1.

RADIODIAGNOSTICUL
PNEUMONIILOR

• Pneumopatiile :
– Afetiuni inflamatorii, nesupurative si supurative
ale plamanului
– Anatomo-radiologic afectiunea se cantoneaza la:
• Alveole = pneumonie
• Bronsiolele terminale si alveole =bronhopneumonie
• Interstitiu = pneumopatii interstitiale
 Clasificarea pneumoniilor dupa etiologie
• Pneumonie
– pneumococica
– stafilococica
– streptococica
– cu bacil Friedlander
– cu Haemophilus influenzae
– cu germeni intestinali
- proteus,
- piocianic
– prin aspiratie
– a nou- nascutului
– rare cu:
– Meningococi
– Salmonele
– Coli
– Brucele
– B.carbunos
 PNEUMONIILE
• Faze de evoluţie:

faza de congestie alveolară

 pereţii alveolari îngroşaţi
 radiografic prezintă drept corespondent voalul difuz;
faza de hepatizaţie roşie
 pe lângă pereţii alveolari îngroşaţi apare exudatul seros, care treptat
ocupă alveolele ce nu mai conţin aer
 radiografic constatăm opacitate de intensitate medie;
faza de hepatizaţie cenuşie
 scăderea opacităţii în intensitate, precum şi scăderea edemului
alveolar, când alveolele conţin un rest fluid şi începe să reintre aerul în
ele
 radiografic opacitate neomogenă, în funcţie de gradul de hepatizaţie
deoarece se trece la faza de resorbţie;
faza de resorbţie şi vindecare completă
 dispare edemul alveolar şi restul fluid
 radiografic se constată treptat transparenţă pulmonară normală.
Pneumonie lobară dr.
Pneumonie lobară
(Streptococcus pneumoniae).
 Pneumonie lobară
(sindrom de șoc toxic)

Teleradiografie toracică

HRCT
 Pneumonie lobară
Klebsiella pneumoniae
Pneumonie lobară stg.
Pneumonie lob superior dr.
Pneumonie lob sup.stg.
Pneumonie lob mediu+inf.dr.
Pneumonie pneumococică
 Pneumonie mixtă
(pneumococ + mycoplasma)
Pneumonie de aspiraţie
Pneumonie distelectatică
Pneumonia cu
Betsonia
(ornitoză-
psitacoză)
 Pneumonia rickettsiană(febra Q)
Opacităţi parenchimatoase
Distribuţie segmentară
Localizare mai ales in lobii inferiori
Forma nodulară
Aspect de bronhopneumonie
Fără adenopatii hilare
Rar colecţie pleurală
 Pneumonia gripala
• Forme:
– Hilifugală
– Macronodulară
– In “aripi de fluture” (asemanator
edemului pulmonar)
– Pseudotumorală ( asemanator
emfizem, atelectazie)
 Radiodiagnosticul pneumoniei atipice (virotice)
• Radiologic:
• se pun în evidenţă aspecte extrem de variate, izolate sau asociate :
 hiluri mari opace, imprecis conturate;
 cordoane opace prin edem şi infiltraţii peribronho-vasculare, care pleacă
de la hil spre periferie, mai ales spre bază şi posterior;
 voalare circumscrisă a unei zone pulmonare;
 desen pulmonar accentuat (prin accentuarea tramei interstiţiale)
realizând aspecte în reţea, reticulo-nodulare, etc. ;
 prezenţa de cordoane hilare terminate în “măciucă” (prin atelectazie) -
semn de mare valoare diagnostică;
 aspectul de “evantai” în inspir forţat prin îndepărtarea cordoa-nelor
peribronho-vasculare ca şi dimunuarea opacităţii prin distensie alveolară -
semn de importanţă diagnostică
Pneumonia interstiţială (virotică)
 Radiodiagnosticul pneumoniei cronice

• Context clinic foarte polimorf şi neobişnuit,

• Este uneori sursa unor regretabile erori.
• Radiodiagnosticul pneumoniei cronice curpinde:
– focar pneumonic neresorbit, lăngă care apar
 focare noi;
 fibroză retractilă cu tracţionări;
 scizura, mediastinul şi peretele toracic sunt deviate spre
focar;
 apariţia bulelor de emfizem şi a atelectaziei (datorită
tulburărilor de ventilaţie)
• Este obligatoriu diagnosticul diferenţial cu
cancerul pulmonar.
Pneumonie cronică bazală dr.
 CAZ CLINIC

• SIMPTOMATOLOGIE • Clinic:
 Tuse cu spută ruginie, • Murmur vezicular abolit
bazal post.stg.
 Febră 39-40 grade,
• Matitate bazală stg.
 Junghi toracic stg cu auscultatoric
iradiere în hipocondrul
stg.
 Stare generală alterată.
 Examen teleradiografic
anexat.
 .
Care este diagnosticul final ?
S LLS
 Diagnostic final:

Pneumonie lob inf.stg. segment

bazal post.stg.
 2.RADIODIAGNOSTICUL
BRONHOPNEUMONIILOR

fenomenele inflamatorii axate pe o bronhiolă

care are lumenul obstruat,

în jurul ei exista concomitent toate stadiile

procesului pneumonic.
Bronchopneumonia
Segmentaţia pulmonară
Aspect morfopatologic şi histopatologic
 RADIODIAGNOSTICUL
BRONHOPNEUMONIILOR

leziunea de bază: nodulul bronhopneumonic:

este leziunea principală,

centrat de o bronhiolă cu pereţii inflamaţi,
plini cu hipersecreţie,
alveolele pline cu exudat mucos, realizând în
ansamblu opacitatea de bază,
la periferie o congestie simplă cu dilatarea
vaselor, ceea ce realizează o opacitate mai
redusă.
Forme clinico – radiologice de
bronhopneumonie

Micronodulară
Nodulară
Pseudolobară
Parahilară stângă
Parascizurală orizontală
dreaptă
Paravertebrală
Bronhopneumonie nodulară
Bronhopneumonie macronodulară
Bronhopneumonie confluentă
Bronhopneumonie macronodulară cu
pleurezie secundară
Bronhopneumonie paracardiacă
 CAZ CLINIC

• Stare generală alterată

• Febră
• Tuse productivă
• Junghi toracic cu iradiere în abdomen
• Examen radiografic+examen CT anexat
 Diagnosticul final:

• Bronhopneumonie bazală bilaterală

 3.RADIODIAGNOSTICUL
PNEUMONIILOR INTERSTIȚIALE

Etiologie: micro-organisme virale

Influenza A and B,
varicella,
CMV, etc

Afectarea interstițiului
 Pneumonia acută interstițială

Varicella (chickenpox) pneumonia

Frontal radiograph in a 2 year old boy shows increased perihilar and
Coned-down view of the right lung basilar interstitial markings representing viral pneumonia (arrows). He
demonstrates a fine reticulonodular
had cold and flu-like symptoms, dry cough and fever for a few days.
pattern, which is more prominent
centrally
Pneumonie acută interstițială
 Pneumonie acută interstițială

Indistinct centrilobular nodules (open arrows) and tree-in-bud opacities (arrows)

better shows tree-in-bud opacities

Pneumonie acută interstițială
 Complicațiile
pneumoniilor
 Cavitația

 Formare de
pneumatocele

 Adenopatii hilare și
mediastinale

 Pleurezii și empieme

 alte complicații
Complicațiile pneumoniei
Complicațiile pneumoniei
Complicațiile
pneumoniei
CMV INFECTION
CMV INFECTION
 4.RADIODIAGNOSTICUL
SUPURAŢIILOR PULMONARE
• Abcesul pulmonar
– înainte de vomica purulentă;
– după vomică – imaginea mixtă hidro-aerică;
• Gangrena pulmonară
– Entitate asemănătoare abcesului pulmonar după vomică +
suprainfecţie cu germeni anaerobi;
• Bronşiectaziile:
– Cilindrice;
– Moniliforme (varicoase);
– Sacciforme.
 Abces pulmonar al
lobului inferior drept
înainte şi după vomica
purulentă
 Bronşiectazie
congenitală lob
sup.stg.
 ABCES
PULMONAR
ABCES PULMONAR
ABCES PULMONAR POST-PNEUMONIC
ABCES PULMONAR DE
PERETE TORACIC
 Diagnosticul Radio-
imagistic al afecțiunilor
pleurale
 Sindroamele radiologice toraco-pleuro-pulmonare
Sindromul pleural

• se reţine mai ales aspectul colecţiei pleurale cu lichid liber în

marea cavitate pleurală.
• radiologic se traduce printr-o opacitate bazală, care urcă
laterotoracic, descriind o curbă a cărei concavitate priveşte cranio-
medial, cu delimitare difuză.
• in funcţie de cantitatea de lichid apare şi deplasarea mediastinului
în partea opusă opacităţii.
• pe radiografiile în decubit lateral, cu raza orizontală, opacitatea va
ocupa porţiunea de clivă a hemitoracelui respectiv.
Pleurezie exudativa dr.
Pleurezie exudativa stg.
Pleurezie tuberculoasa
Pleurezie exudativa stg.
Sindroamele radiologice toraco-pleuro-pulmonare
-Sindromul pleural-

Colecţie lichidiană bilaterală în cantitate mare pe dreapta, redusă pe stânga,

cu limita superioară concavă cranial
 Pleurezia-etiologie

• Pluerezia uscată (pleurita)

• este o reacţie inflamatorie a pleurei
• fără lichid,
• cu fibrină localizată pe pleura parietală;
– examenul radiologic
• este sărac în privinţa semiologiei;
– hipomobilitatea hemidiafragmului poate fi singurul semn radiologic.
• Pleurezia lichidiană
• este dată de acumularea în cantităţi diferite a lichidului
– în marea cavitate pleurală,
– în pleurele interlobare,
– mediastinale şi diafragmatice.
– liberă sau închistată la diferite nivele.
 Pleurezii
• Libere-in marea cavitate
- in cant. mica
- in cant. medie
- in cant mare
• Inchistate
- in marea cavitate
- in scizuri
- mediastinale
- diafragmatice
• Mixte
 Pleurezie libera in marea cavitate

1.Rgr.PA

2.Rgr.lat

1 2
Clasificarea pleureziilor in functie de
cantitatea de lichid

Colecţii pleurale :
A – cantitate mică de lichid (100-300cmc),
B – cantitate mijlocie de lichid (1000-1500 cmc),
C – cantitate mare de lichid (peste 1500cmc), având l
iimita superioară concavă cranial.
 Pleurezia libera in marea cavitate
• Pleurezia lichidiană liberă
– in marea cavitate pleurală (revărsatul pleural
liber) este caracterizată prin
• semne directe
• indirecte
–opacitatea de intensitate mare, de tip
lichidian
–semne din partea mediastinului,
diafragmului, plămânului şi cutiei toracice
Pleurezie exudativa stg.
Fluido-pneumotorace stg
Pneumotorace bridat stg.
Calcificari pleurale
Pahipleurita calcara
masiva bilaterala
Pahipleurita calcara
Pahipleurita calcara
Pahipleurita calcara
Fibrotorace stg.
Pleurezie (azbestoza)
Pleurezie (insuf. cardiaca decomp.)
Radiodiagnosticul afecţiunilor
pleurale inchistate
Principiu
Planul scizurilor (după Fischgold)

Planul scizurilor (după Fischgold

A – imagine de faţă, S1 – planul marii scizuri,

B – profil drept, S2 – planul micii scizuri.
C – profil stâng ;
 Pleurezia inchistata
Pleurezia lichidiană închistată
inchistarea se poate produce în:
marea cavitate, interlobar, mediastinal şi diafragmatic.
mai des închistarea se face la nivel axilar, rezultând o opacitate omogenă,
bine delimitată, laterotoracică.
submamar, în spaţiul pleural anterior, în dreptul foiţelor pleurale ale
scizurii mici.
pleurezia interlobară apare datorită localizării lichidului în mica sau marea
scizură.
colecţiapleurală, localizată în scizura orizontală dreaptă, apare ca o
opacitate fuziformă, localizată în zona scizurii mici, bine delimitată şi
omogenă.
Examinarea în incidenţă de profil tranşează rapid diagnosticul
Lichidul se mai poate închista în oricare din compartimentele pleurei uni sau
bilateral.
 Colecţii pleurale închistate în scizuri :

A – în scizura orizontală dreaptă,

B – în marea scizură oblică dreaptă,
 Colecţii pleurale mediastinale închistate :

D – superioară stângă în cantitate medie,

E – inferioară stângă compartiment posterior,
F – bilaterală în cantitate mare,
G – inferioară dreaptă compartiment anterior şi
posterior
Colectii pleurale inchistate
 Simfizele pleurale
• Simfizele pleurale
– sunt rezultatul unui proces fibrinos sau exudativ
pleural, care au ca rezultat lipirea foiţelor pleurale.
– semne radiologice
• directe sunt date de opacitate,
• semne indirecte constând din modificări ale
organelor din jur.
Cele mai comune localizări ale simfizelor pleurale sunt :
pahipleurita vârfului, caracterizată prin voal şi neregularităţi ale vârfului
pulmonar;

pahipleurita bazei, caracterizată printr-o simfiză costodiafrag-matică, în

care la examenul radiologic se constată o voalare a sinusului
costodiafragmatic, care nu se destinde în mod normal aşa cum se întâmplă
în inspiraţie ;

pahipleurita mediastinală, caracterizată prin faptul că o porţiune din

conturul medias-tinului şi a cordului au aspect rectiliniu, cu contur crenelat
dinţat pe conturul mediastinal ;

pahipleurita generalizată (fibro-toracele), caracterizată printr-un

minitorace retractat şi opac, laterotoracic opacitatea fiind mai intensă, iar
mediastinul şi organele sale sunt tracţionate spre partea bolnavă.
 Semnul balamalei
• 1.Sinusul costodiafragmatic in inspir
fortat

• 2.Sinusul costodiafragmatic in expir

fortat

1
2
•
Calcificarile
Calcificările pleurale
pleurale
– ca urmare a inflamaţiilor pleurale repetate,
– depunere de calciu pe pleură, depunerile făcându-se cel mai des în jumătatea
inferioară a pleurei, în partea externă.
– radiologic se constată :
• prezenţa unei opacităţi neregulate, cu porţiuni de intensitate foarte mare, datorită
impregnării cu calciu,
• porţiuni de intensitate slabă, noeomogenă, bine delimitată, care pe o anumită
porţiune merge paralel cu peretele toracic, de care este separat printr-o distanţă
de 1-2 mm, separaţie care este produsă de faptul că depozitarea calciului se face
pe pleura viscerală, adiacentă plămânului.
– rotind bolnavul în diverse poziţii se constată că opacitatea ţine de pleură şi nu de
plămân.
– aspectele care se pot evidenţia cu această ocazie sunt foarte diferite :
• “în placarde”,
• “în platoşe”,
• “în fier de plug”,
• “în capăt de lancie”,
• “în os de sepie” etc.
Calcificari pleurale

Calcificari pleurale, bilaterale, cu simfiză de sinus

costo-diafragmatic stâng
Calcifieri pleurale
 Pneumotoracele

• Pneumotoracele
– corespunde pătrunderii aerului în marea cavitate
pleurală.
– radiologic se constată
• hipertransparenţă a hemitoracelui respectiv
• lipsa desenului pulmonar
• colaborarea plămânului la nivelul hilului
pulmonar.
– marginea plămânului colabat este bine
evidenţiată la examenul radiologic.
 Pneumotoracele

– Pneumotoracele poate fi :
• complet, când nu există aderenţă în pleură
• parţial când se produce o retracţie incompletă a plămânului
din cauza aderenţelor dintre cele două foiţe pleurale.

– În incidenţa de faţă,
• pneumotoracele total apare ca o bandă de hipertransparenţă,
care coafează plămânul de la vârf până la diafragm ;
• pneumotoracele parţial, aspectele foarte diferite sunt în
funcţie de numărul, mărimea şi localizarea aderenţelor.
 gradul colapsului pulmonar depinde de :

cantitatea de aer din cavitatea pleurală,

prezenţa sau absenţa aderenţelor pleurale.

 dacă pe lângă aer, în marea cavitate pleurală pătrunde

lichid, vorbim de hidro-pneumo-torace.
 Pneumotoracele (continuare)

• Pneumotoracele
– Examenul radiologic se constată
• opacitate bazală, de intensitate mare,
• de tip lichidian, cu nivel superior orizontal, independent de
poziţia în care se află bolnavul,
• hipertransparenţa fără desen pulmonar.

– Pătrunderea lichidului după aer la nivelul marii

cavităţii pleurale realizează hidropneumotoracele,
• limita superioară a lichidului nu mai este concavă, ci plană,
orizontală, indiferent de poziţia bolnavului.
 Pneumotoracele (continuare)

Pneumotorace stâng în grade diferite

de mărime, cu absenţa desenului
pulmonar
 Pneumotorace inchistat / bridat

Pneumotorace inchistat prin bridă parieto-viscerală dreaptă, cu

colabarea plămânului şi hipertransparenţă adiacentă
Hidropneumotoracele

Hidro-pneumo-torace drept cu
colabarea plămânului drept pe
hil şi cu nivel orizontal la limita
aer-lichid.
 Diagnosticul diferenţial al
hipertransparenţelor pulmonare difuze :

A – emfizem pulmonar generalizat, B – emfizem pulmonar unilateral, C – emfizem

lobar, D – pneumotorace spontan, E – pneumotorace bridat, parietovisceral, apical
stâng, F – bulă gigantă de emfizem.
Pleurezie inchistata in
scizurile drepte
Chilotorace
 Hemotorace

Hemotorace
 Pleurezia inchistata mediastinal

• Pleurezia inchistata mediastinal

– spaţiul pleural mediastinal se află pe faţa mediastinală a plămânului, între
cele două foiţe pleurale mediastinale
– se împarte într-un
• etaj suprahilar şi într-un
• etaj subhilar,
• etajul subhilar la rândul său este împărţit de către ligamentul triunghiular al
plămânului, într-un
– compartiment anterior şi
– Compartiment posterior, colecţia lichidiană putându-se închista în oricare din aceste
compartimente, uni-lateral sau bilateral.
– Radiologic,
• opacitatea în bandă
• contur foarte bine delimitat spre câmpul pulmonar,
• face corp comun cu mediastinul, care apare lărgit.
– examenul radiologic în incidenţă de faţă şi de profil reprezintă elementul
esenţial de diagnostic.
 Colecţii pleurale mediastinale închistate :

A – inferioară dreaptă compartiment anterior,

B – fluido-pneumo-torace inferior drept,
C – inferioară stângă compartiment anterior,
 Colecţii pleurale mediastinale închistate :

D – superioară stângă în cantitate medie,

E – inferioară stângă compartiment posterior,
F – bilaterală în cantitate mare,
G – inferioară dreaptă compartiment anterior şi
posterior
Colectii pleurale inchistate
Pneumotorace inchistat

Pneumotorace inchistat prin bridă

parieto-viscerală dreaptă, cu
colabarea plămânului şi
hipertransparenţă adiacentă
Hidropneumotoracele

Hidro-pneumo-torace drept cu
colabarea plămânului drept pe
hil şi cu nivel orizontal la limita
aer-lichid.
Fluido-pneumotorace stg.
 Diagnosticul diferenţial al
hipertransparenţelor pulmonare difuze :

A – emfizem pulmonar generalizat, B – emfizem pulmonar unilateral, C – emfizem

lobar, D – pneumotorace spontan, E – pneumotorace bridat, parietovisceral, apical
stâng, F – bulă gigantă de emfizem.
Tumorile pleurale
• Tumorile pleurale
– Afecţiunile tumorale pleurale pot fi
• benigne
• maligne,
• primare şi
• secundare.
– Radiologic apar ca
• formaţiuni opace, rotunde sau
ovalare,
• unice sau multiple,
• alipite peretelui toracic,
• uneori pediculate.
– Tumorile benigne de tipul
fibromului, lipomului, condromului
etc sunt rare
• radiologic ca formaţiuni opace,
unice, rotunde sau ovalare, alipite
peretelui toracic.
Fibrom pleural dr.
Mezoteliom malign dr.
Bronşiectazii
Bronşiectazii
 CAZ CLINIC

• Simptomatologie:

• Stare generală alterată

• Febră permanentă.
• Durere permanentă hemitorace dr.
• Vomică purulentă 2 litri !
• Examen teleradiografic pozitiv.
Care este diagnosticul pozitiv ?

