ASISTENŢA PSIHOLOGICĂ

ASISTENȚA PSIHOLOGICĂ: ansamblu de programe și măsuri

specifice, menite să asigure capacitatea de funcționare optimă a
individului din punct de vedere al parametrilor psihici

Scop și obiective:
 Asistenţa psihologică vizează, în părţile care îi revin,
asigurarea sănătăţii şi securităţii la locul de muncă

 Principalul obiectiv al asistenţei îl reprezintă adaptarea

personalului la mediul de muncă specific, creşterea eficienţei
personale şi menţinerea sănătăţii psihice
 BENEFICIARII
ASISTENŢEI PSIHOLOGICE

 personalul aflat în activitate

 personalul pensionat
 membrii familiilor categoriilor menţionate anterior (soţ, soţie,
copii şi părinţi aflaţi în întreţinerea legală a acestora)
 soldaţii şi gradaţii voluntari din unităţile din domeniul apărării,
ordinii publice și siguranței naționale (A.O.P.S.N.)
 elevii şi studenţii din unităţile de învăţământ din domeniul
A.O.P.S.N.
 militarii în rezervă concentrați/mobilizați în unităţile din domeniul
A.O.P.S.N.
 victimele dezastrelor, conform reglementarilor in vigoare
 persoanele incluse in Programul de protecție a martorilor
 persoanele arestate preventiv, precum și cele care execută o
pedeapsă privativă de libertate
 solicitanții de azil cu nevoi speciale și străinii care au obținut o
formă de protecție în România
 ASISTENŢA PSIHOLOGICĂ

 Profilactică – ce presupune derularea unor programe

menite să îi asigure individului capacitatea de a face faţă
mediului bio–psiho-social, prin identificarea timpurie a
eventualelor vulnerabilităţi psihice şi dezvoltarea
mecanismelor de adaptare
 Primară – prin care se asigură atât identificarea
eventualelor probleme de natură psihologică, evaluarea şi
ierarhizarea lor, cât şi proiectarea şi derularea programelor
de intervenţie psihologică
 Recuperatorie – ce vizează modalităţi de vindecare, prin
tehnici de consiliere psihologică şi psihoterapie, a unor
manifestări indezirabile sau boli psihice şi/sau soluţionarea
unor probleme de natură psihosocială
 ASISTENŢA PSIHOLOGICĂ
PROFILACTICĂ

Obiective:
 cunoaşterea structurii de personalitate, a funcţionării cognitive
şi a altor aspecte psihoaptitudinale;
 identificarea timpurie şi reducerea incidenţei cazurilor de
disfuncţionalitate psihologică;
 identificarea riscurilor psihosociale în activitate şi stabilirea
unor măsuri de prevenire şi contracarare a acestora;
 informarea în vederea recunoaşterii şi semnalării
simptomatologiei specifice diferitelor probleme de natură
psihologică;
 promovarea, apărarea sănătăţii mintale şi prevenirea
îmbolnăvirilor psihice;
 dezvoltarea mecanismelor de adaptare la solicitările psiho-
profesionale.
 ASISTENŢA PSIHOLOGICĂ
PROFILACTICĂ

Tipuri de activităţi
Evaluarea psihologică periodică – pe categorii de
personal, în funcţie de solicitările psihice ale posturilor,
astfel:
 anual, pentru personalul care desfășoară activități/misiuni
cu grad ridicat de risc;
 la intervalele indicate de medicul de medicină a muncii;
 la intervale de max. 5 ani, pentru întregul personal.
 ASISTENŢA PSIHOLOGICĂ
PROFILACTICĂ

Pregătirea psihologică a personalului – se

realizează în cadrul activităţilor de pregătire continuă a
personalului.
Temele teoretice de pregătire pot fi de tip sinteză
bibliografică, cu privire la subiecte de interes general sau
specifice anumitor zone ale activităţii profesionale.
Aplicaţiile practice presupun proiectarea şi desfăşurarea unor
exerciţii şi antrenamente pentru formarea de deprinderi,
însuşirea unor tehnici de management al stresului etc.
 ASISTENŢA PSIHOLOGICĂ
PROFILACTICĂ

