Vous êtes sur la page 1sur 22

DEFINITIE - traumatisme articulare inchise in care aparatul capsulo-ligamentar sufera leziuni de distensie,

elongatie, rupturi (partiale/totale) sau smulgere de pe


permanenta a extremitatilor

insertiile osoase , dar care nu permit deplasarea

articulare

Du Verney (1751) intorsus=sucit

ETIOLOGIE - adulti, sportivi


- articulatiile cele mai frecvent implicate sunt glezna
- genunchiul

ANATOMIE PATOLOGICA
- leziunea ligamentara este caracteristica
- variaza de la simpla elongatie la ruptura partiala sau totala , dezinsertii ,
smulgeri

osoase

- leziuni asociate-capsulare, sinoviale, meniscale, musculo- tendinose, nervoase

CLASIFICARE
- entorsa de gradul 1 - elongatie
- entorsa de gradul 2 - ruptura partiala ligamentara
- entorsa de gradul 3 - ruptura ligamentara totala sau smulgerea insertiei
osoase

FIZIOPATOLOGIE
- inervatia bogata capsulo ligamentara declanseaza posttraumatic o reactie
vasomotorie = vasodilatatie activa 8-10 zile - durere, edem, hemartroza,
hipertermie locala
- contractura musculara
- hipotrofia si atrofia musculara 48 h, in special m.extensori
- vasodilatatia - tranzitorie
- persistenta - in luni sinovita proliferanta, hidartroza, osteoporoza
algica
posttraumatica=sdr Sudeck-Leriche
- 3 faze - a precolagenica - 5-6 zile - fenomene catabolice, apar neocapilarele
- b colagenica - 6-21 zile - sinteza macromoleculelor de colagen, a
substantei
fundamentale si polimerizarea fibrelor de colagen
-maturarea neovaselor
-colagenul trece in faza insolubila= la 14 zile ajungem la 85% din
rezistenta finala a structurilor
- c - maturare a zonei lezate - saracirea in celule fibroblaste si in colagen
matur
- dupa lunile 4-6 tensiunea mecanica a cicatricei scade
prin colagenoliza si remodelare regionala
3

SIMPTOMATOLOGIE
-durere vie sincopala
-uneori fenomenele algice scad in intensitate iar dupa cateva ore durerea creste si se
instaleaza
contractura musculara ce blocheaza articulatia
1. Examenul clinic - tumefierea regiunilor articulare
- stergerea reliefurilor osoase normale
- crestera temperaturii locale
- miscari anormale(laxitate articulara)=entorsa grava
2.Rx f+p+stres
3. trei forme clinice - entorsa usoara
- entorsa moderata
- entorsa grava
EVOLUTIE functie de - localizare
- gradul entorsei
- varsta pacientului
- in general este favorabila
TRATAMENT - functie de gradul si sediul entorsei

= 20% din totalul entorselor


= leziuni ale aparatului capsulo ligamentar
- lg colaterale int si ext
- lg incrucisate ant si post
- capsula meniscala

MECANISME - abductie + flexie + rotatie externa


- adductie +flexie + rotatie interna

TRIADA NEFASTA ( ODonoghue )= lg colateral intern + LIA + menisc intern

PENTADA NEFASTA ( Trillat ) externa = colateral ext + LIA +LIP + menisc + capsula articulara,
dezinsertia
bicepsului, bandeleta lui Maissait
- interna =colateral int +LIA + LIP +menisc +capsula articulara,
dezinsertii ale muschilor din pes anserinus

CLINICA

- miscari articulare anormale


- inspectie : genunchiul tumefiat; gamba in semiflexie
- durere
- impotenta functionala
- eventuala instabilitate in timpul mersului
- echimoza apare precoce apoi difuzeaza
- la palpare : identificarea punctelor dureroase
CLASIFICARE

-Ruperea unui nr limitat de


fibre ligamentare
- Durere locala
- FARA instabilitate

-Ruperea mai multor fibre


lig
-Reactie articulara mai
mare

-Rupere ligamentara
completa
- Instabilitate marcata

- instabililtatea in valgus stres = lez. lg


colateral intern

-instabilitatea in varus stres =lez. lg


colateral extern

totdeauna se verifica posibilitatea


dorsiflexiei piciorului pt leziunea n.peronier comun
- n.sciatic popliteu extern

- testul sertarului anterior = lez LIA

- Testul Lachman = lez LIA

- Testul sertarului posterior = leziune LIP

10

Manevre pt identificarea instabilitatii rotatorii

Manevre pt identificarea leziunilor meniscale


-McMurray
-Apley
TRATAMENT : - ortopedic
- chirurgical

11

= 50% din totalul entorselor


Elemente de anatomie:

- Lig colateral medial


-

12

ELEMENTE DE ANATOMIE:
- Lig colateral lateral -

13

1. in miscarea de inversiune fortata a piciorului (supinatie + adductie) sunt lezate cele trei
fascicule ale lg colateral extern :
- lg talofibular post
- lg talofibular ant
- lg calcaneofibular
- daca forta traumatica isi continua actiunea astragalul sufera o basculare in scoaba
bimaleolara cu ruperea lg tibio peroniere inferioare (ant si post) rezultand diastazisul
tibio- peronier
- cel mai expus este lg talofibular ant

14

2. in miscarea de eversiune fortata a piciorului (pronatie +abductie) lg deltoidian:


- lg tibiotalar post
- lg tibiocalcanean
- lg tibionavicular
- lg tibiotalar ant
- lg deltoidian este puternic de aceea ruptura sa conduce la echivalenta de fractura
bimaleolara ( fractura de maleola peroniera + diastazis tibio peronier )

