LES este o boala inflamatorie cronica, cu afectare
multisistemica, caracterizata prin pierderea tolerantei la self si aparitia unei game largi de autoanticorpi.
Nefropatia lupica Modificarile patologice primare intalnite in LES sunt cele de inflamatie, vasculita, depozitare de complexe imune. Epidemiologie
- Incidenta - 20 - 150 cazuri / 100.000 loc - afectare renala in 100% din cazuri - Sex: - F / B 9-10 - Varsta: - adultul tanar - Rasa: - mai frecvent la negri, hispanici si asiatici vs caucazienii
Nefropatia lupica Epidemiologie
- Incidenta - 20 - 150 cazuri / 100.000 loc - afectare renala in 100% din cazuri - Sex: - F / B 9-10 - Varsta: - adultul tanar - Rasa: - mai frecvent la negri, hispanici si asiatici vs caucazienii
Nefropatia lupica Criterii de diagnostic ale lupusului eritematos sistemic (1)
- eritem facial in fluture - lupus discoid - fotosensibiliate - ulcere orale sau nazofaringiene - artrita - serozita: pleurita sau pericardita
Nefropatia lupica Criterii de diagnostic ale lupusului eritematos sistemic (2)
- modificari imunologice - celule LE prezente - anticorpi anti-AND nativ - anticorpi anti-Sm - RBW fals pozitiv
- reprezinta cea mai frecventa tinta - rata de - boala clinic aparenta: 60 80 % - BRC: 10-20 % - leziuni bioptice: 100 % - nefropatia reprezinta prima cauza de deces
Nefropatia lupica Lupus eritematos sistemic
Rinichiul este cel mai important factor predictiv pentru: - evolutie - morbiditate - mortalitate
Factori implicati: - genetici - epigenetici - de mediu - hormonali - imunoreglatori Nefropatia lupica Factorii genetici:
- au rol predispozant in aparitia LES
- agregare familiala LES (15% rude de grad I-II) - rata concordanta LES la gemenii monozigoti (aprox 60%) comparativ cu populatia generala; - asociere cu HLA DR 2, DR 3, DQ 2, DQ6 - deficit ereditar de C1q,C4
Nefropatia lupica Factorii genetici:
- deficit ereditar de C1q si C4 - deficitul de C1q determina o eliminare ineficienta a materialului necrotic si se asociaza frecvent cu aparitia aparitia Ac anti ADNdc si a nefropatiei lupice
- deficitul de C4 determina o eliminare ineficienta a limf B self reactive; se asociaza mai frecvent cu aparitia unui sindrom lupus like;
Razele ultraviolete (UV tip B si UV tip A) - induc apoptoza keratinocitelor si cresterea dimerilor de timina ce fac ADN-ul mai imunogenic - distructiile tisulare produse de razele UV determina eliberarea de proteine de soc termic care determina activarea celulelor T autoreactive Nefropatia lupica Factorii de mediu:
- accesilibilitatea ADN-ului la factorii de transcriptie si prin urmare expresia genelor ,este reglata de metilarea ADN-ului si modificari la nivelul histonelor (acetilari si metilari)
- hidralazina si procainamida inhiba metilarea ADN si induc aparitia manifestarilor specifice intalnite in LES;
Nefropatia lupica Factorii endocrini:
- Boala este intalnita predominent la sexul feminin si in special la femeile aflate la varsta reproductiva;
- Nivele crescute ale metabolitilor estrogenilor, prolactinei si rata crescuta de metabolizare a testosteronului;
- Cromozomul X poate contribui independent de nivelul hormonilor; gena CD 40 implicata in patogenia LES este localizata pe cromozomul X; Nefropatia lupica Factorii imunoreglatori:
