Vous êtes sur la page 1sur 103

Coloana vertebrala

Patologie degenerativa
2013

Patologie discala degenerativa

Discul intervertebral alcatuit din:


Nucleu pulpos, moale (masa centrala moale
semigelatinoasa,) inconjurat de
Inelul fibros consistenta ferma (lamele concentrice
fibrocartilaginoase)

Patologie discala degenerativa


Afecteaza discul intervertebral
Discul intervertebral functioneaza ca o stuctura antioc
amortizeaza solicitarile mecanice produse asupra coloanei
vertebrale in timpul miscarilor complexe ale corpului, mentinand
stabilitatea acesteia
Odata cu inaintarea in varsta discul se deshidrateaza progresiv
si se subtiaza, isi pierde elasticitatea si implicit flexibilitatea

devenind o masa rigida, care restrictioneaza miscarile durere !


In timpul proceselor de degenerare, discul intervertebral poate
suferi mai multe tipuri de modificari poate bomba in afara
(bulging), hernia sau se subtiaza
Modificarilor discale si totodata ale spatiului intervertebral, care
se reduce:
pot conduce la dezvoltarea osteofitozei, in scopul cresterii
stabilitatii coloanei vertebrale la acel nivel, si
pot provoca stenoza de canal spinal, compresie medulara si
radiculara,
spondilolisteza (alunearea ant.)/retrolisteza discului si corpului
vertebral

Pentru exemplificare:

Patologie discala degenerativa

Pierderea inaltimii discului intervertebral se asociaza cu modificari de


osteoartrita,
dintre care, dezvoltarea osteofitelor cu rol in mentinerea stabilitatii
coloanei vertebrale la acel nivel

Patologie discala
degenerativa

Degenerarea discului intervertebral poate fi:


consecinta fiziologica a inaintarii in varsta sau
secundara unor procese patologice discale (traumatisme
acute/cronice, infectii)
Modificarile degenerative discale pot interesa unul /mai multe
discuri intervertebrale si pot fi intalnite la orice nivel al coloanei
vertebrale, dar mai frecvent lombar inferior si cervical
Peste 90% din procesele degenerative discale apar la nivel L4-5
sau L5-S1 si debuteaza in general in decada a 3-a sau a 4-a de
varsta
La debut, se produce o mica ruptura/fisura in inelul fibros al
discului intervertebral ceea ce poate produce durere !

Ruptura inel fibros

http://www.spinehealth.com/video/degenerative-discdisease-interactive-video

Patologie discala
degenerativa
Vindecarea
rupturii
discale
tesut cicatricial, dar nu la fel de
puternic comparativ cu tesutul
fibrocartilaginos original

In timp, va fi lezat si nucleul pulpos


central, care se va deshidrata la
randul sau si va deveni insuficient, se
va deforma prabusindu-se diminuarea
spatiului intervetrebral intre cele 2 vertebre
supra- si subiacenta, si dezalinierea
suprafetelor articulare intervertebrale

Patologie discala
degenerativa

Dezalinierea suprafetelor articulare


intervertebrale

Cu timpul, aceasta
pozitie
nefireasca a
vertebrelor
va
determina
aparitia
osteofitelor
(pinteni
ososi) care, daca se
dezvolta spre canalul
spinal vor produce
stenoza de canal spinal
si,
in
consecinta,
compresie consecutiva
medulara si radiculara

Aplatizarea (flattening) disculu

Patologie discala
degenerativa

Simptomatologie:

Durere locala recurenta, rigiditate, miscari limitate mai ales


in regiunea inferioara a coloanei vertebrale, fesiera sau in
membrele inferioare, accentuate de anumite miscari cum
sunt flexia brusca, rasucirea sau pozitia sezanda indelungata
In prezenta herniei de disc intervertebral pacientul acuza dureri
in picior, abdomen sau genunchi, corespondente radacinii nervoase afectate
pozitia culcata diminueaza durerea

Patologie discala degenerativa


Investigatia imagistica de electie (gold standard), care
evidentiaza
modificarile
degenerative
incipiente
(ex.
deshidratarea discala) IRM
Imaginea radiografica:
ingustarea spatiului articular intervertebral
osteofitoza
Radiografiile efectuate in pozitie de flexie-extensie, pot fi
utile pentru evidentierea instabilitatii coloanei vertebrale
arata, de obicei, modificari survenite la varste mai inaintate
* deshidratarea discala va fi urmata de: ingustarea spatiului
articular intervertebral
* chiar daca simptomatologia nu este prezenta, persoanele
tinere cu varsta de 20-30 ani pot prezenta modificarile discale
prezentate mai sus

Patologie discala degenerativa

RTG degenerare discala severa L5S1, cu:


ingustarea accentuata a spatiului
intervertebral
condensarea platourilor vertebrale si
osteofitoza anterioara pronunata

Patologie discala degenerativa

In mod normal,
normal discul intervertebral are structura IRM omogena, cu
inaltimea pastrata si nucleul pulpos bine definit in hipersemnal T2W

Imagine T1W cu
saturatie de
grasime: aspect
normal al discului
Sectiune sagitala IRM T2W arata aspectul normal al
semnalului corpului vertebral si al discului intervertebral

Patologie discala degenerativa


Degenerearea discala incipienta,
incipienta corespunzatoare proceselor
de deshidratare se traduce IRM prin diminuarea, urmata de
pierderea (in fazele avansate)
avansate semnalului normal hiperintens
in secventele T2 poderate discul apare in hiposemnal T2W
( black disc)
Fisurile radiare de la nivelul inelului fibros produc semnale liniare
hiperintense T2, bine vizibile in sectiunile sagitale; semnalul
hiperintens se datoreaza aparitiei tesutului de granulatie la nivelul
rupturii
Datorita lezarii inelului fibros se constata reducerea inaltimii si
protruzie discala posterioara, mai ales la pacientii cu varsta > 50
ani (2, 3
Discul degenerat poate contine acumulari gazoase (azot) in ariile
fisurate, cu apect de vid discal sau vacuum phenomenon ,
semn patognomonic pentru degenerarea discala, mai frecvent
lombar si cervical, cu hiposemnal IRM accentuat; gazul poate fi
intalnit si intr-un fragment discal herniar sau intr-o hernie discala
intraspongioasa

Patologie discala
degenerativa

A). IRM plan sagitalSTIR (short T1 inversion recovery),(3):


linie orizontala in hiposemnal fisuri in interiorul nucleului
pulpos sageata alba groasa (modificari degenerative
incipiente)
Odata cu evolutia procesului degenerativ distinctia intre
nucleul pulpos si inelul fibros este mai evidenta (cap de
sageata)
Procesul degenerativ mai avansat disc complet hipointens
(sageata alba subtire)
B). IRM plan sagital pe linia mediana T2W cu saturatie de
grasime:
Degenerare discala avansata vizibila la nivele multiple

Patologie
discala
degenerativ
a

(3) Ruptura inelului fibros:


(A) Sectiune sagitala IRM T1W-weighted (ponderate)
fatsat, postcontrast i.v.(gadolinium subs.c. paramagnetica)
priza de contrast - hipersemnal (sageata alba) a
traiectului de ruptura (periferic - inelul fibros)
(B) Sectiune sagitala T2W fatsat (fat saturation) alt caz
ruptura posterioara a fibrelor externe ale inelului fibros (sageata rosie)
hipersemnal (tesutul de granulatie )

Patologie discala
degenerativa
IRM: Protruzii discale (sageti)

IRM - degenerare discala lombara


cu:
protruzie consecutiva si
stenoza usoara de canal spinal

Patologie discala
degenerativa

Patologie
discala
degenerativa

CT Sagital: spondiloza lombara inf.


cu
reducerea spatiului intervertebral si
vacuum phenomenon (L4-5 si L5S1)
modificari degenerative avansate
ale faetelor articulare; erosiune si
osteoscleroza faetei articulare dr. (L5-S1)

IRM: vacuum
phenomenon si
eroziuni marginale ale
platourilor vertebrale

Patologie degenerativa vertebrala: modificarile IRM


ale intensitatii semnalului la nivelul platourilor
vertebrale adiacente degenerarii discale

