Student arhitect :

Nechifor Robert

ARHITECTURA SI
DESIGN
“Design is an opportunity
to continue telling the
story not just to sum
everything up .”
Tate Lintel
Contextul istoric
Secolul IXX debuteaza cu Revolutia industriala, eveniment ce s-a
constituit in motorul evolutiei spre era modernitatii, aducand cu sine nu doar
schimbari economice majore cat mai mai ales sociale, manifestate intr-o
schimbare a atitudinii populatiei fata de conditiile de munca si de trai.

Industrializarea a insemnat o insumare a tuturor progreselor

stiintifice si tehnice ce permiteau acum o eficientizare a munciii datorita
masinariilor. Descoperirea de noi materiale cu proprietati net superioare celor
folosite pana atunci si care se preteaza prefabricarii de elemente de
constructie a adus cu sine posibilitatea ridicarii de edificii revolutionare in
cadrul secolului caracterizate printr-o mai mare libertate in proiectarea
structurilor cat si in manifestarea conceptelor artistice.
Fierul a fost folosit nu numai in productia motoarelor si a uneltelor, ci si in
arhitectura. In Franta si Anglia, la sfarsitul secolului XVIII, fierul avea o imensa
valoare practica prin utilizarea sa datorita rezistentei la incendii, insa nu era
considerat ca putand avea si o valoare estetica pentru constructii.
Primele valente estetice ale fierului apar in structurile podurilor ca apoi sa se
descopere metode constructive care permiteau unirea dintre fier si sticla pe
suprafete mari.

Coalbrookdale
Bridge 1777
Turnul Eiffel
Scara uriasa si varietatea utilizarii
fierului a dus la dezvoltari tehnice si
estetice niciodata imaginate
inainte. Astfel pentru prima
Expozitie Universala organizata
vreodata la Londra, din 1851,
manifestare care dorea sa puna in
prim plan noile tehnologii ale
Revolutiei Industriale, Joseph
Paxton a proiectat in intregime din
sticla si fier un spatiu imens, apt sa
gazduiasca 14 000 de
expozanti.Designul acestei
constructii modulare, folosind
pentru prima data in istorie, in
totalitate, materiale prefabricate,
indica directia catre arhitectura sec
XX.

Crystal Palace – Joseph Paxton

Crystal Palace – Joseph Paxton
 Productia in serie nu s-a
rezumat doar la elemente
arhitecturale. Ea a continuat pe
acelasi principiu al eficientei si in
cazul obiectelor de mobilier.

Designul modern este

pus in practica in prima jumatate a
secolului IXX de un ilustru
reprezentant, Michael Thonet.
Acesta ete cunoscut pentru mai
multe stiluri de mobilier precum:
precum “Empire”, “Louis Philippe”,
“Napoleon al III-lea”,
“Biedermeier” pe care le producea
totusi in serie mica datorita
costurilor relativ ridicate ale
productiei.
 Thonet nu a pornit in productia mobilierului sau de la un program estetic
sau ideologic, ci de la o motivatie strict comerciala: calitate estetica, forme
adecvate productiei in serie, costuri de productie scazute, consum de masa
(deziderate ale ideologiei designului modern).
Ebenist de profesie, si-a creat in 1819 un laborator specializat in intarsii
geometrice, aproape intreaga sa viata ocupandu-se cu tehnici de curbare a
lemnului (material ductil cand fibrele sunt inca prospete, dar devenit rigid odata ce
acestea se usuca).
 Diviziunea muncii duce la productia in serie, ajungandu-se, mai tarziu,
la ansamblarea de scaune si mobilier din elemente prefabricate.
Obtine brevetul pentru noua sa tehnica in 1841, cand lanseaza unul din cele mai
faimoasele produse ale sale: Wiener Stuhl (Scaunul vienez).Participa la expozitia
de la 1851 de la Crystal Palace cu scaunele realizate pentru cafeneaua Daum,
castigand o deosebita notorietate internationala. In 1856 infiinteaza prima
fabrica de productie de scaune pe scara industrial (in regiunea Moravia, Cehia)
 Arts and Crafts
Curentul, a carui denumire a aparut mai tarziu decat debutul ei efectiv a
insemnat o inspiratie pentru intreaga Europa si America de Nord prin promovarea
demnitatii muncii, a artei si a mestesugurilor, pornind de la respingerea marfurilor
create industrial, profund dezamagitoare estetic.Se propune o arta unita cu
mestesugurile, oferind respectul cuvenit naturii obiectelor, a formelor si a
materialelor.
Perioada a repezentat o pledoarie romantica pentru renasterea
principiilor spirituale si estetice ale Evului Mediu, intr-o lume in care
industrializarea si aglomerarea urbana urateau si vulgarizau viata. A fost deci o
reactie la efectele negative ale industrializarii, la lipsa de igiena, la arhitectura
metalica urata, la produse de fabrica ieftine si derizorii. (in prima perioada a
revolutiei industriale-1730-1840- obiectele de design erau subjugate tehnologiei,
avand un standard calitativ foarte scazut si nu aveau in vedere utilizarea eficienta
si usoara de catre factorul uman. Manufacturierii nu cheltuiau nimic pentru
infrumusetarea produselor lor si acest lucru nu ii afecta intrucat lipsa competitiei
reprezenta un atuu pentru ei, iar unicul scop in urma productiei era acumularea
unui profit cat mai mare.Ideile artistilor sau arhitectilor contemporani nu
reprezentau nici un interes pentru ei).
 Principalele sloganuri ale miscarii erau:

