Fotografia veche de familie din

zona Scele
cercetare i interpretare etnologic
Obiective i arie de desfurare
Conservarea si valorificarea unui
patrimoniu de imagini vechi din Zona
Sacele
Zona Sacele este compus din oraul
Sacele (fostele 4 sate: Baciu, Turche,
Cernatu, Satulung) i comuna Trlungeni
cu satele Zizin si Purcreni, toate formnd
cele 7 sate, o subzon a rii Brsei
considerat ca entitate autonom n
documentele transilvnene
 Caracterisici ale zonei
Foarte aproape de Braov (ntre 10 km Scele, i 15
km Purcreni), e n contact permament cu mediul
urban. Romnii din cele 7 sate se cstoresc n mod
tradiional cu romnii din chei
Muli locuitori deja de la nceputul sec. XX sunt
angajai n fabricile braovene de unde o identitate
particular pt. un spaiu rural, o mentalitate mai
puin conservatoare de tradiie
Accentul este pus pe modernitate, nu pe
conservarea unei tradiii (arhitectur, port, obiceiuri,
etc.) Fotografiile vechi sunt greu de gsit, noile
generaii nu considera important conservarea lor
 Proiectul de cercetare
A nceput cu cooptarea colilor generale din
Scele in primavar, nainte de vacan
S-a lansat un concurs cu premii
S-au tiprit materiale (o fi cu datele elevului i
ale proprietarului fotografiei, descrierea
fotografiei, regulamentul de concurs) i s-au
nmnat profesorilor
Interesul cadrelor didactice a fost minim, la
sfrsitul lui septembrie se strnseser aprox. 20
de fotografii, de la 2 coli. Dupa cum am aflat
ulterior, copiii nici nu auzisera de concurs
 Am facut o prezentare ppt pentru coli, i am
nceput sa mergem sptmnal acolo.
Rezultatul este inca modest 59 fotografii
Am nceput s mergem pe teren i s contactm
direct informatori majoritatea persoane n
vrst, care pstraser fotografii vechi.
Contactul direct a fost benefic, s-au strns 350
de fotografii astfel, de la informatori din Scele,
Zizin, Purcreni
Criteriile de selecie au fost apartenena la
zon, vechimea (minim 20 de ani), existena
unor explicaii relative la fotografie (identificarea
personajelor, poveti de via, etc)
 Organizarea arhivei de imagini
- dup modelul arhivei digitale -
sat
viaa comunitar
arhitectur
ocupaii
mesteuguri
port
coal/educaie
obiceiuri calendaristice
obiceiuri legate de momente din viaa omului
Fotografia n cercetarea etnologic
Fotografia o alternativ a textului , un mijloc
complementar al naraiunii
Fotografiilor li se acord creditul autenticitii, ca
fiind reprezentative pt. un anumit spaiu i o anumit
perioad
Unele caracteristici convenionale (constructe ale
unor specialiti) fac din fotografie una cu valoare
etnologic, cum ar fi tematica si vechimea
Selecia operat de fotografii reprezentative aduce
dup ea o rspundere a specialistului ele pot
deveni etalonul unei perioade/zone, pot intra n
imaginarul colectiv prin mijloace muzeale/publicaii,
avnd rolul de criteriu al autenticitii
 Satul
Trlungeni, 1935, amenajarea prului din
comun
 Viaa comunitar
Purcareni, nunt, circa 1900
Arhitectur - baile Zizin, perioada
interbelic
 Ocupaii
Scele 1942, Ctan Gelua
Port - fam. Sbrcea din Trlungeni, circa 1931
 coal/educaie
Trlungeni, 1950, concurs de triciclete la grdini
Obiceiuri
calendaristice
Jocul de Sf. Ilie
Trlungeni,
circa 1910
Obiceiuri legate
de momente
din viaa omului

Purcareni nunt,
1907
Eleonora i Vlad
Prejmereanu
 Rolul social al fotografiei pstrate n
albumul de familie
Majoritatea fotografiilor pstrate i recuperate de noi
sunt cele de nunt, fapt ce demonstreaz rolul social
al fotografiei, unde aceasta i justific existena cel
mai pregnant.