Odata cu alterarea discului intervertebral se produc modificari


distructive si in tesutul cartilagions situat intre disc si platoul
vertebral adiacent.
Modificarile osoase degenerative asociate proceselor degenerative
discale, respectiv ale tesutului spongios subcondral invecinat au fost
clasificate de Modic in 3 tipuri:
tipul I: edemul osos si procesul reactiv inflamator granulomatos
acut/subacut de la nivelul platourilor vertebrale hiposemnal T1 si
hipersemnal T2; poate prezenta priza de contrast in T1W. Procesul
poate fi reversibil/evolueaza spre tipul II
- de asemenea, pot fi prezente hernii discale mici intraspongioase
(protruzii) in platourile vertebrale adiacente osteoporozate, uneori
multiple nodulii Schmorl
tipul II: proliferare grsoasa medulara osoasa, ireversibila

Patologie discala degenerativa: nodulii Schmorl

Rtg. imagine radiografica a


nodulilor Schmorl la nivel lombar
Nodulii Schmorl mici hernii discale verticale in zonele de rezistenta
scazuta ale platourilor vertebrale
pot fi decelati odata cu inaintarea in varsta, dar pot apare si la tineri,
in cadrul osteonecrozei aspetice Scheuermann (osteocondrita juvenila)
pot fi vizibili pe radiografii, dar mai ales CT sau IRM hiposemnal T2;
determina reactie inflamatorie osoasa, cu priza de contrast i.v. in
secventele IRM T1 ponderate
Pot fi sau nu simptomatici, provocand durere locala

Patologie
degenerativa
vertebrala:

cazuri diverse

Modificari degenerative ale platourilor vertebrale:


vertebrale
A) - IRM sagital T2W fatsat si B) - sagital T1W :
Modic tip II (proliferare grasoasa) hipersemnal T2 (A) si
T1(B) la nivel L4-5 (sageti subtiri)
Modic tip I hipersemnal T2 (A) si hiposemnal T1(B) la
nivelul platoului inferior L5 si platoului superior S1(sageti
groase)

Patologie degenerativa vertebrala:


cazuri diverse

Modic III (IRM, T1 si STIR): reducerea intensitatii semnalului la


nivelul platourilor vertebrale adiacente degenerarii discale
hiposemnal L4-L5

Patologie discala degenerativa:


calcificari disc intervertebral

Degenerarea discului intervertebral, pe langa


modificarile
amintite
anterior,
presupune
si
calcificari intradiscale, de obicei la nivelul inelului
fibros si mai rar ale nucleului pulpos. Diagnosticul
diferential boli metabolice (guta, diabet,
hiperparatiroidism)

Patologie discala degenerativa:


cazuri diverse

Calcificare discala

Rtg. LL:
usoara rectitudine a coloanei cervicale
(4)- bibliografie
usoara reducere a inaltimii corpilor vert. C5 si C6
C5-C6 densitate calcara central si la marginea posterioara a
spatiului intervertebral
CT sectiune axiala: confirma calcificare nucleului pulpos herniat
post-lat dr.
IRM:
reducerea semnalului discului intervertebral C5-C6 in T1 si T2.
sectiuni axiale si sagitale contact cu radacina nervoasa C6 dr.

Patologie discala degenerativa : cazuri


diverse

(3) Cifoza degenerativa - IRM sagital T1- la nivel toracic mijlociu:


reducerea anterioara in inaltime a discului intervertebral,
determinand cifoza
cresterea anterioara a ant-post vertebral la acest nivel este
sec. modificarilor cronice de remodelare vertebrala

Patologie discala degenerativa

Scolioza degenerativa:
este sec. proceselor degenerative discale, care determina
dezaliniere a corpilor vertebrali si produce dureri locale/ membre inf.
provocate de contracturile musculare

Patologie discala
degenerativa
Scolioza degenerativa:

(A) Reconstructie CT
in plan
coronal:
scolioza sinistro-convexa lombar
inferior (sageti albe)
asimetrie discala degenerativa (sageti
negre)
osteofitoza laterala marcata (cap sageata
neagra)
spondilolisteza laterala dreapta
L3-4 (paranteza alba)
(B) Reconstructie CT
in plan
sagital:
pierderea lordozei lombare
(sageti albe)
degenerare discala severa la
nivele multiple (sageti negre)
Osteofitoza
anterioara

Patologie discala degenerativa

Spondilolisteza: dezaliniere prin alunecarea/deplasarea unui corp

vertebral faa de cel imediat subiacent determinand instabilitate si compresie


radiculara (impingement oc, izbire)

Spondiloliste
za
Etiologie: congenitala (Spina Bifida
Oculta), traumatica, degenerativa,
neoplazica(metastaze), infectioasa
Sunt descrise mai multe stadii
evolutive:
0 Normal
Stadiul 1: sub 25%
Stadiul 2: 25-50%
Stadiul 3: Stage 51 to 75%
Stadiul 4: Stage 76 to 100%

Patologie degenerativa vertebrala: Procese


degenerative ale faetelor articulare intervertebrale
Osteoartrita unul din procesele degenerative cele mai des intalnite,
afecteaza articulatiile sinoviale, la nivel vertebral intersand faetele
apofizelor articulare, articulatiile uncovertebrale ale coloanei
cervicale, articulatiile costovertebrale si sacroiliace.
Frecventa cazurilor de osteoartrita vertebrala creste odata cu
inaintarea in varsta, fiind foarte des intalnita la persoanele cu varsta
> 60 ani.
Reducerea inaltimii discului intervertebral in cadrul proceselor
degenerative conduce la spondilolisteza si solicitare suplimentara
a articulatiilor intervertebrale si, in consecinta procese
degenerative ale faetelor articulare aceste modificari sunt vizibile
radiografic (in incidenta AP, LL si oblica), CT sau prin IRM;
RTG: ingustarea spatiului articular, scleroza subcondrala, chisturi
subcondrale,
osteofitoza marginala si, in consecinta,
deformarea
articulatiilor intervertebrale
CT: ingustarea spatiului articular, uneori vacuum phenomenon, scleroza
subcondrala, chisturi subcondrale, osteofite marginale deformari articulare
IRM: ingustarea spatiului articular, leziuni de cartilaj, colectii/chist sinovial,
scleroza subcondrala, chisturi subcondrale deformare

Patologie degenerativa vertebrala: Procese


degenerative ale faetelor articulare intervertebrale

Simptomatologie: durere locala, impingement (compresia)


radacinii nervului spinal secundara dezvoltarii osteofitelor
suficient de mari incat sa se extinda inspre recesul lateral
al canalului spinal
Dg. diferential:
alte procese inflamatorii, infectioase
traumatisme (fracturi)

Patologie degenerativa
vertebrala:Procese
degenerative ale
faetelor articulare

IRM sectiune axiala: aspect


normal al faetelor articulare
(bilateral)

Procese degenerative ale faetelor articulare intervertebrale

Rtg. AP: Osteoscleroza


(cresterea densitatii
osoase =alb) la nivel
lombar al articulatiilor
intervertebrale

Rtg incidenta oblica: ingustare


spatiul articular si osteoscleroza
faetelor apofizelor articulare
intervertebrale L2-3, L4-5, si L5-S1.
http://images.rheumatology.org/viewphoto.php?albumId=

Procese degenerative ale faetelor articulare


intervertebrale

Imaginile CT ofera informatii mai


detaliate asupra structurilor
osoase decat IRM

Sectiune axiala CT:


ingustarea neregulata
a spatiului articular,
osteofite

http://www.drwolgin.com/Pages/facetarthrosis.aspx

Procese degenerative ale faetelor articulare


intervertebrale

(a) sectiune axiala CT (cu fereastra de parti moi): osteoartrita


severa si formare de chist(sageata)
(b) sectiune axiala CT (cu fereastra de os): osteofite(sageata)

Procese
degenerative
ale faetelor
articulare
intervertebra
le

Osteoartrita sectiune
axiala CT:
Osteofitoza marcata a
faetelor articulare lombare, cu
extensie in recesul lateral bilateral

cauzand compresie
radiculara

IRM, sectiune axiala T1W : chist


sinovial ce ia nastere din articulatia
stg.(sageata), proiectat ant-lat
intraforaminar compresia radacinii
dorsale (post.) lombare L5 a nervului spinal
(cap de sageata)
http://www.drwolgin.com/Pages/facetarthrosis.aspx

http://www.radsource.us/clinic/0602

Procese degenerative ale faetelor articulare


intervertebrale

IRM: osteofitoza (izo-semnal cu


struct.os.) in dr. si colectie fluida
intrarticular in stg.