Programele de profilaxie psihologică - presupun

măsuri active, integrate, multidisciplinare şi pot fi concretizate
în activităţi de tipul:
 susţinerea unor teme/seminarii referitoare la sănătatea
mintală, tipurile de personalităţi dificile, modelele de conduită,
regulile şi principiile privind igiena mintală etc.;
 realizarea unor aplicaţii practice, sub formă de jocuri de rol,
exerciţii, antrenamente de formare şi exersare de deprinderi
etc.;
 prezentarea sau distribuirea de materiale publicitare, pe
suport hârtie (broşuri, pliante etc.) sau digital (filme
documentare etc.), referitoare la aspecte concrete de
profilaxie;
 ASISTENŢA PSIHOLOGICĂ
PROFILACTICĂ

 identificarea riscurilor psihosociale la nivel individual și

organizaţional și proiectarea măsurilor de reducere/combatere
a acestora;
 briefing-ului psihologic, care presupune pregătirea psihică,
specifică tipului de misiune la care personalul urmează să
participe, cu scopul de a asigura întărirea structurii
motivaţionale, însuşirea unor tehnici simple de negociere,
cunoaşterea factorilor de risc şi a manifestărilor specifice
stresului asociat misiunilor şi însuşirea tehnicilor de bază
privind adaptarea la stres.
Grupurile țintă ale activităților/programelor de profilaxie sunt
reprezentate de persoane care au fost identificate la evaluările
psihologice periodice cu probleme de natură psihologică sau
care au un profil de activitate ce presupune riscuri de natură
psihosocială crescute.
 ASISTENŢA PSIHOLOGICĂ PRIMARĂ

Obiective:
 investigarea detaliată a problemelor psihocomportamentale;
 evaluarea intensităţii şi ierarhizarea disfuncţionalităţilor
psihologice;
 monitorizarea cazurilor identificate cu probleme de natură
psihologică;
 adoptarea măsurilor de prim ajutor psihologic în situaţii de
criză;
 dezvoltarea şi optimizarea personală;
 autocunoaşterea;
 managementul stresului.
 ASISTENŢA PSIHOLOGICĂ PRIMARĂ

Tipuri de activităţi
Evaluarea psihologică în situaţii speciale
 la apariţia unor comportamente dezadaptative la locul de
muncă
 la întoarcerea din misiuni ce depăşesc 180 de zile
calendaristice consecutive (ex. misiuni internaționale)
Comportamentele dezadaptative care fac obiectul evaluării
psihologice în situaţii speciale sunt cele care afectează
semnificativ performanţa subiectului la locul de muncă şi
relaţionarea în cadrul colectivului.

Evaluarea psihologică la reluarea activității

 după o întrerupere a acesteia de minimum 90 de zile, pentru
motive medicale, sau de 6 luni pentru orice alte motive
 ASISTENŢA PSIHOLOGICĂ PRIMARĂ

Monitorizarea psihologică
 Reprezintă un demers proiectat atât în plan individual, cât și
organizațional, menit să asigure observarea sistematică a
persoanelor identificate cu probleme de natură psihologică,
prin colectarea, analizarea datelor specifice și evaluarea
răspunsului psihocomportamental al acestora la anumite
măsuri stabilite în cadrul procesului de intervenție
psihologică.
 Se realizează pe o perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni, cu
posibilitatea de prelungire în funcţie de natura, frecvenţa,
durata şi intensitatea problemelor psihologice identificate şi
răspunsul psihocomportamental al subiectului la măsurile
stabilite.
 ASISTENŢA PSIHOLOGICĂ PRIMARĂ

 Pe perioada monitorizării se completează în mod obligatoriu o

fișă de observație psihologică.
 La încheierea perioadei de monitorizare se întocmește un
raport de monitorizare, cuprinzând:
 datele de identificare ale subiectului monitorizat,

 principalele activități desfășurate cu acesta,

 evoluția problemelor identificate inițial,

 concluziile și recomandările de specialitate.

 ASISTENŢA PSIHOLOGICĂ PRIMARĂ

Intervenţia psihologică primară - se poate realiza în

următoarele situații:
 la solicitarea asistatului;
 la solicitarea şefilor ierarhici ai asistatului;
 la solicitarea unui coleg/membru al colectivului/echipei, în
situaţia implicării într-un incident critic;
 la iniţiativa psihologului.

