VIZIUNEA, STRATEGIA I

MANAGEMENTUL PARTIDULUI
COMUNIST ROMN CU
PRIVIRE LA EDUCAIA N
ROMNIA (1948-1990)

Marius-Nicuor Grigore
Vasilica Grumazescu (cas. Spiridon)

Anul I, sem. I Master Politici i Management n Educaie

Fundamente teoretice i metodologice ale politicii educaie
LA 3 AUGUST 1948 APARE N MONITORUL
OFICIAL DECRETUL NR.175
PENTRU REFORMA NVMNTULUI,
EMIS DE PREZIDIUL MARII ADUNRI
NAIONALE

Legea nr. 11/1968 privind nvmntul n

Republica Socialist Romnia

LEGEA EDUCAIEI I NVMNTULUI

nr. 28 din 21 decembrie 1978
BIBLIOGRAFIE (I)

Probleme fundamentale ale furirii societii socialiste

multilateral dezvoltate (Culegere de lecii), Edit. Politic,
1972, Bucureti

Curs de socialism tiinific, ed. a IIIa a, Edit. Politic, 1979,

Bucureti
 Fetite si baietei
Suntem soimii patriei
Harnici si ascultatori
n gradina tarii flori.
Scoala, munca ndragim
Si parintii ni-i iubim
nvatam, ne pregatim
Tarii de folos sa-i fim.
Tie-ti datoram partid
Traiul liber, fericit
Spre-mpliniri si viitor
Sub drapelul tricolor.