Osteoscleroza bilat. Faete


articulare ingrosate
stenoza de canal spinal si
compresia nervi spinali
,bilateral

http://www.drwolgin.com/Pages/facetarthrosis.aspx

Procese degenerative ale faetelor articulare


intervertebrale
Cartilajul nu are imagine radiologica, asa
incat atunci cand acesta exista, deci nu este
lezat, spatiul articular radiotransparent este
vizibil !
In
procesele
degenerative
distrugerea
cartilajului articular diminuarea / disparitia
spatiului articular si, in timp, suprafetele
articulare osoase vor ajunge sa fie in contact
Rtg.LL, cervical:
faetele, suprafetele articulare osoase tocite,
slefuite, suprapuse ca si iglele unui acoperis
spatii articulare reduse, pana la disparitie
http://www.drwolgin.com/Pages/facetarthrosis.aspx
Mark A. Wolgin, MD, Orthopaedic Surgeon
Specialist (Fellowship Trained) in Spinal and Foot/Ankle Surgery, Albany, GA,

Patologie degenerativa vertebrala : Osteoartrita


uncovertebrala
Osteoartrita
uncovertebrala:

Patologia degenerativa vertebrala cervicala, se instaleaza odata


cu inaintarea in varsta si poate fi posttraumatica sau sec. herniei
de disc: degenerescenta discului cu reducerea sec. a inaltimii
acestuia => solicitare excesiva a articulatiilor intervertebrale
posterioare care stimuleaza remodelarea osoasa hipertrofie
osoasa si osteofitoza de-a lungul marginilor vertebrale
posterolaterale ale spatiilor intervertebrale compresie
radiculara (radiculopatie)

http://www.necksolutions.com/degenerati
ve-disc-disease.html

Imagine de proces degenerativ al faetelor articulare intervertebrale si un

Patologie degenerativa vertebrala :


Osteoartrita uncovertebrala
Diagnosticul imagistic se bazeaza pe:
Examen radiografic conventional (AP, LL si incidente oblice)
aspect deformat neregulat (colturos, zimat) al marginilor
vertebrale posterioare , scleroza subcondrala si ingustarea spatiului
intervertebral
CT: osteoscleroza, osteofite marginale, ingustare spatiu
articular,
IRM: in plus de cele descrise mai sus: modificari ale
maduvei osoase, edem, degenerare grasoasa
Simptomatologie: durere provocata mai ales de miscarile de
rotatie, radiculalgii (dat. ingustarii gaurii de conjugare)
Dg. dif.: anomalii osoase congenitale

Osteoartrita
uncovertebrala

Rtg. AP- Osteoartrita


uncovertebrala:
Ingustare spatiu C5 --- C7,
bilateral
Osteoscleroza si osteofite
marginale C5-6 si C6-7

Patologie
degenerativa
vertebrala :
Osteoartrita
uncovertebrala
Rtg. Incidenta oblica hipertrofie
uncovertebrala (osteofite ) invadeaza
gaura de conjugare stg.C4-5 (sageata),
C5-C6 , and C6-C7.

Patologie degenerativa vertebrala : Pseudartroza


interspinoasa (Baastrup)
Pseudartroza interspinoasa (Baastrup) kissing spine:
proces degenerativ care afecteaza apofizele spinoase ale
coloanei lombare in general intalnit la varstnici, la
persoane cu hiperlordoza; rareori vizibil la colona cervicala
prin frecarea anormala a 2 apofize spinoase invecinate care
vin in contact au loc modificari reactive inflamatorii si
degenerative,:
cu calcificarea ligamentelor supra- si interspinoase, uneori
si a ligamentelor galbene si cu
remodelare reciproca a apofizelor spinoase deformate,
hipertrofiate
in timp, ca raspuns la frictiunile repetate se dezvolta o
pseudartroza cu formare de bursa interspinoasa (spatiu de
colectie sinoviala) care se poate extinde intre ligamentele
galbene pe linia mediana se formeaza un chist epidural,
care va accentua stenoza de canal spinal (6) deja existenta

Patologie degenerativa vertebrala : Pseudartroza


interspinoasa (Baastrup)

Ligamentul galben (ligamentum flavum) este o band elastic care


se unete la suprafaa anterioar a laminei osoase vertebrale

Patologie degenerativa vertebrala : Pseudartroza


interspinoasa (Baastrup)
Simptomatologie:
durere locala de linie mediana, atenuata la
accentuata prin extensie

flexie si

Aspecte imagistice:
Radiografie conventionala (AP, LL, incidente aditionale
flexie si extensie) si CT:
contact anormal intre apofize spinoase adiacente (kissing
spines), deformarea (aplatizarea si osteoscleroza)
suprafetelor interspinoase
IRM:
calcificare ligamentara (hiposemnal T1 si T2)
fluid in sacul bursei interspinoase si degenerescena chistica
chist epidural postero-central (hipersemnal in T2)
existenta/nu a compresiei posterioare asupra sacului dural

Patologie degenerativa vertebrala : Pseudartroza


interspinoasa (Baastrup)

Patologie degenerativa vertebrala :


Pseudartroza interspinoasa
(Baastrup)

Rtg.LL - coloana lombara:


apofize spinoase
deformate, marit in
dimensiuni, cu
osteoscleroza marginilor
inf. si sup. (5)- sageata

Patologie degenerativa vertebrala : Pseudartroza


interspinoasa (Baastrup)

Baastrup: kissing spine( contact intre apofizele


spinoase lombare)
pacienti, in general, varstnici, cu
stenoza centrala de canal spinal
bulging discs, si
anterolisteza
http://sumerdoc.blogspot.ro/2011_12_01_archive.html

Patologie degenerativa vertebrala : Pseudartroza


interspinoasa (Baastrup)

IRM: Baastrup hipersemnal


interspinos (fluid) in T2,
frecare intre apofizele
spinoase

STIR sagital Baastrup anterolistezis


L5 peste S1 de grad 2 (intre 25 si
50%), pseudo-articulatie intre
apofizele spinoase L5-S1(fluidhipersemnal )
http://www.paginamedicala.ro/articole/Sindromul-Baastrup_112/

Patologie

Canalul spinal osos normal la adult:


degenerativa
cervical superior si mijlociu : 17-18 mm A-P
vertebrala :
cervical inferior:12-14 mm
stenoza relativa de canal spinal cervical se
Stenoza de
produce cand acesta se ingusteaza la 13 mm
canal spinal
daca se reduce la sub 10 mm suferinta
maduvei spinarii, sec. compresiei (mielopatie)
* CT si IRM au acuratee buna in determinarea
corecta a canalului spinal cervical, spre
deosebire de RTG
canalul spinal toracic: 12-14 mm
stenoza primara rareori
uneori: hipertrofia/osificarea ligam. Longitud.
Post. stenoza centrala de canal spinal
stenoza laterala toracica: hipertrofia faetelor
articulare intervertebrale(artroza interapofizara),
eventual cu formare de chist sinovial
canalul spinal lombar: normal 15 to 27 mm
Stenoza lombara severa: sub 11mm
Etiologie mai frecvent:
stenoza congenitala
http://www.activemotionphysio.ca/Injuries instabilitate vertebrala sec. (procese
Conditions/Upper-Back-and-Neck/Upper-BackIssues/Cervical-Spinal-Stenosis/a~304/article.html
degenerative, infectioase, tumori, posttraumatic,

