• Diencefalul reprezinta o parte a nevraxului cu

structura complexa si in alcatuirea caruia intra

urmatoarele elemente :
• a. talamusul
• b. hipotalamusul
• c. epitalamusul
• d. subtalamusul
• e. matatalamusul
Diencefalul reprezinta o
parte a nevraxului cu
structura complexa si in
alcatuirea caruia intra
urmatoarele elemente :
a. talamusul
b. hipotalamusul
c. epitalamusul
d. subtalamusul
e. matatalamusul
Filogenetic, talamusul poate fi impartit in :
• 1. arhitalamusul
• 2. paleotalamusul (portiunea veche) care este
conectat cu corpul striat si primeste si
aferente de la trunchiul cerebral
• 3. neotalamusul - acesta este legat
bidirectional cu scoarta cerebrala.
Fata superioara : este convexa si prezinta urmatoarele limite:
- lateral se afla santul talamostriat dintre talamus si corpul nucleului caudat. In acest sant se
gasesc vena talamostriata si stria terminala.
- medial se gaseste stria medulara si tenia talamica, aceasta din urma reprezentand linia de
reflexie a ependimului ventriculului III. Striile medulare dreapta si stanga se unesc posterior
formand comisura habenulara la nivelul careia este fixata epifiza.

Fata superioara a talamusului este impartita in doua regiuni :

• zona laterala, care corespunde planseului ventriculului lateral si care este acoperita de lamina
affixa care apartine ependimului ventriculului lateral
• zona mediala, acoperita de panza coroidiana a ventriculului III
Fata superioara a talamusului este acoperita de un strat subrire de substanta alba, numit stratul
zonal.
Fata mediala : este convexa si este separata inferior de fata sup. a hipotalamusului prin santul
hipotalamic. Ea formeaza 2/3 sup. ale peretelui lateral al ventriculului III. In 70 % din cazuri
la nivelul acestei fete, in treimea ei anterioara se observa o proeminenta - adeziunea
intertalamica. La nivelul acestei proeminente se gasesc neuroni si fibre nervoase care
realizeaza o bucla in interiorul adeziunii si se intorc in talamusul ipsilateral fara sa se faca
schimb de fibre intre cei doi nuclei talamici.

Fata inferioara : corespunde in partea ei anterioara hipotalamusului, iar in partea post. regiunii
subtalamice.