LLD
 Diagnostic final:

• ABCES PULMONAR DE LOB INFERIOR DREPT

PARȚIAL EVACUAT
 CURSUL 4

PATOLOGIA
PULMONARA DIFUZA
 CT DE ÎNALTĂ REZOLUȚIE
(HIGH RESOLUTION CT - H.R.C.T.)
Este o modalitate tomografica prin care se doreste o mai buna
vizualizare a structurilor paremchimatoase pulmonare si a
modificarilor acestora.

H.R.C.T.
Pozitionare: decubit dorsal
(decubit ventral-pt diferentierea modificarilor posturale)
Respiratie: inspir blocat
(expir- pt demonstrarea modificarilor de “air-trapping”)
Contrast i.v.:nu e necesar
 Technica:
-colimare ingusta: 1mm sau 1,5mm
-reconstructie cu algoritm de “intarire”
 creste rezolutia spatiala
 structurile au contururi intarite (“sharp”)
 creste “zgomotul” imaginii” – raster-
 rezolutia de densitate scade

-cresterea kv sau mA sau reducerea FOV

pot ameliora rezolutia de densitate in situatii particulare
Nivelul sectiunilor

Dupa Netter
-decubit dorsal -decubit ventral
 Interpretarea imaginii:

- Fereastra pulmonara - Fereastra mediastinala

Nivel(WL)=-700/-800UH WL=50UH
Largime(WW)=1000-1200UH WW=450-500UH

Aceeasi fereastra pt a avea aceiasi termeni de comparatie

 Interpretarea imaginii
Fereastra larga Nivel coborit
WL= -550/-600UH WL=-800/-900UH
WW= 2000UH WW=500UH

Mai buna analiza a interfetei pleuro-pulmonare Imbunatateste vizualizarea leziunilor aerice

 Elemente de anatomie
-Arterele si bronsile urmeaza un traiect
comun formind pachete arterio-
bronsice. Ele sunt de calibru
asemanator. Bronsile au perete subtire,
uniform.
-Arterele si bronsile se divid in ramuri
corespunzatoare subdiviziunilor
pulmonare: lobare, segmentare,
subsegmentare etc.
b
-Venele pulmonare urmeaza un parcurs
diferit. c
-Pleura viscerala inveleste plaminul si
formeaza scizuri care separa lobii
pulmonari.
-Pleura normala delimiteaza net structurile
pe care le acopera.
a
-Unitatea anatomica a plamanului este
reprezentata de lobulul secundar Miller
-Interstitiul pulmonar poate fi impartit dupa
localizare in mai multe componente:
a) peribronhovascular
b) subpleural
c) perilobular
d)intralobular
 1mm

Bronsiola si artera centrolobulara -- >

-- Venule, limfatice, interstitiu perilobular

Bronsiola terminala (5-6)-------------->

Bronsiole respiratorii (gr1,2,3)--------

Alveole ------------------------

1lobul secundar cuprinde 3-5 acini

<______________________15-20mm___________________________>
 Lobulul pulmonar secundar
1. Bronhiola lobulară
2. Bronhiola terminală
3. Duct alveolar
4. Arteră lobulară
5. Sept interlobular
6. Venă interlobulară
7. Drenaj limfatic

Lobulul secundar pe secţiune CT de

formă poligonală
Pachet arterio-bronsic vena

Lobul si arteriola centrolobulara

scizura

artera
 Artefacte: -de miscare – pulsatile cardiace; lipsa blocajului respirator
-arii de hipoaeratie declive -inspir necorespunzator
-falsa atenuare crescuta – fereastra necorespunzatoare

Falsa arie de “sticla mata”

imagini stelate

Imagini dublate

Artefacte cauzate de pulsatiile cardiace

 Indicatii
 - Evaluarea pacientiilor cu simptomatologie respiratorie cronica si/sau cu probe
functionale pulmonare alterate ,dar cu rgr. toracica normala
 - Pentru caracterizarea aprofundata a unor modificari radiografice ce nu au
permis stabilirea unui diagnostic
 - In scopul descoperirii unor modificari incipiente in caz de suspiciune a unor
afectiuni (bronsiectazie, azbestoza, emfizem …)
 - Evaluare plamanului in situatia unor boli sistemice ce pot dezvolta o afectare
pulmonara (PR, sclerodermie , micropoliangeite)
 - Urmarirea evolutiei unor afectiuni pulmonare cronice difuze cunoscute

Obs.: Adesea HRCT nu permite transarea unui diagnostic dar limiteaza

plaja de dg diferentiale. Depisteaza leziuni inaparente , permite o
caracterizare mai exacta a tipului modificarilor , precizeaza distributia si
intinderea lor . Poate identifica zonele cele mai indicate pentru o
eventuala punctie biopsie .
 Substrat morfopatologic

-Afectare preponderent a
-Afectare spatiilor aerice
preponderent -umplere a spatiilo aeriene:
transudat
interstitiala exudat
singe
-inflamatie alte depozite (material descuamativ
, material proteic )
-infiltratie neoplazica -inflamatie a mucoasei
-procese cu punct de plecare
-edem bronsiolar
-infiltratie neoplazica
-fibroza -dilatatii bronsice
-emfizem
-dilatatii chistice a spatiilor aeriene
 Semiologie tomografica

I. 1. Opacitati reticulare
II.2. Aspect in “fagure de miere”
III.
3. Micronoduli si leziuni nodulare
IV.4. Cresterea densitatii pulmonare( reducerea
transparentiei normale)
V. 5. Hipertransparente
 Imagini de tip reticular

 Ingrosarea interstitiului interlobular

(linii septale) (1) 3
 Ingrosarea interstitiului subpleural(2)
2
 Accentuarea interstitiului
peribronhovascular - mansonare(3)
 Accentuarea interstitiului intralobular 4
 Prezenta de benzi non-septale sau
benzi paremchimale(4)
 Aspect in ”fagure” (5)
1
Predominenta acestui tip de modificari determina o matrice 5
de tip interstitial

1. Obs.: accentuarea interstitiului poate fi regulata , neteda ca in edem sau neregulata ,cu micronodularitate ca in
limfangita
 Opacitati reticulare
 Ingrosarea septelor interlobulare
 Interstitiu peribronhovascular
 Interstitiu subpleural
 Linii non-septale

3
Interstitiu intralobular
 Afectiuni cronice in care apare frecvent
matrice de tip reticular
 Limfangita (carcinomatoasa sau diseminare limfatica a unui limfom)
 Sarcoidoza
 Afectiuni care pot evolua spre fibroza pulmonara
-colagenoze (PR, sclerodermie …)
-pneumoconioze
-stadiul avansat al unor pneumonite hipersenzitive
-fibroza indusa medicamentos
-sarcoidoza
-in boli infectioase (TB..)
-postradioterapie
-fibroza idiopatica difuza
Reticulatia de regula cu aspect hilifug se poate observa in variate afectiuni
infectioase cu evolutie acuta, subacuta = pneumopatii atipice (virale,
mycoplasma etc), sau in edemul pulmonar interstitial
Limfangita carcinomatoase la o pacienta operata cu carcinom mamar
 Aspect in fagure

Consta in existenta unor spatii aeriene chistice,

grupate, inconjurate de septe groase si
neregulate.
Dimensiunile imaginilor chistice sunt de la cativa mm
la cativa cm.
Peretii sunt intodeauna grosi , de 1-3 mm , bine
vizibili.
Sunt afectate predominant regiunile periferice ,
subpleurale. Cu cat procesul este mai avansat
dispunerea leziunilor se face in mai multe straturi.
Inspre plaminul normal se observa un relief liniar
neregulat denumit relief intermediar.
Substratul il reprezinta o fibroza extensiva ce
distorsioneaza arhitectura pulmonara producind
distrugerea spatiilor alveolare si transformarea
paremchimului in arii chistice.
Constituie un stadiu avansat , ireversibil , de fibroza
pulmonara.
 Opacitati micronodulare si nodulare

Criteriile dupa care pot fi

descrise leziunile sunt :

-marime 1

-contur
-densitate spatiala
-structura
-atenuare 2
-distributie:
1. perilimfatica
2. centrilobulara
3
3. intamplatoare
 Distributia micronodulilor
Perilimfatica
Nodulii predomina :
-peribronhovascular
-in septele perilobulare
-la suprafata pleurei
Centrilobulara Intimplatoare
Se dispun in intreg plaminul
Ca punct de plecare sunt: fara a avea predilectie
-bronhogenici (br centrolob.) pentru anumite structuri.
-angiogenici (arteriola) Distributia e in general
bilaterala si oarecum
Se situaza in zona centrala a
uniforma inclusiv subpleural
lobulilor si de aceea respecta
pleura fata de care pastreaza
5-10mm (mai putin nodulii
mari)
Un aspect sigur bronsiolar este cel
de inmugurire “tree in bud”

In In In
-carcinomatoza -bronsiolite infectioase si in -metastaze hematogene
-sarcoidoza diseminare bronhogena a unei -TB miliara
-pneumoconioze inf.(inclusiv TB, aspergiloza…)
-bronsiolita cu pneumonie pe cale
de organizare (BOOP)
-pneumonita hipersenzitiva
-cc bronsioloalveolar
-vasculite
Distributie de tip perilimfatic
Distributie de tip centrolobular
“tree in bud”- pom inmugurit
 Aspectul de arbore inmugurit
- imagini nodulare neregulate cu
aspect ramificat identificabile in
periferie dar respectind suprafata
pleurala daca dimensiunile
nodulilor sunt reduse.
Aspectul de inmugurire se
datoreaza opacifierii si dilatarii
bronsiolelor prin prezenta de
impactatii mucoide sau
purulente.
- patternul semnifica aproape
intodeauna un proces infectios
raspandit pe cale endobronsica
sau o afectiune de cai aeriene
(bronsiectazii , fibroza chistica)
asociata cu infectie.
Distributie aleatorie
 Algoritm de interpretare a micronodulatiei

Noduli multipli

+noduli subpleurali - noduli subpleurali

Predominanta
peribronhovasculara, Raspandire difuza, Distributie
subpleurala si adesea uniforma centrolobulara
septala

Distributie Distributie
perilimfatica intamplatoare
1.5mm 8mm
 Noduli centimetrici
• Metastaze –relativ rotunzi , regulati
• Granuloame infectioase, noduli micotici
• ( tb , histoplasmoza , aspergiloza invaziva …)
• Noduli in granulomatoza Wegener
• Noduli sarcoidotici conglomerati
• Noduli silicotici conglomerati
• Focare bronhopneumonice – delimitare flu
• Nodul neregulat cu prelungiri (cc primar)
• Nodul cu calcifieri , bine delimitat
(hamartocondrom)
• Noduli escavati (granulomatoza Wegener, meta cc
scuamos, granuloame infectioase etc.)
Metastaze
 Calcificari
 Noduli granulomatosi calcificati
 Microcalcifieri in hipercalcemie – calcifieri pulmonare
metastatice ( la 60-80 % din autopsiile pacientilor cu IRC.
Asimptomatice. Nesesizabile pe rgr. Se pot asocia calcifieri in partile moi.)
 Amiloidoza pulmonara
 Noduli silicotici calcificati (in 15-20% din cazuri)
 Metastaze osificate (osteosarcom)
 Microlitiaza alveolara afectiune idiopatica ; apar calcifieri
intraalveolare raspindite - microliti. Simptomatologie moderata dar
progresiva.
HRCT: multiple calcifieri cu distributie de tip
peribronhovascular si intralobular ; se pot asocia
leziuni chistice sau emfizem paraseptal.
 Arii de crestere a opacitatii paremchimului

• Arii de condensare 1
1
Bronhograma aerica
Mascarea traiectelor vasculare
• Arii de “sticla mata”
2
Bronhograma
Traiecte vasculare vizibile

2
 Sindromul de umplere alveolara

Procese pneumonice:
-pneumonii bacteriene
-pneumonie cu pneumocystis
-BOOP(COP)
-pneumonie eozinofilica etc.
Edem pulmonar acut: - cardiogen, nefrogen, ARDS
Hemoragie intraalveolara
Proteinoza alveolara
Carcinom bronsiolo-alveolar
 Arii de condensare

Infectie TBC cu extensie

bronhogena
Cc bronsiolo-alveolar
 Aspectul de sticlă mată

- procese infiltrative interstitiale

- umplere partiala a spatiilor aeriene prin lichid ,
material descuamativ, celule inflamatorii, fibroza

Aspectul apare ca urmare a unui efect de volum partial in cazul

unor leziuni morfologice ce se afla sub limita de rezolutie
spatiala a hrct.
Este o modificare nespecifica
Arii de sticla mata
 False aspecte de sticlă mată

Artefacte - de miscare
- ferastra necorespunzatoare
- inspir insuficient

Confuzie in interpretarea unor modificari cu aspect “in

mozaic” produse de oligemie sau air-trapping !!
 Aspectul de sticlă mată
-alveolita alergica
-pneumopatie acuta atipica (virala, mycoplasma, pneumocystis)
-pneumopatia interstitiala din sarcoidoza , postmedicamentoasa, postradica
-pneumonie interstitiala cronica difuza(DIP- pneumonita interstitiala
descuamativa, NSIP, UIP)
-fibroza pulmonara
-COP
-pneumonie eozinofilica
-pneumonie lipoidica exogena (inhalare de subs uleioase)
-edem pulmonar
-hemoragie pulmonara (contuzie, anticoagulante, Wegener, Goodpasture, LES,
vasculite)
-proteinoza alveolara
-dupa lavaj bronsic
-carcinom bronsiolo-alveolar

Obs. 60-80% din pacientii ce prezinta aspect in sticla mata au o afectiune

activa , potential tratabila (Webb)
 Proteinoza alveolara
Prin alterarea productiei(in exces) si eliminarii
surfactantului (deficienta a macrofagelor) la
nivel alveolar se acumuleaza material
proteino-lipidic.
Conditia poate surveni idiopatic sau secundar
unor infectii, inhalarii de prafuri sau de subs
chimice(insecticide)
De regula este vorba de persoane adulte care se
pling de dispnee moderata, tuse
neproductiva, usor disconfort. In 30% pot fi
asimptomatice.
Ex clinic pare in discordanta cu aspectul rgx care
poate sugera un edem pulmonar
Se pot produce suprainfectii cu mycobacterium
avium sau pneumocystis.
Adesea se rezolva dupa lavaj bronsic.

HRCT: - arii cu aspect de sticla mata sau

condensare raspindite ,dar mai extinse in reg
centrale separate de parenchim normal
-interstiul peri si intralobular accentuat
“crazy paving” (aspectul poate fi sugestiv dar e
nespecific)
 Hipertransparente
= cresterea anormala a transparentei paremchimului sau aparitia
unor leziuni cu continut aeric

- Imagini chistice aerice

- Aspect in “fagure”
- Emfizem
- “Air-trapping”
- Aspect in mozaic- prin tulburari de
perfuzie.
- Bronsiectazii
- Imagini cavitare – noduli escavati
 1
Hipertransparente

1) Imagini chistice 4;5

3

2) “Fagure de miere”

3) Bronsiectazii

4) “Air-trapping”

5) Emfizem
6 2
6) Perfuzie in mozaic
 Imagini chistice
• Leziuni circumscrise
• Continut aeric
• Pereti subtiri dar bine definiti cu
grosime <3mm

chiste in limfangiomiomatoza (LAM)

Pot fi secundare unor infectii (pncoc., staf.,

Pneumatocele kleb., pneumocystis)
Traumatice
Acumulare aerica subpleural sau in Dupa inhalare de hidrocarburi.
interstitiu urmare a rupturii unor La copii in bronsiolite
Chiste

-LAM (limfangiomatoza)
-Histiocitoza Langerhans (granulom eozinofil pulm.)
-Pneumatocele in diverse procese infectioase
-Papilomatoza bronhopulmonara
-in procese fibrotice – “fagure”

DgDg.dif: - emfizemul pulmonar , forma buloasa

- bronsiectazii chistice
- metastaze chistice
 Limfangiomiomatoza
Este o afectiune rara. Sunt afectate doar persoanele de sex
feminin.
Se caracterizeaza prin proliferare de celule asemanatoare cu
celulele musculare netede imature in paremchimul
pulmonar si de-a lungul limfaticelor. Proliferarea la nivel
bronsiolar duce la air-trapping si ulterior la formarea de
chiste cu pereti fini. Boala are evolutie progresiva cu
dezvoltare unei dispnei expiratorii. Una din complicatii
este pneumotoracele spontan ,chiar repetitiv.
Se poate asocia cu prezenta de angiomiolipoame renale. Pot
apare limfadenopatii abdominale sau madiastinale.
Exista posibilitatea unor colectii chiloase pleurale sau
peritoneale.
Pacientele cu scleroza tuberoasa pot dezvolta si LAM.

Chiste subcm sau cm cu pereti fini

departajate de arii cu paremchim normal
.
Marimea creste odata cu progresiunea
bolii. Afectarea este bilaterala ,difuza.
Nu apar modificari de fibroza
 Papilomatoza laringo traheala cu progresiune
bronho-pulmonara
Boala debuteaza de regula in copilarie.
Se caracterizeaza prin aparitia unor
tumorete laringiene (cauzate de
subtipuri de virus papilloma uman)
care de obicei se rezolva spontan
sau, daca sunt mari, prin rezectie.
Uneori , f. rar exista recurenta si
extensie distala a bolii pe trahee si
bronsii.
Interesarea cailor resp. mici (<2%) releva
noduli care evolueaza spre cavitatie.
Apar chiste delimitate de un perete
propriu.
Afectarea pulmonara poate fi fatala.
Leziunile laringiene regresaeza la
pubertate pe cand cele pulmonare
nu.
exista noduli intrachistici sau nivel
lichidian
 Histiocitoza pulmonara-Granulom eozinofil pulmonar

Este o afectiune idiopatica rara.

