Catedra Chirurgie Generală şi Semiologie

ASEPSIA
PREVENIREA INFECŢIEI PLĂGII
OPERATORII

1
 INFECŢIE NOZOCOMIALĂ (INTRASPITALICEASCĂ)

Nosokomeion (din Greacă) – spital

• Infecţie nozocomială – infecţie dobîndită de pacient în perioada

spitalizării sau ca rezultat al tratamentului în staţionar

2
 INFECŢIE NOZOCOMIALĂ

Cele mai frecvente tipuri de infecţii nozocomiale printre

pacienţii spitalizaţi:

• Infecţiile tractului urinar

• Pneumonia
• Infecţia plăgii operatorii (14-16%)

3
 DEFINIŢIA ŞI CLASIFICAREA INFECŢIEI PLĂGII
OPERATORII

Infecţia plăgii operatorii se dezvoltă în termen de 30 zile de la operaţie, cînd nu a

fost utilizată careva proteză sintetică sau implant; sau în termen de 1 an, în cazul
folosirii acesteea

Pielea Infecţia incizională superficială

Ţesutul subcutanat

Ţesuturile moi profunde Infecţia incizională profundă

(aponeuroza, muşchii)

Organele şi cavităţile
Infecţia cavităţilor şi organelor

4
 BACTERIOLOGIA INFECŢIEI PLĂGI OPERATORII

Structura agenţilor patogeni, care cauzează infectarea

plăgii operatorii
Microorganism Incidenţa
1986-1989 1990-1996

Flora bacteriană antibiotic-rezistentă – S.aureus meticilin-rezistent (MRSA)

5
 ASEPSIA – DEFINIŢIA

Asepsia – un complex de acţiuni, îndreptate spre prevenirea

pătrunderii agenţilor patogeni în plagă sau organismul pacientului în
timpul intervenţiei chirurgicale sau a procedurilor invazive

Spre deosebire de antisepsie, care reprezintă distrugerea

microorganismelor pătrunse deja în plagă, asepsia previne nimerirea
acestora în organismul pacientului

Asepsia – lipsa infecţiei

6
 SCOPUL

Scopul principal al asepsiei chirurgicale este izolarea efectivă a

cîmpului operator de la mediul înconjurător nesteril

7
 SURSELE INFECŢIEI

Exogenă (din exterior) Caria dentară ca sursă

de infecţie

Plaga Endogenă (din interior)

operatorie

8
CĂILE EXOGENE DE CONTAMINARE

1. Prin aer şi picătură

2. Prin contact

3. Prin implantare de material infectat

9
 INFECŢIA PRIN AER ŞI PICĂTURĂ

• Tractul respirator al pacientului şi lucrătorilor medicali

• Eliminările din plagă şi material de pansament infectate
• Praful din sala de operaţie
• Microorganismele patogeni de pe îmbrăcăminte şi piele

Aerul contaminat din sala de operaţie

Plaga operatorie infectată

10
 SEPARAREA PACIENŢILOR

Secţia septică Secţia aseptică

11
PREVENIREA INFECŢIEI PRIN AER ŞI PICĂTURĂ

Consecutivitatea intervenţiilor chirurgicale

“Curate”
(chirurgia vasculară, chirurgia plastică)

“Contaminate”
(rezecţia pulmonară, chirurgia gastrointestinală )

“Septice”
(tratamentul peritonitei, chirurgia purulentă)

12
 PREVENIREA INFECŢIEI PRIN AER ŞI PICĂTURĂ

Accesul limitat al vizitatorilor şi lucrătorilor medicali în secţia

chirurgicală şi blocul operator (o persoană elimină în aer 10 agenţi
patogeni/1secundă)

Nivelul de contaminare microbiană acceptat în sala de operaţie :

< 200 agenţi patogeni / m3

13
 ÎMBRĂCĂMINTEA CHIRURGICALĂ

1. Costumul chirurgical
(pantaloni şi cămaşă) 2
3
2. Masca

3. Boneta

4. Ciupicii sau bahilile 1

1
4

14
 VENTILAREA ÎN SALA DE OPERAŢIE

Filtre bacteriene de înaltă performanţă

SALA DE
OPERAŢIE

Circuitul de aer trebuie direcţionat dinspre tavan spre podea

15
 PREVENIREA INFECŢIEI PRIN CONTACT

Regula de aur a asepsiei:

„Totul ce contactează cu plaga trebuie să fie steril”

16
 PREVENIREA INFECŢIEI PRIN CONTACT

Ce obiecte vin în contact direct cu plaga în timpul operaţiei?

