CONTROVERSE

D E S P R E

ALBIREA DINTILOR

Dr. Delia Cristina Bahrim

Zilele Universitatii “Apollonia”, februarie 2015
 ISTORIC

 Albirea dintilor a inceput cu utilizarea pastelor de dinti:

 2000 i.Hr.  prima pasta de dinti la egipteni compusa din pudra de
piatra ponce si otet din vin aplicata cu o scobitoare;
 100 d.Hr.  romanii au creat o pasta pe baza de urina umana
utilizata pana in secolul XVIII;
 in zilele noastre  se mentine in compozitia unor paste amoniu;
 Primele albiri dentare  Barbierii razuiau dintii cu lame metalice ,
apoi aplicau acid nitric. Metoda, desi distrugea definitiv smaltul si
ducea la carii explozive, a continuat pana in secolul XVIII.
 1802  dentistii italieni au descoperit fluorul si efectele lui asupra
dintilor;
 1840  dentistii francezi si italieni au indicat pacientilor
administrarea de fluor pe cale generala;
 1915  cercetatorii americani au recomandat introducerea fluorului
in apa potabila, iar apoi in pastele de dinti, apa de gura;
 Ulterior – aparitia fluorozei dentare
Dr. Paulo Monteiro
 Inca din anii ‘90 a avut loc un boom al produselor pentru albirea
dentara, acestea fiind ape de gura, paste de dinti, geluri de albire, chiar
si benzi impregnate (1996).

Un studiu facut de A.D.A. in anul 2002, arata ca dentistii au avut cea
mai mare crestere in afacere, in domeniul albirii dentare cu 25,1%. Si
Academia Americana de Cosmetica Dentara a constatat o crestere a
numarului de albiri dentare cu peste 300% in 5 ani.
  Cea mai mineralizata
substanta din tot corpul;
 Contine 96% minerale si
restul de 4% apa si
materiale organice;
 Acopera in intregime
dentina;
 Culoarea normala variaza
de la galben luminos la alb-
gri;
 La margini si varfuri
cuspidiene, unde nu apare
dentina, smaltul se percepe
cu nuante de albastru;
SMALTUL DENTAR
 Variaza in grosime pe acelasi dinte: in
zona cuspizilor are 2,5 mm si in zona de
jonctiune smalt-cement este cel mai
subtire: 0,5 mm;
 Principalul mineral este hidroxiapatita
(fosfat de calciu cristalin);
 Fiind semitranslucent, culoarea dentinei
de sub smalt da culoarea dintelui;
 Procentul mare de minerale din smalt
conteaza nu numai la rezistenta, dar si
la stralucire;
 Comparativ cu dentina si osul, acesta nu
contine colagen, dar contine doua clase
unice de proteine: amelogenina si
enamelina.
  Stratul dintre smalt-cement si
pulpa dentara, formata de
odontoblastii proveniti din pulpa
dentara;
 Are o structura poroasa, colorata
galbui;
 Contine 70% materie
anorganica, 20% materie
organica si 10% apa;
 Fiind mai putin mineralizata
decat smaltul se cariaza mai usor
si mai repede;
 Are canalicule dentinare care se
distribuie radial dinspre pulpa
dentara spre smalt si cement.
  Cu varsta, in mod fiziologic dintii se fisureza,
abrazeaza si smaltul se deterioreaza, cu tendinta de
a se ingalbeni;

 Grosimea si transluciditatea: cu cat smaltul este mai

gros si mai putin transparent, dintii sunt genetic
mai albi si mai usor de mentinut;
 Obiceiuri alimentare: consumul constant de vin rosu, cafea, ceai,
cola, morcovi, afine, mure sau alte bauturi si alimente cu putere de
colorare, produc patarea ireversibila in timp a dintilor;
 Fumatul: nicotina lasa pete
maronii in suprafata, mai
ales daca periajul dentar nu
este corect;
 Medicamente, chimicale: folosirea tetraciclinei pana la
varsta de 8 ani, are efect ireversibil de colorare a
dintilor definitivi, dand asa-numita ,,culoare
tetraciclinica” – greu de corectat prin albire;
 Fluoroza dentara – expresie clinica a
intoxicatiei cu fluor prin smalt albicios, cretos
UZURA DENTARA : bruxism
consum cronic de bauturi
carbogazoase
traumatism ocluzal sau
mineralizare scazuta a smaltului