Foarte multe fotografii sunt trimise unor membrii ai
familiei extinse, de unde si rolul ei de meninere a
relaiei de grup
Fotografia nu este valorizat ca obiect in sine cu
justificarea existenei sale este de a fi o reprezentare
fidel care permite recunoaterea membrilor unui
anumit grup
 Din discuiile cu informatorii a reieit clar faptul ca
informaiile legate de fotografia de nunt, pe lng
obiectul n sine, s-au pstrat cel mai bine n memoria
generaiilor.
Fotografia de nunt arat statului economico-social
al familiilor prin o seam de semne descifrate n
special de participani sau de urmaii acestora
Fotografia este o genealogie ilustrat, element
identitar important, surs de recunoatere social n
faa celor din afara grupului - emblem a reuitei
sociale
Majoritatea fotografiilor fcute pana n anii 1960
sunt fcute de profesioniti, pe cnd dup anii 1960
se inmulesc fotografiile fcute de membrii familiei
 Portetul este o alt categorie de fotografie care
predomin, alaturi de cele de nunt. Majoritatea
portretelor sunt fcute de specialiti, postura
corpului si toate detaliile sunt supuse unor convenii
(privire fix, atitudine sobr, inut dreapt, minile
lng corp). Privitorului imaginii i sunt impuse
regulile percepiei subiectului
Fotografia da impresia de atemporalitate prin
imobilitate
v. Pierre Bourdieu, Marie-Claire Bourdieu, Le paysan et
la photographie, n Revue franaise de sociologie,
1956, 6-2, pp. 164-174
 Valoarea antropologic a fotografiei
Fotografia este considerat un act de comunicare
cultural care trebuie descifrat
Analiznd fotografia din punctul de vedere al
antropologiei, ea apare ca fiind singurul domeniu
vizual de mas unde oamenii sunt productori,
cumpartori, subieci i utilizatori
n acest context fotografia este important fiind
considerat un document personal relevant cultural,
prin alegerea permanent a formei, coninutului,
modului de conservare - a cultural artifact (Jay
Ruby)
 Fotografia poate fi vzut ca o tehnologie cu dou
funcii psihologice: percepie i memorie, astfel, ea
ne poate nva multe despre cum vedem i cum ne
aducem aminte
(Stanley Milgram, The Image Freezing Machine, Psychology Today, vol. 10, no.
12, 1977, citat de Jay Ruby n Seeing Through Pictures: The Anthropology of
Photography, Camera Lucida, 3, 19-32 trad. aut.)
Cum se vedeau protagonitii fotografiilor colectate
din cele 7 sate? Rspunsul variaz n special n
funcie de perioad, dar si de gen. Nu se poate vorbi
de deosebire de statut social sau de etnie, ntruct
toate imaginile din posesia noastr sunt omogene!
Scele, Ghe.
Masaru la 20 de
ani, 1913
 Foto de studio,
femeie din
Trlungeni, perioada
interbelic
Fam. Potec din Zizin,
1930
 Braov,1955,
defilare, cu
igara
Brtucu Vasile
din Trlungeni,
maistru la IAR
Ghimbav
 Trlungeni,
1965, la
practica
agricol, cadre
didactice
primind
salariul
 Cum sunt pstrai subiecii imaginilor n
memoria generaiilor motenitoare ale
vechilor obiecte din patrimoniul familiei?
Foarte rar fotografiile sunt valorizate afectiv
sau folosite la construirea identitii
Pentru a ajunge la aceste cteva concluzii am
ncercat pe ct posibil sa integrm imaginile n
context, s aflm povestea fotografiei (date
despre subieci i despre pstrtorii imaginilor,
locul unde se pstreaz ele, importana dat
de acetia imaginii, cine a fcut fotografia i de
ce, etc.)
 Bibliografie
Pierre Bourdieu, Marie-Claire Bourdieu, Le
paysan et la photographie, n Revue franaise
de sociologie, 1956, 6-2, pp. 164-174
Jay Ruby - Seeing Through Pictures: The
Anthropology of Photography, n Camera
Lucida, 3, 19-32