(Soimii patriei)[1]
 Eticheta care i s-ar pune, imediat, unei astfel de poezii
este aceea de "poezie comunista".
Ne vine sa credem sau nu, astfel de poezii se nvatau n
scoala romneasca n perioada de dinaintea revolutiei
din 1989.
Atunci, abecedarul si manualele erau unice. Continutul
lor era gndit n asa fel nct elevii, de la vrste fragede,
sa se confrunte cu texte si lectii care depaseau universul
pur al copilariei. Scoala era institutia potrivita pentru a
raspndi ideologia comunista n rndurile populatiei,
pentru ca ea te formeaza intelectual, spiritual, etic etc.
 Ideologia comunista si avea propriul ideal uman si
de aceea se acorda o atentie deosebita sistemului
educational.
Pornind de la idealul uman polivalent din
Antichitate, comunistii si propun crearea Omului nou,
capabil de performante exceptionale, de o daruire totala
n slujba colectivitatii (caci individualismul, asociat cu
proprietatea privata, era, n epoca, un pacat capital).
El trebuie sa si ocupe tot timpul liber cu activitati
obstesti, este foarte muncitor si are realizari deosebite n
toate domeniile.
Pe scurt, o personalitate multilateral dezvoltata,
care trebuie sa puna umarul la construirea viitorului tarii.
Chiar si n momentele de odihna, mintea lui trebuie sa fie
activa, sa se puna n slujba tarii si a partidului.
 n Mitologia stiintifica a comunismului, Lucian Boia
enumera printre metodele transformarii ntr-un om nou o
puternica integrare sociala (fiinta umana nu-si putea
mplini potentialitatile dect n colectivitate), transparenta
vietii private, critica si autocritica si, nu n ultimul rnd,
studierea lucrarilor marxiste si de propaganda. Individul
este pulverizat n "pasta amorfa a colectivitatii"[2], iar
omul nou nu "poate fi dect doldora de calitati, un Fat-
Frumos"[3] al laboratorului serviciilor secrete si al
partidului.
 Portretul omului nou, anuntat n Tezele din iulie 1971,
trebuia conturat nca din clasele primare, astfel nct, la
terminarea studiilor, elevul sa fie capabil sa intre direct n
productie, n rndurile muncitorilor din uzine sau n
unitatile agricole ale tarii.
 Sistemul scolar era alcatuit n asa fel nct sa-i
monitorizeze pe elevi tot timpul. Se faceau ore si
smbata, iar duminica elevii efectuau tot felul de sarcini
"patriotice": maturau frunze n parc, greblau, plantau
puieti, strngeau gunoaie, culegeau plante medicinale,
cultivau flori, participau la concursuri artistice de creatie,
recitare de poezii, la cor, la manifestatii cu ocazia zilelor
festive (1 Mai, 23 August) etc., etc.
 Elevul mai avea si alte sarcini: orele de atelier efectuate
n subsolul scolilor sau n fabrici (opt ore pe saptamna
la strung sau la traforaj) si participarea, alaturi de
armata, la strnsul recoltelor.
Practica productiva s-a pastrat azi numai n nvatamntul
profesional si tehnic, dar este doar un prilej de distractie
si de chiul, asa cum se ntmpla si n perioada
comunista n unele licee, unde elevii stateau de vorba cu
maistrii n loc sa efectueze practica.
 Programa scolara era n asa fel alcatuita, nct sa duca
la manipularea scolarilor.
Manualele erau pline de texte nduiosatoare despre
activisti care actioneaza n interesul cetatenilor, ostasi
curajosi, femei eroine, muncitori deosebit de harnici etc.,
personaje exemplare pe care elevii trebuiau sa le
urmeze.
Planul de nvatamnt pleca de la partid si ajungea, prin
ministri, inspectori, subinspectori, directori si profesori, n
scoala.
Se organizau periodic brigazi care controlau activitatea
scolara, att la o singura clasa, ct si n toata unitatea de
nvatamnt (brigada frontala).
 E suficient sa analizam un text pentru a observa temele,
limbajul si stereotipiile politice ale manualelor comuniste.
n textul "La cumparaturi" (cuprins n Abecedarul din
1986, citat la nceputul lucrarii), Gheorghita merge cu
tatal sau (imaginea paterna apare frecvent n textele
epocii pentru ca ntruchipeaza figura protectoare a
conducatorului suprem, parintele ntregului popor) la
cumparaturi, la o alimentara aflata la o distanta destul de
mare de casa ("aproape un kilometru"), pentru a
achizitiona unele alimente de baza (orez, zahar, carne si
brnza), n cantitati destul de mari.
 Autorii manualului ncearca sa creeze imaginea unei tari
bogate, dezvoltate si nfloritoare, dar realitatea era cu
totul alta.
Fragmentele din manual prezinta un decalaj evident ntre
poveste si situatia reala.
Dincolo de scopurile pur didactice (nvatarea
numeralelor, corespondenta ntre sunetul [ghe] si grupul
de litere "ghe/Ghe" etc.), indiciile din text trimit la situatia
vremii: magazinele erau putine si saracacioase,
alimentele se gaseau greu, iar oamenii si cumparau,
atunci cnd aveau ocazia, cantitati mai mari.
 Textele aveau valoare exemplara pentru a impune un
comportament care sa urmeze liniile dictate de partid.
Accentul se punea pe cultul muncitorului, pe
colectivitate, pe mitul parintelui-educator politic, al
eroului popular educat n comunism, pe morala
socialista. Fragmentele din manual trebuiau sa le insufle
elevilor ideea de munca, de dreptate, de cinste, de pace
etc. Si pentru ca lectiile de la scoala sa fie si mai
eficiente, ele se completau cu teme pentru acasa la fel
de ndoctrinante: ortografierea unor lozinci, nvatarea
unor poezii patriotice, compuneri pe teme eroice si
nationale etc.
 [1] Anca I. Maria, Radu I. Maria - Abecedar, Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1986.
[2] Antoaneta Tanasescu, Un Fat-Frumos de laborator,
un Fat-Frumos de tip nou: omul nou, n Miturile
comunismului romnesc, vol. I, p. 16, Editura
Universitatii din Bucuresti, 1997, sub directia lui Lucian
Boia.
[3] Ibidem.
 Bibliografie (II)
Lucian Boia - Mitologia stiintifica a comunismului, Editura
Humanitas, 1999, Bucuresti
Lucian Boia (coordonator) - Miturile comunismului
romnesc, vol. II, Editura Universitatii din Bucuresti,
1997
Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici, Ioan
Stanomir - O lume disparuta. Patru istorii personale,
urmate de un dialog cu H.-R. Patapievici, Editura
Polirom, Iasi, 2004
Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici, Ioan
Stanomir - Explorari n comunismul romnesc, vol. I - II,
Editura Polirom, Iasi, 2004 - 2005.