Afecteaza adultii tineri indeosebi
fumatori (90%).
Apar noduli granulomatosi
milimetrici peribronsici continind
histiocite Langerhans. Exista
evolutie spre fibroza cu aparitia
de leziuni chistice. Initial chistele
sunt subcm. rotunde sau uneori
de forma bizara. Peretii sunt bine
vizibili . In afara chistelor
paremchimul e normal.
Se remarca regresiune dupa oprirea
fumatului

Se observa imagini chistice

rotunde sau de forma bizara, cu
pereti grosi.
Predomina superior. Sinusurile cd
sunt relativ ferite.
 Dg dif: Imagini chistice buloase

Emfizem bulos
 Emfizemul pulmonar
 se defineste ca largire permanenta a spatiilor aeriene distal
de bronsiola terminala insotita de distrugerea elementelor
de sustinere ale acestor spatii aeriene.
 Nu se observa delimitare printr-un perete propriu sau daca
acesta exista este discontinu.
 Nu sunt elemente de fibroza

Forme patologice:
- centrilobular
- panlobular
- paraseptal
 Emfizemul paraseptal
panlobular
centrilobular Afecteaza lobulul pulmonar in intregime.
Afecteaza periferia lobulului, zonele in
raport cu tesutul conectiv
Largire a sp aeriene in jurul bronsiolelor Este asociat cu deficienta de alfa 1 antitripsina; Poate fi izolat la persoane tinere si
respiratorii proximale. in sindr Swyer-James cauza de pneumotorace
Este favorizat de fumat . afectare obstructiva bronsiolara ;la spontan.Se asociaza cu emfizemul
Afecteaza predominant reg pulmonare persoane in varsta centrolobular
superioare Este intins , difuz, si predomina in lobii inferiori. Localizare mai ales subpleurala si
HRCT: arii de hipertransparenta cu aspect HRCT: arii extinse si uniforme de reducere a apicala
rotunjit atenuarii asociate cu scaderea nr. de vase HRCT: imagini focale subpleurale aerice
dimensiuni reduse in gen subcm pulm. ce pot avea pereti fini (septe
fara perete propriu Nu se asociaza cu hipertransparente perilobulare)
in centru se observa uneori artera focale (bule sau chiste). Obs: la dimensiuni de > 1cm= bule
centrolobulara Uneori e greu de recunoscut. Ex in expir Dg dif fata de fagure – perete subtire
cu cat e mai sever devine asemanator poate fi util. <1mm, dispunere pe un singur rand
emfizemului panlobular si fara alte semne de fibroza.
Emfizem bulos
Nu reprezinta o entitate patologica separata ci o forma de emfizem
centrolobular si/sau paraseptal in care predomina leziunile
buloase.Spre deosebire de chiste in bulele de emfizem se mai pot
obs vase fine. In caz de modif limitate bulele se pot trata prin
bulectomie.

Emfizem bulos gigant idiopatic

“vanishing lung”
Se caracterizeaza prin prezenta unor bule gigante localizate in special in
lobii superiori ,bilateral dar posibil asimetric. Boala afecteaza de
regula indivizi tineri si are un caracter progresiv. Modificarile
trebuie sa afecteze cel puein 1/3 dintr-un hemitorace cu ef
compresiv asupra plaminului vecin. Ar putea fi urmare a
coalescentei unor bule mari de emfizem paraseptal
! sa nu se confunde cu un pneumotorace .Eventuala drenare va duce la
Emfizem paracicatriceal
formarea unei fistule pleuro-pulmonare. Reprezinta imagini buloase situate in vecinatatea
! Prezenta unui emfizem centrolobular extins eclude rezectia chirg. Nu si unor leziuni cicatriceale , fibrotice
emfizemul paraseptal . Bulectomia poate inbunatatii functia resp. ex. Se poate observa in caz de leziuni TB , alte
granulomatoze, silicoza …
asociat se pot obs bronsiectazii de tractiune sau
aspect in fagure
 Aspect “in fagure”

Imagini chistice periferice stratificate , delimitate de pereti grosi

 Aspect in fagure = fibroza pulmonara

• fibroza pulmonara idiopatica;

• colagenoze: PR, sclerodermie, scleroza sistemica progr.;
• pneumoconioze: azbestoza, silicoza;
• stadiul final al pneumonitei hipersenzitive;
• fibroza indusa medicamentos;
• uneori in sarcoidoza;
• fibroza radica;
• Stadiul final al altor afectiuni cronice: ex. fibroza
chistica

Practic: predomineta aspectului “in sticla mata = prezenta unui proces

inflamator
aspect “in fagure” =fibroza
 Bronșiectazii
Def: Dilatare permanenta , anormala , a bronsiilor.

-lumen dilatat
-pereti grosi si neregulati
-traiecte vizibile in periferie la <2cm de suprafata
pleurala
-aspect de cordoane opace atunci cind sunt pline cu
secretii
- nivel hidroareic posibil in dilatatiile chistice
- aspect de “inel cu pecete”
-adesea asociere cu afectare a bronsiilor mici care dilatate si
impactate produc imagini de “inmugurire”-(‘’tree in bud’’)
 bronsiectazii

Bronsii dilatate cu pereti grosi si/sau neregulati, uneori cu secretii in

lumen.
Semnul “inelului cu pecete”= bronsie + artera.
 Cauze de bronsiectazii
 In cadrul unor procese infectioase trenante (in Obstructii in eliminaea secretiilor
proc pneumonice acute pot apare dilatatii dar
sunt reversibile.)
secretii
abundente
 Dupa procese infectioase – mai ales in copilarie
(ex mycoplasma , adenoviroze, tb primara ) Cili ineficienti

 In sindroame obstructive cronice –corp strain ,

proc endobronsice, stenoze cicatriciale
Mucus vascos

 Congenitale : sindr Kartagener, fibroza chistica, Deficiente

parietale
sindr Williams-Campebell

 In cadrul aspergilozei bronhopulmonare alergice

Inflamatia peretilor
 Prin distorsiuni in cadrul fibrozei pulmonare –
bronsiectazii de tractiune Distorsiuni fibrotice
Tipuri de bronsiectazii

-cilindrice

-moniliforme

-chistice
 Sindrom
Kartagener

Exista o deficienta structurala ciliara din

cauza careia motilitatea cililor este
deficitara.
Sunt favorizate astfel inf repetate si
consecutiv apar bronsiectazii.

-rhinosinuzite cronice
-otite cronice
-inf bronsice recurente
-bronsiectazii
-sterilitate masculina
-situs inversus sau dextrocardie in 50%
din cazuri
 Sindrom Williams-Campbell
Deficienta congenitala rara ce afecteaza
cartilajul bronsilor mai mici de
generatia a 2-a.
Apar dilatatii chistice

-imagini chistice bronsice

-sunt posibile nivele hidro-aerice
-in expir se valideaza air-trapping secundar colapsului unor bronsii
-in periferie pot exista arii in mozaic (hipoperfuzie) sau micronoduli
centrolobulari
 Este a afectiune autosomal recesiva ce se
repercuteaza asupra transportului Fibroza chistica
membranar celular.
 In 95% sunt afectate persoane de rasa alba.
 Clinic se poate manifesta de la virsta mica( ex
la nn ileus meconial) insa uneori se
diagnosticheaza doar in adolescenta. Durata
medie de supravietuire =29ani
 La nivel pulmonar apar secretii mucoase,
vascoase , dificil de eliminat. Sunt favorizate
inf. recurente cu staf. aureu, pseudomonas
aeruginosa , mycobacterium aviare.
 Consecinta este aparitia de bronsiectazii iar in
periferie bronsiolita si modif de hipoperfuzie
secundare hipoventilatiei cronice. Leziunile
tind sa evolueze spre fibroza, HTAP,CPC. Se
evidenteaza si osteoartropatie hipertrofica
pneumica Pierre-Marie --Banberger ce se
coreleaza cu vechimea si gravitatea bolii.
 Concentratia de NaCl in transpiratie
este>60mEq/l
 -bronsiectazii cilindrice sau varicoase
 -arii de consolidare datorate suprainfectiei
 -”inmugurire” si noduli centrolobulari
 -arii geografice de reducere a densitatii cu aspect in
mozaic
 -emfizem bulos
 -art pulm largi
 “Air-trapping”
Este cel mai elocvent semn radiologic de sindrom respirator obstruciv.
El se valideaza practic in expir. (20% din pers. cu air-trapping au aspect normal pe sectiunile
inspiratorii
Normal atenuarea paremchimului pulmonar creste in expir fata de inspir cu 200UH si se
reduce volumul pulmonar

Air-trapping =
-crestere a densitatii< 100UH
-reducere nesemnificativa de volum
Modificarile sunt mai elocvente cand exista zone de referinta , neafectate . Se creaza un
aspect in mozaic

In : -bronsiolita obliteranta
-bronsita cronica
-BPOC
-astm bronsic
-fibroza chistica
-pneumonita hipersenzitiva

Obs! In bolile cailor aeriene mici aspectul in mozaic rezulta din asocierea hipoperfuziei
focale cu air-trapping-ul.
 expir

inspir
 Perfuzia “ în mozaic ”

= existenta unor regiuni hipoperfuzate intercalate cu arii cu circulatie

normala sau accentuata.
Hipoperfuzie a) - in regiunile cu hipoventilatie cronica. (ex in sindrom
obstructiv cronic , boli ale cailor aeriene mici- bronsiolita obliteranta).
Se produce vasoconstrictie hipoxica.
b) - in afectiuni vasculare (embolism pulmonar)
 zone cu densitate
redusa
 vasele in aceste zone
exista dar sunt cu
dimensiuni mai mici si
reduse ca numar (  )

 poate exista dilatare a

arterelor pulmonare mari
(HTAP)
Perfuzie in mozaic

 efectul vizual este sporit

atunci cind exista spre
comparatie parenchim
cu irigatie normala(>)
si/sau cand se asociaza
air-trapping

 anormali ale cailor aeriene

in sindroamele bronsitice-
bronsiolitice (pereti
ingrosati,dilatari …)

Bronsiolita se refera la afectarea cailor aeriene mici ( bronsiola terminala,
bronsiole respiratorii, ducte alveolare)
Exista 2 tipuri de afectare:
-proliferativa = prin modificari
inflamatorii parietale si
aparitia de tesut
granulomatos ce ingusteaza
lumenul
-in BOOP,
-pneumonite hipersenzitive ,
-boli de colagen
(dermatomiozita),
-pneumonie eozinofilica ,
-infectii (nocardia, legionella)
Bronșiolita
-constrictiva = inflamatie nespecifica a
peretelui ce duce la fibroza peribronsiolara si
ingustare consecutiva a lumenului
Practic termenul de bronsiolita obliteranta se
refera la bronsiolita obliteranta constrictiva
-idiopatica
-post infectioasa(cel mai frecvent postvirala)
-in boli de colagen (PR)
-sarcoidoza
-in transplantul de maduva sau de organe
-dupa inhalare de fumuri toxice (amoniac,
fosgen , NO2)
-bronsiolita respiratorie asociata cu boala
interstitiala (DIP, NSIP) pulmonara (RB-ILD) –la
marii fumatori
-uneori in faza cronica a alveolitei alergice
 Bronsiolita constrictiva postinfectioasa
 Rezulta in urma unor procese inflamatorii
legate de o mare varietate de agenti
infectiosi – de regula post virale - ca o
tentativa de reparare a leziunilor
 Inf virale cu afectare a cailor aeriene
mici se vindeca in marea majoritate in sapt
sau luni. Un numar foarte mic de cazuri se
pot croniciza prin aparitia bronsiolitei
obliteranta ; din acestea un procent f mic
pot evolua progresiv catre insuficienta
respiratorie

-ADENOVIRUSURI
-CITOMEGALOVIRUS
-V. VARICELEI
-V. GRIPALE
-V. PARAGRIPALE Fiziopatologie: Proces inflamator
-V. RESPIRATOR SINCITIAL acut > “vindecare” prin fibroza
-MYCOPLASMA PNEUMONIAE peribronsiolara > ingustarea
lumenului > hipoventilatie cronica >
Clinic: dispnee, tuse seaca, disfunctie
respiratorie obstructiva
vasoconstrictie > redistributie a
vascularizatiei > perfuzie in mozaic
 RGX – adesea normal

 HRCT:

-perfuzie in mozaic –aspect

“geografic”

-air-trapping ( uneori doar

imaginile in expir sunt cele
modificate –altfel aspect
normal)

-bronsiectazii

-uneori noduli centrolobulari

Bronsiolita obliteranta postvirala

 Sindrom Macleod
Sindrom Swyer-James

Este o afectiune rara,

dobandita, secundara
unei bronsiolite
infectioase in copilarie .
Consecinta acesteia este
hipoventilatia unui
plaman sau lob , ce
ramine hipoplazic si
hipertransparent prin
oligemie si air-trapping
 Aspectul mozaicat
arii cu densități diferite avînd distribuție pătată
1. Perfuzie in mozaic
a) afectare a cailor aeriene mici: vasoconstrictie ; air-trapping.
Vase putine de calibru redus. Lipsa atenuarii in expir.
b) boala trombembolica cronica.
Alterneaza arii oligemice cu arii hiperemice.
Fara evidente de air-trapping.
Semne de HTAP.
2. “Sticla mata”
Nu se observa diferente de vascularizatie intre plaminul
normal si cel afectat. In expir exista o reducere comparabila
de transparenta.
3. “Head cheese sign”
combinatie de “sticla mata”,“air-trapping”, oligemie, plaman normal
 Head cheese sign

Tip de imagine care se intilneste in pneumonita hipersenzitiva

Combinatia rezulta din asocierea infitratiei alveolare cu o inflamatie
bronsiolara responsabila de atelectazii focale si air-trapping.
 Modificări semiologice- recapitulare
3) Arii opace
-focare de condensare
1) Reticulatie -“sticla mata”
-linii septale
-mansonare
- intralobular 4) Hipertransparente
-interstitiu subpleural -imagini chistice
-linii non-septale -emfizem
-air-trapping
-oligemie

2) Nodulatie 5) “Fagure”
-micronoduli: - distributie perilimfatica
- distributie centrolobulara 6)Bronșiectazii
( arbore inmugurit )
- distributie aleatorie
-noduli 7) Mozaic
-perfuzie in mozaic
-”head cheese sign”
-“pavaj”
PATOLOGIE PULMONARA
CRONICA DIFUZA
 A) examinarea se face intr-un context clinic evocator sau la
un pacient cu diagnostic anterior stabilit
se comfirma existenta modificarilor pulmonare :
- tip
- extensie
- complicatii
- raspuns terapeutic

• B) examinarea se face unui pacient pentru care nu exista

informatii concludente :
se face un bilant imagistic .
diagnosticul acesta este orientativ.
exista situatii care necesita diagnostic histopatologic
 HRCT:
aspect de patologie interstitiala sau
predominant interstitiala
aspect de afectare predominanta a spatiilor
aeriene
aspect combinat interstitial si alveolar
prezenta modificarilor de bronsiolita
prezenta elementelor de fibroza avansata
existenta bronsiectaziilor
 Limfangita carcinomatoasă
Se produce o diseminare de-a lungul interstitiului si
limfaticelor : fie din periferie spre regiunile centrale
plecind de la leziuni metastatice diseminate
hematogen , fie antidromic secundar unui blocaj
limfatic hilo-mediastinal cu staza consecutiva.
In 80% este vorba de adenocarcinoame.
-cc bronhopulmonar
-cc mamar
-alte: gastric, pancreatic , de col uterin etc.
Prognostic infaust (6luni)

Hrct:
1) sindrom interstitial reticular sau reticulo-
micronodular:
-mansonare
-linii septale
-interstiu intralobular accentuat
-micronoduli cu distributie perilimfatica Dg. diferential :
2) distributie pulmonara focala sau unilaterala in diseminare limfatica a unui limfom;
50%, adesea asimetrica
edem pulmonar interstitial;
3) colectie pleurala in 50%
4) Fara semne de fibroza sarcoidoza;
pneumonie interstitiala limfocitara
Limfangita carcinomatoasă
 EDEMUL PULMONAR

Pot fi examinati pacienti cu EP interstitial - de regula

edem cardiogen sau nefrogen.
Clinic: dispnee
Date clinico- biologice de boala cardiaca sau boala
renala

HRCT:
- modificari de tip interstitial dar fara
nodularitate
- modificari de tip alveolar cu arii in
sticla mata sau arii de
opacifiere.
- predominanta leziunilor in reg.
declive si reg. perihilare
- colectie pleurala
- cardiomegalie
 CARCINOMUL BRONȘIOLOALVEOLAR
- Este un subtip diferentiat de adenocc.
- Frecventa de 1,5-3%.
- Pare sa existe o legatura cu prezenta unor modificari
cicatriciale paremchimale.
- Prezinta tendinta de a se dezvolta de-a lungul interstitiului fara a
distruge paremchimul , se poate extinde din aproape in aproape
intraparemchimatos (poate lua aspect pseudopneumonic) - se
poate raspindi
bronhogen .
- In momentul prezentarii

- nodul sau masa solitara (40%)

- arie focala sau arii de consolidare raspindite.
(30%)
- noduli multiplii cu aspect de tip centrolobular
(30%)

Hrct in formele difuze:

- arii focale de condensare sau sticla mata
- noduli multipli ,raspinditi ,de tip centrolobular
- aspect in mozaic = “crazy paving”
- colectie pleulara 1/3
- adenopatii mediastinale 1/3
+carcinomatoza
 0
SARCOIDOZA
 Nu s-a stabilit o etiologie precisa a sarcoidozei.
 Afecteaza si alte organe dar mediastinul si plamainul sunt interesate in
90% din cazuri. 1
 Simptomatologia este fie saraca fie nespecifica: tuse seaca , dispnee,
subfebrilitati , oboseala
 Evolutia este de cele mai multe ori autolimitanta sau favorabila dupa corticoterapie -
este posibila evolutia intr-un nr. mic de cazuri spre fibroza pulmonara grava .
 Test Kveim – pozitiv in 90%.
 Diagnosticul cert se poate stabili prin biopsie transbronsica cind se 2
identifica noduli peribronsici.
 Stadializare:
0 – aspect rgx normal
1 – adenopatii hilare si mediastinale
2 – adenopatii si modificari infiltrative pulmonare 3
3 – leziuni infiltrative pulmonare fara adenopatii (care au
remis)
4 – fibroza
 Afectarea paremchimatoasa pulmonara se intilneste doar in 20%
 Substratul este reprezentat de formarea unor granuloame necazeificate
in tesutul peribronhovascular dar si in interstitiul peri si intralobular, si 4
subpleural.
SARCOIDOZA HRCT:
- sindrom interstitial reticular

- micronoduli cu distributie perilimfatica

- pot apare noduli mai mari

(centimetrici) rezultati din coalescenta
unor granuloame.

- mici arii asemanatoare cu sticla mata

prin afectare a interstitiului intralobular.