Fata laterala : este convexa si este despartita de nucleul lenticular prin intermediul
bratului posterior al capsulei interne. La nivelul ei se afla o lama de subst. alba= lama medulara
externa.
NUCLEII TALAMICI-CLASIFICARE
• 1. grupul nuclear anterior
• 2. grupul nuclear medial
• 3. grupul nuclear lateral
• 4. nucleii intralaminari situati in grosimea lamei medulare interne
• 5. nucleii liniei mediane, localizati intre ependimul ventriculului III si fata mediala a talamusului
• 6. nucleul reticular talamic situat, intre lama medulara externa si bratul post. al capsulei
interne.
• PrimeIe trei grupuri reprezinta nucleii talamici specifici, iar ultimele grupuri sunt nucleii
nespecifici→
NUCLEII SPECIFICI
Grupul nuclear anterior se gaseste la nivelul bifurcatiei lamei medulare int. si contine
urmatorii nuclei:
- antero-ventral
- antero-medial
- antero-dorsal
- reuniens
- paraventricular
- paratenial
Grupul nuclear medial, localizat intre lama medulara interna si subst. cenusie
periventriculara; este reprezentat de nucleul medial dorsal (MD). Acest nucleu are o parte
magnocelulara (rostrala I superioara) si o parte parvocelulara (inferioara).→
Grupul nuclear lateral , impartit in subgrupurile nucleare lateral ventral si lateral dorsal.
A. subgrupul nuclear lateral ventral are trei nuclei:
- Nucleul ventral antero-Iateral (VAL) , situat lateral de grupul nuclear anterior si are
caracter de nucleu specific si nespecific
- Nucleul ventral intermediar VIL (ventral lateral) este situat inferior de nucleul VAL.
- Nucleul ventral posterior (VP) prezinta mai multi subnuclei:
a. nucleul ventral postero-medial (VPM)
b. nucleul ventral postero-lateral (VPL)
c. nucleul ventral postero-inferior (VPI)
B. subgrupul nuclear lateral dorsal se continua superior cu pulvinarul si este
format din trei nuclei:
▲ Nucleul posterior (pulvinar); repr. extensia post a talamusului, alaturi de CGL si CGM
▲ Nucleul lateral dorsal (LD)
▲ Nucleul lateral posterior (LP)
NUCLEII NESPECIFICI
Grupul nuclear intralaminar - format din cel. fuziforme .Contine nucleii:
- centro-median (CM)
- para-fascicular (PF)
- para-central (PC)
- centro-lateral (CL)
- centro-medial (CM)
Grupul nuclear al liniei mediane, slab dezvoltat la om; localizat langa tenia talamica,
in adeziunea intertalamica si partea inf. a ventriculului III. Acest grup prezinta 5
nuclei:
-central median (paramedian)
-romboidal
-reuniens
-paraventricular
-paratenial→
Grupul nuclear medial , localizat intre lama medulara interna si subst.
cenusie periventriculara ; reprezentat de nucleul medial dorsal (MD), care
are o parte magnocelulara (rostrala I superioara) si o parte parvocelulara
(inferioara).
Nucleul reticular talamic apartine sist. extrapiramidal; rol in integrarea
activ. talamice
• Radiatiile
• optice
• Radiatiile auditive
Metatalamusul este localizat
postero-inferior de talamus, la limita
dintre diencefal sI mezencefal. El este
format din corpul geniculat lateral
(CGL) si corpul geniculat medial
(CGM).
A. Corpul geniculat lateral repr.o
statie a caii optice. E format din 2
nuclei:
a) Nucleul ventral este format din nc.
pregeniculat si din celule dispersate
situate medial de nc. dorsal principal.
b) Nucleul dorsal ,principal, are str.
lamelara fiind impartit din punct de
vedere fct. in 6 lame, coresp.
topografiei retiniene:
Lamele 1,3,6 in care ajung fibrele
nerv. din partea nazala a retinei
Lamele 2, 3, 5 in care ajung fibrele
nerv. din partea temporala a retinei
Acest nucleu prezinta la supr. un strat
de subst. alba( strat zonal).
B. Corpul geniculat medial este situat
pe fata inf. a pulvinarului, lateral de
coliculul cvadrigemen sup. Din punct
de vedere str. e impartit in trei parti:
mediala,ventrala si dorsala.
La nivelul CGM se gaseste al IV-lea
n. al caii auditive. Sunetele acute se
proiecteaza medial, cele grave, lateral
 Formatia Reticulara (FR)
Intindere: intre bulb si hipotalamusul post.
constituie o matrice cu nuclei si tractusuri specifice (retea)
in ochiurile retelei se afla neuroni colinergici si adrenergici→medierea f-ctiilor.
somatice si vegetative
neuronii au o bogata retea dendritica, suprapusa pe cea a neuronului vecin;prin
ochiurile retelei trec fibre longitudinale.
axonii sunt lungi ascendenti (spre diencefal, cortex limbic, neocortex) sau lungi
descendenti (spre etajele inf.)
unele prelungiri se ramifica in ambele sensuri→cai de conducere intrareticulare
longitudinale si transversale
FR nu transmite mesaje specifice senzitive, motorii sau veget.,dar le primeste si le inglobeaza
intr`o informatie generala difuza, care asigura tonusul de fond dinamogen al SNC.Prin acest
tonus, activitatile complexe si precise se executa lin ,continuu, fara pauze.
Influxurile eferente revin la originea celor aferente, direct sau indirect, iesind prin polii FR:
-polul sup.→cai ascendente difuze, cu rol in mentinerea st. de vigilenta, a activ. str.
integratoare, a homeostaziei;
-polul inf.→cai descendente de control, uc rol in modularea activ. neuronilor si interneuronilor
medulari.
FR = calea finala comuna a tuturor inf. interne si externe; ea realizeaza echilibrul intre viata de
relatie si viata vegetativa
 Nucleii reticulari centrali:
1. nc. ventral- in bulbul inf.
2. nc. giganto-celular- in bulbul sup.
3. nc. pontin caudal
4. nc. pontin oral
5. nc. reticular al tegmenului pontin
6. nc. reticular mezencefalic
TCT imparte ac. masa in 2 regiuni:
-reg. laterala(senzoriala)
-reg. mediala(efectorie), locul de origine al fasciculelor ascendente si
descendente→
Fascicule ascendente:

-calea longitudinala polisinaptica lenta a conexiunilor intrareticulare

-calea longitudinala paucisinaptica

Fascicule descendente:reticulo-spinal medial si lateral

 Nucleii lateral si paramedian
Formeaza cu cerebelul circuitul reticulo-cerebelo-reticular
Nc. lateral primeste aferente extero si proprioceptive prin:
tr.spino-talamic
tr.spino-reticular
tr.cortico-reticular
tr.rubro-reticular
tr.fastigio-reticular
Eferente: fibre reticulo-cerebeloase
 Nucleii reticulari mediani
-nc. rafeului bulbar si pontin
-nc. perihipoglosali:
-nc. intercalat Staderi
-nc. sublingual Roller
-nc. prepositus hypoglossi
-nc. paramedian dorsal
- subst.cenusie periapeductala
-nc.dorsal al tegmentului mezencefalic (Gudden)
Aferentele acestor nuclei: hipotalamus si sist.limbic pe calea FMCA,FLD,
fasc.retroreflex, fasc.mamilotegmentar
Eferente:nc.vegetativi ai tr.cerebral(calea FLD), aria septala si sist.limbic (calea
FMCA)
 Aferentele FR:
Maduva spinarii:fibre spinoreticulare si colateralele cailor lungi ascendente
Nc. n. cranieni: prin colateralele fibrelor lor primare si sec.
Cerebel: fibre cerebeloreticulare
Caile acustice si vizuale:fibre tectoreticulare
Nc. sub-, hipo- si talamici
Corpul striat:fibre directe si indirecte
Sistemul limbic
Cortexul senzorimotor
Eferentele FR:
Centrii controlului locomotor si centrii locomotori medulari (fibre
reticulospinale)
Centrii tr.cerebral (cai scurte desc.)
Cerebel (fibre reticulocerebeloase)
Sub-, hipo- si talamus
Ariile senzorimotorii
 Functiile FR:
Controlul si coord.activ.nc.n.cranieni in
respiratie, deglutitie, masticatie, circulatie(prin
colaterale aferente)
Asigura st.de vigilenta acentrilor sup. (prin
nc.centrali)
Asigura controlul cerebelos (prin nc.laterali si
paramedian)
Face leg.intre hipotalamus,sist.limbic si nc. tr.
cerebral(prin nc.rafeului si nc.mediani)
Repr.originea influxurilor inhibitorii care asigura
proc. somnului
• Epitalamusul
este alcatuit
dintr-un complex
de structuri cu
origini si roluri
diferite. El este
asezat in partea
postero-
inferioara a
tavanului ventr.
Ill.
Stria medulara este o formatiune aflata la supr. nc. talamic, la limita dintre
fetele sup. si mediala ale acestuia. Posterior ea se etaleaza, formand
trigonul habenulei, care are in profunzime nc. habenulari, lat. si medial.
Comisura posterioara (habenulara) este situata in lama inf. a pediculului
epifizei. La nivelul sau se incruciseaza fibre aduse prin stria medulara, de la
nivelul hipocampului si nc. amigdalian si fibre din nc. comisural, interstitial si
nc. pretectali. Inferior de comisura se afla organul subcomisural (component
al organelor circumventriculare ).
Organul subcomisural este un complex de celule cilindrice, cu roI in stimul.
secr. de aldosteron si in adaptarea la frig. Inafara aferentelor primite de nc.
habenulari de la hipocamp si nc. amigdalian, aici sosesc aferente din aria
septala, ariile olfactive, subst. perforata ant., ceea ce confera epitalamusului
rol in reflexe cu punct de plecare olfactiv. Aceste impulsuri aduc inf.
viscerale la nc. din reg. sup. a mezencefalului.
Eferentele nucleilor habenulari au ca principala cale fasciculul retroflex sau
habenulo-interpeduncular, spre nucleul interpeduncular de la nivelul
mezencefalului. Acesta trimite eferente spre F.R.si nc. visceromotori de la
nivelul tr. cerebral, cu rol in.controlul activitatilor viscerale.
• Epifiza = glanda (corpul) pineal , dat. asem. cu un con
de brad turtit este asezata inf. de spleniusul corpului
calos si deasupra coliculilor cvadrigemeni superiori.
Ventriculul lll, aflat inf., trimite o prelungire in baza sa –
recesul pineal-limitat de o lama sup. si una inf. In lama
inf. se afla comisura post., inferior de care se deschide
apeductul cerebral (Sylvius).
• Epifiza are o structura complexa, formata din
pinealocite, nevroglii, fibre vegetative simpatice din
plexul carotic, ajunse aici prin "nervul conarii". Epifiza
are rol in secretia de melatonina, sub influenta
legaturilor cu hipotalamusul si retina, deci in ritmul
somn-veghe. I se recunoaste, de asemenea , un rol
inhibitor in elaborarea FSH si LH.
• SUBTALAMUSUL
• (reg. suboptica)- e
situat cranial de
tegmentul
mezencefalic,
ventral de
talamus,lat.de
hipotalamus, medial
de capsula int.si nc.
lentiform. La nivelul
sau se continua
formatiuni ale
tegmentului,
(lemniscul medial,
fasciculele
dentotalamic,
dentorubric, precum
si extr. craniale ale
nucleului rosu si
subst. negre).→
• Subtalamusul este alcatuit din formatiuni cenusii proprii ( nucleul subtalamic, zona incerta) si
fascicule de fibre proprii sau in tranzit spre alte etaje ale SN.
• Nucleul subtalamic Luys are forma de disc biconvex si este asezat medial de globus palidus,
de care este separat prin bratul post. al capsulei interne si medial de zona incerta, de care este
separat prin fasc. lentiform. In str. sa se gasesc neuroni mari si mijlocii, prezentand conexiuni
cu globus palidus prin fasc. subtalamic. Nc. subtalamic este integrat in sistemul motor