Defecte ale genelor implicate in apoptoza celulara CD95 (Fas) si CD178 (Fas L) (clearence scazut al celulelor apoptotice)-apoptoza accelerata va furniza autoAg nucleare, citoplasmatice, membranare, ce vor stimula aparatul imun cu formarea de auto Ac;
Hiperreactivitate a limfocitului B (mostenita, prin stimulare policlonala si Ag specifica + IL 6 si IL 10)
Dezechilibrul subpopulatiilor de limfocite T (Th CD4+/Ts CD8+)-in favoarea LTh - favorizeaza cooperarea cu limfocitul B si producerea in exces de autoAc; Nefropatia lupica Nefropatia lupica Autoanticorpii:
Productia de autoanticorpi reprezinta anomalia imunologica centrala din lupus Nefropatia lupica Autoanticorpii:
- sunt indreptati impotriva unor Ag self (Ag de la suprafata celulelor, Ag nucleare - asociate cromatinei-ADNdc, histone, cromatina si non- self;
- sunt extrem de heterogeni si determina distrugeri celulare prin RI tip II citotoxica cat si prin RI tip III prin complexe imune;
- complexele imune sunt insuficient epurate-persista in circulatie si se depun ulterior in tesuturi, cu activarea ulterioara a cascadei complementului ce determina r. inflamatorie locala importanta cu distructie tisulara secundara. Nefropatia lupica Autoanticorpii:
Ag self : - Ag de la suprafata celulelor ( Er,L,Tr,vrl nervoase) - Ag nucleare - asociate cromatinei-ADNdc,histone,cromatina - ribonucleoproteine (U1RNP,Sm,Ro,La etc) - nucleosomi - structuri ale membranei celulare: fosfolipide;
Ag non-self: apartin unor agenti infectiosi care determina aparitia de auto Ac prin asemanarea structurala intre unele structuri virale/bacteriene si Ag nucleare; Nefropatia lupica Aparitia leziunilor tisulare in LES:
- la nivel renal CI se depun initial subendotelial si in mezangiu, ulterior la nivelul MB si subepitelial;
- CI cu Ac anti ADN si Ac anti C1q-regiunea colagen like au tendinta de a se depune la nivel renal;
- Ac anti ADN si Ac anti nucleosom contribuie la aparitia nefropatiei lupice;
- CI cromatina-Ac antic cromatina se depun la nivelul mezangiului glomerular, la nivelul pielii si SNC determinand leziuni tisulare diverse. Nefropatia lupica Nefropatia lupica Aparitia leziunilor tisulare renale in LES:
Celulele T si B sunt de asemenea implicate in aparitia leziunilor tisulare din LES;
LT secreta IL17- intretine inflamatia prin recrutarea de PMN;
Celule tisulare specifice sunt implicate in distructia tisulara-cel mezangiale, cel interstitiale si podocitele capata fenotip de celule proinflamatorii- secreta CK proinflamatoare cand sunt expuse la IFN ; Nefropatia lupica Aparitia leziunilor tisulare renale in LES:
In nefropatia lupica rinichiul este o sursa importanta de celule plasmocitare secretoare de auto Ac;
Infiltratul plasmocitar nu apare in fazele incipiente ale nefropatiei lupice, sugerand ca acesta nu joaca un rol important in initierea bolii;
Numarul crescut la plasmocite se coreleaza cu severitatea si gradul de activitate al bolii; se coreleaza cu titrul de Ac anti ADN dc;
Prezenta plasmocitelor la nivel renal determina rezistenta la tratamentele imunosupresoare clasice, care au ca tinta celulele aflate in proces de diviziune celulara. Nefropatia lupica Nefropatia lupica Aparitia leziunilor tisulare renale in LES:
pacienti cu nefropatie lupica pot prezenta plasmocite intrarenale intr-o proportie importanta (30 %).
infiltratul plasmocitar a fost mai important cantitativ la pacientii cu nefropatie lupica cls IV,V,III+V si IV+V.
