IMBATRANIREA UMANA

MODIFICARI DETERMINATE
DE IMBATRANIREA UMANA
 NOTIUNI GENERALE
Batranetea nu este o boala.
GERIATRIA, ramura a medicinei
care se ocupa cu diagnosticarea,
tratarea si preventia bolilor batranetii
si ale senilitatii
GERONTOLOGIA, stiinta care se
ocupa cu studiul procesului de
imbatranire sub diversele sale
aspecte biologice si sociale.
 Polipatologia este regula,
tablourile atipice sunt foarte frecvente.
oasele scad in densitate si dimensiune,
pielea pierde din elasticitate, parul albeste si
isi pierde din rezistenta, capacitatea
excretoare a rinichiului scade, gustul, auzul
si vederea slabesc, rigidizarea arterelor si
depozitarea grasimilor pe vasele sangvine
fac mai dificila circulatia sangelui, senzatiile
dureroase si termice diminua, adesea apar
infarcte miocardice, ulcere perforate sau
chiar fracturi fara durere, claudicatia
intermitenta, angorul sau dipneea pot fi
mascate de restrangerea activitatii.
 Modificari psihice
apatia, depresia, confuzia sunt obisnuite,
singuratatea si dependenta avand o mare
importanta asupra starii psihice a
persoanelor varstnice. Ele pot masca o
suferinta somatica, organica. Prin incetarea
activitatii profesionale, mai ales cand
aceasta este brusca, fara pregatire, isi
pierde sentimentul de utilitate sociala,
prestigiul, responsabilitatea, rolul si statutul
in familie, uneori fenomenul fiind resimtit
ca o adevarata drama, o moarte sociala.
 Clasificarea curenta a persoanelor
in varsta
-intre 65 (60) 75 ani, trecerea spre batranete sau
perioda de varstnic;
-intre 75 85 (90)ani, perioada de batran;
-peste 85(90) ani, marea batranete sau perioada de
longeviv.
In afara de ceasta clasificare cronologica, se foloseste si
o clasificare medicala:
=imbatranirea fiziologica, armonioasa, in care varsta
cronologica se identifica cu varsta biologica;
=imbatranirea nefiziologica (patologica), care poate
fi:
-prematura, cand incepe timpuriu sau
-accelerata, cand ritmul imbatranirii se
accelereaza la un moment dat(dupa pensionare, deces
 Principalii factori care promoveaza imbaranirea
(oxidarea celulara) sunt:
Fumatul, poluarea
Alimentatia precara (dpdv calitativ/cantitativ)
Sedentarismul
Oboseala cronica si stresul
Metalele grele (in organism accelereaza
procesul de imbatranire si/sau distrugere
celulara)
Toti acesti factori actioneaza non-benefic prin
acelasi tip de mecanism induc sinteza de
ROS (Reactive Oxygen Species/Specii reactive
ale Oxigenului), care sunt radicali liberi ai
oxigenului cu potential daunator mare, in
special asupra moleculelor de AND din nucleu.
 MODIFICARI CORELATE CU VARSTA SI CONSECINTELE LOR

CONSECINTELE CONSECINTE
ORGANUL MODIFICARI MODIFICARILOR ALE BOLILOR,
SAU FIZIOLOGICE FIZIOLOGICE NU ALE
SISTEMUL CORELATE CU CORELATE CU VARSTEI
VARSTA VARSTA

Grasime Volumul de OBEZITATE

corporala distributie al
medicamentelor
Generale liposolubile ANOREXIE
Apa totala din Volumul de
organism distributie al
medicamentelor
hidrosolubile

Presbitia Acomodarea
ORBIRE
Opacifierea Sensibilitatea la
(CECITATE)
cristalinului lumina
Vizual si
auditiv Acuitatii, pentru Dificultati de SURDITATE
 Perturbarea Glicemia ca DIABET
homeostaziei raspuns la ZAHARAT
glucozei afectiunile acute
Endocr Clearance-ul Doza T4 necesara DISFUNCTIE
in tiroxinei (si in hipotiroidism TIROIDIANA
productia) Na, K
ADH, renina,
aldosteronul IMPOTENTA
Testosteronul Osteopenie OSTEOMALA
Absortia vit.D si CIE,
activarea acesteia FRACTURI
Elasticitatea Dezechilibru DISPNEE
Respirat pulmonara si ventilatie-perfuzie si ,HIPOXIE
or rigiditatea cutiei PaO2
toracice