- air–trapping sau opacitati acinare din

cauza afectarii peribronsiolare

- leziunile predomina perihilar si la

nivelul lobilor superiori, bilateral , dar
posibil asimetric

- rar apare aspect de opacitate

paremchimatoasa cu bronhograma
(sarcoid alveolar)
Stadiu 4: Fibroza pulmonara

 Reticulatie
 Bronsiectazii de tractiune( bronsiile si
arterele pulmonare din reg perihilare
si superioare apar grupate si trase
posterior)
 Opacitati liniare neregulate.
“fagure de miere”
 Bule de emfizem
paracicatriceal
 Posibil perfuzie in mozaic.
 Modificarile predomina in reg.
centrale si superioare
 PNEUMONITE INTERSTITIALE
(CRONICE) IDIOPATICE
Dpdv histopatologic:

• Pnumonie(ita) interstitiala uzuala UIP (fibroza pulmonara

idiopatica)
• Pneumonie interstitiala descuamativa DIP
• Pneumonie interstitiala nespecifica NSIP
• Pneumonie interstitiala limfocitara LIP
• Pneumonie interstitiala acuta (sindrom Hamann-Rich)
• Bronsiolita respiratorie asoc. cu b. interstitiala
• Bronsiolita obliteranta cu pneumonie pe cale de organizare
BOOP (Pneumonie criptogenica cu tendinta la organizare
COP)
 Fibroza pulmonara
idiopatica
(alveolita fibrozanta criptogenica)

-cea mai frecventa dintre entitatile

mentionate
-substratul histopatologic este de UIP
-varsta predilecta 45-70ani
-clinic se constata aparitia unei dispnei cu
evolutie progresiva spre insuficienta
respiratorie grava si deces.
-pot surveni episoade de acutizare cu
agravarea simptomatologiei
-supravietuire la 5 ani de la debut = 45-50%
-raspunsul la corticosteroizi – limitat
-factor de prognostic negativ = afectarea
a>25% din plaman.
-creste riscul de cc bronhopulmonar
• HRCT:
• Sunt afectate regiunile bazale cu
predilectie zonele posterioare
• Modificarile predomina periferic,
subpleural si au o distributie patata
• Sindrom interstitial intralobular (poate
mima sticla mata) si
perilobular
• Afectare a interstitiului peribronhovascular
ce determina o conturare neregulata a
pachetelor
bronhovasculare
• Ulterior modificari tipice:
• - bronsiectazii de tractiune
• -”fagure”
• - distorsiuni arhitecturale (scizuri
tractionate , modificari ale
traiectelor bronho-vasculare,
linii non-septale)
Modificari incipiente de fibroza

De retinut:
Modificari fibrotice similare se pot descoperi in PR sau in scleroza sistemica caz
in care mai rar se constata evolutie spre insuf. respiratorie. Substratul histopatg
este UIP(la fel in fibroze postmedicamentoase)
in PR in 90% artrita premerge afectarea pulmonara .
90% din cei cu boala interstitiala pulmonara au FR in ser.
Fibroza pulmonara idiopatica
 Pneumonie interstitiala descuamativa
(pneumonie alveolara macrofagica)
- se intilneste mai rar ca UIP de care difera
histologic prin absenta fibrozei si prin
prezenta de macrofage in spatiile aeriene
- este de obicei o afectiune autolimitanta.
Initial a fost considerata stadiu
premergator fibrozei idiopatice
- afecteaza persoane mai tinere -90%
fumatori.
- clinic dispnee usoara , uneori lent
progresiva, tuse seaca - disfunctie
restrictiva
- prognostic mult mai bun ca UIP.
- trat. steroidic si oprirea fumatului.
- se poate intilni in unele pneumonii toxice

HRCT: - arii in “sticla mata” distribuite cu aspect patat in regiunile bazale

periferice
- interstitiu intra si perilobular vizibil
Dg. dif: -NSIP
-pneumonita hipersenzitiva
-COP
-proteinoza alveolara etc.
Pneumonie interstițială limfocitară LIP

Este o forma rara de pneumonita interstitiala cronica.

Histologic se constata hiperplazie limfoida precum si infiltrare

limfocitara a interstitiului peri si intralobular.

 Poate fi idiopatica sau se asociaza cu inf cu HIV, PR, sindr. Sjogren ,

LES, hepatita cronica…

Simptomatologie moderata .

O parte din cazuri evolueaza spre isuf. respiratorie grava.

HRCT: aspect similar cu cel din limfangita carcinomatoasa.

Prezenta arilor de “sticla mata “ pledeaza pentru leziuni potential

reversibile si potential tratabile
Pneumonia interstițială nespecifică - NSIP
 Histopatologic nu se incadreaza in nici o alta forma.

 Simptomatologia de regula este moderata.

 Aspectul poate apare si in colagenoze sau in pneumonite

post-toxice sau post-medicamentoase.

 HRCT:
- predomina arii de “sticla mata” dispuse patat indeosebi in
zonele subpleurale bazale
.
- interstitiul este accentuat in aceleasi regiuni

- rar apare “fagure”

Sindrom Hamman-Rich =
pneumonie interstițială
acută AIP
 Reprezinta a afectiune autoimuna
idiopatica cu evolutie rapid progresiva
catre insuficienta respiratorie grava si
deces.

 Este vorba de saptamini sau luni.

 Substratul - distrugere alveolara

difuza (DAD) cu exudatie si formare de
membrane urmata de fibroza
extensiva.

DAD poate apare si in alte situatii. In

acest caz insa nu se certifica
expunere la substante toxice, nu se
descopere inf. bacteriene, virale ,
fungice.
HRCT:

 Zone de opacifiere cu distributie predominant

bazala cu aspect de “sticla mata” si apoi de
condensare, dispuse patat, dar care se extind
afectind un volum pulmonar din ce in ce mai mare.

 Cordul si vascularizatia pulmonara nu sunt

modificate.
 In eventualitatea supravietuirii acestei faze
supraacute se pot observa ulterior si modificari de tip
reticular si “fagure”.
 Pneumonia criptogenică cu tendință la organizare (COP)
Bronsiolita obliteranta cu pneumonie in curs de organizare –
(BOOP)
COP – defineste mai bine entitatea nosologica.
BOOP – caracterizeaza mai bine felul leziunilor histopatologice.
- apare si in legatura cu alveolita alergica extrinseca (pneumonita
hipersenzitiva), post infectii virale , fungice sau cu mycoplasma, in colagenoze ,
post-medicamentos , post-transplant etc. Corect = BOOP idiopatica.
Bronsiolita obliteranta = o afectare bronsiolara ce duce la 1- e restrictiva
ingustare a lumenului cu tulburare consecutiva a
ventilatiei :
1-bronsiolita proliferativa
tesut granulativ ce ocupa lumenul
bronsiolar dar si restul spatiilor
aeriene.(BOOP)

2-bronsiolita constrictiva
afectare peretilor prin fibroza.
poate urma unei infectii virale sau ca reactie
imunopatologica , post transplant etc. 2
- e obstructiva
 Pneumonie criptogenica cu tendinta la organizare
Intr-un cadru nosologic cunoscut
BOOP -dupa inhalare de prafuri organice (alveolite
alergice)
-post infectios (virusuri , mycoplasma, fungi)
-In boli ale tesutului conectiv ( PR, Sjogren, ..)
-in reactii post-medicamentoase (bleomicina,
methotrexat, ciclofosfamida, penicilamina ..)
Idiopatic – COP
In aprox 40-50%
- mai frecventa intre 40-60ani
- debut cu stare gripala , tuse seaca , dispnee progresiva , subfebrilitati
- evolutie prelungita
- disfunctie ventilatorie restrictiva
-diagnosticul se face prin excludere si cu comfirmare histologica (punctie)

Se constata o bronsiolita proliferativa cu formarea de tesut granulativ in caile aeriene mici

(bronsiole respiratorii) si aparitia unui proces pneumonic in paremchimul invecinat

- nu raspunde la antibioterapie - evolutie favorabila dupa corticosteroizi

- rezorbtia infiltratelor poate dura saptamini
 Pneumopatia Cronică
Obstructivă

HRCT:
- Aspect mozaicat, patat prin
dispunerea,nesistematizata, predominant
periferica, subpleurala a unor focare de
condensare sau “in sticla mata”.
- Mai rar pot exista arii largi de consolidare.
- Modificarile au predilectie pentru zonele
bazale.
- In pina la jumatate din cazuri pot apare
noduli de tip centrolobular
- Nu se observa modificari de fibroza

Aspecte asemanatoare pot apare in :

-inf. cronice (TB, mycobacterium avium)
-pneumonie cronica eozinofilica
-sarcoidoza
-carcinom bronsiolo-alveolar
-alveolite alergice
-DIP
 Pneumonite hipersenzitive
(alveolita alergica extrinseca)

 Grup de afectiuni de tip alergic urmare a inhalarii de pulberi organice.

 Boli cu caracter ocupational .
 Conditii ale unor expuneri repetate la alergen.

In aceasta categorie intra:

- plaminul de fermier (actinomicete din fin)

- boala crescatorilor de ciuperci (probabil actinomicete)
- bisinoza (bumbac)
- bagasoza (reziduri fibroase , trestie de zahar- actinomicete)
- boala crescatorilor de pasari (reziduri proteice din pene , dejecii)
- boala umidificatorilor – lucratori in instalatii de aer conditionat
(actin.)
Caracteristic se descriu 3 faze:

1) acuta – dupa expunere intensa la alergen in interval de cativa ore se instaleaza

simptome ,care pot lua forma unui edem pulmonar acut , cu dispnee marcata
,tuse , slabiciune ,reactie febrila , frisoane . Revenirea se produce in mai multe ore
pana la zile.
E foarte important de recunoscut asocierea intre crizele respiratorii (uneori mai putin
zgomotoase)si expunere > stabileste dg.

2) subacuta – dupa mai multe saptamini sau luni de expunere se instaleaza o

suferinta pulmonara in general moderata cu debut insidios al dispneei.
Legatura cu expunera la alergen poate sa fie mai dificil de facut.

3) cronica – se instaleaza modificari ireversibile de fibroza

Stadiile 1) si 2) sunt potential tratabile - se evita expunerea la alergen si

se trateaza prin medicatie cortico-steroidica.
Modificarile din stadiul acut se remit complet.
 Pneumonita
hipersensitiva
HRCT:
2
1) - edem pulmonar sau mozaic de arii
opace, plamin normal
- modificarile predomina in regiunile
mijlocii si in lobii superiori

2) - predomina arii “in sticla mata” cu aceeiasi

dispunere si localizare
- pot exista micronoduli de tip
centrolobular
- poate apare reticulatie
- posibil “had-cheese sign” (se adauga
bronsiolita prin infiltratie
celulara a peretilor)

3) - modificari fibrotice( reticulatie , fagure)

cu dispunere patata predominant
parahilar si in regiunile anterioare ale
lobilor superiori.
- bronsiectazii
Patologia pulmonara in boli sistemice
autoimune
- colagenoze:
- lupus eritematos sistemic(LES)
- poliartrita reumatoida(PR)
- sclerodermie (scleroza sistemica progresiva)
- dermatomiozita-polimiozita
- boala mixta a tesutului conjunctiv
- sindrom Sjogren (pot apare bronsiectazii)
…

vvvvvvvvVv
- vasculite autoimune
vv-granulomatoza Wegener
-sindrom Churg-Strauss
-poliangeita microscopica
Afectare renala si pulmonara - dg. dif. cu
sindromul Goodpasture (apar Ac anti
membrana bazala glomerurala)
  P.R.
- afectarea pleuro-pulmonara
relativ frecventa
- debut de regula dupa aparitia
poliartritei

HRCT:
- colectie pleurala
- sindrom interstitial -> fibroza
pulmonara
- modificarile intereseaza regiunile
bazale
- bronsiolita constrictiva cu perfuzie in
mozaic, uneori BOOP

 L.E.S.
- colectie pleurala
- sindrom de condensare: hemoragie ,
pneumonita lupica sau prin favorizarea
infectiilor pulmonare
- sindrom interstitial – fibroza pulmonara
este rara
 Sclerodermie
Fibroza pulmonara (30-60%):
- reticulatie
- arii de sticla mata
- fagure de miere
Sunt interesate regiunile bazale
In >1/3 din cazuri aspectul rgx este
normal
-pneumonie de aspiratie
-modificari esofagiene
 Granulomatoza
Wegener
 vasculita granulomatoasa necrozanta care
intereseaza vasele de la nivel pulmonar dar
si din peretii tractului respirator superior
inclusiv a sinusurilor paranazale (100%)
 renal produce glomerulonefrita (85%)
 M=F. afecteaza persoane cu varsta intre 30-
50 ani
 netratata duce la deces prin insuficienta
renala (ciclofosfamida, cortizon)

HRCT:
- multipli noduli de regula cu contur
neregulat
- adesea acestia se pot escava
- in regiunile periferice uneori apar focare
de opacifiere triunghiulare cu semnificatie
de infarcte pulmonare
- frecvent pe primul plan exista zone
localizate sau difuze de condensare sau
sticla mata produse de hemoragie
intrapulmonara
 Sindrom Churg-Strauss
• Este o vasculita sistemica ce survine pe un fond alergic .
• Se intilneste aproape intodeauna la astmatici sau la pacienti cu rinita alergica
• Exista adesea si neuropatie
• Se asociaza eozinofilie sanguina (E>10%)
• Afecteaza vasele mici si medii de la nivel pulmonar , renal, cutanat.

Hrct:
- focare de condensare sau
“de sticla mata”distribuite
patat predominant in regiunile
periferice
- adesea au caracter tranzitor
- mult mai rar se pot observa
noduli
- se pot asocia bronsiectazii
usoare si ingrosare a peretilor
bronsici
 “Boala pulmonară eozinofilică”
asocierea de infiltrate pulmonare cu eozinofilie

• eozinofilie pulmonara simpla - sindrom Loffler

• pneumonie eozinofilica acuta
• pneumonie eozinofilica cronica
• sindrom hipereozinofilic idiopatic
• aspergiloza bronhopulmonara alergica
• plaman eozinofilic parazitar (ascaridoza ,
schizostomiaza…)
• pneumonie eozinofilica indusa medicamentos
(amiodarona ,nitrofurantoin ,metotrexat)
• sindrom Churg-Strauss
 Sindrom Loffler
- simptomatologie minima

- focar sau focare infiltrative periferice in regiunile mijlocii

sau superioare

- caracter tranzitor sau migrator ,autolimitant in 2-3

saptamani

- eosinofile crescute in sange (E>10%)

 Pneumonie eozinofilica acuta

- sindrom febril sub 5 zile

- dispnee , durere pleuritica , mialgii , insuficienta
respirtorie acuta
- raspunde rapid la corticoterapie
- eozinofile crecute in lichidul de bronhoaspiratie
(E>20%); eozinofilie
- zone de condensare si/sau “sticla mata” raspandite in
ambii campi pulmonari , periferic.
- interstitiu accentuat .
- colectie pleurala
- aspect la fel cu ARDS sau edemul pulmonar
- nu se identifica o cauza (micoza , parazitoza , alt
alergen)
Sindromul hipereozinofilic

- afectiune rara ce produce disfunctii pluriorganice

- eozinofilie persistenta (peste 6 luni E>1500/ml) fara

o cauza precizata

- arii de condensare si “sticla mata” dispuse patat

 Pneumonie eozinofilica cronica
 afectiune idiopatica
 mai frecventa la femeile (2/1) de virsta medie
 simptomatologie respiratorie moderata ,progresiva avind o durata de cel putin
3saptamani : tuse , dispnee usoara, crize asmatiforme plus subfebrilitati.
 eozinofilie + eozinofile in aspiratul bronsic (E=20 - 40%; normal=1- 4%)
 trebuie exclusa o alta cauza de eozinofilie (astm bronsic, parazitoza, medicamente)
 raspunde la corticoterapie dar tratamentul dureaza aprox 6 luni

HRCT:
- arii periferice de infiltratie
alveolara sau “sticla mata”
- localizare in cele 2/3 superioare
ale unui plaman sau bilateral
- dispunere in mozaic, cu aspect
patat
- atelectazii in banda cu localizare
subpleurala
 Aspergiloza bronhopulmonara alergica
 are la baza o reactie hipersenzitiva la prezenta si dezvoltarea endobronsica a lui aspergillus fumigatus.
 debutul este frecvent din copilarie.
 se poate asocia cu fibroza chistica sau astmul bronsic (<10%)
 colonizarea micotica priveste bronsile de grad 2-3-4 si mai putin caile aeriene mici - se produce o reactie hipersenzitiva
ce provoaca o inflamatie cu infiltratie eozinofilica si cresterea productiei de mucus.
 clinic: crize astmatiforme, stare gripala, tuse productiva cu eliminare de dopuri de mucus.
 evolutia cu perioade de exacerbare si perioade de acalmie.
 in lipsa tratamentului (corticosteroidic) se poate ajunge la insuficienta respiratorie cronica
 criterii de diagnostic: astm; eozinofilie (E=10-40%)si eozinofile in sputa; modificari rgx –infiltrate pulmonare recurente si
bronsiectazii centrale; teste cutanate pozitive la aspergillus; reactie AG (a. fumigatus) -AC; Ig E crescute si Ig E, Ig G
specifice crescute

HRCT:
- opacitati in deget de manusa,
ramificare.
- opacitati periferice ,frecvent
tranzitorii ,= atelectazii tranzitorii prin
obstructie bronsica
- extensia spre bronsile mai mici =
noduli centrolobulari si “inmugurire”
- bronsiectazii care in final iau aspect
chistic – in primul rind in regiunile
centrale.
 Alte boli cu etiologie de aspergillus:

-aspergilom – prin colonizarea unei leziuni cavitare (>)

-aspergiloza pulmonara semi-invaziva – aspect nodular sau zona de condensare

>cavitatie (la persoane cu moderata imunodepresie)

-aspergiloza pulmonara invaziva - la persoane imunocompromise -fie aspecte

pneumonice sau nodulare cu evolutie spre cavitati , fie traheobronsita
necrotizanta, fie aspect bronhopneumonic

>

>

micetom
 Tuberculoza pulmonara
TBC primara
de regula autolimitanta si inaparenta clinic
merge cu adenopatie
colectie pleurala sau pericardica
poate evolua spre cavitatie si extensie endobronsica (tbc primara progresiva)

TBC postprimara si secundara

aparitia si persistenta unor leziuni nodulare sau infiltrative minime
de obicei in regiunile postero-superioare
aceste leziuni se pot reactiva cu dezvoltare de granuloame cu cazeificare si escavare;
diseminare bronhogena
adenopatiile nu sunt caracteristice

Obs.:
-exista tendinta de evolutie spre necroza si escavare a granuloamelor si extensie
bronhogena (in special in tbc secundara)
-infectia tuberculoasa se insoteste de o reactie fibrotica semnificativa (apar retractii
pleurale, bronsice , bronsiectazii de tractiune, benzi paremchimale , ingrosari
pleurale
-diseminarea hematogena (miliara tbc) apare in marea majoritate in tbc primara
Miliara TBC

Micronoduli raspanditi in intreg

paremchimul avind dimensiuni
apropiate si distributie de tip aleator
 HRCT:
 arii de condensare
Tbc secundara
 noduli

 caverne
 se poate identifica uneori bronsia de
drenaj
 cu cat e mai veche peretele este
mai bine delimitat

 micronoduli de tip centrolobular si

aspecte de tip “arbore inmugurit”
 ca expresie a diseminarii
bronhogene a materialului cazeos

 modificari fibrotice :
 bronsiectazii de tractiune,
 linii non-septale , opacitati stelate,
 ngrosari pleurale si neregularitatii de
contur,
 emfizem paracicatriceal ! Sa se caute semnele de activitate a bolii
-noduli flu conturati
 Leziunile predomina in lobii superiori, -escavare
in regiunile posterioare -aspectul de inmugurire si noduli centrolobulari grupati in
forma de rozete
-tendinta de coalescenta a acestor leziuni
BK-ul s-a negativat
! Exista inca micronoduli
 Infectie mycobacteriana de tip aviar
Se poate intilni :
-1 la pacienti cu imunitate deficitara-aspect ca in TB cu tendinta rapida spre necroza si
extensie
-2 suprainfectie la indivizi cu o afectiune pulmonara preexistenta ( BPCO , emfizem ,
pneumoconioza, fibroza pulmonara ) -asemanator unei TB reactivate cu evol clinica moderata
-3 la persoane fara patologie anterioara si cu imunitate buna – in special femei peste 55
ani -evolutie cronica cu simptomatologie stearsa : tuse , slabire in greutata fatigabilitate
Hrct: 3):
-noduli flu delimitati , arii infiltrative alveolare sau de “sticla mata”
-”focare” de “inmugurire”
-dispozitie cu aspect “patat”
-bronsiectazii
-predominanta pentru regiunile mijlocii: LM, lingula
 Pneumonie cu pneumocystis carinii
Se intilneste preponderent la pacienti cu imunodepresie: la cei infectati cu HIV , dupa
corticoterapie prelungita etc.
Se manifesta prin tuse ,aparitia unei dispneei inspiratorii ; uneori este inaparenta clinic.
Rgr - poate trece neobservata sau apare o voalare in regiunile pulmonare superioare si
parahilar

HRCT:
-focare de condensare
-mai frecvent arii de “sticla mata”
-localizare predominant in cele 2/3
superioare
-se pot observa imagini chistice
(pneumatocele)
-uneori se complica cu
pneumotorace
-in timp se adauga un sindrom
interstitial perilobular
 Pneumoconioze
Sunt afectiuni produse in urma inhalarii (profesionale) de prafuri anorganice.