extrapiramidal si are activ. inhibitorie asupra gl. palidus. Lezarea sa → miscari coreiforme si
hemibalism (miscari ample, violente, necontrolate, executate de muschii proximali ai extr.).
• Zona incerta e repr. de o banda de subst. cenusie, situata ventral de talamus, care se continua
pe fata lat. a acestuia cu nc. reticular talamic. Zona incerta este separata de talamus prin fasc.
talamic (campul Forel-Hl), iar de nc. subtalamic prin fasc. lenticular (campul Forel-H2). Ea
primeste aferente din ariile senzitivo-motorii (4,6,3,1,2), de la nc.cerebelosi si nc. trigeminali.
Eferentele sunt spre nc.subtalamic, nc. rosu ,maduva spinarii. Functiile zonei incerta sunt
integrate sist. motor extrapiramidal. ,
• Nc. campului prerubric (nucleii campului medial) sau campul Forel-H1 sunt asezati medial de
nc. lentiform si zona incerta. Se presupune ca sunt statii pe calea fibrelor TCT (tract central al
tegmentului), care provin din globus palidus.
• Fasciculele de fibre din regiunea subtalamica sunt reprezentate de:
• -fasciculul subtalamic- face legatura in dublu sens, intre nc. subtalamic si globus palidus
• -fasciculul lenticular- porneste din globus palidus, trece prin campul Forel-H2 (intre nc.
• subtalamic si zona incerta), se alatura ansei lenticulare cu care intra in fasciculul talamic.
• -ansa lenticulara- are originea in putamen si globus palidus, apoi inconjoara bratul post. al
capsulei interne si intra apoi in comp. fasc. talamic.
• -fasciculul talamic- este cel mai vol. contingent de fibre din regiune si ocupa campul Forel-Hl
(intre talamus si zona incerta). Fasciculul este alcatuit din fibre dento-rubrice, dento-talamice,
fibre ale ansei lenticulare si ale fasciculului lenticular. Destinatia fibrelor sale sunt nc. laterali si
centro-median ai talamusului. Contine si fibre cu directie inversa, talamostriate.
• Hipotalamusul este situat antero-inferior de talamus; repr. un centru de coordonare
a functiiior endocrine, a SNV si al comportamentului emotional.
• Hipotalamusul are forma de palnie turtita lateral si prezinta 2 fete:
• ▲fata superioara : corespunde cavitatii ventriculului III si se intinde pana la nivelul
• santului hipotalamic
• ▲fata inferioara : se afla la baza creierului in spatiul optopeduncular delimitat astfel :
• o Anterior: chiasma optica
• o Antero-lateral: tracturile optice
• o Postero-lateral: pedunculii cerebrali
• o Posterior: planul tangent care trece la marginile posterioare ale corpilor mamilari
• Fata inferioara prezinta o proeminenta centrala(tuber cinereum) care se continua
• inf. cu tija pituitara de care este legata hipofiza.
• In jurul tuber cinereum se gasesc patru proeminente :
• Una anterioara : eminenta mediana
• Doua laterale : eminentele laterale
• Una posterioara : eminenta postinfundibulara
• Intre aceste patru proeminente si tuber cinereum se delimiteaza santul tubero-
infundibular,iar post. de ele se gasesc corpii(tuberculii) mamilari. Posterior de corpii
mamilari se afla subst., perforata post., strabatuta de ramuri ale a.cerebrale post.
• Optic tracts
• STRUCTURA SI NUCLEII HIPOTALAMUSULUI
• In sectiune frontala se obs. dispunerea celulelor vegetative in trei straturi succesive
in jurul cavitatii ventr. III. De Ia exterior la interior acestea sunt :
• a) Stratul periventricular mai bine reprezentat anterior unde formeazii aria
preoptica; e considerata zona independenta a hipotalamusului, dar care are Iegaturi
cu acesta
• b) Stratul lateral mai bine repr. posterior si care formeaza aria hipotalamica Iaterala.
• c) Stratul medial mai bine reprezentat anterior. Acesta formeaza aria hipotalamica
• mediala cu structura si functii complexe.
• Intre ariile hipotalamice laterala si mediala se gasesc: columna fornixului, pediculul
• mamilar si fasciculul retroflex.
• Aria preoptica este o zona mica situata in partea ant. a hipotalamusului,post. de
lama terminala, intre comisura alba ant. si chiasma optica. Ea contine trei nuclei :
• Preoptic periventricular
• Preoptic medial
• Preoptic lateral
• Aria hipotalamica laterala - limitata lateral de capsula interna si regiunea
• subtalamica, se continua anterior cu nc. preoptic lateral. Inferior de aceasta arie se
• afla reg. ventrala a tegmentului mezencefalic. Ea contine urmatorii nuclei:
• Nucleii tuberali
• Nucleul tubero-mamilar
• Nucleul lateral →
•
• ARIA HIPOTALAMICA MEDIALA- e impartita in 3
regiuni:
• I. Regiunea supraoptica, avand 4 nuclei:
• Nc. supraoptic situat pe chiasma optica
• Nc. paraventricular asezat juxtafornical sau la nivelul la care columna fornixului se
infunda in peretele ventr. III
• Nc. suprachiasmatic situat posterior de chiasma
• Nc. anterior - se continua fara limita exacta cu aria preoptica
• Nc. supraoptic si paraventricular alcatuiesc gl. diencefalica cu rol in secretia de
hormoni:
• o Vasopresina (ADH) produsa de nc. supraoptic
• o Oxitocina produsa de nucleul paraventricular