Principalele activități ce se pot desfășura în cadrul intervenţiei

psihologice primare:
 dezvoltare şi optimizare personală;
 managementul stresului;
 suport psihologic în situaţii de criză.
 ASISTENŢA PSIHOLOGICĂ
RECUPERATORIE

Tipuri de intervenţie
 Consilierea psihologică - reprezintă o intervenţie
psihologică efectuată, de regulă, în scopul optimizării,
autocunoaşterii şi dezvoltării personale dar şi în scopul prevenţiei
şi remiterii problemelor emoţionale, cognitive şi de
comportament.

Activitatea de consiliere psihologică cuprinde următoarele etape:

I. evaluarea cerinţelor/problemelor asistatului;

II. conceptualizarea psihologică a problemelor;

III. relaţia de consiliere;

IV. intervenţiile psihologice individuale şi de grup;

V. evaluarea procesului de consiliere psihologică şi a rezultatelor

acestuia.
 ASISTENŢA PSIHOLOGICĂ
RECUPERATORIE

 Psihoterapia - reprezintă intervenţia psihologică realizată

în scopul optimizării, autocunoaşterii şi dezvoltării personale sau
în scopul modificării factorilor psihologici implicaţi în tulburările
psihice, psihosomatice, somatice şi în situaţii de risc.

Psihoterapia se poate realiza în următoarele tipuri de regim:

 individual;

 de grup.

Activitatea de psihoterapie cuprinde următoarele etape:

I. psihodiagnosticul şi evaluarea clinică;

II. conceptualizarea clinică;

III. relaţia psihoterapeutică;

IV. intervenţiile psihologice (individuale, de grup sau în grup);

V. evaluarea programului şi a rezultatelor acestuia.

 REŢEAUA DE ASISTENŢĂ PSIHOLOGICĂ

STRUCTURA CENTRALĂ

SERVICII/BIROURI/
COMPARTIMENTE DE
PSIHOLOGIE

BIROURI/COMPARTIMENTE DE PSIHOLOGIE
(PSIHOLOGI DE UNITATE)

NOTĂ: Activitatea de psihologie se desfăşoară în cadrul cabinetelor de

psihologie de la nivelul fiecărei unităţi centrale sau teritoriale,
organizate conform standardelor Colegiului Psihologilor din
România
 PERSONALUL CARE DESFĂŞOARĂ
ACTIVITĂŢI DE ASISTENŢĂ
PSIHOLOGICĂ

 Activitatea de asistenţă psihologică în S.A.O.P.S.N. poate fi

desfăşurată numai de către psihologii care deţin dreptul de
liberă practică în specialitatea “psihologie aplicată în domeniul
securităţii naţionale”, acordat de către Colegiul Psihologilor din
România – Comisia de psihologie pentru apărare, ordine
publică şi siguranţă naţională

 Pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere psihologică şi

psihoterapie, pe lângă atestatul menţionat anterior, psihologii
trebuie să deţină şi dreptul de liberă practică în specialitatea
respectivă, acordat de către Colegiul Psihologilor din România
– Comisia de psihologie clinică şi psihoterapie
 SISTEMUL DE GESTIUNE A DATELOR

 Sistemul de gestiune a datelor de psihologie cuprinde

totalitatea procedurilor, metodelor şi regulilor privind
înregistrarea, păstrarea, prelucrarea şi circulaţia documentelor,
constituind suportul necesar pentru fundamentarea deciziilor
din domeniul activităţii de psihologie.
 Sistemul de gestiune a datelor de specialitate este constituit din
evidenţa nominală şi evidenţa statistică a persoanelor care au
beneficiat de servicii psihologice.
 Evidenţa datelor se realizează la nivelul tuturor structurilor de
profil.
 Informaţiile, indiferent de mediul de stocare, manual sau
electronic, trebuie să fie exacte şi complete, recente şi
oportune, în conformitate cu metodologiile de lucru şi
prevederile legale în vigoare.
 SISTEMUL DE GESTIUNE A DATELOR