Complianta arteriala hTA la frecventei SINCOPA

si TA sistolica cardiace, depletia
HVS volemica sau
Cardio pierderea contractiei
vascula atriale INSUFUCIENT
r Responsivitatea - Debitul cardiac si A CARDIACA
adrenergica bradicardie ca raspuns
la stres
Sensibilitatea Perturbarea modificarii BLOC
 Functia Intarzierea CIROZA
Gastrointesti hepatica metabolizarii OSTEOPOROZA,D
nal Aciditatea unor EFICIT DE VIT.
gastrica medicamente B12
Absortia de Ca
pe stomacul gol
Constipatie FECALOM
Motilitatea INCONTINENTA
colonului FECALA
Functia ano-
rectala
medulara ANEMIE
Reactivitatea Raspuns la PPD
Sistemul imun celulelor T fals-negativ
si hematologic Autoanticorpii Factor reumatoid AFECTIUNI
fals-pozitiv, Ac- AUTOIMUNE
antinucleari

Rata FG Perturbarea CREATININA

excretiei unor SERICA SAU Na
Functia de medicamente
Renal concentratie- Raspuns intarziat
dilutie a urinei la restrictia sau la
supraincarcarea
 Atrofia mucoasei Dispareunie, INFECTII
vaginale sau bacteriurie URINARE
Urogenital ureterale Volumul SIMPTOMATICE
urinar rezidual INCONTINENTA
Contractilitatea URINARA
vezicii urinare RETENTIE DE
URINA
Hipertrofia de CANCER DE
prostata PROSTATA

Masa corporala Forta PERTURBARI

efectiva si masa FUNCTIONALE
Osteoarticular si musculara Osteopenie FRACTURA DE
muscular Densitatea SOLD
osoasa

SNC Atrofie cerebrala Uitare, DEMENTA, DELIR

senescenta DEPRESIE
Sinteza de benigna BOALA
catecolamine Semne de PARKINSON
cerebrale si afectare a
dopaminergica la lobului frontal
 SEMNE SI SIMPTOME
PREZENTE IN AFECTIUNILE
PERSOANELOR IN VARSTA
 A. LOCALE
I. DUREREA
- cel mai frecvent simptom intalnit
- in 95% cazuri poate fi controlat medicamentos
ANALIZA DURERII ( 10 caracteristici)
1. sediul (localizarea) la o zona topografica
2. iradierea
3. caracterul sau calitatea
4. intensitatea
5. durata
6. frecventa si periodicitatea
7. timpi speciali de aparitie
8. factori agravanti
9. factori care amelioreaza
10. simptome de acompaniament
 DUREREA IN BOLILE
APARATULUI OSTEO-ARTICULAR

intensitatea durerii poate fi variabila,

obisnuit intensificata de miscari,
simetrica sau nu cu sediu fix sau
caracter migrator insotita sau nu de
modificari obiective articulare
 ARTROZA
(Boala degenerativa articulara)

Caracteristici esentiale:
Afectiune degenerativa fara manifestari
sistemice
Durere ameliorata de repaus; redoare
matinala de scurta durata; inflamatie
articulara minima
Aspecte radiologice: ingustarea spatiului
articular, osteofite, cresterea densitatii
osoase subcondrale, chisturi osoase
Frecvent secundara altor afectiuni
 Exista doua forme:

1. PRIMARA, care afecteaza cel mai

adesea unele sau chiar toate
articulatiile
2. SECUNDARA, ce poate aparea la
nivelul oricarei articulatii, ca sechela
a unei leziuni de etiologie
intraarticulara (PR), fie
extraarticulara. Leziunea poate fi
acuta (ca in cazul fracturilor); sau
cronica, in cazul suprasolicitarii
mecanice profesionale, afectiunilor
metabolice sau neurologice
 ANCHILOZA
Limitarea partiala sau totala a
miscarilor unei articulatii prin
organizarea exsudatelor din
cavitatea articulare avivate
chirurgical. articulara inflamata, prin
atrofie capsulara sau prin sudare
suprafetelor
 ATROFII MUSCULARE
Sinonim: miatrofie.