Patologie degenerativa vertebrala : Stenoza


de canal spinal
Stenoza congenitala:
Simptomatologia poate lipsi, dar persoanele cu stenoza
congenitala
sunt
supuse
riscului
de
a
dezvolta
simptomatologie:
chiar prin leziuni minore care pot determina compresie
medulara sau
odata cu inaintarea in varsta, sec. modificarilor degenerative.
Procesele degenerative:
reprezinta cauza cea mai frecventa a stenozei de canal
spinal
(aparitia
osteofitozei,
ingrosarile
ligamentare
intervetebrale)
Instabilitatea coloanei vertebrale ( mobilitate anormala):
rupturi ligamentare, boli autoimune (ex. colagenoze - artrita
reumatoida, sclerodermia, lupusul sistemic)
Hernia de disc:
Normal discul intervertebral are rolul de a absorbi ocurile produse de
presiunea gravitationala si de activitatile cotidiene
Hernia de disc stenoza canal spinal

Patologie degenerativa vertebrala : Stenoza de


canal spinal
IRM, in sectiunile sagitale:
sagitale
evaluarea extensiei in inaltime a stenozei, compresia durala si
radiculara
IRM, in sectiunile parasagitale
(prin gaurile de conjugare ):
paras
evaluarea stenozelor laterale si evidentierea disparitiei
hipersemnalului adipos periradicular (in T1)

Hipertrofia osoasa hiposemnal in T1 si T2

Hipertrofia ligamentului galben semnal intermediar

Administrarea
substantei
de
contrast
paramagnetice
(Gadolinium) priza de contrast intratecala la nivelul stenozei
(staza venoase) sec. compresie prelungite
https://www.emcb.ro/article.php?story=20021208152314000

Patologie degenerativa
vertebrala : Stenoza de
canal spinal

IRM - Stenoza de canal spinal lombara:


lombara
pe masura ce procesele degenerative avanseaza ligam. galbene se
ingroasa, faetele articulare se hipertrofiaza si dezvolta osteofite( pinteni ososi) inspre
canalul spinal

Stenoza de canal spinal consecinta:


compresie nervi spinali
http://www.greatriverspineclinic.com/wpcontent/uploads/2011/02/lumbar-spinal-stenosis-cross-section.jpg

Patologie degenerativa vertebrala : Stenoza de


canal spinal

Examen CT lombar instenoza de canal vertebral lombar - sectiuni in


plan axial:
A - aspectul "in trifoi(stenoza recesurilor laterale sec. artrozei
interapofizare ),
B - hipertrofia ligamentelor galbene,
C - stenoza recesului lateralhttps://www.emcb.ro/article.php?story=20021208152314000
prin hipertrofia asimetrica a articularei
drepte.

Patologie degenerativa vertebrala : Stenoza de


canal spinal

IRM lombar: A - in incidenta sagitala, indica stenoza foraminara (gauri


de conj.) L3-L4 si L4-L5, cu diminuarea semnalului grasos prin
hipertrofia articularei posterioare (sageti albe mici) si protruzie discala
(sageti albe mari), foramenul L2-L3 este liber, se vizualizeaza semnalul
grasos (sageata neagra);
B - sectiune sagitala T2: L3-L4 compresia sacului dural atat prin disc
(anterior), cat si prin hipertrofia apofizelor articulare (posterior)
C - sectiunea sagitala, efectuata
la 5 mm lateral, indica stenoza
https://www.emcb.ro/article.php?
story=200212081523140
marcata a recesului lateral.

Patologie degenerativa vertebrala : Stenoza de


canal spinal
Rtg. Cervicala, incidenta oblica:
2 nivele de stenoza foraminara
(gaura de conjugare) - sageata alba,
secundara
hipertrofiei faetelor articulare (sageata
galbena) si
hipertrofia uncovertebrala

Patologie
degenerativa
vertebrala :
Stenoza de
canal spinal
CT- Reconstructie volumetrica sagitala,
sectiune de linie mediana:
stenoza canal spinal cervical C3-C4, prin
osteofit volum. (sageata neagra) ingustare
marcata a AP cervical

CT - Reconstructie oblica 3D:


stenoza foraminara (gaura de conj.)
dreapta,sec. hipertrofiei unilat. de faeta
articulara (sageata neagra)

http://emedicine.medscape.com/article/

Patologie degenerativa
vertebrala : Stenoza de
canal spinal

Mielografie CT (injectare subst.contrast. in


spatiul subarahnoidian) sectiune axila:
vizualizare foarte buna a sacului tecal si
maduvei spinarii nivel cervical (C.S.C), si
a radacinilor nervoase (ventral si dorsal)
aspect normal
Mielografie CT sectiune axila:
hipertrofie marcata faetele articulare din
dreapta (sageata neagra) ingustarea marcata
a recesului lateral drept

Mielografie CT sectiune axila:


stenoza de canal cervical
sageti negre osteofite post. vert.
sageata galbena protruzie discala centrala
Rezultatul:
compresie medulara severa
(sageata albastra)
*

Maduva este invelita in meninge, o foita cu trei straturi: cel care


acopera direct maduva numit pia mater, cel mijlociu (arahnoida) si cel
extern (dura mater). Intre arahnoida si pia mater exista spatiul
subarahnoidian in care se gaseste lichidul cefalorahidian. injecteaza o
substanta de contrast iodata in spatiul subarahnoidian.

Revenim la Patologie discala degenerativa :


Hernia de disc intervertebral
Rolul componentelor discului intervetebral :
inelul fibros mentine integritatea nucleului pulpos si
asigura rezistenta discului sub efectul fortelor de rotatie si
al celor care suplimenteaza incarcatura coloanei
vertebrale
nucleul pulpos absoarbe ocurile la care este supusa
coloana de catre fortele axiale
Hernia de disc reprezinta deplasarea materialului discal
dincolo de limitele spatiului intervertebral, spatiul discal
fiind delimitat atat cranial cat si si caudal de platourile
corpilor vertebrali
Consecintele pierderii elasticitatii inelului fibros discul
bombeaza (bulges) dincolo de marginile corpilor vertebrali
sau herniaza, secundar rupturii inelului fibros cauzand
compresia radacinilor nervilor spinali
http://emedicine.medscape.com/article/340014-overview#a21

Patologie discala degenerativa : Hernia de disc


intervertebral

Patologie discala degenerativa : Hernia de disc


intervertebral

1.
2.

3.

Conform Societatii Americane de Neuroradiologie, deplasarea


materialului discal poate fi clasificata astfel:
Bombare (bulging) dincolo de marginile spatiului intervertebral de
> 50% din circumferinta discului, cu pastrarea integritatii inelului
fibros
Hernie de disc (<50%) :
Protruzie =25-50%; focala < 25%
- cand se pastreaza calibrul normal al canalului spinal rareori se
produce compresie radiculara
Extruzie aspect in clepsidra - materialul discal strapunge
inelul fibros, dar comunica in continuare cu discul intervertebral,
dar ramane in acelasi plan axial cu discul intervertebral
Sechestratie materialul discal herniat este separat de disc si
poate migra in sens cranial / caudal

http://www.elipetromed.ro/hernia-de-disc-lombara.html

Patologie discala degenerativa : Hernia de disc


intervertebral

Leonid Kalichman1IBMS BoneKEy, 2010,vol 7:388


405
doi:10.1138/20100473

EXAMPLES OF INTERVERTEBRAL DISC BULGING (A), PROTRUSION (B) AND EXTRUSION (C) ON AXIAL CT IMAGES.