• Mîinile chirurgului cu mănuşi
• Halatul chirurgical
• Albiturile şi materialul de pansament
• instrumentele chirurgicale
• Cîmpul operator (pielea pacientului)

• Sterilizarea – distrugerea completă a agenţilor patogeni,

inclusiv formele sporulate (instrumentele chirurgicale,
albiturile şi materialul de pansamente, implantele
chirurgicale)

• Dezinfectarea – distrugerea majorităţii germenilor patogeni

(mâinile chirurgului, cîmpul operator)

17
 PREVENIREA INFECŢIEI PRIN CONTACT

Persoanele ce activează în sala de operaţie

Personalul steril: Personalul nesteril:

• Chirurg • Anesteziolog
• Asistenţii chirurgului • Sora de anestezie
• Sora de operaţie • Infermiera
• Vizitatorii (studenţi, consultanţi)

18
 PERSONALUL STERIL ÎN ZONA STERILĂ

Halatul
chirurgical
steril

Mănuşile
chirurgicale
sterile

19
 PREGĂTIREA MÎINILOR CHIRURGULUI

Palma la palma Palma asupra mîinii

1 Spaţiile interdigitale Suprafeţele posterioare

ale degetelor

Spălare repetată a mîinilor cu

săpun şi perie
Police Palma

20
 PREGĂTIREA MÎINILOR CHIRURGULUI

2
Mîinile trebuie şterse cu un cearşaf steril, tot acest timp chirurgul ţinîndu-şi mîinele
ridicate în sus şi la distanţă de corp

21
 PREGĂTIREA MÎINILOR CHIRURGULUI

3
Decontaminare cu soluţie antiseptică (≈ 2-5 min)

22
 PREGĂTIREA MÎINILOR CHIRURGULUI

Preparat Mecanismul Rapiditatea Toxicitatea Domeniul

acţiunii acţiunii utilizării

Alcoolul Denaturarea Cel mai Nu DP, DM

proteinei rapid
Clorhexidina Distrugerea Medie Ototoxicitate, DP, DM
membranei cheratită
celulare
Iodin Oxidarea/ Medie Absorbţie de pe DP, DM
substituirea piele, toxicitate,
cu iod liber iritaţie cutanată

• PP – dezinfectarea pielii cîmpului operator

• DM – dezinfectarea mîinilor chirurgului
23
 ÎMBRACAREA HALATULUI ŞI MANUŞILOR STERILE

4
24
 MANUŞILE CHIRURGICALE

Manuşile chirurgicale sterile se pot contamina:

• Dacă se atinge partea exterioară a mănuşii cu o mînă fără mănuşă
• Dacă este atins orice obiect nesteril
• Dacă mănuşa se rupe sau se înţeapă
• Dacă mîinele în manuşi sterile coboară mai jos de centură

25
 STERILIZAREA LINGERIILOR CHIRURGICALE ŞI A
MATERIALULUI DE PANSAMENT
Halate, albituri, meşe de tifon

Albiturile sterile înpachetate

Autoclav 120ºC

26
 STERILIZAREA LINGERIILOR CHIRURGICALE ŞI A
MATERIALULUI DE PANSAMENT

Halate, albituri, meşe de tifon

Regim de sterilizare în autoclav

45 min – 1,5 atm – 120°C

Materialul din casoleta

Schimmelbusch rămîne
steril timp de 72 ore, cu
excepţia cazului cînd
aceasta a fost deschisă
sau deteriorată

27
PRELUCRAREA INSTRUMENTELOR CHIRURGICALE
REUTILIZABILE

3 etape consecutive:

• Decontaminarea

• Curăţirea

• Sterilizarea

28
 DECONTAMINAREA INSTRUMENTELOR
CHIRURGICALE

Plasarea instrumentelor într-un recipient cu soluţie detergentă

29
 CURĂŢIREA INSTRUMENTELOR CHIRURGICALE

• Spălarea cu peria în soluţie cu detergent

• Clătirea sub apă caldă curgătoare

• Uscarea

30
 STERILIZAREA INSTRUMENTELOR CHIRURGICALE

60 min – 180º

Sterilizarea termică uscată în cuptor electric

31
STERILIZAREA INSTRUMENTELOR CHIRURGICALE

Sterilizarea cu aburi (în autoclav)

32
 STERILIZAREA INSTRUMENTELOR CHIRURGICALE

Scufundarea în soluţii antiseptice puternice (glutaraldehida – „Cidex” timp de

15 min) cu clătire minuţioasă ulterioară

Sterilizarea chimică („rece”)

33
 CONTROLUL CALITĂŢII STERILIZĂRII TERMICE

Metoda directă Metoda indirectă

• Examenul bacteriologic prin • Indicatori chimici termosensibili

însămînţarea (săptămînal) (la fiecare sterilizare)

34
CONTROLUL CALITĂŢII STERILIZĂRII TERMICE

PRE PRE

POST POST

Pupinel Autoclav

35
 REGULILE DE DECONTAMINARE A CÎMPULUI
OPERATOR

• Bărbieritul (epilarea) în regiunea cîmpului operator trebuie efectuat

nemijlocit înainte de operaţie (< 2 ore)

