Numai lucrurile simple nu dezamăgesc

niciodată.
Erich Maria Remarque (1898-1970)

Examenul fizicochimic al urinei: Examenul

microscopic sedimentul urinar
F1 LP 10
METODE INDIRECTE DE EXPLORARE A FUNCȚIEI
RENALE
 I. Examenul urinii
 Date despre starea funcțională a rinichiului
 Homeostazia mediului intern
 Urina primară se formează la ivelul glomerulului printr-
un proces de filtrare a plasmei. Se deosebește de
plasma sangvină prin absența proteinelor și lipidelor
 Ea suferă la nivelul nefronului modificări datorită
proceselor de
 Secreție
 Absorbție
 Acidifiere
 Diluție și concentrație
URINA DEFINITIVĂ

 Compoziția depinde
 Fiziologicde calitatea/tipul alimentelor ingerate
 Patologice funcțiile alteraterinichiul incapabil să
păstreze homeostazia mediului intern
 I Examen maroscopic
 II Examen micrsoscopic

 III Examen fizico-chimic

 IV Examen citologic și bacteriologic

COMPOZIȚIA NORMALĂ A URINII LA ADULȚI
Constituenți Concentrația în

Electroliți g%0

Na+ 4(3-5)
K+ 2(1,6-3)
Ca++ 0,2(0,15-0,3)
Mg++ 0,15 (0,1-0,2)
Cl- 7 (4,6-9,2)
PO4H2- 1,3 (1-1,5)
So4 2_ 1,8-2,5
Oligoelemente mg%0

Aluminiu 0,03-0,07
Plumb 0,007-0,015
Bor 6-14
Brom 2-3,5
Iod 0,75
Flor 0,2-1,0
Cobalt 0,002
Cupru 0,001-0,004
Litiu 0,4
Mangan 0,007-0,015
Nichel 0,1-0,18
Zinc 0,2(0,15-0,5)
Staniu 0,007-0,015
Arsen 0,005
COMPOZIȚIA NORMALĂ A URINII LA ADULȚI
Corpi azotați g%0
Uree 20 (15-35)
Acid uric 0,7 (0,5-1)
Creatină Urme
Creatinină 1 (0,75-2)
Indican 0,006
Acid hipuric 0,5
Aminoacizi 0,7-1,6
Amoniac 0,4-1,3
Proteine 0,02-0,03
Urocrom 0,5
Glutation Urme
Baze purinice 0,2-0,5
Alantoină 0,07-0,012
Catecolamine 0,08
Derivați de imidazol 0,2
Glicocianină 0,009-0,05
Corpi fenolici 0,12-0,18
Reductori totali 0,35-1
(exprimați în glucoză)
Histamină 0,0001
Colină 0,0007-0,007
Acid glicuronic 0,3 mg
Azot total 0,13-0,45/kg
COMPOZIȚIA NORMALĂ A URINII LA ADULȚI
Corpi organici neazotați mg%0
Glucoză 100-300
Lipide 6
Acizi organici 700-800
Acid citric 600+150
Acid lactic 70
Acid oxalic 25-70
Corpi cetonici 7-15 max 35 mg (acetonă)
Acid succinic 1,2-8
Acid malic Urme
Acid α - cetoglutaric urme
RECOLTAREA URINII
 Sumar urină=urina de dimineață (o urină cu
concentrație maximă)
 Complet=urina/24 h
 Glucide=urina proaspătă-subiectul nu a luat 48 de ore
niciun medicament
 Pentru electroliți&aa, proteine, creatinină-conservare cu
timol-izopropanol
 Porfirine=recoltare în sticle brune și determinare
imediat după recoltare (la urina de 24 de ore se adaugă
5 g cabonat de sodiu)
 Ex bacteriologic=steril, vase sterile, fără adăugarea de
substanțe pentru conservare
RECOLTAREA URINII

 Imediat după emisie

 Vase de sticlă acoperite, spălate cu soluție de
carbonat de sodiu și apoi bine clătite cu apă
distilată
EXAMENUL MACROSCOPIC

