Vous êtes sur la page 1sur 11

ELABORAREA RAPORTULUI PRIVIND

REALIZAREA EXPERTIZEI PSIHOLOGICE





Psih. Dr. tefan Iulian-Laureniu


Expertiza psihologica

Reprezinta o necesitate absoluta n sistemele judiciare moderne, care poate ajusta si consilia
sub aspect analitic, ceea ce, n literatura juridic de astazi numim convingerea intim a
judectorului sau de contiin a magistratului.

Evoluia la nivel global si necesitatea de a utiliza instrumentele tiinifice i experi n
domenii specializate, n situatia abordarii riguroase i cu experien, completat de o
certificare a competenelor, poate conduce la un act de justiie modern, transparent i
flexibil.
Conceptul de justiie restaurativ n curs de dezvoltare are posibilitatea de a revizui
cazurile, care, n lipsa unei abordri de specialitate au dat natere la erori judiciare.

Expertiza psihologic n instanele de judecata da natere la un nou curent, progresiv, cu
scopul de a utiliza aceasta metoda de investigatie psihologica n cazul dosarelor in care
elementele de analiza psihologica sunt decisive in constituirea convingerii intime a
judecatorului, dar si in probatoriul cauzei.

n multe state UE, psihologia judiciar a rmas doar cu un statut aplicativ in tiin, la nivel
oficial, insa, n mod informal, chiar i instanele de judecata solicita prezentarea de date
concludente, probe i indicii, exprimate prin marturii sau rapoarte de expertiza psihologic,
care s rspund la ntrebri la care instanta de judecata nu poate oferi un rspuns
pertinent, riguros stiintific si sintetic.


Care sunt domeniile de aplicabilitate ale expertizei psihologice?

Directii de actiune:
Expertiza psihologica judiciara
Expertiza psihologica extrajudiciara

Domenii:
- domeniul dreptului penal (infractiunile prevazute de legea penala, probatoriul,
martorii, executarea pedepselor, masurile asiguratorii, liberarea conditionata,
victime, infractori, inculpati, etc.)
- domeniul dreptului civil (relatii de familie, divort, incredintarea minorului,
instituirea unor masuri de protectie a minorului, protectia varstnicilor, protectia
persoanelor cu dizabilitati, etc.)
- domeniul dreptului muncii ( climatul organizational, restructurarea
organizationala, diagnoza organizationala, angajarea in munca, mentinerea in
munca, concedierea, conflictul de munca, disponibilizarea de personal, etc.)
- domeniul dreptului comercial (politici de marketing, psihologia consumatorului,
negocierea contractelor, prejudicierea relatiilor comerciale, neexecutarea
contractelor, etc.)
- domeniul dreptului administrativ, dreptului transporturilor, dreptului
diplomatic si consular, dreptului maritim, etc.





Cum se realizeaza si se materializeaza activitatea expertului psiholog?

a) prezentarea unui raport privind realizarea expertizei psihologice instantei de
judecata sau organului judiciar;
b) sustinerea unei marturii de catre expertul psiholog in fata instentei de
judecata sau a organului judiciar;
c) prezentarea unui raport privind realizarea expertizei psihologice insotita de
sustinerea unei marturii de catre expertul psiholog.



Ce este expertiza psihologica?

Expertiza psihologic este un demers independent, profesional, util instantei
judectoreti, prin care se realizeaz o evaluare psihologic specializat a
persoanelor angrenate n demersul judiciar, la cererea instantei judecatoresti
sau a partilor.

Expertiza psihologic reprezint cercetarea, studiul sau examinarea realizat de
ctre un expert, psiholog cu drept de liber practic atestat ntr-o specialitate
profesional, care deine treapta de competen profesional necesar i
suficient pentru realizarea expertizei cerute de ctre instanta de judecata,
organ de urmrire penal sau prile dintr-un proces, asupra unei probleme de
ordin psihologic, a crei lmurire intereseaz soluionarea unei cauze.

Observatie:
a) expertiza psihologic nu se identific cu expertiza psihiatric, aceasta avnd
o sfer mult mai larg;
b) expertiza psihologic poate fi realizat n exclusivitate numai de ctre
psihologi, acetia purtand rspunderea asupra datelor si informaiilor rezultate
n urma efecturii expertizei.


Ce formeaza in general obiectul investigatiei expertului psiholog?

Persoanele care formeaza obiectul demersului judiciar, martorii, victimele,
inculpatii, invinuitii, persoanele aflate in stare privativa de liberatate, alte
persoane, cu privire la:

a) autobiografia persoanei: relatii, mediu, integrare sociala, etc.;
b) nivelul de maturizare socio-afectiva;
c) nivelul inteligentei cognitive;
d) nivelul inteligentei emotionale;
e) personalitatea, temperamentul, caracterul, etc.;
f) functionarea mecanismelor cognitive;
g) nivelul agresivitatii fizice, verbale, a impulsivitatii;
h) teama de evaluare negativa;
g) stima de sine si imaginea de sine;
h) starea de bine a persoanei;
i) situatia psihoaptitudinala;
j) tulburarile de personalitate/comportament;
k) discernamantul, ca element complex de analiza psihologica;
l) alte elemente psihologice necesare si utile demersului judiciar.

