SEMIOLOGIA sarcinii

Modificarile endocrinologice, fiziologice si anatomice care apar in timpul sarcinii dau

nastere simptomelor si semnelor care certifica prezenta sarcinii. Aceste semne si simptome
sunt clasificate in trei categorii:
1. Semne prezumtive;
2. Semne de probabilitate;
3. Semne de certitudine.
1. Semne prezumtive ale sarcinii

Amenoreea -incetarea brusca a menstrelor la o femeie sanatoasa,normal menstruata, este sugestiva

pentru o sarcina.
- este un semn prezumtiv de sarcina,deoarece: gestatia poate avea loc si in absenta
menstruatiilor anterioare, mai poate aparea in diferite circumstante:
tulburari preclimaterice,
afectiuni endocrinologice (sindroamele de amenoree- galactoree),
tratamente pentru diferite boli cronice (psihice, TBC),
condi!ii climaterice deosebite (amenoreea deportatelor),
conditii de detentie (amenoreea de!inutelor),
sarcina psihica
Tulbudirile neurovegetative - greturi, varsaturi, insomnii, labilitate psihica, sialoree, stari de oboseala,
tulburari urinare.
Modifidirile sanilor
crestere in volum a acestora,
hiperpigmentarea areolei mamare primare, secundare, mamelonului
aparitia tuberculilor Montgomery
Areola primara apare "in sticla de ceasornic".
"reteaua venoasa a lui Haller".
Modifidirile de coloratie a tegumentelor si mucoaselor pigmentare accentuate a pielii, in special la
nivelul fetei (devenind un semn numit "masca gravidica")
Semne de probabilitate
Marirea in volum a abdomenului
modificari de forma, marime si consistenta a uterului,
modificari ale colului uterin,
modificarile de contractilitate uterina,
contraqiile Braxton- Hicks,
balotarea fetaIa
conturarea si delimitarea fatului.
Modificarile colului si uterului gravid

Semnul Noble - consta in ocuparea fundurilor de sac laterale ale vaginului de catre corpul uterin in
dezvoltare, care devine, din piriform, "sferic"

Semnul Hegar I consta in depistarea inmuierii caracteristice a colului uterin,.

Semnul balamalei (Hegar 11) - apropierea degetelor introduce in vagin de cele abdominale si
chiar o pendulare a corpului uterin,

Semnul Bonnaire - consta in modificarea consistentei corpului uterin, care este pastos-elastica,
perrnitand in timpul tuseului vaginal infundarea degetelor in masa sa musculara ca intr-o bucata de
unt
Semnul Holzapfel - fixare mai buna a uterului gravid in timpul examinarii, datorita cresterii in volum si
modificarilor de consistenta

Semnul Pistacek forma neregulata a uterului gravid din cauza nidarii oului catre unul din coarnele
uterine,
Semne de certitudine ale sarcinii

Auscultarea batailor cordului fetal (BCF) - Perceperea batailor cordului fetal este caracteristica
celei de a doua jumatati a perioadei de gestatie.

Perceperea miscairilor fetale de catre examinator. Prin palpare abdominala, miscarile fetale pot
fi percepute dupa 24 de saptamani de gestatie.
 Examenul clinic in obstetrica
Anamneza

Motivele prezentarii
Antecedente personale
Antecedente heredo-colaterale
Antecedente patologice, istoric obstetrical

 Examen clinic

Inspectia

Palparea manevra Leopold

prezentatie;
pozitie;
varietate de pozitle.
Manevra I: examinatorul, la marginea patului i cu faa spre
pacient releveaz conturul uterin i palpeaz cu ambele mini
fundul uterin pentru identificarea polului fetal situat la acest nivel.
Pelvisul este mare, neregulat; craniul este dur, rotund, mai uor
mobilizabil i balotabil.

Manevra II: cu minile plasate de o parte i cealalt a

abdomenului matern se apreciaz poziia spatelui fetal: structur,
dur, rezistent, unind cei doi poli fetali. De partea opus se
palpeaz prile mici fetale - mai multe, neregulate i mobile.

Manevra III: cu o mn examinatorul prinde, ntre police i restul

degetelor, abdomenul inferior deasupra pubisului i identific
prezentaia (ca la manevra I), apreciind gradul su de angajare.
n cazul prezentaiei craniene neangajate, flectate, proeminena
cefalic este de aceeai parte cu prile mici fetale; n cazul
prezentaiei deflectate, ea este de aceeai parte cu spatele
fetal. n cazul prezentaiei craniene angajate se palpeaz umrul
anterior.

Manevra IV: cu faa spre pelvisul (picioarele) pacientei i

marginile cubitale (palmele) ambelor mini de o parte i de alta
a abdomenului inferior, cu vrfurile degetelor orientate ctre
strmtoarea superioar, se identific polul fetal de la acest nivel.
n cazul prezentaiei craniene o mn este oprit mai devreme
dect cealalt de un corp rotund, dur. Elementele sunt similare
celor descrise n manevra III. Uurina cu care proeminena este
simit indic gradul de angajare
Ausculta{ia
Auscultatia se efectueaza cu ajutorul
stetoscopului obstetrical, gravida fiind In decubit
dorsal, cu abdomenul descoperit. Fixarea stetoscopului,
perpendicular pe abdomen se face prin apasare cu
urechea, concomitent cu palparea pulsului la artera
radiala a mamei, pentru a diferentia cele doua
frecvente cardiace.
Examenul organelor genitale externe
semnele impregnrii hormonale
pilozitate
pigmentare (regiunii vulvare)
gradul de dezvoltare a labiilor mari i a clitorisului
(sub dependena androgenilor)
gradul de dezvoltare a labiilor mici
(sub dependena estrogenilor)

anomaliile congenitale: hipoplazie vulvar, hipertrofia clitorisului etc.

aspectul mucoasei vestibulului vaginal, hiperemie, edem, secreii
patologice, ulceraii, formaiuni tumorale, displazii sau leziuni precanceroase,

sechele obstetricale: rupturi de perineu, cicatrici postepiziotomie, fistule

Examenul cu speculul sau valvele ginecologice
 APRECIEREA PELVISULUI MATERN

A. PELVIMETRIE EXTERN

Utilizeaz un instrument special, ca un compas - pelvimetrul - i ofer date orientative.

DIAMETRE
- anteroposterior- (ntre marginea anterioar a simfizei pubiene apofiza spinoasa L5) = 20 cm;
- bispinos - (ntre spinele iliace antero-superioare) = 24 cm;
- bicrest - (ntre punctele cele mai indepartate ale crestelor iliace) = 28 cm;
- bitrohanterian - (ntre trohanterele mari femurale) = 32 cm;
- biischiadic - (ntre tuberozitile ischiadice) = 8 cm.

Rombul lui Michaelis (ntre apofiza spinoasa L5, fosetele corespunzatoare spinelor iliace antero-
superioare i nceputul sanului interfesier) = 11/10 cm
Rombul lui Michaelis
 PELVIMETRIE INTERN

Se realizeaz prin tueu vaginal:

atingerea promontoriului - imposibil normal / n caz contrar se apreciaz diametrul util

(promontoretropubian, conjuata vera) prin scderea din diametrul promontosubpubian (normal >
11,5 cm) a 1,5 cm; proeminena promontoriului;
concavitatea, suprafaa sacrului;
conturul strmtorii superioare - arc anterior, liniile nenumite (n mod normal urmrite numai pe 2/3
anterioare);
spinele sciatice;
strmtoarea inferioar, unghiul subpubian (normal: 60-90).