 Documentele de evidenţă a activităţii de psihologie se

păstrează în condiții de securitate de către psihologul în
competenţa căruia se află.
 În scopul asigurării secretului profesional, actele, lucrările şi
înregistrările cu caracter profesional aflate asupra ori la locul
unde psihologul îşi exercită profesia sunt inviolabile, potrivit
legii.
 Responsabilitatea pentru păstrarea probelor psihologice, a
rezultatelor acestora, a însemnărilor şi înregistrărilor cu
caracter profesional revine psihologilor şi, după caz,
conducătorilor instituţiilor.
 Probele psihologice aplicate, rezultatele acestora, însemnările
şi înregistrările se păstrează în condiţii de siguranţă o
perioadă de cel puţin 10 ani de la încheierea relaţiilor
profesionale, dacă prin alte prevederi legale nu este prevăzut
un termen mai mare.
 SISTEMUL DE GESTIUNE A DATELOR

 La expirarea termenului prevăzut anterior, probele psihologice

aplicate, rezultatele acestora, însemnările şi înregistrările se
distrug în totalitate, potrivit prevederilor legale.
 Este interzisă transmiterea de informaţii din documentele de
psihologie către persoanele sau instituţiile care nu au dreptul
de a le cunoaşte, încălcarea acestei dispoziţii atrăgând, după
caz, răspunderea administrativă, disciplinară sau penală a
celor vinovaţi.
 SISTEMUL DE GESTIUNE A DATELOR

Documentele de evidenţă a activităţii de

asistenţă psihologică
 Avizul psihologic

 Raportul de evaluare psihologică

 Raportul de psihodiagnostic și evaluare clinică

 Raportul de monitorizare psihologică

 Carnetul psihologic

 Registrul de evidență a actelor profesionale

 Registrul de evidenţă a carnetelor psihologice

 SISTEMUL DE GESTIUNE A DATELOR

 Carnetul psihologic cuprinde istoricul serviciilor de psihologie

de care a beneficiat titularul și poate avea anexate, după caz,
documente cu conținut psihologic referitoare la titular.

Carnetul psihologic poate fi consultat numai de către următoarele

persoane:
 titularul carnetului;
 psihologul în a cărui competenţă se află titularul carnetului;
 psihologii cu atribuţii de coordonare, îndrumare şi control de
specialitate.

La mutarea/detașarea/împuternicirea titularului pe o funcție în

altă unitate, carnetul psihologic este transmis psihologului din
unitatea respectivă
 SISTEMUL DE GESTIUNE A DATELOR

 Documentele de evaluare psihologică - pot fi consultate

numai de către următoarele persoane:
 subiectul evaluat;

 conducătorul unităţii beneficiare;

 şeful structurii de resurse umane din unitatea beneficiară,

lucrătorul care are în competenţă dosarul de personal și
persoana desemnată cu securitatea și sănătatea în muncă;
 medicul de medicină a muncii;

 psihologii cu atribuţii de coordonare, îndrumare şi control de

specialitate.
 SISTEMUL DE GESTIUNE A DATELOR

 Evidenţa centralizată a persoanelor evaluate psihologic în

cadrul activității de asistenţă psihologică se păstrează în
Registrul de evidență a actelor profesionale.

 Evidenţa centralizată a carnetelor psihologice se păstrează în

Registrul de evidenţă a carnetelor psihologice.
 RESPONSABILITĂȚI

 Șefii/comandanții de unități au următoarele obligații cu privire

la evaluarea psihologică a personalului:
a) să asigure prezentarea acestuia la evaluarea psihologică;
b) să asigure respectarea recomandărilor formulate de
structurile/personalul de specialitate;
c) să utilizeze personalul conform avizelor psihologice
deținute.

 Prezentarea personalului la evaluarea psihologică periodică, în

situații speciale, la reluarea activității, la evaluarea psihologică
clinică (efectuată în baza solicitării comisiilor de
expertiză/evaluare a capacitații de muncă), precum și la
activitățile de monitorizare psihologică este obligatorie.
 ACTE NORMATIVE

 Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.105/2014 pentru

aprobarea Instrucțiunilor privind asistența psihologică în
Armata României cu modificările și completările ulterioare

 Ordinul viceprim-ministrului pentru securitate națională,

ministrul afacerilor interne nr. 23/2015 privind activitatea de
psihologie in Ministerul Afacerilor Interne