Repere in expertiza psihologica

n anul 1843 n Marea Britanie (U.K.), n cazul The Queen vs. Mcnaghten, un
psihiatru a fost solicitat s evalueze starea psihic a nvinuitului n momentul
actului criminal, iar nu sntatea mintal a acestuia. Curtea a acceptat opinia
psihiatrului care a artat c nvinuitul nu avea dicernmnt, realiznd o prim
expertiz psihologic, iar n final acesta nu a fost gsit vinovat.

n anul 1892, un student al lui Wilhelm Wundt, K. Marbe, a depus mrturie n
calitate de expert psiholog despre reacia unui individ ntr-un accident de
main. El a artat c acesta a fost n imposibilitate de a conduce vehicule i de
a evita o coliziune cu un tren. n anul 1911, acelai K. Marbe, a depus mrturie
n cadrul a dou procese civile i penale din germania. Acesta a fost primul
psiholog, care i-a dat avizul psihologic ntr-un proces civil. (G. Gulotta, 2003).

Astfel, J. Mckeen Cattell realizat unele dintre cele mai timpurii cercetri n
expertiza psihologic judiciar (1893). In anul 1895 el a elaborat o serie de
ntrebri pentru studenii de la universitatea columbia, solicitndu-le s ofere o
rat de rspuns asupra gradului de ncredere n rspunsul lor. Cattell a indicat un
grad surprinztor de inexactitate, care a generat un interes, printre altele,
pentru psihologii experi, care a condus ulterior la realizarea de experimente
asupra marturiei martorului ocular.










Inspirat de lucrrile lui Cattell, psihologul francez Alfred Binet a studiat cu
rezultatele altor experimente psihologice cu aplicabilitate n legislaia i justiia
penal (I. B. Weiner & A. K. Hess, 2005). Activitatea sa secret de testare
psihologic a contribuit, de asemenea, la dezvoltarea expertizei psihologice
judiciare, prin mai multe instrumente de evaluare, care au fost bazate pe munca
sa.
Psihologul german William Stern a studiat mrturiile martorilor, precum i
amintirile acestora. ntr-un experiment, studenilor li sa cerut s rezume un
litigiu ntre doi colegi. Stern a descoperit c exist erori comune printre mrturii,
concluzionnd c emoiile scad nivelul de precizie din amintirea martorilor
(bartol, C. R., & Bartol, A. M., 2005). Stern a continuat s studieze aspectele
legate de mrturii, iar mai trziu a nfiinat prima revist academic dedicat
psihologiei aplicate.
n acest timp, psihologii au nceput s acioneze n calitate de experti psihologi
testimoniali n procesele penale din ntreaga europ.
n anul 1896, un psiholog pe nume Albert von Schrenck-Notzing a depus
mrturie la un caz de crima cu privire la efectele pe sugestibilitii mrturiei
martorului (Bartol, C. R., & Bartol, A. M., 2005). n acelai an, R. Sommer, de la
universitatea din giessen, germania, a fost solicitat n calitate de expert psiholog
ntr-un numr de trei judectorii, precum i n mai multe nchisori din marele
ducat.


Hugo Munsterberg, printele psihologiei judiciare americane, pasionat de
psihologie, avea convingerea c aplicaiile practice din viaa de zi cu zi au
contribuit de asemenea la dezvoltarea psihologiei judiciare. n anul 1908, a
publicat cartea sa On the witness stand, propunnd utilizarea psihologiei n
domeniul juridic. n ciuda contribuiilor sale, Munsterberg a fost n general
discreditat de ctre muli dintre colegii si, dar i de o mare parte a comunitii
juridice. Cu toate acestea activitatea sa a constituit un cadru de referin pentru
studiul mrturiei.







n anul 1984, se modific Codul penal federal SUA, care utiliza deja sintagmele
examinare psihiatric i mrturie psihologic, prin insanity defense reform act
of 1984, care a condus la Introducerea expresiei examinare psihiatric sau
psihologic.
Aceste demersuri corespund perioadei de maturizare a psihologiei ca tiin,
prin valenele practice i profesionale pe care le implic aplicarea acesteia n
viaa social. O tiin nu este cu adevrat util dect n momentul
profesionalizrii i recunoaterii utilitii acesteia n viaa real. Astfel, cazul
Jenkins v. U.S. A reprezentat un eveniment major n dezvoltarea psihologiei ca
tiin n slujba societii.
n anul 1987, n polonia, curtea suprem a permis utilizarea hipnozei, dar numai
n scopuri terapeutice.
n anul 1989, n spania, sunt infiintate instanele judectoreti pentru minori, n
cadrul carora psihologii sunt deseori chemati in calitate de experi.
n anul 1993, n frana este aprobat noul Cod de procedur penal, care la art.
81 si 164 reglementeaz admiterea avizelor i opiniilor profesionale ale
expertilor psihologi n cadrul procedurilor judiciare.
n anul 2001, APA a nfiinat specializarea psihologie clinic judiciar, ca o nou
specialitate practic a psihologiei in general i a psihologiei judiciare n special.




Metodele de cercetare

In expertiza psihologica se aplica mai multe metode si tehnici de evaluare si
asistenta psihologica recunoscute, de tip chestionar, precum si interviul,
respectiv metoda observaiei.

Exemple de metode utilizate in expertiza psihologica:

I. Matricele Progresive Raven
a) chestionarul C (MA) privind nivelul de maturizare socio-afectiva, avand 76 de
itemi, adaptat si etalonat de catre catedra de psihologie a facultatii de
psihologie si stintele educatiei de la Universitatea din Bucuresti;
b) chestionarul de masurare a agresivitatii, avand 30 de itemi;
c) chestionarul privind teama de evaluare negativa, avand 30 de itemi;
d) chestionarul Rosenberg privind masurarea imaginii de sine, avand 10 itemi;
e) chestionarul pentru inteligenta emotionala, avand 10 itemi, adaptat dupa
bar-on si D. Goleman de catre prof. Mihaela Roco (Roco, M., 2004).