Duce la expunerea timpurie a dentinei si aspectul

ingalbenit si imbatranit al dintilor
 Devitalizarea dintilor: de multe ori are efecte
nedorite ca pigmentarea intrinseca, datorata
tratamentului endodontic sau florei
microbiene cromogene.
 Albirea dentara este posibila
printr-un proces de
,,deshidratare”’sau
extragere a apei din smaltul
dentar (acel 4%)
 Efectul de albire chimica
este asemanator cu albirea
prin deshidratare, dupa
extractia dintelui. Aceasta
procedura chimica nu
afecteaza structura minerala
si organica a dintelui.
 Studiu efectuat pe dinti sectionati cu ajutorul
microscopiei electronice si cu difractometru Rx.
 Albirea dintilor este ca un efect de masca,
produs prin microrugozitati in strat superficial
(0,25 mm) ale smaltului care impiedica difuzia
luminii si astfel nu mai ajunge la culoarea interna a
dentinei.
 Nu apar modificari semnificative in structura
minerala a smaltului si nu ii afecteaza rezistenta.
Changes in Dental Enamel Crystals by Bleaching- Masaya Ogiwara,
Yasuo Miake, Takaaki Yanagisawa, Journal of Hard Tissue Biology vol. 17
(1); 11-16/2008.
 1. Peroxid de Hidrogen:
Opalescence Boost 40%
Peroxid Hidrogen

2. Peroxid de Carbamida:
OPALESCENCE PK 16%
PEROXID CARBAMIDA

3. Fara Peroxid (Perborat de

Sodiu 16 %)
 Peroxid de
Caracteristici Peroxid de Hidrogen Perborat de Sodiu
Carbamida

Viteza Rapid Incet Mediu

Merita, daca este Merita, daca este

Siguranta Foarte sigur
facut corect facut corect

Posibila, sau aplicat

Iritarea gingiilor Posibila Deloc
fara protectie

Durata rezultatelor Lunga Mediu Mediu

Stabilitate in conditii
Scazuta Marita Marita
de depozitare
 Prima substanta utilizata in albirea
dentara
 S-a dovedit instabilitatea chimica
 Da sensiblitate dentara
  Peroxidul de Carbamida este derivat din
Peroxidul de Hidrogen (la fiecare molecula de
HP se adauga o molecula de uree);
 astfel CP devine mult mai stabil si cu
posibilitatea de a avea valabilitate 2 ani
pastrat la temperatura camerei, in timp ce
HP rezista putin, in jur de 7 zile;
 raportul de concentratie intre CP si HP este
de 3:1 (35% CP = 12% HP, 44% CP = 14% HP).
este un produs relativ nou, clasificat
drept non-peroxid si de aceea non-
invaziv, nu produce sensibilitate
dentara si nici iritare gingivala.
 Poate fi utilizat si in albirea interna
  Albirea in cabinet: cu sau fara lumina

 se folosesc toate produsele enumerate, difera

doar concentratia si durata de albire

 Albirea acasa
 se folosesc gutiere standard sau individualizate

 Albirea interna
 Comparative clinical study of the effectiveness of different dental
bleaching methods - two year follow-up,
Journal of Applied Oral Science, vol.20 no.4 Bauru July/Aug. 2012

 Studiu comparativ pentru o evaluare a modificarilor de culoare, a stabilitatii si

sensibilitatii la pacienti dupa utilizarea unor procedee de albire diferite. Dupa
realizarea procedeelor ( cu sau fara activare folosind lumina hibrid ), s-au
masurat prin metoda SPECTROFOTOMETRICA modificarile de culoare imediat
dupa tratament si la intervale de 1 saptamana, apoi 1, 6, 12, 18 respectiv 24 de
luni. Cu ajutorul unui chestionar s-a evaluat sensibilitatea dentara resimtita de
pacienti.
 In ceea ce priveste EFICACITATEA procedeelor, nu s-au masurat diferente
semnnificative cu sau fara activare luminoasa, insa s-a observat ca timpul
necesar pentru albire a fost mai redus in cazul albirii cu lampa. Cu privire la
sensibilitate, nu s-au observat diferente intre procedee.
 93 de pacienti

9 luni

In medie 10 pacienti
pe luna Varste intre
15 – 49 de ani
ALBIREA CU PERBORAT DE SODIU
4-10 tonuri
ALBIREA CU PERBORAT DE SODIU
• prin albirea dentara pacientii
devin mai increzatori in
comunicarea verbala necesara
in plan profesional, deci au
beneficii sociale;
Prin albire, dintii par mai tineri, au
un aspect mai sanatos;
 Inca din anii 1980, microabrazia smaltului s-a remarcat ca tehnica
eficienta MICROINVAZIVA de a elimina aceste defecte de suprafata a
smaltului, fie ca tehnica de sine statatoare, fie in combinatie cu procedee
de albire sau aplicare de rasini compozite. Protocoalele clinice au fost
prezentate in studiile :

Enamel Microabrasion for Removal of Decalcification,

Dysmineralization and Surface Texture Defects , American
Journal of Esthetic Dentistry, vol. 3, nr.2, 2013, pg.92
Utilizarea unei lampi LED pentru a aprecia
adancimea in smalt a defectului
 Microabrazia smaltului
superficial cu o freza
diamantata