Fibrogenice Nefibrogenice

-silicoza (bioxid de siliciu) -sideroza(oxid de fier)

-b. muncitorilor din minele -stanoza(oxid de staniu)
de carbune(+ praf de -baritoza(sulfat de bariu)
carbune) antracoza
-azbestoza(fibre de azbest)
-talcoza
-berilioza
 Silicoza

Forme:
-silicoza simpla -apare dupa 10-15 ani de expunere profesionala . Elementul principal este
reticulomicronodulatia

-silicoza complicata -20-30% progreseaza chiar in absenta expunerii spre formarea de

conglomerate si emfizem secundar . Evolueaza spre insuficienta respiratorie

-silicotuberculoza -probabil prin perturbarea functiei macrofagelor e favorizata reactivarea

unor leziuni tb latente. Incidenta este de aprox. 20-25%

-silicoza acuta -dupa expunere masiva pe perioada scurta ,de cateva saptamini . Se produce
o reactie inflamatorie intensa cu formarea de matrial proteinaceu. Ulterior evolutia este spre
fibroza masiva rapid progresiva
 Silicoza simplă
HRCT:
 micronoduli (3-5mm) cu distributie de tip
perilimfatic (dar mai uniform ca in alte
afectiuni ca limfangita sau sarcoidoza)
 predominant in regiunile mijlocii si
superioare cu respectarea varfurilor si a
bazelor
 aspect relativ simetric intre cei doi
plamani
 uneori se poate sesiza un fin halou pe
marginea externa a micronodulilor
 micronoduli calcificati in 20%
 tendinta spre conglomerare catre
regiunile parahilare posterioare
 reticulatie de tip septal si uneori benzi
paremchimale
 emfizem bazal si in regiunile periferice
proportional cu gradul de conglomerare
 ganglioni hilari si mediastinali vizibili
dintre care unii cu calcifieri “in coaja de
ou”
Tendinta spre Adenopatii
conglomerare calcificate
Uneori micronoduli se departajeaza mai clar fata de vasele sectionate
transversal pe “feliile” groase ,folosind un fascicul mai larg. Procedeu
asemanator MIP.
 Silicoza complicata
apare fibrosa masiva progresiva

HRCT:
-mase confluente (diametru>1cm) in
regiunile parahilare ,superior si posterior
-se pot calcifica
-rar se necrozeaza si se escaveaza (clinic
poate apare melanoftizie)
-emfizem, inclusiv paracicatricial, intre
pleura si conglomerate
 Aspect asemanator silicozei – elementele de fibroza
Antracoza sunt limitate
Azbestoza
Prezenta unei afectari pulmonare interstitiale in conditiile demonstrarii
expunerii la azbest. Este vorba de inhalarea de fibre de azbest cu
lungime peste 100 microni care exarcita un efect fibrogen. Exista o
relatie directa doza-efect. Modificarile apar la interval de 15-20ani dupa
expunerea initiala.
Alte manifestari ale expunerii la azbest:

-afectiuni pleurale benigne:

placi,
colectie,
calcifieri
atelectazie potunda
-complicatii maligne: mezoteliom , carcinom
bronsic
! Placile pleurale reprezinta cea mai frecventa expresie a expunerii la
azbest
Placi pleurale nu inseamna azbestoza
 HRCT:
 placi pleurale – de regula discrete, cu Azbestoza
aspect de ingrosari focale , cu timpul
mai evidente decelabile si pe rgr; se
pot calcifica ; e interesata pleura
postero-inferioara si cea
diafragmatica
 ingrosarea interstitiului intralobular si
perilobular.
 exisa benzi paremchimale
 ulterior aspect in “fagure”
 localizare preponderent in regiunile
bazale si posterioare
 DIAGNOSTICUL TUBERCULOZEI
PULMONARE
• Sursa principală de infecţie: bolnavul eliminator de
BK prin sputa baciliferă.
• Poarta de intrare a infecţiei poate fi
aeriană directă (picături bacilifere)
indirectă (praf bacilifer),
digestivă (alimente contaminate)
foarte rar cutaneo-mucoasă.
• Manifestările radiologice: aspecte variate,
oglindind diversitatea leziunilor patologice care
survin în evoluţia tuberculozei.
 RADIODIAGNOSTICUL
TUBERCULOZEI PULMONARE

TUBERCULOZA PRIMARĂ
• Ciclul infectiei tuberculoase în organism are două etape distincte:
– a) infecţia primară, caracterizată prin prezenţa complexului primar
Ranke, format din:
 afect primar;
 limfangită;
 adenopatie.
– b) infecţia secundară produsă prin reactivarea unor leziuni vechi
primare sau post-primare, având drept leziune de bază infiltratul precoce de
tip Assmann.
• Contactul bacilului tuberculozei cu ţesuturile şi reacţiile locale produc mai multe
tipuri principale de leziuni la nivelul plămînului :
– proliferative,
– exudative,
– cazeoase
– fibroase.
 TUBERCULOZA PULMONARĂ
 TBC primară
de regula autolimitanta si inaparenta clinic
merge cu adenopatie
colectie pleurala sau pericardica
poate evolua spre cavitatie si extensie endo-bronsica
(tbc primara progresiva)

 TBC post-primară / secundară

 aparitia si persistenta unor leziuni nodulare sau infiltrative minime

 localizare de obicei in regiunile postero-superioare

 leziunile se pot reactiva cu dezvoltare de granuloame cu cazeificare si
escavare; diseminare bronhogena
 adenopatiile nu sunt caracteristice
Afect primar + adenopatie ganglionară
Complex primar RANCKE
Afect primar + adenopatie ganglionară
 RADIODIAGNOSTICUL
TUBERCULOZEI PULMONARE

• Leziunea proliferativă

– Leziunea proliferativă este caracterizată de prezenţa nodulului epiteloid,

care se dezvoltă oriunde în plămîn : septuri alveolare, peribronşic, perivascular,

interlobar şi subpleural.

– Nodulii confluează, fiind înconjuraţi de ţesut de granulaţie se pot cazeifica, în final

fibrozîndu-se.
RADIODIAGNOSTICUL TUBERCULOZEI
PULMONARE

• Leziunea exudativă
– Leziune caracteristica tuberculozei secundare, fiind favorizata de reţeaua
vasculară densă şi vecinătatea imediată cu spaţiile aerice în care se poate
acumula exudatul.
– Evoluţia poate fi spre
• resorbţie,
• cazeificare
• ulcerare
• fibrozare.
Pleurezie exudativă stg.
 RADIODIAGNOSTICUL
TUBERCULOZEI PULMONARE

• Leziunea cazeoasă
– Leziunea cazeoasă, caracterizată printr-o masă de necroză se poate

dezhidrata şi calcifica;

– Lichefierea cazeumului poate creea premisa evacuării cu apariţia

cavernei.
Ftizie : cavernă gigantă
Caverne tuberculoase multiple
 RADIODIAGNOSTICUL
TUBERCULOZEI PULMONARE

• Leziunea fibroasă
– Este caracterizată prin apariţia unui ţesut de fibroză, ca

reacţie de răspuns a ţesutului conjunctiv la agresiunea microbiană.

– Remanierea fibroasă determină alterări structurale lobulare, distorsiuni

bronşice, retracţii mediastinale, costale, diafragmatice, scizurale, etc.

Tuberculoză fibro-cavitară+pneumotorace bazal stg
 RADIODIAGNOSTICUL
TUBERCULOZEI PULMONARE
-Tuberculoza pulmonară primară-
Sau primoinfecţia tuberculoasă se caracterizează prin prezenţa
complexului primar tuberculos descris de Ranke, format din 3 elemente
distincte:
• Afectul primar
– Radiologic apare ca o opacitate nodulară, omogenă având între 0, 2-2
cm diametru, localizată în segmentele cele mai bine ventilate
(posterior, lateral, bazal) ale lobilor superiori şi inferiori, realizând un
aspect de focar pneumonic limitat;este dificil de evidenţiat în unele
situaţii cînd:
 este de dimensiuni prea mici;
 este mascat de leziuni pneumonice sau pleurale de vecinătate;
 s-a produs escavare;
 s-a resorbit.
 RADIODIAGNOSTICUL
TUBERCULOZEI PULMONARE
-Tuberculoza pulmonară primară-
• Posibilităţile de evoluţie ale afectului primar sunt
următoarele:
– resorbţie complectă, cu revenirea la normal a
transparenţei pulmonare;
– calcificare, cu conturul neregulat,net cu
intensitate mare
– exulcerare cu apariţia cavernei primare;
– fibrozare şi încapsulare cu formarea de
tuberculoame;
– extinderea la un întreg lob, cu apariţia unei imagini
triunghiulare, cu vîrful în hil
Complex primar calcificat
Tuberculom bazal drept
Epituberculoză dreaptă
 RADIODIAGNOSTICUL
TUBERCULOZEI PULMONARE
-Tuberculoza pulmonară primară-

Complex primar florid Ranke

cu cele trei elemente
componente :
-afect primar,
-limfangită,
-adenopatie.
 RADIODIAGNOSTICUL
TUBERCULOZEI PULMONARE
-Tuberculoza pulmonară primară-

• Limfangita
– Definită prin opacităţi lineare discrete care se interpun între
afectul primar şi adenopatie, cel mai des se confundă cu
vasele din regiune;în funcţie de poziţia afectului primar faţă
de hilul pulmonar, opacităţile lineare vor fi mai scurte sau
mai lungi - în cazul în care afectul este foarte mare sau prea
aproape de hil, limfangita nu mai poate fi pusă în evidenţă.
 RADIODIAGNOSTICUL TUBERCULOZEI
PULMONARE
-Tuberculoza pulmonară primară-

• Adenopatia
– Reprezentată prin opacităţi ovalare, unice sau multiple,
adesea cu contur policiclic, de mărimi variabile, uni sau
bilateral (prin prinderea ganglionilor limfatici hilari,
paratraheali şi debi-furcaţie).
– Constituie elementul cel mai bine reprezentat din triada
complexului primar şi totodată cel mai evocator.
– La copil este adesea unicul element de manifestare a
primoinfecţiei.
Adenopatie hilară stg.
 RADIODIAGNOSTICUL
TUBERCULOZEI PULMONARE
-Tuberculoza pulmonară primară-

Primo infecţia tuberculoasă :

1–adenopatii laterotraheale
2–adenopatii interbronşice
3–adenopatii intertraheo-bronşice
4–afect primar
 RADIODIAGNOSTICUL
TUBERCULOZEI PULMONARE
-Tuberculoza pulmonară primară-

• Evoluţia complexului primar poate fi spre:

– vindecare prin calcificări,
– persistenţa adenopatiei,
– diseminare miliară,
– diseminare în focare Simon,
– pleurezie sero-fibrinoasă,
– pneumonie cazeoasă.
 Sechele
după TBC
primară

• Noduli fibroşi apicali şi

subclaviculari;
• Calcificări în parenchim şi
in ganglionii regionali.
Adenopatie TBC hilară dr.
TBC miliară
Noduli fibroşi apicali
Pleurezie TBC
Complex primar TBC complicat
-pneumonie cazeoasa-
Epituberculoză, atelectazie
Cavernă tuberculoasă
 CAZ CLINIC
• Copil, 4 ani,
• Febră
• Inapetență
• Slăbirea forței fizice
• Transpirații profuze
• Tuse seacă
S
 Diagnosticul final:

• PRIMO-INFECȚIE TUBERCULOASĂ
 RADIODIAGNOSTICUL
TUBERCULOZEI PULMONARE

-Tuberculoza pulmonară secundară-

• Tuberculoza pulmonară secundară sau ftizia - reactivarea focarelor

stabilizatesclero-calcare ale tuberculozei primare, în condiţiile în care
rezistenţa organismului este scăzută.

• Acest stadiu poate continua stadiul primar, dacă sunt creiate anumite
condiţii patogenice.

• Ftizia apare de obicei la adolescenţi şi adulţi tineri, dupa un interval liber

între prima infecţie bacilară şi constituirea infiltratelor precoce
tuberculoase.
 -TUBERCULOZA PULMONARĂ SECUNDARĂ-
• Importanţa infecţiei exogene şi a celei endogene, a reactivării
focarelor minime, sechelelor de diseminare paucibacilare - o serie de
factori ca vîrsta, terenul, carenţele alimentare, traumatismele,
traumele psihice şi bolile anergizante favorizează în mod direct
ftiziogeneza.

• Excepţia este reprezentată de formele de complex primar complicat

cu constituirea cavernei primare, care prin diseminările bronhogene
şi hematogene conduc la forma de ftizie a complexului primar, cu
interferenţă de stadii, în care leziunile tipice tuberculozei secundare
se constituie intricat cu leziunile de primo-infecţie tuberculoasă.
 -TUBERCULOZA PULMONARĂ SECUNDARĂ-

• Anatomo-radiologic aspectele tuberculozei secundare sunt variate - se pot

contura o serie de trăsături comune pentru toate cazurile de ftizie:

 leziunile se constituie pe un teren sensibilizat, alergizat pentru bacilul Koch

în care componenta imunitară prevalează, ceea ce determină şi caracterul
de localizare pe un organ a leziunilor (plămîn) ;

 adenopatiile mediastino-hilare sunt rar prezente ;

 diseminările hematogene se produc mai rar ;

 TUBERCULOZA PULMONARĂ SECUNDARĂ

 polimorfismul lezional pronunţat-coexista leziuni exudative (focare

de tip alveolitic şi bronhoalveolitic), leziuni pro-ductive
(conglomerate de foliculi tuberculoşi), leziuni necrotic-distructive
(escavate, caverne), leziuni fibroase sistematizate şi cu caracter
mutilant ;

 evoluţia ftiziei se face în pusee evolutive întretăiate de perioade de

acalmie, cu fiecare puseu procesul extinzîndu-se şi afectând tot mai
grav plămînii, în sens cranio-caudal, leziunile cele mai severe fiind
situate apical.

• Examenul radiologic pune uneori în evidenţă etape de debut care pot

elucida modul de instalare al ftiziei.
 TUBERCULOZA PULMONARĂ SECUNDARĂ

Infiltratele precoce
– În faza de constituire a ftiziei cînd aceasta ia naştere din focarele apicale de
diseminare hematogenă post-primare Simon, se constată că nodulii calcari,
stelaţi şi bine conturaţi care îşi păstrau acest aspect de timp îndelungat,
capătă un halou inelar de intensitate subcostală, cu contur şters, care are
tendinţă la extindere periferică.

– Nodulul central calcar se fragmentează, pierde din intensitate prin resorbţia

calciului, pentru ca până la urmă să se integreze în masa elementului
periferic nemaiputînd fi diferenţiat de el.
Infiltrat rotund Assman
TUBERCULOZA PULMONARĂ SECUNDARĂ

– Acest proces de congestie perifocală şi resorbţie a focarului calcar, poate

interesa mai mulţi noduli deodată, noduli care cu timpul confluează şi dau
naştere la infiltratul nodular apical.

– Infiltratul se cazeifică şi are dinamica obişnuită a focarului cazeos, putîndu-

se fibroza, excava sau încapsula pentru a da naştere unui întreg lanţ de
leziuni diseminate, care vor constitui în caz de evoluţie nefavorabilă ftizia
cronică evolutivă.
 TUBERCULOZA PULMONARĂ SECUNDARĂ

• Infiltratul rotund precoce subclavicular ASSMANN

– Este leziunea elementară de debut a tuberculozei secundare, sub
formă de focar exsudativ, dispus de preferinţă în segmentul
dorsal, retro sau subclavicular.

– Examenul radiologic pune în evidenţă prezenţa unei opacităţi

rotunde, de 1-3 cm diametru, cu caracter de leziune exudativă,
respectiv intensitate mică, contur şters, structură omogenă, cu o
dinamică radiologică foarte vie, în care resorbţia sau excavaţia se
pot derula pe un interval de 2-3 săptămâni, făcând astfel ca
urmărirea radiologică să se facă în etape scurte.
 TUBERCULOZA PULMONARĂ
SECUNDARĂ

– Important de semnalat: uneori se găsesc 2 sau 3 infiltrate

simultane, a căror dinamică poate diferi total una de alta.