15

SIMPTOMATOLOGIE:
- durere initial vie (in momentul accidentului)
- in urmatoarele 3 ore durere sedata
- ulterior, durere cronica
- impotenta functionala, uneori totala
- tumefierea locala prin hematom sau hemartroza
- entorse prin inversiune simptomatologia este localizata pe fata antero-externa a
gleznei
- puncte dureroase : inainte + sub varful maleolei peroniere
- entorse prin eversiune simptomatologia localizata pe fata interna a gleznei
- puncte dureroase: sub varful maleolei tibiale
- entorsa medio-tarsiana - tumefactia + durerea la presiune se evidentiaza pe fata
dorsala a

piciorului

- entorsele subastragaliene semnele clinice sunt situate inferior, submaleolar

16

CLASIFICARE:
Gradul I (entorsa usoara)
ruptura minora la nivelul ligamentelor
- glezna perfect stabila
Gradul II (entorsa medie)
- Ruptura partiala a ligamentelor
- Instabilitate usoara la nivelul articulatiei gleznei
- De obicei implica lezarea a doua ligamente
Gradul III (entorsa grava)
-leziunea completa a doua sau trei ligamente
- Instabilitate completa a gleznei

TRATAMENT: - entorse usoare si medii imobilizare 14-21 zile


- entorse grave la pers adulte ce NU fac efort fizic aparat gipsat 3-6 sapt
- entorse grave tineri / diastazis tibio-peronier tratament chirurgical

17

1. Entorsele:
A. implica modificarea raporturilor dintre suprafetele articulare
B. implica leziuni osoase
C. pot implica smulgerea insertiei osoase a ligamentelor
D. apar frecvent la copii
E. implica deformarea articulatiei respective.
2. Cel mai frecvent entorsele sunt localizate la nivelul:
A. gleznei
B. genunchiului
C. soldului
D. cotului
E. degetelor
3. Entorsa de gradul II presupune:
A. elongatie ligamentara
B. o simpla distorsiune a terminatiilor nervoase
C. ruptura partiala a ligamentului
D. ruptura ligamentara totala
E. smulgerea insertiei osoase a ligamentului
4. La examenul clinic al unei entorse NU apare:
A. tumefierea articulatiei
B. stergerea reliefurilor osoase
C. crepitatie osoasa
D. edem
E. miscare anormala in articulatie
18

5. Impotenta functionala totala apare in:


A. entorsa usoara
B. entorsa moderata
C. entorsa grava
D. toate entorsele
E. nu apare in nici un tip de entorsa
6. In entorsele genunchiului, cel mai frecvent e interesat:
A. ligamentul colateral extern
B. aparatul ligamentar intern
C. ligamentele incrucisate
D. tendonul cvadricepsului
E. toate ligamentel, cu aceeasi frecventa
7. Cea mai mare valoare diagnostica in entorsa genunchiului o are:
A. tumefierea
B. echimoza
C. durerea
D. impotenta functionala
E.miscarile articulare anormale
8. Miscarea anormala in articulatia genunchiului specifica pentru leziunea ligamentului
colateral intern este:
A. abductia gambei
B. adductia gambei
C. mobilitatea anterioara accentuata a tibiei pe femur
D. mobilitatea posterioara anormala a tibiei pe femur
E. rotatia externa a tibiei
19

9. Apar in entorsa de genunchi, cu exceptia:


A. gamba in semiflexie
B. fund de sac cvadricipital destins
C. durere localizata odata cu trecerea timpului
D. echimoza
E. durerea din momentul traumatismului creste in intensitate o data cu tumefierea
genunchiului
10. In tratamentul leziunilor ligamentare ale genunchiului se are in vedere in primul rand:
A. suprimarea durerii
B. stabilitatea articulatiei
C. suprimarea reflexelor nociceptive
D. fortarea genunchiului in valg
E. fixarea cu fixator extern
11. In stabilitatea articulatiei gleznei rolul fundamental il au:
A. ligamentele
B. muschii
C. tibia
D. peroneul
E. capsula articulara
12. In entorsa tibio-tarsiana prin inversiunea (supinatie + adductie) piciorului, semnele
clinice predomina:
A. inferior, submaleolar intern
B. pe planta
C. pe fata dorsala a piciorului
D. pe fata interna a gleznei
E. pe fata externa a gleznei
20

13. In entorsa tibio-tarsiana prin eversiune (pronatie + abductie) a piciorului, semnele clinice
predomina:
A. inferior, submaleolar extern
B. pe planta
C. pe fata dorsala a piciorului
D. pe fata interna a gleznei
E. pe fata externa a gleznei
14. In entorsele medio-tarsiene semnele clinice predomina:
A. inferior, submaleolar
B. pe planta
C. pe fata dorsala a piciorului
D. pe fata interna a gleznei
E. pe fata externa a gleznei
15. In entorsele subastragaliene semnele clinice predomina:
A. inferior, submaleolar
B. pe planta
C. pe fata dorsala a piciorului
D. pe fata interna a gleznei
E. pe fata externa a gleznei
16. Entorsele membrului superior:
A. sunt mai frecvente decat cele ale membrului inferior
B. sunt mai grave decat cele ale membrului inferior
C. intereseaza mai frecvent articulatia radio-carpiana
D. dau hemoragii importante
E. necesita frecvent tratament chirurgical.
21

Raspunsuri corecte:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.

C
A
C
C
C
B
E
A
C
B
B
E
D
C
A
C

22

Vous aimerez peut-être aussi