Degenerare morfologica si functionala a unui

muschi cauzata de tulburari de nutritie sau
de inactivitate. Atrofia musculara este o
degenerare morfologica (micsorarea
muschiului) si functionala (scaderea fortei
musculare) a unor grupe de muschi.
 Exista doua tipuri de atrofie musculara:
- Atrofia de atitudine apare ca urmare a lipsei de exercitiu
fizic. La majoritatea oamenilor, atrofia musculara este
determinata de faptul ca muschii nu sunt folositi suficient.
Persoanele care au locuri de munca sedentare, afectiuni
medicale care le limiteaza miscarile ori nu au activitate fizica
pot pierde tonusul muscular si pot dezvolta atrofie
musculara. Acest tip de atrofie poate fi remediat prin
exercitii fizice intense sau o nutritie adecvata.
- Atrofia minora. Oamenii imobilizati la pat pot suferi
pierderi importante de masa musculara atunci cand este
prezenta o leziune sau este afectat un nerv. Acest tip de
atrofie musculara tinde sa se instaleze mai brusc decat
atrofia de atitudine. Printre conditiile care afecteaza nervii
care controleaza muschii se enumera:
- scleroza laterala amiotrofica
- sindormul Guillain-Barre
- poliomielita.
Chiar si atrofia minora provoaca de obicei, o scaderea a
capacitatii de miscare si a rezistentei.
 ATROFIA- CAUZE
Unele tipuri de atrofie musculara apar in mod
normal o data cu imbatranirea. Alte cauze pot
include:
- arsuri , traumatisme musculare
- utilizarea pe termen lung a corticosteroizilor
- imobilizarea indelungata
- neintrebuintarea indelungata a unor grupuri
musculare
- neuropatie motorie (DZ)
- distrofie musculara
- osteoartrita
- artrita reumatoida
- leziuni ale maduvei spinarii
- infometare
- AVC
 II. INAPETENTA (anorexia)
= LIPSA SAU DIMINUAREA APETITULUI
ALIMENTAR
- Totala - pentru orice fel de aliment
- Selectiva - numai pentru unele
alimente (ex:carnea - Ca gastric)
- Anorexia trebuie deosebita de sitofobie
situatie in care apetitul este pastrat dar
bolnavul nu mananca din cauza: fricii
de durere pe care o induce alimentatia;
a dorintei de a slabi sau a unui protest
 III. PRURITUL
Intalnit in numeroase afectiuni si, in acelasi
timp, un factor de agravare al acestora (mai
ales prin insomnie), care, se traduce printr-o
senzatie de furnicatura, gadilitura sau arsura
locala, iar obiectiv, prin nevoia imperioasa de
scarpinare.
- fiziologic
- patologic, poate fi localizat sau
generalizat, are intensitate mare, greu de
suportat, apare de obicei in crize de 10-30
min., cu exacerbare nocturna, care determina
nevoia de scarpinare (uneori violent), cu
leziuni de grataj care se pot infecta
 CAUZELE PRURITULUI
1. Boli alergice: alim.si medic., soc anafilactic;
2. Boli hematologice:LLC, boala Hodgkin;
3. Boli parazitare:scabie, parazitoze
intestinale;
4. Boli metabolice: DZ, guta;
5. Boli dermatologice: psoriazis, acnee;
6. Boli digestive: icter obstructiv, ciroza
biliara;
7. Boli renale: insuficienta renala cronica;
8. Diverse: prurit senil (provocat de o
deshidratare a pielii legata de varsta),
nevroza astenica.
 IV. TULBURARI DE TRANZIT
INTESTINAL
Constipatia - evacuare intarzitata a
continutului intestinului gros (peste
48h) insotita de un sindrom coprologic
caracterizat prin cantitatea redusa si
consistenta crescuta a materiilor facale
si digestia completa
- primitiva - tulburari functionale motorii
a intestinului
- simptomatica - in cursul a
numeroaselor afectiuni
 INCONTINENTA ANALA
Este prezenta la aprox. 10% dintre
persoanele varstice
Pentru asigurarea continentei
intestinale sunt necesare cinci conditii
generale:
- Scaun solid sau semisolid
- Un rezervor rectal extensibil
- O senzatie de plenitudine rectala
- Nervi si muschi pelvini intacti
- Posibilitatea de a ajunge la o toaleta in
timp util
 a. Incontinenta minora
Patarea lenjeriei care tinde sa apara dupa
defecatie sau la efort sau tuse. Aceasta se
poate datora unor probleme locale anale,
cum ar fi hemoroizii si ragadele cutanate care
fac dificila etanseizarea sfincterului anal, in
special daca scaunele sunt ceva mai moi
Afectiunile cum este proctita ulcerativa, care
produce tenesme si defecatie imperioasa, si
sindromul de colon iritabil pot duce la
dificultate in mentinerea continentei
complete. Persoanele in varsta cu constipatie
cronica pot dezvolta fecaloame, ducand la
incontinenta prin prea plin
 b.Incontinenta majora
Eliminarea complet necontrolata a
scaunului reflecta o problema
semnificativa cu lezare sficteriana sau
neurologica
Cauzele leziunilor sficteriene: traumatism
obstetrical , episiotomie, prolaps,
interventii chirurgicale anale anterioare si
traumatismele fizice
Cauze neurologice: imbatranirea, DZ,
dementa, sceroza multipla, leziuni ale
maduvei spinarii si sindrom de coada de
 V. TULBURARI URINARE
A.Tulburari ale diurezei
- modificari ale volumului urinar din 24 ore si schimbarea
raportului nictemeral (nicturia)
a.poliuria
b.oliguria
c.anuria
d.nicturia
B.Tulburari in emisia urinii (de mictiune)
- 3 - 5ori/24 ore, o data (sau niciodata) noaptea, mictiunea
fiind spontana, controlata de vointa, completa si nedureroasa
a. polakiuria
b. mictiunea rara
c. mictiunea dureroasa
d. mictiunea imperioasa
e. retentia de urina
 INCONTINENTA URINARA
Pierserea involuntara de urina, ocazionala sau
permanenta, in cantitate mica sau insemnata
Pierderi involuntare de urina pot apare atunci