Lustruire cu o pasta abraziva

si o cupa din cauciuc – de
trei ori cate 60 de secunde
pe fiecare dinte

Aplicare de gel cu fluor si

aspect final
Aspect initial – pete albe in
smalt dupa indepartarea
aparatului ortodontic Aspect dupa 23 de ani

•Microabraziune -> pasta abraziva in

amestec cu ACID CLORHIDRIC 18 %
•Albire cu Peroxid de Carbamida 15%
 Microabrazia
stratului superficial
de smalt->freza
diamantata cu
granulatie mica

Aplicare de rasina
compozita pentru
refacerea
microdefectelor in
smalt
Situatia initala - pete albe la nivelul
incisivilor centrali superiori
•Microabraziune – Pasta abraziva cu acid fosforic 37 %
•Albire cu perborat de sodiu – prima sedinta
•Finisarea cu o freza cu granulatie mica
•Albire cu perborat de sodiu – a doua sedinta
Microdefectul rezultat in smalt a fost
remediat prin aplicare de rasina compozita .

Situatia finala
 Pentru a depasi dificultatile pe care le intampina atat medicul
cat si tehnicianul in protezare, albirea dentara poate fi folosita
pre-operator, intra-operator dar si post-operator, la nivelul
intregilor arcade sau localizat.
 Albirea dentara(interna sau externa) trebuie luata in
considerare ca pas initial indiferent de modalitatea de
restaurare aleasa-conservatoare sau protetica. Aplicarea unui
protocol corect poate chiar oferi rezultatea estetice
satisfacatoare, fara a fi nevoie de protezare.

The timing and operational management of the variables of bleaching in cases

of rehabilitation in the esthetic field, The International Journal of Esthetic Dentistry
, vol. 9, nr. 3, pg. 438,
Uniformizarea culorii si permiterea alegerii unei
nuante mai deschise a lucrarilor protetice
Albire cu peroxid de carbamida si lucrari
protetica ceramica pe zirconiu
Permite utilizarea unor materiale ceramice moderne cu
abordare minim invaziva.

Initial
Dupa indepartarea coroanei metalo-ceramice si a
obturatiei din compozit s-a realizat ALBIREA
INTERNA cu Peroxid de Carbamida 35 % (1.2.
si 1.1.)
 1.2 – Reconstituire cu pivot din fibra de sticla
1.1. – Obturatie coronara din rasina compozita
Coroane din ceramica
integrala feldspatica
Aspect final
 albirea interna este
in avantajul dintilor
frontali devitali ,
este o manopera
minim invaziva.
 Rezultatele albirii interne sunt imprevizibile,
insa chiar si in cazul in care, acestea sunt
nesatisfacatoare, se poate opta pentru
aplicare de fatete . Prepararea substructurii
va fi astfel minim invaziva, nemaifiind nevoie
de o grosime mare a fatetelor pentru a
masca nuanta inchisa a dintelui.
Situatia initiala
Restaurare implanto-
protetica – capa de
zirconiu cu fixare prin
insurubare
Aspect final al restaurarii
protetice 1.1
La 2.1. s-a realizat albire interna cu
peroxid de carbamida 35 % 1 singura
aplicare – 72 de ore
Aspect final
 sensibilitatea dentara:
apare la HP si CP dupa
albirile rapide in cabinet,
cand se folosesc
concentratii ridicate
intre 22% si 40%.
Aceasta este reversibila
si se folosesc paste de
dinti desensibilizante si
geluri remineralizante.
 iritarea gingivala: apare la contactul direct al
gelului de albire cu gingia. De aceea se
foloseste bariera gingivala la albirea in cabinet
cu HP sau se aplica gelul de CP in strat subtire
in gutiera de acasa si se sterge excesul care
trece spre gingie;
 actiunea este reversibila.
 Pot aparea pete albicioase, mai ales la persoanele
care au purtat aparat ortodontic – acestea dispar in
cateva ore sau dupa a 2-a sau a 3-a sedinta de albire
 Albirea interna poate avea rezultate imprevizibile
Rezultate nesatisfacatoare ale albirii interne – se va
impune restaurarea protetica
 Albirea dentara este poate singura
manopera care se face la solicitarea pacientului,
cu sau fara acceptul medicului.
 Totusi datoria medicului este de a pune un
diagnostic corect, sa determine culoarea dintilor
si in final sa dea un prognostic despre cum se va
mentine rezultatul albirii dintilor.
 Medicul este obligat sa informeze pacientul
asupra avantajelor si dezavantajelor albirii dintilor,
metodelor, riscurilor si evolutiei acesteia.
 Intrucat pacientul vine in cabinetul
stomatologic deja ,,informat”, comunicarea medic-
pacient trebuie facuta in mod profesionist.
 Pacientul care are asteptari prea mari in
legatura cu albirea dintilor va fi cel mai dezamagit
de rezultat daca nu a fost bine informat.