s-a demonstrat o asociere intre infiltratul plasmocitar si gradul de activitate al bolii. Nefropatia lupica Aparitia leziunilor tisulare renale in LES:
Supravietuirea pacientilor in nefrita din LES Nefropatia lupica Clasificarea lupusului de catre Societatea Internationala de Nefrologie / Societatea de Patologie Renal (ISN / RPS) Clasa I Nefrita lupica mezangiala minima Clasa II Nefrita lupica mezangio-proliferativa Clasa III Nefrita lupica proliferativa focala (afectati < 50% dintre glomeruli) Clasa IV Nefrita lupica difuz proliferativa (afectati > 50% dintre glomeruli): segmental (IV-S) global (IV-G) Clasa V Nefrita lupica membranosa Clasa VI Nefrita lupica sclerozanta avansata (> 90% din glomeruli sclerozati) Nefropatia lupica Clasificarea lupusului de catre Societatea Internationala de Nefrologie / Societatea de Patologie Renal (ISN / RPS) Nefropatia lupica NL cls. I NL cls. II NL cls. III NL cls. IV NL cls. V Leziuni glomerulare active si cronice Leziuni active (A): - celularitate endocapilara cu/fara infiltratie leucocitara si cu reducerea substantiala a lumenului - depozite subendoteliale identificabile prin microscopie (wireloops) - necroza fibrinoida - ruptura membranei bazale - semilune celulare sau fibrocelulare - agregate intraluminale (trombi hialini) Nefropatia lupica Leziuni glomerulare active si cronice Leziuni cronice (C): - scleroza glomerulara - adeziuni fibroase - semilune fibroase Nefropatia lupica Nefropatia lupica clasa I Nefropatie lupica mezangiala minima
Nefropatia lupica
- histologie - aspect normal in microscopie optica - depozite de material imun mezangiale la IF
- clinic: - frecvent asimptomatic - rar proteinurie < 500 mg/ zi sau hematurie
Nefropatia lupica clasa I Nefropatie lupica mezangiala minima
Nefropatia lupica Nefropatia lupica clasa I Nefropatie lupica mezangiala minima
- pacientii cu clasa I NL primesc tratament in functie de manifestarile extrarenale ale LES.
- monitorizare periodica
Nefropatia lupica toti pacientii cu orice clasa NL sa fie tratati cu Hidroxiclorochina (doza maximala sau 6- 6,5 mg/Kg- greutate ideala), cu exceptia celor care prezinta contraindicatie de administrare a acestui medicament.(2C) Nefropatia lupica Nefropatia lupica clasa II Nefropatie lupica mezangio-proliferativa
Nefropatia lupica Nefropatia lupica clasa II Nefropatie lupica mezangio-proliferativa
Nefropatia lupica
- histologie - proliferare celulara mezangiala cu/ fara expansiunea matricei mezangiale - depozite de material imun mezangiale
Nefropatia lupica clasa III Nefropatie lupica focal proliferativa
Nefropatia lupica
- evolutie: - exista un potential ridicat de evolutie catre o clasa mai severa IV or VI
Nefropatia lupica clasa III Nefropatie lupica focal proliferativa
Nefropatia lupica Nefropatie lupica clasa IV Membranoproliferativa difuza
Nefropatia lupica ISN class IV Membranoproliferativa difuza
- Histologie: - proliferare endocapilara difuza globala sau segmentara - leziuni difuze (>50% din glomeruli): globale (>50% din ghemul capilar) sau segmentare (< 50% din ghemul capilar) - diferentele dintre clasele III si IV sunt cantitative
Nefropatia lupica Nefropatie lupica clasa IV Membranoproliferativa difuza
Nefropatia lupica Nefropatie lupica clasa IV Membranoproliferativa difuza
Nefropatia lupica Nefropatie lupica clasa IV Membranoproliferativa difuza
Nefropatia lupica Nefropatie lupica clasa IV Membranoproliferativa difuza
Nefropatia lupica Nefropatie lupica clasa IV Membranoproliferativa difuza
Nefropatia lupica Nefropatie lupica clasa IV Membranoproliferativa difuza
Nefropatia lupica - frecventa: - 25 35% - cea mai frecventa si severa forma de nefrita lupica - evolutie clinica si morfologica severa
Nefropatia lupica - Prognostic: - slab dar mai bun in ultimii ani - supravietuire la 3 ani: 80 - 85% - supravietuire la 5 ani: 75 - 82% - supravietuire la 10 ani: 50 72% ISN class IV Membranoproliferativa difuza
Nefropatia lupica
- Tratament de inductie NL cls III si IV:
recomandare de tratament cu corticosteroizi (1A) asociati fie cu Ciclofosfamida (1B) sau MMF (1B);
in cazul agravarii NL in primele 3 luni de tratament (cresterea creatininei serice, a proteinuriei) se sugereaza administrarea unui alte terapii initiale (2D)
Nefropatia lupica
- Tratament de mentinere a remisiuni:
- tratament de mentinere cu Azathioprina (1,5- 2,5 mg/KgC/zi) sau MMF(1-2 g/zi, divizat in doua doze) si doze mici de corticosteroizi po (<10 mg Prednison/zi sau echivalentul).(1B)
- se sugereaza administrarea de CNIs si doze mici de corticosteroizi ca terapie de mentinere pentru cei cu contraindicatii pt. MMF si AZA. (2C)
- terapia de mentinere a remisiunii sa fie continuata minim 1 an, inainte de inceperea scaderii progresive a medicatiei imunosupresoare. (2D) Nefropatia lupica
Tratament de mentinere a remisiuni:
daca remisiunea completa nu a fost obtinuta dupa 12 luni de terapie de mentinere, trebuie repetata PBR inainte de a stabili daca este indicata schimbarea terapiei.