cand pacientul prezinta:
-disfunctionalitati ale muschilor vezicii ce duc la
o contractare involuntara a acesteia;
-infectii ale tractului urinar;
-afectiuni ale perineului;
-marirea prostatei;
-tulburari de metabolism DZ
-afectiuni neurologice
-administrarera unor medicamente-
betablocanti, sedative, antidepresive
 TIPURI FRECVENTE DE
INCONTINENTA URINARA
INCONTINENTA DE EFORT-DE STRES- ca
urmare a slabiri tesutului conjuctiv si a
muschilor perineali, ce provoaca o
disfuctionalitate la nivelul muschilor sficterieni
Cauze: sarcini sau nasteri multiple, tulburari
hormonale produse de menopauza, efecte
secundare ale unor medicamente, obezitate,
constipatia cronica, atrofie musculara datorata
varstei
Aceasta forma predominant intalnita la femei
(90%)
 INCONTINENTA IMPERIOASA DE
URGENTA- se manifesta prin pierderi
involuntare de urina insotite sau urmate
imediat de senzatia persistenta de a urina
din nou
Apare ca urmare a hiperactivitatii
muschilor vezicali care, contractandu-se
excesiv, induc nevoia imperioasa de a urina
Poate fi asociata cu infectii ale tractului
urinar, marirea prostatei, tumori, calculi
renali, boli metabolice (DZ) sau afectiuni
degenerative ale SNC
Se intalneste cel mai des la persoanele in
vasta
 INCONTINENTA URINARA PRIN PREA PLIN
Este caracterizata prin pierderea involuntara de
urina datorita depasirii capacitatii de retentie a
vezicii urinare
Cauza principala este obstructia (blocarea)
tractului urinar, prin ingustarea uretrei ca urmare a
maririi prostatei sau a existentei de calculi renali.
Acest blocaj partial al uretrei duce la acumularea
unui volum important de urina si la dilatarea
progresiva a peretelui vezicii. Presiunea
intravezicala rezultata forteaza uretra partial
obstructionata provocand o scurgere permanenta
de urina sub forma de picaturi
In general apare la barbati ca urmare a hiipertrofiei
prostatei sau ca urmare a administrarii unor
medicamente (betablocanti, sedative,
 INCONTINENTA URINARA
NEUROGENA- DE REFLEX
Apare la pacientii cu afectiuni neurologice
grave si se caracterizeaza prin
declansarea unor contractii spontane si
involuntare a muschilor vezicii deseori
fara ca pacientul sa constientizeze nevoia
de a urina. Golirea vezicii se produce
automat, necontrolat si inconstient.
Cauze: afectiuni neurologice
( B.Parkinson, Alzheimer ) sau in leziuni
medulare grave (paraplegie-paralizie
completa a membrelor inferioare ,
 Factori de risc in incontinenta
urinara
Modificarea pozitiei organelor pelvine la femei
Marirea prostatei
Constipatia cronica
Slabirea peretelui pelvian
Infectii urinare
Medicamente
Varsta
Afectiuni acute
Probleme psihice
 VI. LEZIUNI CUTANATE
ESCARA
- intreruperea vascularizatiei unei
portiuni de tesut fi ca urmare a
comprimarii acestuia intre doua
planuri dure mai mult timp (escara de
decubit), fie printr-o patologie anume
(gangrena diabetica)
- rezulta un tesut modificat de
culoare neagra-cenusie, care se
elimina si lasa cicatrice
 TRATAMENTUL ESCAREI
1. Interventii de prevenire a instalarii
escarei: mobilizarea pacientului,
hidraterea corespunzatoare, igiena
corporala, asternuturi curate si bine
intinse a.i. sa nu se fomeze cute,
masaj al zonelor predispuse formarii
escarei
2. Tratament propriu-zis:
indepartarea tesutului necrozat
(necrectomie) si pansament zilnic
 B. GENERALE
1.DISPNEEA- este o tulburare a
respiratiei tradusa subiectiv prin
senzatia lipsei de aer (de sufocare)
si obiectiv, prin modificarea unuia
sau mai multor parametri ai
miscarilor respiratorii (frecventa,
ritm, amplitudine). Termenul de
dispnee nu este sinonim cu cresterea
ritmului respirator (tahipnee sau
polipnee) sau a amplitudinii
 CAUZE:
A.Dispneea din insuficienta respiratorie (IR) de
origine pulmonara poate fi:
1. Dispnee obstructive (din IR obstructiva), care apare
in:
a.Procese obstructive ale CRS (edem glotic, corp strain):
dispneea este de tip bradipneic, predominant
inspiratorie, se asociaza cu tiraj si cornaj;
b.Procese obstructive bronhopulmonare (astm bronsic,
corp strain, cancer pulmonar): dispneea este
expiratorie, suieratoarea, prelungita si bradipneica;
c.Afectiuni caracterizate prin diminuarea elasticitatii
pulmonarea (emfizem pulmonar, pneumoconioze):
dispneea se instaleaza lent, progresiv, este expiratorie
si bradipneica;
d.Afectiuni care determina scaderea fortei de contractie
a musculaturii respiratorii (miastenia gravis).
 2. Dispnee restrictiva - apare in afectiuni
ce evolueaza cu reducerea suprafetei
pulmonare sau limitarea miscarilor
respiratorii. Acestea pot fi:
a.procese acute si cronice care afecteaza teritorii
intinse din parenchimul pulmonar (pneumonii,
bronhopneumonii, tbc). Dispneea apare ca
urmare a reducerii hematozei (tracerea sg prin
teritorii neaerate) si limitarii amplitudinii
miscarilor respiratorii (datorita junghiului)
b.revarsate pleurale (pleurezii) si penumotorax
c.Atelectazii de diverse etiologii (Ca. P, corp
strain)
B. Dispneea din I.R. de origine
extrapulmonara apare in :
1.Afectiuni cardio-vasculare - valvulopatii,
pericardita, miocardita
2.Afectiuni nervoase sau de alta natura cu
rasunet asupra centrului respirator -
psihoze, afectiuni vasculo-cerebrale,
intoxicatii exogene)
3.Afectiuni hematologice insotite de
tulburari ale functiei de transport a O -
anemii, hemoglobinopatii
 Dispneea poate evolua cu:

a.Tahipnee (polipnee) - miscari

respiratorii de fracventa mare si
amplitudine mica, respiratie putin
eficace, rapida, superficiala. Este
prezenta atat in afectiunile
pulmonare (pleurezie, pneumonie,
pneumotorax, infarct pulmonar) cat
si in cele extrapulmonare (fracturi
costale, stenoza mitrala, anemii., boli
febrile). Fiziologic apare dupa efort,
emotii, etc.
b.Bradipnee - miscari respiratorii de
frecventa redusa si amplitudine variabila.
Se prezinta sub 2 aspecte: bradipnee cu
expiratie prelungita, dificila, insotita de
suierat specific (wheezing), apare in A.B,
E.P si bradipnee cu inspiratie
prelungita, dificila, insotita de cornaj sau
stridor (zgomot caracteristic determinat
prin trecerea aerului prin portiunea
stenozata) si de tiraj (retractie inspiratorie
relativ consecutiv obstructiei incomplete a
cailor respiratorii), apare in afectiuni
obstructive ale cailor respiratorii superioare
(corpi straini, crup difteric, tumori
laringiene, edem alergic al glotei)
c.Dispnee neregulata care se prezinta
sub urmatoarele variante:
- dispneea Cheyne-Strokes
- dispneea Kssmaul
- respiratia Biot
- o forma particulara de dispnee neregulata
asa numita blockpnee - respiratia se
face cu atentie si intreruperi, miscarile
respiratorii fiind reduse in amploare,
neregulate si ezitante, oprindu-se deseori,
in mijlocul inspirului; apare in afectiunile
peretelui toracic (fracture, nevralgii)
In raport cu conditiile de producere
dispneea poate surveni:
La efort
In repaos
D.p.d.v. al caracterelor temporale
dispneea poate fi:
Continua
Legata de anumite momente ale zilei