Patologie discala
degenerativa : Hernia de disc
intervertebral

Rtg LL lombar:
spatiu
intervertebral
ingustat si
osteofitoza
anterioara la
nivel L3-L4 si L4L5

Exemple: imagini CT axiale


A)Bombarea ( bulging) discului
intervertebral
B) protruzie, si
C) extrusion

IRM- sectiune
mediosagitala T2-W:
-Semne incipiente de
degenerare discala
-dark disc
hiposemnal, si
- disc bulging la L4-5
and L5-S1

http://www.nature.com/bonekey/knowledgeenvironment/2010/

Leonid Kalichman1IBMS BoneKEy, 2010,vol 7:388405 doi:10.1138/20100473

Patologie discala degenerativa: Hernie disc intervertebral:


localizarea herniei (in plan axial)
(3) IRM Axial T1W la nivel lombar:
se evidentiaza zonele de herniere a discului
intervertebral:
verde zona centrala, mediana
galben subarticular si alb nivel foraminal
rosu extraforaminal

Localizarea (in plan axial):


Central / median (portocaliu)- deoarece ligam. longitud. post. are cea mai mare
grosime la nivel central discul herniaza usor spre stg./dr. in zona mediana
Paramedian /recesul lateral (albastru) - deoarece ligam. longitud. post. nu
este prea gros in aceasta zona cele mai frecvente hernieri discala sunt la acest
nivel
Foraminal/ subarticular (rosu) -rareori (5-10% cazuri) herniaza discul in
foramenul intervertebral, dar situatia este mai grava pentru pacient(durere
severa), deoarece radacina dorsala a ggl. spinal se gaseste aici
Extraforaminal/ lateral (verde)rareori hernie la acest nivel

Patologie discala degenerativa-Hernie disc


intervertebral: localizarea herniei in plan coronal

si sagital

http://www.elsevierciencia.com/en/revista/radiologia

Patologie discala degenerativa - Hernie disc


intervertebral

IRM sectiune sagitala, lombar, extruzie


disc ingustarea canalului spinal si compresie
asupra radacinii nervului spinal

Patologie discala
degenerativa

(3) Sechestratie discala:


IRM - Sagittal T1W postcontrast: priza de contrast
periferica la nivelul sechestratiei discale (cap de sageata)
in spatiul epidural anterior, intre corpul vertebral L5 si
ligamentul vertebral posterior

Boli inflamatorii: Artrita reumatoida


Artrita reumatoida (RA): boala inflamatorie sistemica cu evolutie cronica si
etiologie necunoscuta, care afecteaza 0,5-1% din populatie
Etiologie:
Etiologie necunoscuta
Sunt implicati: factori genetici, imunologici, infectiosi (ex. virali EpsteinBarr) sau ambientali (fumatul, traumatismele,ca factori de risc), (7)
Factorii genetici reprez. 50% din factorii de risc pentru RA (8)
antigenele leucocitare (HLA = human leukocyte antigen) si anume HLADR4, a caror prezenta reprezinta un risc crescut de a dezvolta RA
( 60% din pacienti cu RA din Statelor Unite ale Americii sunt purtatori
ai acestor antigene)
Artrita idiopatica (reumatoida) juvenila (JRA) difera semnificativ de RA
a adultului dpv genetic si debuteaza inaintea varstei de 16 ani (9, 10)
Se caracterizeaza prin hipertrofia esutului sinovial si inflamatie
articulara cronica, asociate cu manifestari extra-articulare (piele,
cardiace, pulmonare, oculare);
Desi structurile articulare sunt primele afectate in RA, inflamatia si
proliferarea excesiva, exuberanta a sinovialei (pannus) determina si alte
distrugeri tisulare (cartilaj, oase, tendoane, ligamente, vasculare)

Particularitatea RA poliartrita simetrica (sinovita) la articulatiile


mainilor si picioarelor; de notat: orice articulatie captusita de membrana
sinoviala poate fi interesata in RA.
Nu exista teste de laborator patognomonice pentru RA, dar prezenta
anticorpilor ACPA(anti-proteine citrulinate ) si a factorului reumatoid (FR)
http://emedicine.medscape.com/article/331715este inalt specifica pentru RA
overview#aw2aab6b2b4
Katherine K Temprano

Boli inflamatorii: Artrita reumatoida

Boli inflamatorii: Artrita reumatoida


-pentru exemplificare-

Modificari
reumatoide : mana

IRM , plan coronal, T1


RA activa : pannus
si eroziuni osoase la
articulatia mainii

Artrita reumatoida juvenila:


Anchiloza cervicala
vizibila la diferite nivele

Aspect tipic: Subluxatie


in articulatia
metacarpofalangeana,
cu deviatie ulnara

Rtg.
LL-colana
cervicala:

eroziuni
apofiza
odontoida
http://emedicine.medscape.com/article/331715-overview
Katherine K Temprano

Boli inflamatorii: Artrita reumatoida


Simptomatologie clinica ( conform American College of
Rheumatology):
redoare (rigiditate) articulara matinala
tumefieri articulare simetrice, simultane ( mai mult de 3
articulatii)
tumefieri
articulare:
incheietura
minii,
metacarpofalangean
si
articulatia
proximala
interfalangeana
noduli reumatoizi subcutanati, prezenti la cca un sfert din
pacienti (cea mai frecventa localizare articulatia cotului
(noduli olecranieni: de mrime variabil (de la un bob de gru pn la
mase tumorale), duri, insensibili, mobili sau adreni de planul aponevrotic
sau chiar de periost)

performed.ro

Boli inflamatorii: Artrita reumatoida


Hipertrofia sinovialei (membrana care tapeteaza interiorul
capsulei articulatiilor mobile) se traduce clinic prin tumefactie,
care poate masca limitele articulatiilor;

este mai evidenta la articulatiile mici ale mainilor si


picioarelor:
articulatiile
metacarpofalangiene,
metatarsofalangiene si articulatia proximala interfalangeana
sunt tumefiate fuziform si imprecis delimitate imagine:

Rtg. Mna (detaliu): Tumefiere de parti


moi si eroziuni incipiente in
articulatia proximala
interfalangeana

Boli inflamatorii: Artrita reumatoida


Colectiile articulare pot contribui, de asemenea, la
tumefierea articulara
Daca presiunea intrarticulara creste (ex. la
flexie)
sinoviala este constransa intre structurile articulare si, prin
urmare, o portiune a sinovialei si fluid articular pot fi
capturate si separate de restul articulatiei, cu formarea de
chist Baker

Rtg. AP genunchi:
pierdere uniforma de spatiu articular ( in compartimentele medial si lateral)
Chist Baker vizibil medial (cap sageata)
http://emedicine.medscape.com/article/331715-overview

Boli inflamatorii: Artrita reumatoida


Conform criteriilor Colegiului American de Reumatologie sunt
descrise urmatoarele stadii evolutive ale RA:
Stadiul I (RA incipient): fara modificari distructive vizibile
radiografic, dar poate fi prezenta osteoporoza
Stadiul II (progresie moderata):
mobilitate articulara limitata, dar fara deformari articulare
Radiografic osteoporoza periarticulara, si/sau usoare leziuni
distructive ale osului subcondral
posibil discrete leziuni ale cartilajului articular
atrofie musculara adiacenta prezenta
posibile leziuni extraarticulare de parti moi (noduli reumatoizi)
Stadiul III (progresie severa):
Radiographic distructii cartilaginoase si osoase, deformari
articulare (ex. subluxatii, deviatie ulnara, hiperextensie), fara
anchiloza osoasa
Stadiul IV (terminal) in plus de criteriile stadiului III
fibroza/anchiloza osoasa

Boli inflamatorii: Artrita reumatoida


Radiografia ramane prima metoda de examinare imagistica in RA
cost-eficienta(ieftina), reproductibila, permite examinari seriate
(articulatia minii, genunchi, picior, cot, umar, sold, coloana
cervicala,etc) in scopul evaluarii comparative a evolutiei RA (11)
eroziunile osoase ale oaselor minii nu sunt vizibile la debut

Osteoporoza difuza,
delimitare imprecisa oasele
carpului (dat. distrugerii
cartilajului articular),
eroziuni ale oaselor
carpului si capetelor

Subluxatie in articulatia
metacarpofalangeana, cu deviatie
ulnara

http://emedicine.medscape.com/article/331715-overview

Boli inflamatorii: Artrita


reumatoida

Rtg. mna - Osteoporoza marcata juxta-articular,


vizibila la toate
articulatiile interfalangiene
(aspect in banda)

La inceput, spatiile articulare ale articulatiilor mici ale minii apar


largite, dat. colectiilor acumulate;
in timp, odata cu distrugerea cartilagiilor, spatiile articulare se
ingusteaza
eroziunile osoase marginale debuteaza in zonele neacoperite de
cartilaj articular, cum sunt extremitatile osoase intracapsular
Rtg. Oasele carpului si reg. proximale
ale oaselor metacarpiene: eroziuni
osoase bine vizibile