 Cantitatea
 Aspectul

 Culoarea

 Mirosul

 Consistența
CANTITATEA
 Măsurăm cu un cilindru gradat
 Bărbați=1500 ml (1200-1800 ml)
 Femei=1200 ml (1000-1400 ml)
 ¾ elimină ziua (maxim 15-18), ¼ noaptea (minim 3-6)
raport nictemeral ¼
 Patologic
 Volum
 Poliurie (mai mare de 2l/24 h)
 Oligurie (mai mică de 0,6l/24 h)
 Anurie 9mai mică de 150 ml/24 h)
 Ritmul eliminării
 Nicturie-elimină mai mult noaptea
 Opsiurie-după prânz datorită încetinirii absorbției intestinale
ASPECTUL
 Limpede, transparentă la emisie
 Variază după timul scurs de la emisie, temperatura de
păstrare, tehnica de conservare
 Cea vizualizată la câteva ore dela recoltare: suspensie
sau un depozit floconos format din celule descuamate
ale căilor urinare și celule vaginale descuamate la femei
 Alcalină/neutră=tulbure, lăptos chiar imediat după
emisie=fosfați alcalinoteroși
 Temp scăzută de menținere=tulbure (cristale de acid
uric și urat de acid de sodiu)
  Încălzire ușoară (dizolvă cristelele de acid uric)
acidifiere (dizolvarea cristelelor de carbonat de calciu)
CULOARE
 Galben-deschis, galben roșcat
 Culoarea dată de
 Urocromi
 Urobilină
 Porfirină
 Indoxil urinar
 Fiziologic: nocturnă mai închisă>diurnă
 Acidă mai închisă>alcalină
 Roșietică=sfeclă, varză administrare piramidon, aspirină
 Patologic
 Roșu-hematurie
 Brună-ictere, porfirie
 Galben-portocaliu-febră, transpirații severe
MIROS

 Fad, de migdale amare-acizi volatili

 Fiziologic modificat
 Accentuat urini concentrate
 Ingestie hrean, usturoi

 Patologice
 Amoniacal=boli infecțioase
 Putrid=infecții floră anaerobă

 Mere acre=diabet, în vărsături acetonemice la copil

CONSISTENȚĂ

 Soluții slabalcalină
 Albumină=spumă persistentă

 Puroi=vâscoasă, filantă
FIZICO-CHIMIC
 Densitate urinii
 PH
 I. Densitatea

 Cu urodensimetrul din urina/24 ore

 VN=1015-1025
 Deshidratare=1035
 Hiperhidratare 1001
 Corecții de temperatură când determinarea nu o facem
la 15 grade C corecții după glucoza conținută
MODIFICĂRILE DENSITĂȚII
 Hipostenurie=mai mică decât osmolaritatea plasmei
<1010
 Hiperhidratăro
 Diabet insipid
 Unele faze IRA, IRC

 Izostenurie=osmolaritate egală cu a plasmei

 1010-1012
 IRC
 Hiperstenurie >1035
 Deshidratări
 DZ
 Administrare substanță contrast
PH
 Determină pe urina proaspătă
 Normal=acidă 6,2-6,8
 Hărtie indicatoare
 NaOH N/10 aciditate titrabilă în prezența unei
substanțe indicator (fenolftaleina)
 Variații
 Mari, regim alimentar-carne-scade pH, vegetarian crește pH
 Momentul recoltării –dimineața mai acidă
 Patologic
 Acid:DZ, IR gravă
 Alcalin: infecții urinare, hiperaldosteronism, după vărsături
COMPOZIȚIA CHIMICĂ A URINII
 Apă (950 ml/l) , substanțe organice și anorganice. Nu conține proteine și glucoză
 Enzime și izoenzime:
 oxidoreductaze
 LDH (lacticedehidrogenaza)
 Izocitricdehidrogenaza
 Malic dehidrogenaza
 Glutamic dehidrogenaza
 Catalază
 Diamino-oxidaze (histaminază)
 Transferaze
 Aminotransferaze
 Ribonuclează
 Hidrolaze
 Proteaze (uropepsinogen)
 Urokinază
 Peptidaze (benciaminopeptidază)
 Amilaze
 Sulfataze
 Liaze
 Hialuronidază
 aldolază
MATERIAL NECESAR-SEDIMENT URINAR