– Procesul de resorbţie are loc în majoritatea cazurilor de la

periferie spre centru, cu reducerea diametrului acestuia,
urmată de restitutio ad integrum din punct de vedere
radiologic.
 TUBERCULOZA PULMONARĂ
SECUNDARĂ

• Posibilităţi de evoluţie :
 resorbţie parţială cu fibroză şi calcificare, rămânând un” cîmp de induraţie” ;

 cazeificare urmată de închistarea cu ţesut de fibroză şi transformare în

tuberculom (cazeom) ;

 cazeificarea alveolitei şi apoi excavarea cu formarea de cavernă denumită

cavernă precoce ; la scurt timp după constuirea cavernei pot fi descoperite
focare exudative de diseminare bronhogenă în vecinătate, realizînd aspect
de”infiltrate fiice”.
 TUBERCULOZA PULMONARĂ
SECUNDARĂ
• Diagnosticul diferenţial radiologic se face în baza urmăririi în dinamică şi în timp
a imaginii, existînd şi posibilitatea de examen histopatologic după toracotomia
exploratorie:

 cancerul nodular rotund periferic, care are o evoluţie relativ rapidă şi nu

este influenţat de medicaţia tuber-culostatică ;

 sarcomul pulmonar, de asemenea cu o dinamică foarte vie;

 metastaza pulmonară unică, solitară-opacitate nodulara bine conturat, la o

persoană cu un cancer primar în alt organ ;
TUBERCULOZA PULMONARĂ
SECUNDARĂ

 caverna plină, rezultată în urma obliterării bronhiei de drenaj ;

 chistul hidatic pulmonar, care creşte foart încet, avînd probe
biologice revelatoare ;
 infiltratul fugace Loffler - are asociat pe hemogramă un
procent mare de eosinofile, cu o dinamică extinsă pe un
interval de 10-14 zile;
 tuberculomul, care are intensitate mai mare, contur net, cu
antecedente bacilare precise.
 TUBERCULOZA PULMONARĂ
SECUNDARĂ
• Infiltratul precoce rotund Assmann - opacitate rotundă (sau
ovoidală) având 2-3 cm diametru, omogenă, de intensitate
redusă, cu contur flou, dispusă sub sau retroclavicular.

• Diagnosticul diferenţial radiologic:

 tuberculomul;
 chistul hidatic pulmonar;
 cancerul pulmonar periferic;
 infiltratul fugace Löffler;
 metastaza solitară.
 TUBERCULOZA PULMONARĂ
SECUNDARĂ

• Infiltratul precoce mai poate avea formă de nebuloasă

(Redeker), nodulară (Meyer), brohno-lobulară (Hernheiser).

• Tuberculoza infiltrativă (fitzia) poate evolua favorabil (cu

constituirea unor cicatrici fibroase fine sau producerea unor
leziuni fibro-nodulare) sau nefavorabil (ramolirea
cazeumului, excavare, produ-cere de caverne).
 Radiodiagnosticul tuberculozei pulmonare
-Tuberculoza pulmonară secundară-

• Infiltratul nebulos periferic RAEDEKER

– Infiltrat mai frecvent decît cel precedent, caracterizat fiind de

un proces întins de alveolită exsudativă intricată de leziuni de
proliferare, mase de colagen şi fibroză, realizînd în ansamblu
un aspect neomogen, proteiform.
Radiodiagnosticul tuberculozei pulmonare
-Tuberculoza pulmonară secundară-

– Examenul radiologic-expresia substratului morfologic cu

opacitate extinsă, cu interesarea aproape în întregime a
unui segment, dorsal sau apical inferior ;
– uneori sunt afectate ambele segmente, a căror
intensitate este predominant subcostală, iar structura
neomogenă datorită prezenţei unor opacităţi mai intense
corespunzătoare focarelor proliferative şi fibroase, ceea
ce realizează în ansamblu un aspect de "nebuloasă
astrală".
Radiodiagnosticul tuberculozei pulmonare
-Tuberculoza pulmonară secundară-

– Dinamica acestui tip de infiltrat este mult mai

lentă,deoarece elementele proliferative şi fibroase
retrocedează doar în parte şi foarte încet ;
– de multe ori acest aspect este întreţinut de apariţia în
masa opacităţii de imagini de hipertransparenţă,
corespondent al ulceraţiilor şi al bulelor suflate prin
procese cu mecanism de ventil expirator.
 Radiodiagnosticul tuberculozei pulmonare
-Tuberculoza pulmonară secundară-

• Diagnosticul diferenţial radiologic :

– pneumonia francă lobară,
– abcesul pulmonar neevacuat,
– infarctul pulmonar,
– tumorile pulmonare ;
DE RETINUT:
• în toate cazurile diferenţierea o face contextul clinic de evolutie,
datele de laborator, precum şi dinamica imaginii sub tratament
tuberculostatic.
 Radiodiagnosticul tuberculozei pulmonare
-Tuberculoza pulmonară secundară-

• Pneumonia lobară
– debut clinic acut cu frison, febră, tuse seacă sau productivă ;
– radiologic se constată opacitate segmentară sau lobară, cu evoluţie sub tratament
de 2-3 săptămîni,fără decelarea bacilului Koch în spută

• Pneumonia virotică
– debut clinic acut,cu hiperpirexie, avînd drept corespondent radiologic opacităţile
lineare hilio-bazale, pe fondul unor hiluri mărite, difuz conturate bilateral.
– Titrul aglutininelor la rece mult crescut, ca şi absenţa bacilului Koch în spută
tranşează diagnosticul pozitiv.
 Radiodiagnosticul tuberculozei pulmonare
-Tuberculoza pulmonară secundară-
• Atelectazia pulmonară
– se prezintă sub forma unei opacităţi lobare sau segmentare
omogene, de diferite cauze,
– caracter aspirativ şi sistemetizat (segment, lob, hemitorace)

• Pneumonia cronică
– aspect radiologic de opacitate trenantă, cu caracter segmentar
sau subsegmentar, fără semne de impregnare bacilară, cu
baciloscopie negativă şi cu tratament tuberculostatic ineficace.
 Radiodiagnosticul tuberculozei pulmonare
-Tuberculoza pulmonară secundară-

• Infarctul pulmonar
– opacitate rotundă sau cu aspect segmentar apărută pe un teren
trombogen, pe fondul unui context clinic evolutiv dominat de junghi
toracic brutal cu hemoptizie, apărut la bolnavi cardiaci, la bolnavi cu
tromboflebite în perioada post-operatorie etc

• Supuraţiile pulmonare
– opacităţi de aspect segmentar care după vomică devin neomogene ;
debutul clinic este acut, sputa mucopurulentă în cantitate crescută,
leucocitoza mare, în absenţa bacilului Koch în medii de cultură.
 Radiodiagnosticul tuberculozei pulmonare
-Tuberculoza pulmonară secundară-
• Infiltratul pneumonic segmentar

– Seamănă mult cu precedentul,cu deosebirea că este strict

sistematizat pe unul sau mai multe segmente, uneori fiind
prins un lob întreg.

– Opacitatea este omogenă, greu diferenţiabilă de o pneumonie

francă lobară.

– În cazuri rare se va stabili dacă este vorba de o ftizie incipientă

sau de o tuberculoză exudativă de tip pneumonie cazeoasă.
Radiodiagnosticul tuberculozei pulmonare
-Tuberculoza pulmonară secundară-

– Diagnosticul diferenţial se face cu procese pulmonare

care la examenul radiologic dau opacităţi extinse :

• pneumonia bacteriană,
• bronhopneumonia pseudolobară,
• pneumoniile mixte,
• atelectaziile pulmonare,
• supuraţiile pulmonare în faza de debut,
• pneumonia cazeoasă ,etc.
 Radiodiagnosticul tuberculozei pulmonare
-Tuberculoza pulmonară secundară-

• Infiltratul precoce perihilar

– Considerat un rezultat sigur al unei fistule adeno-bronşice,cu

aspect de alveolită exsudativă, nesistema-tizată,cu aceeaşi
dinamică radiologică ca a infiltratului nebulos periferic
Radiodiagnosticul tuberculozei pulmonare
-Tuberculoza pulmonară secundară-
– Diagnosticul diferenţial radiologic se face cu:
• infiltratul pulmonar virotic manifestat prin hil mare difuz conturat, de
opacitate subcostală dispusă de obicei hilo-bazal, pe fondul căreia apar
opacităţi liniare şi nodulare ; clinic debut brusc, cu alterarea stării generale,
confirmată şi de creşterea marcată a titrului aglutininelor la rece ;

• cancerul pulmonar central forma bronhogenă ramificată se manifestă prin

mărirea imaginii hilului, cu benzi radioopace care infiltrează regiunea
perihilară, examenul bronhoscopic cu biopsie fiind cel care punctează clar
diagnosticul pozitiv.

• pneumonia segmentului apical inferior se traduce la examenul radiologic

printr-o opacitate situată în regiunea hilului, difuz conturată şi care pe
imaginea de profil se proiectează posterior în segmentul apical inferior
(Fowler).
 Radiodiagnosticul tuberculozei pulmonare
Tuberculoză primară
Localizare oriunde în câmpul pulmonar
Adenopatie regională
Evoluţie spre fibroză şi calcificare a
nodulilor cu vindecare completă
După vindecare, persistenţa şancrului de
inoculare în parenchimul pulmonar, însoţit,
uneori de opacităţi liniare spre hil ;
calcificări ganglionare
În caz de evoluţie îşi poate face apariţia o
bronhopneumonie bacilară sau o virulentă se poate constitui o pneumonie
diseminare miliară
Tuberculoză secundară
Localizare adesea în treimea superioară
Fără adenopatie regională
Evoluţie spre lichefiere şi formare de
cavernă, fără reacţie fibroasă importantă
Vindecarea se face, uneori, fără fibroză ;
alteori evoluţie spre o tuberculoză fibro-
sau ulcero-cazeoasă
În caz de evoluţie rapidă şi de infecţie
cazeoasă cu ulceraţii importante sau
diseminare miliară acută

Elementele radiologice diferenţiale între tuberculoza

priamră şi tuberculoza secundară
 Radiodiagnosticul tuberculozei pulmonare
-Tuberculoza pulmonară secundară-

• Forme evolutive de ftizie

– Dacă evoluţia sub tratament a ftiziei este nefavorabilă, focarele
cazeoase se pot încapsula transformîndu-se în tuberculoame sau se
poate produce excavarea, dând naştere la ftizia cronică evolutivă.

– Tuberculoza pulmonară secundară manifestă se caracterizează prin

polimorfism lezional, coexistînd leziuni exsudative, productive,
cavitare şi fibroase.

– Alături de acestea se constată modificări lezionale secundare precum

emfizemul, bronşita cronică obstructivă, atelectazia de diferite cauze,
simfizele pleurale.
Radiodiagnosticul tuberculozei pulmonare
-Tuberculoza pulmonară secundară-

– Aspectele radiologice sunt diverse în relaţie directă cu

polimorfismul lezional şi cu stadiul bolii, caracterizată prin
evoluţie ciclică, în pusee de acutizare, cu extensie progresivă a
procesului.

– Principalele aspecte radiologice ale tuberculozei secundare

cronice sunt reprezentate de:

 tuberculoza ulcero-cazeoasă,
 tuberculoza fibro-cazeoasă cavitară cronică,
 tuberculoza în focare nodulare.
 Radiodiagnosticul tuberculozei pulmonare
-Tuberculoza pulmonară secundară-

 Tuberculoza ulcero-cazeoasă
– Substratul morfologic este reprezentat de focare de alveolită specifică
(pneumonie cazeoasă) şi focare de bronhoalveolită tuberculoasă
(bronho-pneumonie cazeoasă).
– Radiologic: opacităţi de diferite forme şi dimensiuni, difuz conturate, de
intensitate medie, omogene sau neomogene.
– Opacităţile pot conflua prin periferia lor, putînd să apară excavatele şi
cavernele traduse prin imagini de hipertransparenţă.
– Dacă evoluţia este favorabilă pot apare leziuni fibroase cu aspect de
noduli şi benzi bine delimitate, alături de leziunile exsudative,
producîndu-se forma ulcero-fibroasă.
Ftizie-pneumonie cazeoasă cavitară
TBC ulcero-fibro-nodular
 Radiodiagnosticul tuberculozei pulmonare
-Tuberculoza pulmonară secundară-

• Tuberculoza fibro-cazeoasă cavitară cronică

– Se evidenţiază în regiunile pulmonare superioare unilateral sau bilateral,
prin leziuni de tip exsudativ (opacităţi cu forme şi dimensiuni variate,
intensitate medie şi contur difuz),

– asociere cu leziuni de tip productiv (manifestate prin opacităţi nodulare şi

în benzi, net delimitate, de intensitate medie),

– leziuni sclerocalcare cu caracter retractil (hil apicalizat şi deplasat lateral,

pahipleurită cu calcificări în placard şi retracţia hemitoracelui respectiv).

– aparitia pe acest fond de imagini hipertransparente, ca expresie a

excavatelor şi imagini de caverne cu pereţi groşi , uneori cu aspect hidro-
aeric.
 Radiodiagnosticul tuberculozei pulmonare
-Tuberculoza pulmonară secundară-

• Diagnosticul pozitiv va trebui să precizeze următoarele:

 caracterul secundar al tuberculozei;
 localizarea şi extinderea procesului;
 caracterul activ sau stabilizat al procesului.
• Diagnosticul diferenţial radiologic se va face cu:
 pneumoniile bacteriene în perioada de resorbţie, în care opacitatea
este neomogenă prin resorbţia exsudatului alveolar, ca răspuns pozitiv
la tratamentul antibiotic aplicat ; evoluţia ciclică şi absenţa bacilului
Koch în spută sunt argumente în favoarea diagnosticului pozitiv ;
 supuraţiile pulmonare se manifestă radiologic prin opacitate
neomogenă, în care examenul de spută este esenţial, ca de altfel şi
testul terapeutic aplicat ;
 Radiodiagnosticul tuberculozei pulmonare
-Tuberculoza pulmonară secundară-

• Diagnosticul diferenţial radiologic :

 bronşiectaziile infectate sunt caracterizate prin opacefierea neomogenă a
unei arii pulmonare, cu caracter recidivant sezonier, în care tratamentul
antibiotic elucidează diagnosticul ;

 cancerul pulmonar se manifestă prin opacitate cu caracter infiltrativ, avînd

tendinţă la dezvoltare extensivă ;

 micozele pulmonare, în special aspergiloza dau un aspect radiologic de

opacefiere neomogenă asemănător cu cel din tuberculoza pulmonară, în
care examenul sputei, absenţa bacilului Koch, prezenţa elementelor fungice
în mediile de cultură sunt argumente în favoarea diagnosticului pozitiv;

 sarcoidoza pulmonară sau boala Besnier-Boeck-Schaumann produce

opacităţi hilare simetrice, în aripi de fluture, de la care pleacă opacităţi
lineare în funcţie de stadiul de evoluţie (mediastinal,mediastino-pulmonar,
pulmonar).
 Radiodiagnosticul tuberculozei pulmonare
-Tuberculoza pulmonară secundară-
• Tuberculoza în focare nodulare

– Formă specială de tuberculoză pulmonară secundară cu leziuni

nodulare mici de origine post-primară (noduli Simon) sau
secundară, în special noduli Aschoff-Puhl, Malmross-Heldwall,
cu activitate incertă.

– Radiologic - mici noduli, uneori vizibili doar pe radiografii

foarte bine executate, cu caractere fibro-calcare sau mai rar
exudative.
 Radiodiagnosticul tuberculozei pulmonare
-Tuberculoza pulmonară secundară-

• Tuberculoza cazeoasă circumscrisă

– Formă specială de evoluţie a tuberculozei pulmonare secundare, cînd
focarele cazeoase se închistează, transformîndu-se în cazeoame sau
tuberculoame.
– Tuberculomul pulmonar - focar cazeos, cu formă sferică, închistat
printr-un ţesut de fibroză, închistare produsă asupra unui afect
primar, a unui infiltrat precoce, a unui focar de pneumonie cazeoasă
sau a unei caverne a cărei bronşie de drenaj a fost obliterată; in
interiorul tuberculomului se pot depune săruri calcare, conferindu-i
un aspect neomogen.
 Radiodiagnosticul tuberculozei pulmonare
-Tuberculoza pulmonară secundară-

• Tuberculoza cazeoasă circumscrisă

– Dimensiunile tuberculomului sunt variabile, cuprinse între 1-3 cm, nefiind
exclusă posibilitatea unor dimensiuni de 6 cm.
– Radiologic: opacitate macronodulară, cu contur net delimitat, structură
neomogenă datorită calcificărilor, cu topografie de obicei în regiunile
superioare ale plămînilor, fiind staţionar multă vreme;
– Diagnosticul diferenţial radiologic: cu infiltratul precoce rotund Assmann,
caverna plină, infiltratul fugace Loffler, chistul hidatic pulmonar, cancerul
pulmonar periferic, metastaza pulmonară solitară, unele tumori
pulmonare benigne.
 Radiodiagnosticul tuberculozei pulmonare
-Tuberculoza pulmonară secundară-

Aspecte radiologice ale tuberculozei pulmonare secundare manifeste:

1 – tuberculoză ulcero-cazeoasă,
2 – tuberculoză fibro-cazeoasă-cavitară,
3 – tuberculoză fibroasă apicală stângă discretă,
4 – tuberculoză fibroasă densă de vârf pulmonar stâng , cu bronşiectazii cilindrice
şi cu bronhia principală tracţionată drept
 Radiodiagnosticul tuberculozei pulmonare
-Tuberculoza pulmonară secundară-

Aspecte radiologice ale tuberculozei pulmonare secundare

manifeste:
5 – lobită tuberculoasă retractilă,
6 – fibrotorace stâng.
• IMPORTANT DE RETINUT:
• exista tendinta de evolutie spre necroza si escavare a
granuloamelor si extensie bronhogena (in special in
tbc secundara).

• infectia tuberculoasa se insoteste de o reactie fibrotica

semnificativa (apar retractii pleurale, bronsice ,
bronsiectazii de tractiune, benzi paremchimale ,
ingrosari pleurale.