Boli inflamatorii: Artrita


reumatoida

Rtg. Eroziuni osoase multiple, cu


deformarea oaselor carpului

Rtg. de control la 18 luni : anchiloza


oaselor carpului si accentuarea
eroziunilor osoae

http://emedicine.medscape.com/article/331715-overview

Boli inflamatorii: Artrita reumatoida

Subluxatiile la nivel articular si malaliniamentul


sun cauzate de
dezechilibrul intre tendoane si contractura capsulara;
aspecte caracteristice in articulatiile interfalangiene : in butoniera,
gt de lebada
deviatia ulnara de obicei prezenta in articulatia metacarpofalangiana
poate apare dislocarea, la nivelul articulatiei metacarpofalangiene
subluxatiile sunt progresive si pot apare in prezenta/absenta eroziunilor
osoase
Se pot produce rupturi tendinoase care, la randul lor, cresc
instabilitatea articulara

Subluxatie in
articulatia
metacarpofalangia
na, cu deviatie
ulnara

Boli inflamatorii: Artrita reumatoida

Anchiloza (fuziunea osoasa) articulara se instaleaza in


stadiile avansate, tardive, de evolutie a RA;
fuziunea osoasa malaliniament, deformare articulara scade
functionalitatea articulatiei si, implicit a minii
In stadiile avansate eroziunile osoase extinse pot conduce la resorbtii
ale oaselor terminale

Anchiloza marcata cu
implicarea aproape in
totalitate a oaselor
carpului

Anchiloza, fuziune (colaps oase


carp), cu subluxatia artic.
http://emedicine.medscape.com/article/331715-overview
radiocarpiana

Boli inflamatorii: Artrita reumatoida

Artrita mutilanta:
resorbtii osoase extinse in RA cronica, severa degetele minii cu
aspect telescopic
Extensive joint destruction in RA is called arthritis mutilans. This
severe chronic rheumatoid condition is characterized by
reabsorption of bone, with consequent collapse of soft tissue.
When this affects the hands, it can
cause a phenomenon
http://www.medscape.com/features/slideshow/knuckles
sometimes referred to as "telescoping fingers."

Boli inflamatorii: Artrita reumatoida

CT nu este o metoda uzuala de evaluare; asocierea intre ex.


radiografic conventional si IRM metoda optima de evaluare a RA
IRM comparativ cu examenul radiografic, IRM permite depistarea
leziunilor incipiente si o evaluare mai acurata a modificarilor RA (12)
Are avantajul vizualizarii modificarilor sinovialei (hipertrofia si
formarea de pannus), inaintea debutului eroziunilor osoase; pune in
evidenta edemul osos, leziunile cartilaginoase si de parti moi
implicate
IRM este utila, in primul rand, pentru evaluarea modificarilor coloanei
cervicale (ex. eroziuni osoase incipiente)
Intensitatea semnalului procesului inflamator al sinovialei:
Hiposemnal in T2 (este si mai accentuat in prezenta hemosiderinei
sau in cazul predominentei leziunilor fibroase)
Tenosinovita hipersemnal (fluid) in secventele T2-ponderate

IRM, Sagital T2W, fatsat (saturatie de


grasime):
deget inelar fluid (hipersemnal) in jurul
tendonului flexor (tenosinovita)
http://emedicine.medscape.com/article/331715-overview

Boli inflamatorii: Artrita reumatoida

IRM poate depista eroziunile osoase din RA inainte de vizualizarea


acestora pe Rtg.

Boli inflamatorii: Artrita reumatoida


IRM cu subs. Contrast i.v. (gadolinium) mai buna vizualizare
a modificarilor inflamatorii de parti moi si permite difernetirea
intre pannus (proliferare excesiva a sinovialei ) si eburnatie
(proces degenerativ osos care apare la nivelul eroziunii
cartlajului articular, intalnit frecvent la pacientii cu artrita)
Secventele IRM cu supresie grasoasa si achizitiile dinamice
rapide cresc sensibilitatea dg. in evaluarea modificarilor de
la nivelul articulatiilor sinoviale (20, 21)
IRM: superioara radiografiei in detectarea eroziunilor osoase
incipiente, a edemului osos

IRM, Coronal T1W - RA activa,


articulatia radio-carpiana:
pannus (aspect caracteristic) si
eroziuni osoase

Boli inflamatorii: Artrita reumatoida

Rtg.- osteoartrita:
ingustarea spatiilor articulare, eroziuni osoase si
eburnatie (osteoscleroza: os ingrosat, cu densitate
crescuta, cu aspect de filde)

Boli inflamatorii:
Artrita reumatoida
IRM, Coronal T2W spinecho, articulatia radiocarpiana: leziuni erozive
(albe- hipersemnal)

IRM, Sagittal T1-w - articulatia radiocarpiana: eroziuni osoase ( os lunat,


os capitat si baza metacarpienelor )

http://emedicine.medscape.com/article/331715-overview

Boli inflamatorii: Artrita


reumatoida

IRM, T2W fast spin echo, sagital


- Coloana cervicala - articulatia
atlantoaxiala:
subluxatie cu formare de pannus
( in jurul odontoidei) semnal
intermediar
LCR hipersemnal

http://images.rheumatology.org/viewphoto.php?
imageId=2862426&albumI

IRM, T1W fast spin echo, sagital,


acelasi pacient - Coloana cervicala
- articulatia atlantoaxiala:
pannus semnal intermediar in
jurul odontoidei
fara semne de compresie
medulara (mai inferior, osteofitele
ating spatiul subarahnoidian, dar
nu comprima maduva spinarii)

Boli inflamatorii: Artrita


reumatoida

IRM, T1W spin-echo, sagital, coloana cervicala: pannus (sageata


neagra) stenoza marcata canal spinal (C1/C2)
T2*W fast spin-echo, sagital: mai buna vizualizare a pannusului
(sageata alba), anterior de spatiul LCR

http://www.ifpes.net/2011/10/09/spinal-stenosis/

Boli inflamatorii: Artrita reumatoida


Ultrasonografia articulara larg acceptata in practica clinica (13,
14, 15)
US de inalta rezolutie, cu transductoare de inalta frecventa permite:
evidentierea colectiilor articulare greu accesibile examinarii (ex. sold
si umar- la pacientii obezi), a tecilor tendinoase si a chisturilor Baker
evaluarea vascularizatiei membranei sinoviale
evaluarea articulatiilor mici
colectiile articulare sunt hipoecogene, iar sinoviala hipertrofiata
este ecogena
nodulii reumatoizi au aspectul unor cavitati rotunde pline cu fluid
eroziunile osoase produc neregularitati in cortexul hiperecogen (16,
17)
diagnosticul complicatiilor RA (tenosinovitele, rupturile tendinare),
mai ales metacarpofalangean si interfalangean
De notat: oasele carpului si articulatiile carpometacarpiene nu se
vizualizeaza corespunzator dat. Neregularitatilor de contur si
localizarii profunde (18, 19)
Punctia aspirativa eco-ghidata este foarte utila in stabilirea dg. de
artrita septica
http://emedicine.medscape.com/article/331715-overview

Boli inflamatorii: Artrita reumatoida


- pentru exemplificare -

Biopsie eco-ghidata de sinovial la niv. articulatiei


metacarpofalangiene acul de biopsie este vizibil (ecou
liniar, orientat oblic- in stanga imaginii)
http://emedicine.medscape.com/article/331715-overview

Boli inflamatorii: Artrita reumatoida


Hiperemia membranei sinoviale (sinovita) reprezinta modificarea
principala in cadrul RA, si explica demineralizarea periarticulara
decelabila radiologic (rtg.); poate fi evaluata prin ultrasonogafia
color (amplitude color Doppler ACD sau power Doppler );
hiperemia teciilor tendinoase poate fi, de asemenea, vizibila US.
Amplitude color Doppler la un pacient cu
Ra activa:
examinarea suprafetei dorsale a celei
de
a
2-a
articulatie
metacarpofalangeana
metacarpofalangeana semnalul Doppler
color intens corespunde hiperemiei
marcate a membranei sinoviale inflamate
(ex. pannus articular) sageata curba
(sinoviala
inflamata
la
nivel
metacarpian), sageata dreapta (sinoviala
inflamata
la nivelul
falangei
proximale)
Power
Doppler:
hiperemia
tecii tendonului
muschiului flexor al degetului II al minii
http://emedicine.medscape.com/article/331715-overview