 Urina de dimineața
 Microscop

 Lama de sticlă

 Lamele

 Pipete Pasteur
PREGĂTIREA SEDIMENTULUI
 Se centrifughează (5 min la 1500-2700 turații/minut)
 Sedimentare spontană (2-3 ore)
 Se decantează supernatantul clar
 După agitare se aspiră cu o pipetă Pasteur o porțiune
din sedimentul urinar rămas pe fundul eprubetei
 Se depune o picătură pe lama de cercetat
 Se așează (prin aplicare liberă) o lamelă peste picătura
de sediment (examinarea se poate facela microscop
(obiectiv 3+ ocular 5ˣ sau 10 ˣ pentru orientare)
 După alegerea câmpului , se continuă cu obiectivul 7+
ocular 10 ˣ în scopul observării detaliilor de structură
SEDIMENT ORGANIZAT
 a) elemente celulare
 b) cilindri
 c) cilindroizi
 d) pseudocilindri
 e) filamente urinare
 f) secreții ale glandelor genitale
 Elemente neoplazice
 Paraziți etc
ELEMENTELE CELULARE DIN SEDIMENTUL
URINAR
Nr crt Tipuri celule Clasificare Normal Patologic Aspect micrsoscopic

1. Celule epiteliale 1.Celule epitaliale Nr. Redus îîn urina normală
ale căilor urinare
2. Celule renale
2 Leucocite Număr redus în urina
normală
În caz de leucociturie se
stabilește proveniența
(parenchim sau căi urinare)
3. Hematii Absente în urina normală
Important de precizat sediul
hematuriei (probă specifică
sau aspect microscopic)
Inflamație la nivelul Aspect polimorf (rotund,
căilor urinare ovalar, în “rachetă”) cu
nucleu vizibil
Indică stratul din care
provin
Puțin mai mari ca
leucocitele
Proces patologic la Citoplasmă granulată,
nivelul tubilor renali nucelu vizibil
Leucociturii evidente Globule sferice,
se întâlnesc în: granulate
Afecțiuni renale De mărimi diferite
Afecțiuni ale căilor Cu nucleu polimorf
urinare
Afecțiuni extrarenale
(apendicită,
metroanexite)
Eforturi fizice mari Disc biconcav
Afecțiuni extrarenale Fără nucleu
(diateze hemoragice, Dec culoare gălbuie
după medicamente- În urinile concentrate
sulfamide) apar ratatinate
Afecțiuni renale
CILINDRI

 Fromațiuni rezultte în urma precipitării și

mulării unor produse organice în tubii distali
sau colectori , in cursul unor afecțiuni renale
 Majoritatea cilinidrilor ți în specil cei hialini sunt
constituiți dintr-o matrice mucoproteică-
uromucoidul (proteina Tarman Horsfall)
TIPURI CILINIDRI
 A Hialini
 B Epitelial
 C Leucocitar
 D Hematic
 E Granulos
 F. Cirosi
 G Grăsosi
 H Cilindri Kulz
 I Cilindroid
 J Pseusocilindri
COMPONENTE ALE SEDIMENTULUI URINAR
ORGANIZAT
Component Compoziție Aspect Proces patologic