• diseminarea hematogena (miliara tbc) apare in marea

majoritate in tbc primara
Miliara TBC

Micronoduli raspanditi in intreg

paremchimul avind dimensiuni
apropiate si distributie de tip aleator
HRCT:
 arii de condensare
Tbc secundara
 noduli

 caverne
-se poate identifica uneori bronsia de
drenaj
-cu cat e mai veche peretele este mai
bine delimitat

micronoduli de tip centrolobular si

aspecte de tip “arbore inmugurit”
-ca expresie a diseminarii bronhogene
a materialului cazeos

modificari fibrotice :
-bronsiectazii de tractiune,
-linii non-septale , opacitati stelate,
-ingrosari pleurale si neregularitatii de
contur, ! Sa se caute semnele de activitate a bolii
-emfizem paracicatriceal
-noduli flu conturati
-escavare
Leziunile predomina in lobii superiori, in -aspectul de inmugurire si noduli centrolobulari grupati in
regiunile posterioare forma de rozete
-tendinta de coalescenta a acestor leziuni
BK-ul s-a negativat !
Exista inca micronoduli
 Radiodiagnosticul tuberculozei pulmonare
-Tuberculoza pulmonară secundară-

• Tuberculoze secundare cu predominenţa leziunilor fibroase

– Predominenţa leziunilor fibroase se produce în cazuri cu

reactivitate particulară faţă de infecţia tuberculoasă, în
care leziunile iniţiale de tip exudativ sunt urmate rapid de
modificări scleroase, datorită hiperplaziei ţesutului
conjunctiv.
 Radiodiagnosticul tuberculozei pulmonare
-Tuberculoza pulmonară secundară-

• Tuberculozele fibroase pot să fie sistematizate, difuze sau nesistematizate

– Tuberculozele fibroase sistematizate
• se manifestă prin întărirea desenului interstiţial peribronhovascular, la care
se asociază în evoluţie leziuni bronşitice şi de emfizem pulmonar.
– Tuberculozele fibroase nesistematizate
• localizate, nerespectând structurile anatomice pe care le invadează, avînd
caracter mutilant, reprezentate de complexe primare calcificate, fibroze
după tuberculoze secundare ulcero-cazeoase cavitare şi pahipleurite după
colecţii pleurale.
 Radiodiagnosticul tuberculozei pulmonare
-Tuberculoza pulmonară secundară-
– Sclerozele apicale
• Produse în urma diseminărilor hematogene paucibacilare.
• Radiologic -aspect de benzi şi nodului sclero-calcari, cu pahipleurită apicală,
cu festoane care se întind spre parenchimul pulmonar ; uneori se pun în
evidenţă opacităţi nodulare uni sau bilateral sub forma nodulilor Simon.

– Sclerozele dense (ftizia fibrozanta)

• reprezintă consecinta fibrozării unei tuberculoze ulcero-cazeoase-cavitare,
fiind mai des unilaterală, pe un lob superior (lobita retractilă).
• Radiologic - opacefierea intensă neomogenă datorită dilataţiilor bronşice,
bulelor de emfizem şi unor excavate, localizate mai ales la lobul superior.
 Radiodiagnosticul tuberculozei pulmonare
-Tuberculoza pulmonară secundară-

– Fibrotoraxul (plămînul distrus)

• Opacefiere masivă, neomogenă a unui întreg hemitorace, mai ales a celui

stîng.

• Pe fondul acestei opacităţi se constată zone transparente, expresia

dilataţiilor bronşice, a unor caverne sau bule de emfizem.

• Opacităţii i se asociază modificări retractile: hemitoracele respectiv este

redus dimensional, coastele sunt apropiate, organele mediastinale sunt
tracţionate spre blocul de condensare, iar hemidiafragmul este ascensionat.
 Radiodiagnosticul tuberculozei pulmonare
-Tuberculoza pulmonară secundară-

• Diagnosticul diferenţial se face cu:

 colecţiile pleurale masive,care dau opacitate de intensitate mare, care
ocupă întregul hemitorace şi care produc creştera în dimensiuni a
hemitoracelui respectiv ,cu efect de masă asupra structurilor anatomice
de vecinătate.
 atelectazia unui plămîn prin obstrucţia bronşiei principale se
caracterizează la examenul radiologic printr-o opacitate masivă.,
omogenă,sistematizată, cu caracter aspirativ asupra organelor
mediastinale
• pneumonia interesînd un întreg plămîn se caracterizează printr-o
opacitate masivă, omogenă, de intensitate medie, dar care nu se
asociază cu modificări asupra organelor vecine, fiind în rarele cazuri
apanajul celor cu o rezistenţă scăzută la infecţii (alcoolici, bolnavi
infectaţi HIV, tare imunitare etc).
Complex primar TBC complicat
- congestie perifocală -
Complex primar TBC complicat
- miliara TBC -
Infiltrat precoce TBC

“racheta de tenis”
Tuberculom apical

Tomografie plană
Tuberculoză extinsă cazeoasă
Pneumonie cazeoasă cavitară stg.
Ftizie:diseminare bronhopneumonică
Diseminare miliară în tuberculoza
secundară
Fibrotorax tuberculos-ftizie
Aspergilom - cavernă tuberculoasă
complicată micotic
 Condensare
parenchimatoasă+cicatrici+calcificări
Pneumonie cazeoasă
Colecţie pleurală stg.+calcificări marginale
Adenopatie hilară dr.+ infiltrat
Tuberculom
TBC predominant fibros
TBC cu fibrotorace si pneumotorax
Primoinfecţie TBC
Primoinfecţie manifestă TBC
Caverne TBC
Complex bipolar drept
Complex bipolar stâng
Complex primar calcificat
Calcificări apicale stângi
Calcificări diseminate bronhogene
 Diagnosticul
radio-imagistic al tumorilor
pulmonare
 Clasificare
• Sediu :
brohnopulmonare;
mediastinale;
pleurale.

• Evoluţie:
• benigne;
• maligne.
 METODE DE INVESTIGATIE SI APORTUL LOR IN DGS. TUMORILOR
PULMONARE

• RADIOSCOPIA TORACICA: un bilant pleuro-functional de ansamblu ;

• RADIOGRAFIA TORACICA: metoda de electie in DG. C.B.P.; detalii precise, de

finete; de fata, profil, oblica tintita, cu raze duble, kilovoltaj crescut, marita.

• TOMOGRAFIA STANDARD: ajuta in dg. diferential; relatia cu diferite structuri

anatomice; operabilitate; in incidenta frontala, sagitala; tomografie hilara oblica ;
tomografie frain in plan traheo-bronsic.

• TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA: densitatea tisulara la diferite nivele.

• BRONHOSCOPIA: examinare fundamentala; dg. tomografic al leziunii;prelevari

endobronsice.

• PUNCTIE BIOPSIE TRANSTORACICA

 METODE DE INVESTIGATIE SI APORTUL LOR IN DGS.
TUMORILOR PULMONARE
• BRONHOGRAFIA: lumenul, sediul, morfologia bronsilor.

• MEDIASTINOSCOPIA: confirma celelalte examinari; deceleaza ganglioni

mediastinali mariti.

• RADIOFOTOGRAFIA MEDICALA: screening cu randament scazut.

• ARTERIOGRAFIA: pe sistem punctional; pe sistem nutritiv; cavografia; azigografia;

topografia exacta a leziunii; extinderea leziunii; operabilitate.

• SCINTIGRAFIA: ventilatorie xe 133 ; perfuzie tc 99; operabilit.

• CITOLOGIA EXFOLIATIVA

• MARKERI BIOLOGICI

• ESOFAGOGRAFIA
 -Tumori benigne-

• adenoame,
• papiloame,
• condroame,
• mioame,
• fibroame,
• lipoame,
• leiomioame,
• angioame,
• hamartoame etc.
 -Tumori benigne-
Caracteristici de baza:

 se dezvoltă în ţesut pulmonar sănătos, fără a modifica şi

a infiltra ţesuturile din imediata vecinătate ;
deplasează formaţiunile anatomice de vecinătate, fără
modificarea structurii acestora ;
 tumora benignă cu dezvoltare extensivă, poate provoca
tulburări funcţionale sau atrofia organelor comprimate ;
 determină procese expansive, cu contur net, de formă
ovoidală cauzată de dezvoltarea lor excentrică ;
 ritmul de creştere lent - examinarile dinamice in timp
fara diferente apreciabile;
 -Tumori benigne
Caracteristici de baza:

 odată excizate chirurgical nu recidivează postoperator ;

 nu dau metastaze ;
 sunt foarte rare ;
 nu produc adenopatii hilare ;
 nu prezintă simptomatologie clinică proprie, descoperirea lor
fiind întîmplătoare, hazardată, cu ocazia unor explorări de
rutină ;
 certitudinea caracterului benign este certificată numai de
examenul histopatologic al piesei operatorii.
 -Tumori benigne-
• Adenomul bronşic
– Sinonime :carcinoid, epistom sau epiteliom cu stroma
remaniată.
– evoluţia lentă,
– metastazare foarte tardivă în 3-5% din cazuri, în ciuda
caracterului său benign.
– intereseaza grupe de vîrstă tinere, în decada 2-4 de vîrstă, la
persoane relativ tinere, mai ales femei..
– sediul de predilecţie este în bronşiile mari, de unde tinde să
evolueze spre trahee, atît înăuntrul cît şi în afara lumenului
bronşic.
– dimensiunile de obicei sunt medii, dar se poate ajunge la
dimensiuni mari, cu o greutate de 1 kg.
• Adenomul bronşic

– simptomatologia clinică este în funcţie de evoluţia tumorii,

fără a avea trăsături caracteristice.
– la început înainte de instalarea obstrucţiei bronşice sunt
prezente dureri toracice, tuse de tip iritativ, mici hemoptizii
care sunt constante.
– dacă tumora creşte în dimensiuni şi bronşia se îngustează
apar fenomene date de retenţia secreţiilor bronşice, cu
puseuri febrile de bronhopneumonie.
– cînd obstrucţia este totală, simptomatologia este dominată
de puseuri de supuraţie bronhopulmonară, cu tuse şi
expectoraţie purulentă, febră mare, dispnee.
• Adenomul bronşic
– Adenomul exobronşic,
• radiologic : opacităţe bine circumscrisa,
• forma uneori lobulată
• situată la nivelul unei bronhii de calibru mare sau la nivel
hilar.
– Adenomul endobronsic fără fenomene de obstrucţie

1. se poate greu pune în evidenţă la explorarea radiologică

standard;
2. diagnosticul este dependent de gradul de instalare al obstrucţiei
bronşice, parţiale sau totale.
 -continuare-

• odată cu instalarea obstrucţiei apar fenomenele de stenoză,

• evoluează în trei stadii:
 stadiul I, de stenoză simplă
 afectarea circulaţiei aerului în inspir şi expir,
 transparenţa pulmonară diminuată, cu imaginile
vasculare mai evidente datorate hiperemiei de
însoţire ;
 în inspir forţat cordul este deplasat spre partea cu
stenoză, iar în inspir se deplasează spre partea
sănătoasă,
 stadiul II de stenoză,
 diafragmul are amplitudinea mai redusă comparativ
cu partea sănătoasă;
 se împiedică eliminarea aerului în expir ; inspiraţia se
face normal ;
 în teritoriul ventilat de bronhia cu adenom, plămînul
prezintă hipertransparenţă cauzată de emfizemul
obstructiv ;
 cordul se deplasează în inspir spre partea afectată,
luîndu-şi apoi locul pe linia mediană în inspir
 stadiul III de stenoză completă evidenţiază
atelectazia
– prin obstrucţie segmentară sau lobară
corespunzătoare calibrului bronşiei obstruate ;
– rareori obstrucţia unei bronşii primare determină
atelectazie localizată la un hemitorace în totalitate ;
– în inspir cordul se deplasează spre partea afectată, în
expir revenind la poziţia sa mediană,
– hemidiafragmul regiunii cu stenoză are o poziţie înaltă
şi o amplitudine mai redusă
Adenom
bronşic
Adenom bronşic

Condrom
• Chistul hidatic pulmonar
– Înainte de vomică,

• se încadrează în capitolul tumorilor benigne

• caracterizat ca o opacitate
– ovoidă,
– omogenă
– de dimensiuni variabile,
– bine delimitată,
– uneori cu calcificări,
– fără ca ţesutul pulmonar din jur să fie modificat.
–
– Diagnosticul diferenţial radiologic al tumorilor pulmonare
benigne se face cu opacităţile rotunde solitare care dau
aspecte radiologice asemănătoare.
HIDATIDOZĂ
PULMONARĂ
Chist hidatic pulmonar stîng
 -TUMORILE MALIGNE-
• evoluează infraclinic în marea majoritate a cazurilor,
• când sunt descoperite, ravagiile produse sunt deja extinse.
• nu au un aspect radiologic specific;
• examenul histopatologic este cel care precizează tipul de tumoră malignă.

• Categorii:
– primare,
– secundare.

• Morfo-patologic se disting :
– cancerul bronşiilor mari (70%) cu localizare:
 hilară ;
 parahilară ;
 mediastino-hilară.
– cancerul bronşiilor mici (30%) cu formele:
 periferică ;
 apicală ;
 abcedată.
Principalele grupe ganglionare
 Factori etiologici
• Factori fizici:
– radiatii ionizante
– traumatisme toracice
– corpi straini etc.
• Factori chimici:
– gaze rezultate din arderi incomplete
– uleiuri gudronice - benzpirenul
– prafuri industriale,bioxid de siliciu etc.
• Factori infectiosi: inflamatii cronice nespecifice ale br.
• Fumul de tutun:
– proportie mare la fumatori in raport cu nefumatori.
– mecanism carcinogenetic al tutunului.
– FUMATUL PASIV
• Factori genetici.
 CAUZELE NEDIAGMOSTICĂRII CC. PULMONAR

• Cauze subiective: • Cauze obiective

– insuficienta organizare a
investigatiilor si asistentei
medicale in depistarea
B.P.C.
– insuficienta cunoasterea de
catre medicul de medicina
generala,a aspectului
proteiform al cc. pulmonar.
– neglijarea de catre pacient
a simptomatologiei(lipsa
unei educatii
sanitare,cancerofobie).
– evolutie lunga subclinica
– manifestari diferite in functie de:
• tipul histologic
• localizare endo-, exobronsica)
• topografie(pe bronsiile mari sau pe
cele mici)
– complicatii regionale sau la
distanta,precoce sau tardiva
(pleurale, adenopatii etc.)
– inexistenta unui screening si a unor
markeri eficienti pentru DGN precoce
al C. B.P.
– parametrii determina si aparitia
formelor particulare a”mastilor
clinice radiologice sub care se ascund
C.B.P.
 FORME PARTICULARE DE DEBUT SI EVOLUTIE A C.B.P.

• Cancerul apical Pancoast- • Evolutie periferica

Tobias (2) • erodarea primelor coaste
• Sdr. Claude-Bernard-Horner
• frecvent periferic

• caverna “in chenar” (“in rama”)

• Cancerul excavat (3) • abces cu nivel hidroaeric

• frecvent cicatrici pleurale

• post T.B.C.
• calcificare sau nu
• Cancerul pe cicatrice(2)
• cancerul recurential al pneumoniei pe
acelasi teritoriu
• rezistenta la tratament specific
FORME PARTICULARE DE DEBUT SI EVOLUTIE A C.B.P.

• Cancer cu debut pneumonic • masa dura , compresiva

(2)
• se confunda cu c. mediastinal
primitiv
• de obicei multicentric, bazal
• apartine “apudoanelor”
• Cancer cu debut pleural (2) • de obstructie
• Cancer cu debut si localizare • distructii prin emboli si tromboze
mediastino-pleurala (2)
• de obicei mediastinale bilaterale
• Cancerul bronsiolo-alveolar
FORME PARTICULARE DE DEBUT SI
EVOLUTIE A C.B.P.
• Cancer insotit de fen. vasculare
• Cancer cu debut prin adenopatii
masive
• Cancer cu debut prin
pneumotorace spontan
• Cancer cu debut prin spargerea
unui bleb = “bleb carcinoma”
• Cancer cu debut bronsic (4)
• Cancere duble , simultane,
succesive
• CANCERE OCULTE , CU I.T.N.
 -Tumori maligne-
• Clasificarea propusă de O.M.S., distinge următoarele tipuri histo-
patologice de neoplasm pulmonar:

 carcinomul epidermoid diferenţiat în spinocelular şi bazocelular este

cel mai frecvent dintre toate tipurile histologice de cancer
bronhopulmonar (60%) ;

 carcinomul anaplazic, nediferenţiat, microcelular, cu potenţial

evolutiv foarte ridicat (20%) ;

 adenocarcinomul (sau cancerul glandular 15%) ;

 carcinomul cu celule gigante ;

 carcinomul mixt (epidermoid asociat cu adenocarcinom) ;

 carcinom bronhiolo-alveolar (2%).

 -Tumori maligne-
• Radiologic se pot diferenţia cîteva categorii de neoplasme
primare:

 cancerul hilar sau central este un cancer bronhopulmonar;

 cancerul parenchimatos periferic este un cancer

bronhioloalveolar;

 cancerul intermediar este un cancer al nucleului pulmonar;

 cancerul vîrfului pulmonar este cancerul PANCOAST-TOBIAS;
 cancerul cicatricial presupune o cicatrice pulmonară pe care
se grefează cancerul (mai ales cicatricile din tuberculoză !).
 -Tumori maligne-
• Cancerul hilar (central)
–în marea majoritate a cazurilor cînd nu
este însoţit de complicaţii, se constată:
• opacitate omogenă,

• de intensitate la început subcostală, apoi costală,

• cu dimensiuni care variază în funcţie de momentul examinării de la

1cm, pînă la cele ale unui segment, lob sau mai mult de atît,

• contur neregulat datorită existenţei unor opacităţi lineare şi în

bandă centrifuge,
 prelungiri dendritoide, expresie
 opacitatea tumorii se suprapune peste
opacitatea hilară, motiv pentru care pe radiografia
toracică standard, cele două elemente se pot
disocia cu greutate,

 peste opacitatea amintită se poate suprapune

adenopatia hilară satelită, care intră de asemenea
în ansamblul opacităţii.
Cancer bronşic central (hilar)

exobronşic

endobronşic

Mediastino-pulmonar
 Radiodiagnosticul tumorilor pulmonare
-Tumori maligne-
– hipertrofia hilară unilaterală poate fi prima manifestare
radiologică a unui carcinom bronşic.
– creştera hilului se manifestă prin accentuarea opacităţii
acestuia, elementele ganglionare rămînînd mici.
– deoarece cancerul central interesează iniţial bronhia şi apoi
interstiţiul pulmonar,
– De retinut :
Apare aspectul de “ iceberg”, ceea ce obligă
la studiul situaţiei bronhiei - astfel
radiografia cu raze dure poate pune în
evidenţă bronhiile mari de gradul II şi III, atît
în incidenţe de faţă cît şi oblice.
Aspectul de “ iceberg”
 -Tumori maligne-
Nodulul canceros realizează o serie de
complicaţii:
• obstrucţie bronşică cu atelectazie şi hiperinflaţie secundară ;

 inflamaţii şi infecţii:pneumonie, abces pulmonar, revărsat pleural,

reactivări tbc ;

 adenopatii hilare ;

 invadare arterială (tromboze) ;

 invadare venoasă şi limfatică ;

 afectarea nervului laringeu recurent (frenic) cu răguşeală şi

ascensionarea hemidiafragmului prin pareza de nerv frenic.
Caracterele nodulilor pulmonari maligni
• Dimensiune > 4 cm
• Contur malign
• Creştere (rata dedublării): 3 - 6 luni
• Asocierea cu:
- adenopatii hilare
- liză costală
- colecţii pleurale
- metastaze pulmonare
(mai mici ca tu. primară)
o Complicaţii: necroza centrală
 -Tumori maligne-
• Modalităţi evolutive ale cancerului:

– Cancerul central hilar

• cu evoluţie predominant intrabronşică

• poate realiza mai multe aspecte radiologice,

traducînd 4 stadii evolutive.
Cc . pulmonar - forma hilară

OAD
 -Tumori maligne-
– Stadiul bronhoscopic:
 simptomatologie bronşică trenantă, fără a avea o
obiectivare radiologică ;

 bronhoscopia va pune în evidenţă una din cele trei forme

tipice de cancer bronşic :

- vegetant, în care bronhoscopic se pun în evidenţă mugurii de

proliferare tumorală, iar bronhografic se constată defectul de umplere
reprezentat de lacună, de dimensiuni variate, cu contur imprecis delimitat ;

- infiltrant, în care bronhoscopic se pune în evidenţă îngustarea

de lumen, cu rigiditate la nivelul pereţilor, examenul bronhografic relevînd
stenoza, cu îngustarea lumenului, conturul fiind neregulat şi imprecis ;

- ulcerat, constînd în pierderea de substanţă la nivelul

mucoasei bronşice, iar bronhografic prin imaginea de nişă persistentă pe
conturul bronhiei afectate.
 -Tumori maligne-
-Stadiul de obstrucţie parţială a bronhiei,
 permite pătrunderea aerului în inspir, cînd lumenul
bronşic se măreşte ;

 în expiraţie, lumenul bronşiei se reduce, porţiunea

neafectată a peretelui bronşiei se aplică pe tumora
vegetantă, obstruînd complect lumenul, cu blocarea
aerului inspirat ;

 în teritoriul deservit de bronşia afectată. reţinerea

aerului în teritoriul aferent bronşiei conduce la
apariţia unui emfizem localizat, segmentar sau
lobar.
 -Tumori maligne-
– Stadiul de obstrucţie totală a bronhiei,

 Atelectazie pe teritoriul aferent bronhiei purtătoare a cancerului,

aerul din teritoriul neventilat fiind resorbit.