• Pielea cîmpului operator trebuie prelucrată cu soluţie antiseptică mult mai

larg decît zona inciziei preconizate

• Prelucrarea se efectuează din centrul cîmpului operator spre periferie

• Regiunile potenţial mai contaminate (plicile inghinale, ombelicul) se

prelucrează la sfîrşit

36
PRELUCRAREA CÎMPULUI OPERATOR

• 3 ori (cu expoziţie de 1 min) pînă la limitarea

regiunii inciziei before limitation with surgical
drapes

• Îndată pînă la
incizie

• Înainte şi după suturarea plăgii

37
 DEZINFECTAREA PIELII

Preparat Mecanismul Rapiditatea Toxicitatea

acţiunii acţiunii
Alcoolul Denaturarea Cel mai Nu
proteinei rapid
Clorhexidina Distrugerea Medie Ototoxicitate,
membranei cheratită
celulare
Iodin Oxidarea/ Medie Absorbţie de pe
substituirea piele, toxicitate,
cu iod liber iritaţie cutanată

Peliculă sterilă adezivă

38
 DEFINIŢIA INFECŢIEI PRIN IMPLANTARE

Implantul reprezintă un obiect plasat într-o cavitate fiziologică sau

formată chirurgical, preconizat de a fi lăsată acolo mai mult de 30 zile

39
 MATERIALELE CHIRURGICALE IMPLANTABILE

• Material de sutură

• Proteze vasculare

• Valve cardiace artificiale

• Plase sintetice pentru herniolastii

• Proteze ortopedice

40
 INFECŢIA PRIN IMPLANTARE

Implantarea de material chirurgical infectat rezultă inevitabil într-un

proces septic

• >100.000 microorganisme/1gr de ţesut =

infecţia plăgii operatorii

• 100 microorganisme/1gr de ţesut + suturi de matasă =

infecţia plăgii operatorii

Această Infecţie este foarte rezistentă la terapia antibacteriană, fiind

necesară de obicei înlăturarea implantului

41
 STERILIZAREA OBIECTELOR IMPLANTABILE

Întotdeauna se utilizează materialele implantabile numai de unică folosinţă

• Suturi atrumatice
• Proteze Radiaţie ionizantă

• Plase sintetice

42
 REGULI DE LUCRU ÎN SALA DE OPERAŢIE

1. Doar personalul steril poate lucra în zona sterilă

2. Pentru izolarea cîmpului operator se folosesc cearşafurile sterile

3. În cîmpul operator steril se folosesc doar obiecte sterile

4. Sterilitatea cîmpului operator necesită control şi menţinere permanentă

5. Dacă sînt dubii în sterilitatea obiectului, atunci este considerat nesteril

6. Personalul nesteril activează doar în zona nesterilă în contact cu

obiecte nesterile

7. Personalul nesteril trebuie să menţină mereu „distanţa de siguranţă”

43
 INFECŢIE ENDOGENĂ

Patologiile
inflamatorii cronice :

• Pielonefrite Calea hematogenă Infecţia plăgii

sau limfogenă operatorii
• Bronşite

• Amigdalite

• Caria dentară

44
 PROFILAXIA ANTIBACTERIALĂ

Indicaţiile depind de gradul de contaminare a plăgii

operatorii:

Tip I (curate), fără implantul – nu-i indicată

Tip I (curate), cu implantul

Tip II (condiţionat-contaminată ) Profilaxia AB de rutină

Tip III (contaminată )

Tip IV (infectată) – profilaxia este urmată de tratament

45
 SELECTAREA PREPARATULUI PENTRU
PROFILAXIE ANTIBACTERIANĂ

Prima linia Linia a doua

• Cefazolina • Clindamicina
• Ampicilina-sulbactam • Vancomicina
• Cefoxitin • Metronidazol
• Ceftriaxon • ± Aminoglicozide
• + Metronidazol (chirurgia colorectală) • ± Chinolone

http://www.ajhp.org/content/70/3/195

46
 CUM SE EFECTUEAZĂ CORECT AB-PROFILAXIE?

• Medicamentul trebuie administrat cu 1 oră înaintea operaţiei

• Calea optimală de adminstrare este cea intravenoasă

• Infuzia preparatului trebuie finisată pînă la incizia tegumentelor

• Este de ajuns o doză maximală de antibiotic (recalculată în obezitate)

• În cazul operaţiei îndelungate şi hemoragiei semnificative, este

necesar readministrarea suplimentară a preparatului

• De obicei, AB nu sunt administrate după suturarea plăgii

• Durata totală de profilaxie nu trebuie să depăşească 24 de ore

47
 INFECŢIA

ASEPSIA

PLAGA OPERATORIE
48
49