Boli inflamatorii: Spondilita anchilozanta


(spondilita reumatoida/ boalaMarie-Strmpell/ von
Bechterew)
Etiologie: spondiloartropatie de etiologie necunoscuta; sunt incriminati
factori genetici si ambientali (22)
Spondilita anchilozanta (SA) maladie inflamatorie multisistemica
cronica, cu modificari de debut la nivelul articulatiilor sacroiliace (SI) si
scheletului axial.
Articulatiile soldului si umarului sunt mai rar implicate.
Manifestarile clinice includ si:
artrita periferica,
entezita (inflamatia insertiilor osoase ale tendoanelor si ligamentelor) si
afectari extra-articulare (23, 24)
articulatiile periferice, entezita si unele manifestari extra-articulare
(oculare, tegumentare, sau cardiovasculare) pot fi afectate intr-un
grad mai redus
Se asociaza frecvent cu alte spondiloartropatii (artrita reactiva, artrita
psoriazica), cu colita ulceroasa si boala Chron
Istoricul familial sau alte spondiloartropatii se regasesc frecvent in
antecedentele pacientilor cu SA
Epidemiologie: prevalenta 0,1- 1% (25, 26); este cea mai mare in
http://emedicine.medscape.com/article/ankylosing spondylitis
tarile nord-europene (27)

Boli inflamatorii: Spondilita anchilozanta


(spondilita reumatoida/ boalaMarie-Strmpell/ von
Bechterew)

Diagnosticul: se bazeaza pe asocierea simptomatologiei clinice


inflamatorii cu modificarile imagistice
Nu exista teste de laborator spicifice pentru spondilita anchilozanta
Investigatiile imagistice sunt mult mai utile pentru diagnostic (28)
Modificarile de debut afecteaza, in general, articulatiile sacroiliace,
urmate
de
interesari
discovertebrale,
apofizeale,
costovertebrale, ale articulatiilor costotransverse si ligamentelor
paravertebrale !
Primele leziuni apar subcondral (sub cartilagiul articular), afectand
osul si insertiile osoase ale tendoanelor si ligamentelor
La nivel vertebral, modificarile initiale se produc la jonctiunile
vertebrale si inelul fibros al discurilor intervertebrale; fibrele
externe ale discului se osifica si formeaza sindesmofite in stadiul
avansat aspect caracteristic de coloana de bambus. Coloana
vertebrla este interesata initial in segmentele distale, cu progresie
proximala, in timp.
Deficitele neurologice sunt determinate de fracturile vertebrale
(mai frecvente cervical) sau sindromului de coada de cal (prin
http://emedicine.medscape.com/article/ankylosing spondylitis
stenoza de canal spinal)

Boli inflamatorii: Spondilita anchilozanta (SA)

Diagnosticul imagistic consta in examenul radiologic conventional


asociat, in cazuri selectate, cu CT si IRM (care, dat. costurilor, nu fac
parte din evaluarea de rutina); IRM este utila in evaluare modificarilor
inflamatorii si complicatiilor neurologice
Ultrasonografia Power Doppler poate demonstra entezita activa si
poate fi utila in monitorizarea raspunsului terapeutic al acesteia (29)
Pentru evidentierea modificarilor inflamatorii sacroiliace si vertebrale, cat
si pentru monitorizarea evolutiei SA radiografia conventionala (30)
Pentru dg. SA, este obligatorie evidentierea leziunilor de la nivelul
articulatiilor sacroileale,
sacroileale bilateral: sacroileita = proces inflamator bilateral,
cu evolutie progresiva, determinand eroziuni osoase si scleroza articulara.
D.p.v. radiologic, in evolutie, se constata estomparea platourilor osoase
subcondral urmate de aparitia eroziunilor osoase marginale care
realizeaza aspectul fals de pseudolargire a interliniului articular sacro-iliac
osteoscleroza, cu ingustarea spatiului articular si, in final, anchiloza
(fuziune) osoasa
Eroziunile osului subcondral sunt vizibile, initial,:
in regiunea inferioara a articulatiilor sacroiliace (deoarece sunt captusite,
la acest nivel, de membrana sinoviala) si
de partea aripilor iliace, deoarece la acest nivel cartilajul articular este
mai subtire
http://emedicine.medscape.com/article/ankylosing spondylitis

Boli inflamatorii: Spondilita anchilozanta (SA)

Modificarile radiologice incipiente ale coloanei vertebrale se


traduc prin aparitia eroziunilor marginale ale platourilor
superioare si inferioare ale corpilor vertebrali deformati( in
forma de patrat), urmate,
in timp, de modificari
osteosclerotice reparatorii
Osificarea inelului fibros conduce la dezvoltarea
sindesmofitelor (in SA tipic marginale); cu timpul, se
generalizeaza coloana de bambus

Boli inflamatorii:
Spondilita
anchilozanta
(SA)

Rtg. AP, articulatii


sacroiliace:
modificari sclerotice
bilateral

Rtg. bazin: sacroileita


bilaterala (scleroza si
ingustarea spatiului
articular)
Scleroza marginilor vertebrale

Boli inflamatorii: Spondilita anchilozanta (SA

Rtg. AP si LL :
Osificarea inelului fibros la nivele multiple
sindesmofite (coloana de bambus)
osificarea tuturor ligamentelor intervertebrale
(calcificarea ligamentelor interspinoase, ligamentelor galbene i
a articulaiilor interapofizare ) semnul celor 3 linii de tramvai
http://emedicine.medscape.com/article/ankylosing spondylitis

Boli inflamatorii:
Spondilita
anchilozanta (SA)

Rtg. Coloana cervicala fuziunea


corpilor vertebrali (sec. sindesmofitozei)

Rtg. Coloana lombara SA stadiu f. avansat:

Sindesmofitoza (Coloana de bambus)

Boli inflamatorii: Spondilita anchilozanta (SA)

Evaluarea CT sau IRM a articulatiilor sacroiliace, coloanei vertebrale si


articulatiilor periferice pot evidentia modificari nedecelabile radiologic
(34, 35): leziuni incipiente de sacroileita, eroziuni, entezita
Tehnicile IRM fatsat (ex. STIR ) sau examinarea cu substanta de
contrast i.v. au sensibilitate mare in evidentierea leziunilor imflamatorii
(entezita), care sunt strns corelate cu dezvoltarea ulterioara a
sindesmofitozei (36)
Pacientii care prezinta disfunctii intestinale sau ale vezicii urinare
trebuie evaluati imediat IRM pentru decelarea unui posibil sindrom
de coada de cal, secundar stenozei de canal spinal, care reprezinta o
urgenta chirurgicala necesitand decompresie in primele 48 ore pentru
a preveni pierderile functionale permanente

IRM, STIR,
STIR pacienta, 15 ani, debut
recent de durere lombo-sacrata
dreapta:
Rtg. fara modificari vizibile
IRM- hipersemal STIR in articulatia
sacroiliaca dreapta sacroileita !

Boli inflamatorii: Spondilita anchilozanta (SA)


Patologia vertebrala asociata cu boli inflamatorii intestinale este
similara SA, cu sacroileita simetrica bilaterala si spondilita ascendenta
progresiva si sindesmofitoza marginala
Pe de alta parte, artrita reactiva si artrita psoriazica se caracterizeaza
prin sacroileita asimetrica si spondilita cu aspect discontinuu
Pacientii cu SA au risc de fracturi vertebrale, cele mai frecvente
afectand coloana cervicala subaxial (32) si fiind considerate foarte
instabile, cu risc crescut pentru deficite neurologice (29%91%), (33)

Boli inflamatorii: Spondilita


anchilozanta (SA)

a) Fractura poate sa nu fie detectata pe Rtg.