 Radiologic se constată :
prezenţa unei opacităţi sistematizate (segmentare, lobare sau a
întregului hemitorace), omogene cu caracter aspirativ;

• resorbţia aerului din teritoriul atelectaziat determină micşorarea

volumetrică a plămînului respectiv, cu aspirarea organelor de
vecinătate :

• spaţiile intercostale sunt micşorate, hemidiafragmul ascensionat,

traheea, cordul, marile vase, camera cu aer a stomacului şi
unghiul splenic al colonului fiind aspirate spre opacitatea
atelectatică.
 -Tumori maligne-
-Stadiul de atelectazie +/-infectată :

 prezintă un tablou clinic şi radiologic de

supuraţie.

 radiologic se constată :

»aspectul de opacitate masivă

» apare imaginea hidro-aerică tipică

proceselor supurative pulmonare.
 -Tumori maligne-
Cancerul bronhopulmonar central cu evoluţie
predominant extrabronşică poate prezenta două
variante radiologice:

 cancerul masiv, nodos al hilului,

 cancerul bronhogen ramificat

 -Tumori maligne-
• Cancerul masiv, nodos al hilului,
– procesul tumoral are ca punct de plecare epiteliul
marilor bronhii,
– se dezvoltă predominant extrabronşic, în ţesutul
conjunctiv interstiţial pulmonar.

 Radiologic se constată :

– opacitate hemisferică, rotundă sau ovalară, omogenă

de intensitate costală, cu contur bine delimitat spre
transparenţa pulmonară ;

– opacitatea face corp comun cu imaginea cardio-

mediastinală şi se proiectează în plan frontal şi sagital
la nivelul hilului pulmonar.
 treptat conturul devine neregulat, infiltrativ, reflectînd
procesul de afectare a limfaticelor pulmonare, prin care
procesul tumoral invadează parenchimul pulmonar din
aproape în aproape ;

 opacităţi lineare, cu caracter radiar de la periferia

formaţiei tumorale şi care brăzdează cîmpul pulmonar
pînă la nivelul pleurei, unde determină uneori reacţie
lichidiană sero-citrină sau cel mai des hemoragică.
 -Tumori maligne-

• cancerul bronhogen ramificat

– reprezintă un alt aspect radiologic realizat de
cancerul bronhopulmonar cu evoluţie predominant
extrabronşică.
– formaţiunea tumorală bronşică este mascată parţial
de organele mediastinale şi radiologic se evidenţiază
în special aspectul de invadare al limfaticelor
perihilare.
– radiologic se constată un hil pulmonar mare, de la
care pleacă radiar spre cîmpul pulmonar opacităţi
lineare, sinuoase, fără delimitare netă.
– evoluţia radiologică este similară cu cea descrisă la
cancerul nodos al hilului:
 -continuare-

– procesul se extinde progresiv şi poate invada

pleura, determinînd colecţii lichidiene scizurale,
sau în marea cavitate pleurală.
– localizarea unilaterală constituie un aspect
semiologic important în diagnosticul diferenţial
cu alte afecţiuni care se pot manifesta prin
opacităţi lineare cu punct de plecare în regiunea
hilară :
• plămîn de stază,
• pneumoconioze,
• fibroze pulmonare,
• entităţi clinice în care localizarea este bilaterală.
 -Tumori maligne-
• Cancerul lobar
– poate fi decelat la prima examinare radiologică,
– aspect de cancer masiv,
– radiologic
• opacitate masivă
• afectează un lob, măreste volumul
• bombeaza scizurile ;

– diagnosticul pozitiv se bazează pe coroborarea

semnelor clinice cu aspectele radiologice şi
endoscopice, cu probele biologice, precizat de
examenul histopatologic.
– De retinut : suspiciunea de cancer
pulmonar se impune în special la
persoanele :
–care au depăşit vîrsta de 40 ani,
–mai ales bărbaţi,
–mari fumători,
– simptomatologie funcţională
pulmonară trenantă, torpidă,
neinfluenţată de tratamentele
medicale uzuale.
Cc. pulmonar – forma pneumonică
 -Tumori maligne-
• Diagnosticul diferenţial radiologic al cancerului
bronhopulmonar central este dificil, pentru că sunt implicate
numeroase afecţiuni pulmonare ; de aceea trebuie considerat
în raport cu stadiul evolutiv.

• 1. Cancerul bronhopulmonar în stadiul de

debut :
• Caracterizat prin manifestări clinice monosimptomatice sau
polisimptomatice necaracteristice.
• există posibilitatea unor erori de diagnostic, cînd sunt incriminate
afecţiuni cum ar fi:
– bronşitele,
– stările gripale,
– bronşiectaziile,
– cordul pulmonar cronic,
– bronhopatia cronică obstructivă etc.
• Examinările clinice şi paraclinice şi îndeosebi cele endoscopice şi
citologice, permit precizarea diagnosticului pozitiv.
 -Tumori maligne-
2. Cancerul pulmonar central cu emfizem segmentar
sau lobar produs prin obstrucţia parţială a bronhiei,
trebuie diferenţiat de afecţiuni pulmonare însoţite de creştera
transparenţei pulmonare:

 hipertransparenţe pulmonare cu desen pulmonar

păstrat date de :
– emfizem determinat de obstrucţia parţială prin corp străin
– intrabronşic,
– bronşite segmentare cu emfizem subiacent,
– pneumonie buloasă extensivă,
– sindrom Mac Leod,
 hipertransparenţe pulmonare fără desen
pulmonar
– pneumotorace parţial închistat,
– chist aerian.
 -Tumori maligne-
 3.Cancerul pulmonar cu atelectazie trebuie diferenţiat de
procesele patologice pulmonare manifestate radiologic prin caracterul de
opacitate intensă de tip atelectatic:

 atelectazie produsă prin obstruarea unei bronşii prin corp străin, tumoră benignă
bronşică, procese bronşice inflamatorii,

 atelectazii acute şi subacute după intervenţii chirurgicale cu anestezie prin intubaţie,

 atelectazii date de procese patologice inflamatorii manifestate prin opacităţi

pulmonare segmentare sau lobare : abcesul pulmonar înainte de vomică,
bronhopneumonia pseudolobară.

 atelectazia lobului superior dată de cancerul bronhiei superioare se va diferenţia de

lobita tuberculoasă şi lobita actinomi-cotică;

 atelectazia lobului mediu dată de cancerul bronhiei mijlocii se va diferenţia de o

pleurezie interlobară,
 atelectazia lobului inferior dată de cancerul lobarei inferioare se va diferenţia de o
pneumonie a lobului inferior, de o colecţie pleurală, de o pahipleurită, de un infarct
pulmonar.
–
Cc. pulmonar – forma atelectatică
Tu. pulmonara – forma atelectatică
 -Tumori maligne-

 4.Cancerul bronhogen ramificat va trebui diferenţiat

de :

 tuberculoza pulmonară

 sclerozele pulmonare

 silicozele de gradul I

 leziuni interstiţiale din sifilis şi micoze

 pneumoniile interstiţiale cu hil pulmonar mărit.

 -Tumori maligne-
 5.Cancerul masiv, nodos al hilului diagnostic diferential
cu alte procese care se manifestă prin opacităţi proiectate în hilul
pulmonar :

 bolile de sistem-limfogranulomatoza malignă

– limforeticulosarcomul
– adenopatiile din leucoze
 tuberculoza ganglio-pulmonară
 în care sindromul de impregnaţie bacilară, prezenţa bacilului
Koch pe medii de cultură,
 I.D.R. pozitivă conduc la stabilirea diagnosticului clinic.
 anevrismul aortei ascendente,
 în cazul în care formaţiunea se proiectează în hilul pulmonar
drept şi anevrismul aortei descendente cînd formaţiunea este
proiectată în hilul pulmonar stîng ;
 examenul în incidenţe oblice şi de profil stabilesc diagnosticul,
formaţiunea anevrismală menţinîndu-se pe traiectul aortei în
oricare din incidenţele de examinare.
 -Tumori
 cancerul periferic maligne- continuare

 se poate proiecta în incidenţa frontală la nivelul hilului;

 pe incidenţele de profil proiecţia are loc anterior sau posterior de
hilul pulmonar, precizare importantă, cancerele periferice avînd mai
multe şanse de operabilitate decît cele centrale.

 tumorile benigne mediastino-pulmonare

 proiectate în plan frontal la nivelul hilului,
 cu sediul în mediastinul anterior (timoame, teratoame etc) sau
 în mediastinul posterior (neuri-noame, ganglioneuroame).

 pleureziile închistate mediastino-interlobar

 pot sugera un proces proliferativ central, însă explorarea radiologică
şi computer tomografică aduc elementele necesare diferen-ţierii.

 diverticolul pericardic sau dilataţia atriului stîng spre dreapta

 in cursul leziunilor valvulare mitrale
 comportă uneori probleme de diagnostic diferenţial cu un cancer central.
 -Tumori maligne-
 6.Cancerul cu extensie lobară impune diagnosticul
diferenţial cu:

 pneumonia cronică
 pune probleme dificile de diagnostic diferenţial, încît
numai angiografia poate aduce informaţii utile,
 în cancer = reducere a vascularizaţiei,
 pneumonie se constată o accentuare a acesteia.
 lobita tuberculoasă
 apare mai des la vîrste mai tinere,
 are caracter retractil,
 este neomogenă şi se însoţeşte de apicalizarea hilului-
examenul sputei decelează bacilul Koch,
 examinările bronhoscopice şi citologice transeaza
diagnosticul în cazurile îndoielnice.
7.Cancerul bronşic cu supuraţie supraadăugată
trebuie diferenţiat de supuraţiile pulmonare obişnuite.
• radiologic în multe cazuri în jurul imaginii hidro-
aerice se evidenţiază :
– o zonă densă, ca expresie a procesului tumoral ;
– examenul citologic al sputei poate stabili diagnosticul
prin evidenţierea celulelor atipice.
• probleme de diagnostic pun cazurile de cancer hilar
cu supuraţie pericanceroasă
– sugerează aspectul de abces pulmonar-elementul
esenţial care sugerează natura procesului este
reprezentat de tenacitatea procesului, de rezistenţa
acestuia la tratamentul medicamentos aplicat, de aşa-
zisele recidive ale “abcesului”
Cc. pulmonar – formă necrozată
 8.Cancerul central cu obstrucţia bronhiei
-
principale
• se manifestă prin opacefierea omogenă a unui
hemitorace, care are caracter aspirativ,
• este necesară diferenţierea de procesele patologice
care determină opacităţi masive (pleurezie masivă,
pneumonie masivă, fibrotorace etc) :
 pleurezia masivă
 are un caracter expansiv
 produce deplasarea controlaterală a mediastinului,
 coborîrea hemi-diafragmului, bombarea hemi-
toracelui respectiv
 lărgirea spaţiilor intercostale;
 opacitatea este masivă, omogenă şi de intensitate
mare.
 -Tumori maligne-

 pneumonia, care interesează un întreg plămîn se

caracterizează printr-o
 opacitate masivă,
 omogenă,
 de intensitate costală,
 care evoluează pe un teren anergic, accentuat
tarat (SIDA, diabet decompensat, alcoolism etc).

 fibrotoracele se traduce printr-o

 opacitate masivă,
 neomogenă, cu caracter retractil ;
 elementele anatomice sunt tracţionate datorită
fibrozei şi aderenţelor.
 CARCINOMUL BRONSIC
FORME ANATOMO-RADIOLOGICE
• CANCERUL CENTRAHILAR- intereseaza bronhiile proximale
mari, bifurcatia, bronhiile primitive, trunchiul lobar inferior.

• FORMA PARAHILARA-intereseaza bronhiile lobare superioare,

medii, pana la orificiul bronhiilor segmentare.

• CANCERUL PERIFERIC-intereseaza bronhiile de calibru mic,

segmentare si subsegmentare.

• FORME SPECIALE-forma lobara (lobita canceroasa); forma

paramediastinala; forma corticopleurala (cancerul apical,
sindrom Pancoast Tobias); adenomatoza pulmonara
 CANCERUL VÎRFULUI PULMONAR
PANCOAST-TOBIAS

- tip specializat de carcinom

- cu celule scuamoase
- localizare la apexul pulmonar
- invadeaza peretele toracic, cu distructia coastelor
- atingere a plexului brahial (durere)
- sindrom Claude-Bernard-Horner
- ridicarea diafragmului de partea afectata
- evaluare optima prin IRM (plan sagital sau corona
care demonstreaza invadarea si distructia element
anatomice ale apexului plamanului, plexului brahia
si a gatului.
Cancerul de vîrf-Pancoast-Tobias
Cancerul de vârf-Pancoast-Tobias
Cc.apical pulmpnar PANCOAST TOBIAS
( IRM )
Cc. periferic cu adenopatii
Cancer periferic – contur malign
Cc. pulmonar – forma
periferică
Tu. pulmonara – forma periferică
LIMFANGIOZA CARCINOMATOASA
- originea in ganglionii limfatici ai mediastinului

- determina obstacole in fluxul limfatic (central) cu

distribuirea lui spre periferie

- aspect radiar cu prelungiri radiare in campul pulmonar

- diagnostic diferentil cu edemul interstitial cauzat de

boli cardiace

- aspect radiologic de desen hilar si pulmonar accentuat,

cu caracter retcular +/- opacitati miliare bazale.
Limfangita carcinomatoasa
Carcinoză
miliară
Limfangită carcinomatoasă
 CANCERUL MARILOR BRONHII
SEMNE RADIOLOGICE

- 75% din totalul cancerelor pulmonare

- tulburari de ventilatie (atelectazie)
- br.princ.
- opacitatea intregului camp pulmonar
- atragerea mediastinului si a cordului
- ingustarea spatiilor intercostale
- atragerea hemicupolei diafragmatice corespondente
- balansare inspiratorie a mediastinului spre opacitate
- retractia marginii inferioare, concava spre periferie
- ingustare moderata a spatiilor intercostale
- inchiderea in "foi de carte" a unghiului lobar
- emfizemul obstructiv
- vizibil la debutul bolii
- sistem de ventil expirator
CANCERUL MARILOR BRONHII
SEMNE RADIOLOGICE
OPACITATEA TUMORALA
- opacitate centrala sau periferica
- limitare externa imprecisa
- doua zone:
-centrala - densa si neregulata
-periferie - mai putin opaca
-prelungiri radiare (clesti
- marimea ei nu este in directa propor
tulburarile de ventilatie

OPACITATEA GANGLIONARA
- arondata paramediastinal
 CANCER BRONHIOLAR
SEMNE RADIOLOGICE
- mai rar (25%)
- cancer periferic (bronhie subsegmentara)
- aspecte radiologice
1. tumora dezvoltata in plin parenchim
- sferica, densa, omogena,regulata
- inconstant-mica zona de atelectazie,
retractata in contact cu tumora
2. imagine in banda subsegmentara
- corespunde tulburarilor de ventilatie
pulmonara, rareori emfizem, des atelectzie
- diagnostic dificil
3. forma abcedata
- corespunde tumorii necrozate
- in general adenopatia hilara e rara
- bronhografia evidentiaza tumora
- bronhoscopia nu ajunge la ea
 CANCERUL PULMONAR
FORME CLINICE

1.CANCER ABCEDAT
- abces prin necroza tumorii
- abces de suprainfectie in zona de atelectazie

2.CANCERUL APICAL - Pancoast-Tobias

3.FORME ASOCIATE
-cc - tbc
-cc - silicoza

4.FORME INTALNITE LA COPII

- masive
 CANCERUL PULMONAR
FORME CLINICE
5. CANCER ALVEOLAR

- focar de condensare parenchimatoasa limitata

periferica

- fara atelectazie

- uneori cu abcedare

- colectie pleurala moderata

- uneori forma multinodulara, bilaterala

- diagnostic dificil - postmortem

Cancere pulmonare
exobronsice
Adeno
CC cu celule mici
CC cu celule scuam
Mezoteliom
Atelectazie
Cancer endobronsic cu atelectazia LSS
 METASTAZELE PULMONARE

- solitare sau multiple

- deseori rotunde (globuloase)
- dimensiuni diferite
- la suprafata lobului sau a plamanului

CT.- obligatoriu pentru metastaze solitare, pe

eventuale metastaze mediastinale sau in sinu
Cele mai frecvente metastaze
pulmonare
1. Cc. mamar
2. Tu. osoase
3. Cc. tiroidian
4. Seminom, cc. prostatic
5. Cc. uterin
6. Cc. digestiv
7. Cc. renal
 METASTAZELE PULMONARE

- solitare sau multiple

- deseori rotunde
(globuloase)
- dimensiuni diferite
- la suprafata lobului sau a
plamanului

NOTA: CT obligatorie pentru metastazele solitare,

pentru a vedea eventuale diseminari mediastinale sau
in sinusul costo-diafragmatic posterior
Metastaze – forme nodulare
Metastaze - forme nodulare
 Meta cc prostata

Metastaza unica
Meta (cc.mamar)
 Meta (cc.
colon)
Meta(MELANOM)
Metastaza de la un carcinom tiroidian
CC.PULMONAR STG.
CC.PULMONAR STG.
CC.LOB INFERIOR STG.
CC.LOB SUPERIOR DR.
CC.BRONHO-PULMONAR STG.
LUNG CANCER
 LUNG
CANCER
 LUNG
CANCER
 LUNG
CANCER
 LUNG
CANCER
 LUNG
CANCER
 LUNG
CANCER
Cancer bronhopulmonar lss
Cancer bronhopulmonar lss
Cancer bronhopulmonar lss