daca in perioada de reducere a medicatiei de mentinere apare deteriorarea functiei renale si/sau se agraveaza proteinuria, se recomanda cresterea dozelor la nivelul anterior de imunosupresie care controla NL.(2D) Nefropatia lupica Nefropatia lupica clasa V Nefropatia membranoasa
Nefropatia lupica Nefropatia lupica clasa V Nefropatia membranoasa
Nefropatia lupica Nefropatia lupica clasa V Nefropatia membranoasa
Nefropatia lupica Nefropatia lupica clasa V Nefropatia membranoasa
Nefropatia lupica Nefropatia lupica clasa V Nefropatia membranoasa
functie renala normala si proteinurie de rang nonnefrotic, tratament cu medicatie antiproteinurica si antihipertensiva.
pacientii cu NL clasa V pura si proteinurie nefrotica persistenta, tratament cu corticosteroizi si agenti imunosupresori aditionali: Ciclofosfamida, CNI, MMF, sau Azathioprina. Nefropatia lupica clasa V Nefropatia membranoasa
Nefropatia lupica Nefropatie lupica clasa VI Scleroza generalizata
Nefropatia lupica Nefropatie lupica clasa VI Scleroza generalizata
fara tratament imunosupresor pentru afectarea renala pregatirea si evaluarea pacientei pentru includerea intr-un program de supleere renala
se sugereaza ca o recadere a NL dupa o remisiune completa sau partiala, sa fie tratata cu terapia initiala urmata de terapia de mentinere care a fost eficienta in inducerea remisiunii initiale.(2B)
daca reluarea terapiei initiale supune pacientul riscului unei expuneri excesive la Ciclofosfamida, se sugereaza administrarea unei terapii initiale nebazata pe Ciclofosfamida.(2B)
in timpul recaderii trebuie luata in considerare repetarea biopsiei renale daca exista suspiciunea ca s-a schimbat clasa histologica de NL, sau daca exista incertitudinea ca o crestere a nivelului creatininei serice sau /si agravarea proteinurie reprezinta boala activa sau cronicizare.
la pacientii care prezinta cresterea creatininei serice sau/si proteinurie dupa incheierea tratamentului, trebuie luata in considerare repetarea PBR pentru a face distinctia intre NL activa si cicatrizare.
se sugereaza ca la nonresponderii la schemele de terapie initiala alternativa sa se ia in considerare tratamentul cu Rituximab, Imunoglobuline iv sau inhibitori de calcineurina.(2D) Nefropatia lupica TRATAMENT NEFROPATIE LUPICA KDIGO 2012 LES si microangiopatia trombotica
- se sugereaza ca sindromul antifosfolipidic (APS) cu afectare renala la pacientii cu LES , cu sau fara NL, sa fie tratat prin anticoagulare (INR tinta 2-3).(2D)
- pentru pacientii cu LES si purpura trombotica trombocitopenica (PTT) se sugereaza efectuarea de sedinte de plasmafereza ca pentru pacientii cu PTT fara LES.(2D) Nefropatia lupica LES si sarcina
femeile sa fie sfatuite in a amana o sarcina pana la obtinerea unei remisiuni complete a NL.
se recomanda ca Ciclofosfamida, MMF, IEC si ARA, sa nu fie folositi pe perioada sarcinii. (1A)
Hidroxiclorochina poate sa fie administrata pe durata sarcinii
se recomanda inlocuirea tratamentului MMF cu AZA la pacientele care raman insarcinate pe perioada tratamentului cu MMF. Nefropatia lupica LES si sarcina
se recomanda ca pacientele cu NL care prezinta recadere pe perioada de evolutie a sarcinii, sa primeasca tratament cu corticosteroizi, si in functie de severitatea recaderii, si AZA.(1B)
daca pacientele insarcinate primesc corticosteroizi sau AZA, se sugereaza ca dozele acestora sa nu fie scazute pe perioada sarcinii sau timp de 3 luni dupa nastere.(2D)