(datorita cifozei preexistente si omoplatilor
ridicati)
(b) Reconstructie sagitala Ct si IRM pacient de
75 ani

Bibliografie
1.
Modic Mt, Masaryk TJ, Ross JS et al. Imaging of degenerative disck disease. Radiology. 1988;168:177-86.
2. Indra Mihaita, Ligia Opris. Patologie degenerativa discala si vertebrala.in IRM vertebro-medular.Arta Grafica,Bucuresti. 2001:58-60
3. David Malfair, Douglas P. Beall, The Lumbar Spine, Magnetic Resonance Imaging Clinics of North America. Volume 15, Issue 2,
May 2007, Pages 221238
4. Min Li, BN; Weiping Rong, BN; Xianming Pan, MD; Lin Yu, MD. Single-level Calcified Cervical Disk Herniation in a 13-year-old
Girl.Orthopedics
2012 - Volume 35 Issue 8: e1297-e1301. DOI: 10.3928/01477447-20120725-40
5. Osteoarthritis. Diagnosis and Medical. Surgical Management. Authors: Moskowitz R.W., Goldberg V.M., Hochberg M.C. Published year:
2007
Pages: 15-16/19
6. Chen CK, Yeh L, Resnick D et-al. Intraspinal posterior epidural cysts associated with Baastrup's disease: report of 10 patients. AJR Am J
Roentgenol. 2004;182 (1): 191-4. AJR Am J Roentgenol
7. Carlens C, Hergens MP, Grunewald J, Ekbom A, Eklund A, Hoglund CO, et al. Smoking, use of moist snuff, and risk of chronic
inflammatory diseases. Am J Respir Crit Care Med. Jun 1 2010;181(11):1217-22. [Medline].
8. Barton A, Worthington J. Genetic susceptibility to rheumatoid arthritis: an emerging picture. Arthritis Rheum. Oct 15
2009;61(10):1441-6. [Medline]
9. Prakken B, Albani S, Martini A. Juvenile idiopathic arthritis. Lancet. Jun 2011;377(9783):2138-49. [Medline].
10. Hinks A, Ke X, Barton A, Eyre S, Bowes J, Worthington J. Association of the IL2RA/CD25 gene with juvenile idiopathic arthritis. Arthritis
Rheum. Jan 2009;60(1):251-7. [Medline
11. van der Heijde DM. Radiographic imaging: the gold standard' for assessment of disease progression in rheumatoid arthritis.
Rheumatology (Oxford). Jun 2000;39 suppl 1:9-16. [Medline].
12. Tan YK, Conaghan PG. Imaging in rheumatoid arthritis. Best Pract Res Clin Rheumatol. Aug 2011;25(4):569-84. [Medline].
13. Wells AF, Haddad RH. Emerging role of ultrasonography in rheumatoid arthritis: optimizing diagnosis, measuring disease activity and
identifying prognostic factors. Ultrasound Med Biol. Aug 2011;37(8):1173-84. [Medline].
14. Bruno MA, Wakefield RJ. Arthritis in Color: Advanced Imaging of Arthritis. In: Chapter 5: Ultrasound of rheumatoid arthritis. In: Bruno
MA, Mosher TJ, Gold GE, eds. Philadelphia, PA: Saunders-Elsevier; 2009:96-122.
15. Cheung PP, Dougados M, Gossec L. Reliability of ultrasonography to detect synovitis in rheumatoid arthritis: a systematic literature
review of 35 studies (1,415 patients). Arthritis Care Res (Hoboken). Mar 2010;62(3):323-34. [Medline].
16. Barlow DP. Genomic imprinting: a mammalian epigenetic discovery model. Annu Rev Genet. 2011;45:379-403.
17. Hitchon CA, Chandad F, Ferucci ED, et al. Antibodies to porphyromonas gingivalis are associated with anticitrullinated protein
antibodies in patients with rheumatoid arthritis and their relatives. J Rheumatol. Jun 2010;37(6):1105-12. [Medline].
18. Routsias JG, Goules JD, Goules A, Charalampakis G, Pikazis D. Autopathogenic correlation of periodontitis and rheumatoid arthritis.
Rheumatology (Oxford). Jul 2011;50(7):1189-93. [Medline].
19. Gremese E, Salaffi F, Bosello SL, et al. Very early rheumatoid arthritis as a predictor of remission: a multicentre real life prospective
study. Ann Rheum Dis. Jul 13 2012;[Medline].
20. Prakken B, Albani S, Martini A. Juvenile idiopathic arthritis. Lancet. Jun 2011;377(9783):2138-49. [Medline].
21. Ahlmn M, Svensson B, Albertsson K, Forslind K, Hafstrm I. Influence of gender on assessments of disease activity and function in
early rheumatoid arthritis in relation to radiographic joint damage. Ann Rheum Dis. Jan 2010;69(1):230-3. [Medline].
22. Khan MA. Update on spondyloarthropathies. Ann Intern Med. Jun 18 2002;136(12):896-907. [Medline].

Bibliografie -continuare
23. McGonagle D, Gibbon W, Emery P. Classification of inflammatory arthritis by enthesitis. Lancet. Oct 3
1998;352(9134):1137-40. [Medline].
24. Indra Mihaita, Ligia Opris. Patologie degenerativa discala si vertebrala.in IRM vertebro-medular.Arta Grafica,Bucuresti.
2001:58-60
25. De Angelis R, Salaffi F, Grassi W. Prevalence of spondyloarthropathies in an Italian population sample: a regional
community-based study. Scand J Rheumatol. Jan-Feb 2007;36(1):14-21. [Medline].
26. Trontzas P, Andrianakos A, Miyakis S, et al. Seronegative spondyloarthropathies in Greece: a population-based study of
prevalence, clinical pattern, and management. The ESORDIG study. Clin Rheumatol. Nov 2005;24(6):583-9. [Medline].
27. Taurog JD. The mystery of HLA-B27: if it isn't one thing, it's another. Arthritis Rheum. Aug 2007;56(8):2478-81. [Medline].
28. van der Heijde D, Landew R. Imaging in spondylitis. Curr Opin Rheumatol. Jul 2005;17(4):413-7. [Medline].
29. Naredo E, Batlle-Gualda E, Garca-Vivar ML, Garca-Aparicio AM, Fernndez-Sueiro JL, Fernndez-Prada M, et al. Power
Doppler ultrasonography assessment of entheses in spondyloarthropathies: response to therapy of entheseal
abnormalities. J Rheumatol. Oct 2010;37(10):2110-7. [Medline].
30. van der Heijde D, Spoorenberg A. Plain radiographs as an outcome measure in ankylosing spondylitis. J Rheumatol. Apr
1999;26(4):985-7. [Medline].
31. van der Heijde D, Spoorenberg A. Plain radiographs as an outcome measure in ankylosing spondylitis. J Rheumatol. Apr
1999;26(4):985-7. [Medline].
32. Saad B. Chaudhary, * Heidi Hullinger, and Michael J. Vives. ISRN Rheumatol. 2011; 2011: 150484 doi:
10.5402/2011/150484
33. Vosse D, Feldtkeller E, Erlendsson J, Geusens P, van der Linden S. Clinical vertebral fractures in patients with ankylosing
spondylitis. Journal of Rheumatology. 2004;31(10):19811985. [PubMed]
34. Vinson EN, Major NM. MR imaging of ankylosing spondylitis. Semin Musculoskelet Radiol. Jun 2003;7(2):103-13. [Medline].
35. Geijer M, Gothlin GG, Gothlin JH. The clinical utility of computed tomography compared to conventional radiography in
diagnosing sacroiliitis. A retrospective study on 910 patients and literature review. J Rheumatol. Jul 2007;34(7):1561-5.
[Medline].
36. Maksymowych WP, Chiowchanwisawakit P, Clare T, Pedersen SJ, stergaard M, Lambert RG. Inflammatory lesions of the
spine on magnetic resonance imaging predict the development of new syndesmophytes in ankylosing spondylitis:
evidence of a relationship between inflammation and new bone formation. Arthritis Rheum. Jan 2009;60(1):93-102.
[Medline].