lor steril pentru reducerea riscului infecios i infestant Sterilizarea implic splarea, curarea - sterilizarea propriu-zis - pstrarea n condiii de sterilizare - controlul eficienei sterilizrii 1) Curarea instrumentarului: implic dou subetape (presterilizare) a) splare preliminar cu jet de ap cald sau rece pn la ndeprtarea resturilor (snge, saliv) b) curirea prin metode fizico-chimice c) verificarea prin teste (testul Adler pentru urmele de snge) 2) Sterilizarea) la 160-180oC timp de 30 minute (pentru virusul hepatitei 1-2 ore), cutiile se introduc deschise n pupinel
3) Pstrarea n casolete ermetic nchise 24 ore, dup care se resterilizeaz Dezinfecia in stomatologie Dezinfecia reprezint complexul de msuri pentru decontaminare prin distrugerea sau reducerea numrului de germeni patogeni sau condiionat patogeni pn la limita care nu mai presupune risc de producere a unei infecii Metode folosite: de obicei chimice i depind de proprietile bactericide i bacteriostatice ale substanei chimice i derivate de contact ntre substana dezinfectant i agentul existent. Aciunea dezinfectantului asupra germenului agentului prin oxidoreducere, coagulare, hidroliz, precipitare a protoplasmei celulare i afectarea sistemelor enzimatice Calitile dezinfectantului: - capacitate bactericid i virulicid - lips de miros neplcut - s nu produc coroziune - s fie solubil n ap Bibliografie suplimentara:
Trusa de urgen pentru cabinetul de medicina dentara
Ordin nr. 840/2007 din 14/05/2007 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 350 din 23/05/2007
Norme tehnice privind curatarea, dezinfectia si sterilizarea in unitatile sanitare, aprobate prin Ordinul MSP nr. 261/2007