• II. Regiunea tuberala are patru nuclei:

• Nc. infundibular (arcuat), situat spre tija pituitara
• Nc. ventromedial situat sup. de precedentul
• Nc. dorsomedial situat sup. de santul hipotalamic
• Nc. posterior asezat post. de precedentii doi
• III. Regiunea mamilara, formata din 2 nuclei mamilari:
• -medial
• -lateral
• Aria hipotalamica mediala este impartita din
punct de vedere functional in doua zone:
• A. Anterioara (hipotalamusul anterior) cu
functie hipotropa (parasimpatomimetica)
• B. Posterioara (hipotalamusul post.) cu
functie ergotropa (simpatomimetica)
• Hipotalamusul prezinta o legatura dubla cu
hipofiza ( nervoasa si vasculara).
• Legatura nervoasa este reprezentata de doua
tracturi: supraoptico-hipofizar si tubero-
infundibular
• Tractul supraoptico-hipofizar are originea in nucleii supraoptic ~i paraventricular;
• este format din fibre amielinice care prezinta din loc in Ioc niste dilatatii numite
dilatatiile Hering. De-a lungul acestor fibre sunt transportate atat impulsuri nervoase
cat si vasopresina si oxitocina in forme inactive. Acesti hormoni sunt legati de
proteine transportoare: neurofizina I si II. Cei doi hormoni vor fi depozitati in
neurohipofiza, de unde printr-un mec. neuro-glio-vascular sunt eliberati in circulatie.