I. Cilinidri celulari
a. Hematici hematii hematurii
b. Leucocitari aglomerare de leucocite proces inflamator al
celule epiteliale descuamate parenchimului renal
c. Epiteliali afecțiune tubulară cu
descuamare recentă
II Cilindri hialini proteine care au străbătut sunt ca “mulaje” ale tubilor în urinile normale în număr redus
membrana glomerulului distali și colectori nefropatii
Benzi transparente și omogene proteinurie
Boli febrile
Stress emotional
Efort intens
Proteinurie ortostatică cu urini
acide
III Cilindri granuloși elemente celulare dezintegrate nefropatii acute și cronice
incluse în cilindri hialini decomensate
IV Cilindri grăsoși granule de grăsime aglomerate procese de degenerare ale
depuse pe cilindri hialini sau țesutului renal (glomerulo-
granuloși nefroze, intoxicații cu fosfor sau
arsen)
V Cilindri ciroși omogeni cu luciu mat, ca de stadii terminale ale insuficienței
ceară renale cronice (prognostic grav)
COMPONENTE ALE SEDIMENTULUI URINAR
ORGANIZAT
Component
Cilindroizi
Pseudocilindri de urați și fosfați
Pseudocilindri de acid uric
Pseudocilindri bacterieni
Pseudocilindri hemoglobinici
Filamente urinare
Secreții ale glandelor genitale
Compoziție
precipitate de mucus din tubii
colectori
săruri ale acidului uric și fosforic
grupate în cilindri solubile în acid
acetic sau acizi minerali
acid uric
solubili în acid clorhidric
bacterii acumulate în grămezi
depozitare de hemoglobină sub
formă de methemoglobină
mase de mucină în care sunt
încorporate epitelii, leucocite,
săruri, spermtozoizi
Spermatozoizi izolați sau grupați
Aspect Proces patologic
formă alungită, subțire, cu striații
longitudinale extremități sub
formă de filament, uneori bifidă
asect granular fin, strălucitor
culoare roșie brună infarcte renale cu acid uric
formă cilinidrică pielonefrite
diferențierea e cilindri granuloși
se face prin colorare cu albastru
de metilen
culoare brună hemoglobinurii
filamente lungi, refringente în urina normală (în ărima
Aspect mucogelatinos sau galben emisiune de dimineață)
netransparent gonoree cronică
afecțiuni care produc iritații
mecanice sau canotice ale
uretrei
filamente însoțote sau nu de recoltare urinii după act sexual
cilinidri testiculari (cilindru cu onanism
celule mari și nucleu net) Epilepsie
afecțiuni febrile
COMPPNENTE ALE SEDIMENTULUI URINAR
ORGANIZAT
Component Compoziție Aspect Proces patologic
Elemente celule tumorale celule atipice izolate tumori primare
neoplazice și grupate renale
fragmente de țesut tumori vezicale
tumoral tumori de prostată
tumori de vecinătate
care erodează căile
urinare
Paraziți chiști echinococoză
solex urinară sau de
fragmente de vecinătate
membrană
oxiuri
ouă de oxiuri
trichomonas trichomoniază
vaginalis
DETERMINĂRI CANTITATIVE URINARE
 Metoda Addis
 Metoda Hamburger
 Addis: se determină din urina de 24 de ore recoltată în 2 etape (8-20 și 20-8)
 Se măsoară cantiatea eliminată
 Material necesar: centrifugă
 Microscop
 Cameră de numărat (Burker)
 Eprubeta de centrifugă gradate
 Pipete Pasteur
 Cilindru gradat (500 ml)
 Tehnica de lucru: Urina se omogenizează doinc ele 2 probe. 10 ml urină în cele 2
eprubete, centrifugare (5 min la 1500-1800 ture/minut) (la subiecții normali
sediment de 0,2 ml
 Decantare supernatant clar până la 1 ml (sau 5 ml daca avem ult sediment) ,
omogenizare conținut rămas, aspirare pipeta Pasteur pe camera de numarat, 5-
10 minute repaus, se numără hematii cu obiectiv de 40/60 (6-7) pe o suprafață
de 1 mm2, clinidri cu obiectivul de 10 (3) pe suprafața de 9 mm2
SEDIMENTE NEORGANIZATE
 Substanțe de formă cristalină sau amorfă
 Depinde de ph sau limentație
 Urini acide:
 Urați amorfi

 Acid uric

 Oxalat de calciu
URINI ALCALINE

 Fosfați amorfi

 Fosfați amoniaco-magnezieni

 Urat de amoniu
 Carbonat de calciu
URINI PATOLOGICE
 Tirozina și leucina

 Cistina

 Xantina

 Colesterol

 Sferule de grăsime
 Cristale de acizi grași