2.Sindromul clinic de HTA

Definitie - este un sindrom clinic
determinat de cresterea de durata a
valorilor TA sistolice si/sau diastolice.Se
considera ca valori normale ale TA
valorile situate intre 110- 130 mmHg
pentru TA sistolica si intre 65- 85
mmHg pentru TA diastolica.
Clasificare
1.HTA primara sau esentiala
2.HTA secundara sau simptomatica
 Factori de risc

1.MAJORI: fumat, dislipidemiile, DZ, varsta

>60 ani, B sau F aflate in postmenopauza,
istoric familial de boala CV
2.LEZIUNI ALE ORGANELOR TINTA SAU
MANIFESTARI CLINICE DE BOALA CV:
Boli cardiac (HVS, angina pectoral, IM sau
procedure de vascularizare coronariana in
antecedente, IC)
AVC sau AIT
Nefropatie
Arteriopatie periferica
Retinopatie
 Simptome de acompaniament:
-cefaleea are un character pulsatil, matinal,
care cedeaza peste zi, cu topografie in special
ocipitala;
-ametelile, prezente mai ales la schimbarea
pozitiei, au in unele cazuri caracter de vertij,
insotite de greturi, varsaturi si zgomote
anormale in urechi;
-tulburarile de vedere constau in scotoame,
vedere ca prin ceata, diplopie (vedere dubla),
hemianopsie (vedere in jumatate de camp
vizual), amauroza (scaderea marcata a
acuitatii vizuale) sau chiar cecitate trecatoare;
-epistaxisul frecvent intalnit.
Complicatiile HTA vizeaza cele trei organe tinta:

1.Cordul insuficienta cardiaca stanga

(astm cardiac, edem pulmonar acut)
sau globala si variate manifestari ale
cardiopatiei hipertensive cum ar fi:
angina pectoral, IM, tulburari de ritm.
2.Creierul hemoragie si tromboza
cerebrala, encefalopatie hipertensiva.
3.Rinichiul IRC in stadiul final al HTA
3.Sindromul de hipotensiune arterial (hTA)

Definitie: sindromul care cuprinde mai

multe situatii patologice in care valorile
TA sunt mai mici de 100/60 mmHg la
subiectii peste varsta de 20 ani, dupa
mai multe determinari.
Clasificare:
Esentiala (cauza necunoscuta)
Secundara(manifestare a unei boli
cunoscute: boala Addison, IM)
 4.SINCOPA
Definitie-Pierdere neasteptata si subita a starii de
constienta si a tonusului muscular cu recuperare
rapida si spontana (din greaca: synkope
=ntrerupere)
secundare unei scaderi globale sireversibile a
fluxului sanguin cerebral maimult de 6-10
secunde.
Cauze principale
1.Sincopa corelata cu varsta
2.Sincopa cardiaca
3.Sincopa reflex mediata
4.Sincopa prin hipotensiune ortostatica
5.Sincopa neurologica
6.Cauze nedeterminate
 MODIFICARI STRUCTURALE SI
FUNCTIONALE

Sistemul vascular
Aparatul cardiac
Sistemul nervos autonom
Modificari non cardiace
 ETIOLOGIA SINCOPEI
1.Cauze cardiace:
-Tulburari de ritm/conducere
-Cauze mecanice ce jeneaza circulatia sngelui
-Cauze functionale (ischemia miocardica, IMA)
2.Cauze reflex--mediate
-Sincopa vaso-vagala
-Sincopa situationala
-Hipersensibilitatea sinusului carotidian
3.Tulburari de reglare a TA
-Hipo TA ortostatica
-Disautonomii
4.HipoTA postprandiala
5.Cauze cerebrovasculare, neurologice si psihiatrice
 ALTE CAUZE
-Polimedicatie
-Consumul de alcool -vasodilatatie
-Anemia severa
-Sindroame febrile de orice
etiologie
-Cauze nedeterminate (aprox 30%)