• Tractul tubero-infundibular are originea in special in nucleul arcuat, dar si in ceilalti

• nuclei hipotalamici. El se termina la nivelul reg. infundibulare si eminentei mediane.
• Acest tract transporta factorii activatori si inhibitori, ce moduleaza secretia
adenohipofizei.
• De la nivelul eminentei mediane acesti factori ajung in adenohipofiza printr-un sistem
vascular dublu capilarizat: sistemul port hipotalamo-hipofizar, descoperit de Gr. T.
Popa si U. Fielding.
• Pentru fiecare hormon adenohipofizar exista cel putin cate un factor activator si unul
• inhibitor. Eminenta mediana reprezinta locul de depozitare al acestor factori si
totodata zona receptorilor de reglaj ai secretiei hipotalamo-hipofizare. Aceasta
reglare se face prin trei tipuri de mecanisme de feed-back:
• Bucle lungi: factorul declansator este reprezentat de cantitatea de hormoni secretata
de glandele tinta
• Bucle scurte: reglarea se face in functie de secretia hormonilor adenohipofizari
• Bucle ultrascurte: determinate de concentratia din sange a factorilor activatori sau
inhibitori
• SISTEMUL PORT HIPOTALAMO-HIPOFIZAR
• Legatura vasculara este realizata prin
intermediul sistemului port hipotalamo-hipofizar.
• Artera hipofizara superioara, dupa ce
patrunde prin partea antero-superioara a tijei
• hipofizare, se capilarizeaza in jurul terminatiilor
axonilor tractului tubero-infundibular. De la
• acest nivel ele se vor continua cu canalele
venoase ale sistemului port, ce merg prin tija
• hipofizara pana la nivelul adenohipofizei,unde se
recapilarizeaza in jurul cel.glandulare, formand
sinusoidele hipofizare
• VENTRICULUL III CEREBRAL

• Intre cele doua jumatati ale diencefalului, pe toata intinderea sa, se gaseste o cavitate neregulata reprezentata de
ventriculul III. Aceasta prezinta urmatoarele elemente:
• 5 pereti: laterali, superior, anterior si postero-inferior; 4 prelungiri (recesuri); 3 comunicari
• Peretele lateral este format:
• -in 2/3 superioare de fata mediala a talamusului
• -in 1/3 inferioara de fata superioara a hipotalamusului.
• Aceste regiuni sunt separate prin intermediul santului hipotalamic. La nivelul acestui perete se observa o
proeminenta cenusie, care poate fuziona cu cea din partea opusa( adeziunea intertalamica).
• Peretele sup. prezinta posterior epifiza. Anterior de aceasta el este format de corpul calos, fornix si panza
coroidiana a ventriculului III.
• Panza coroidiana este reprezentata de doua foite ale piei mater, care se insinueaza sub corpul calos si fornix
,deasupra talamusului, cuprinzand intre ele plexuri venoase, care vor deveni plexurile coroidiene.
• Peretele anterior incepe in locul in care columnele fornixului se infunda in grosimea hipotalamusului,
fiind format in continuare de comisura alba anterioara, lama terminala, chiasma optica si versantul anterior al
infundibulului. Lama terminala = subst. cenusie situata intre rostrul corpului calos si chiasma optica.
• Peretele postero-inferior incepe la nivelul deschiderii apeductului cerebral Sylvius si este format de
o lama de subst. alba, care coresp. subtalamusului, apoi de corpul mamilar si versantul post. al infundibulului.
• Prelungirile :
• infundibulul (recesul infundibular): este prelungirea inferioara situatii la nivelul tuber cinereum
• recesul optic: situat intre chiasma optica si rostrul corpului calos
• recesul pineal: care se afla intre cele doua lame ale pediculului epifizei
• recesul suprapineal: localizat intre fata superioara a epifizei si panza corioidiana a ventriculului III
• Comunicarile:
• inferior: prin intermediul apeductului cerebral Sylvius cu ventriculul IV
• antero-lateral: prin orificiile interventriculare Monroe cu ventriculii laterali. Orificiile
• interventriculare sunt·delimitate post.de adeziunea intertalamica, iar ant.de columnele fornixului