Arta in toate
Produse frumoase
si ieftine
Arta pentru toti
 Personaliatea care a catalizat spiritual
acesta micare este William Morris (1834-1896),
de formatie architect, care a dorit sa revitalizeze
traditiile engleze intr-o conceptie care a
accentuat functia si materialele locale. Infiiteaza
in 1861 o firma in colaborare cu alti artisti si
arhitecti (arhitectul Phillip Webb, pictorii Madox
Brown, Dante Gabriel Rosetti, Edward Burne
Jones) denumita “Morris&Co”-“Fine Art
Workmen in Painting, Carving, Furniture and
Metal”.

Acestia credeau ca rolul cel mai important al designului este de a oferi

acces la arta, pentru un foarte mare numar de oameni. In acest fel, firma
“Morris&Co” a exercitat o influenta decisiva asupra fiecarui aspect al designului,
fiindca nu a existat domeniu al obiectelor de uz interior pe care sa nu-l fi abordat.
Astfel, participantii la aceasta firma au creat de la cladiri pana la pahare, mobilier
si oglinzi, de la modele de tapet, tapiserii, vitralii, pana la desen grafic in
tipografii.(firma realiza o gama de piese de la influente medievale- arthuriene,
pana la mobila simpla).
 Morris&Co textile printing room

Magazinul Morris&Co
 Dintre creatiile Willliam Morris se pot mentiona modele de tapet cu
rodii, cu frunze de acant, de salcie etc, unde principiul decorative curge extrem
de liber, de viu, pattern-ul repetitiv fiind abia sesizabil, intr-o conceptie care
suprinde spiritul liber al naturii, tapiseriile (in momentul in care a dorit sa faca o
tapiserie a stat 516 ore invatand tehnica) au un aer inca medieval. El a atins
poate cel mai bine echilibrul intre natura si stil, obligand tinerii pictori si
arhitecti din toate tarile sa se intereseze de artizanat si artele decorative, adica
sa” faciliteze viata cotidiana a oamenilor”.
Red House – Phillip Webb
Red House – Phillip Webb
 In Statele Unite curentul Arts and Craft a fost reprezentat de Frank Lloyd
Wright. Spre deosebire de ideile proclamate in Europa, Wright proclama, intr-o
celebra conferinta tinuta in Chicago sub titulul de Arts and Crafts of the Machine
“ masina e capabila sa aduca la indeplinire fructificarea unor inalte idealuri in arta
mai mult decat a vazut pana acum lumea”.

Wright cauta sa defineasca si proiecteze spatiul perfect pentru viata

contemporana, revolutionand prin aceasta locuinta privata unifamiliala. El a creat
spatii interpenetrante, suspendand separatiile dintre spatiile de luat masa si cele de
sejur, facand un singur spatiu in forma de L care pivota in jurul unui camin central
pentru a da un sens de adapost in aspectul unei cladiri.El nu crea doar anvelopa
exterioara a unei cladiri ci, de asemenea, decoratia ei interioara: sticla decorativa si
iluminatoare, corpuri de iluminat, carpete si textile, decoratii murale.Mobilierul sau
inzidit cu grija si scaunele inalte cu spatar din stinghii subtiri, care-i datoreaza mult
lui Charles Rennie Mackintosh, simplificau interioarele sale functionale cu plan
deschis si unificau intreg designul.
 Robie House – Frank
Lloyd Wright

Design interior Robie House


Winslow House- F. L. Wright
Fran Lloyd Wright a gandit spatiul
de o maniera flexibila, favorizand fluxul si
circulatia, fiind preocupat sa elibereze nucleul
spatiului interior de masa coplesitoare a
obiectelor. A facut acest lucru si prin
realizarea unui mobilier fix, built-in (inzidit),
care creste grosimea zidurilor spre a
economisi spatiu si a usura circulatia, iar
emanciparea de sumbrul interioarelor s-a
facut prin introducerea luminii ca tema de
proiect. FLWright integra lumina in designul
general. nu dorea corpuri de iluminat
stralucitoare, ci o lumina incorporata in
pereti, “care se strecoara prin spatele
deschizaturii in suprafata paretelui intr-un
mod asemanator cum se strecoara lumina
soarelui printre frunze”. A obtinut acest efect
creand “punti” sau polite adanci , lungi ,
imediat sub tavan care ascundeau corpurile
de iluminat sau prin difuzarea luminii prin
luminatoare cu stifcla decorativa geometrica
transparenta sau irizata.
 ART NOUVEAU

Aspectul principal legat de Art

Nouveau este eliberarea completa de
organizare vizuala, decorativa si
arhitectura a stilurilor istorice, fie
renascentiste, gotice sau antice.Se
promoveaza un vocabular care
favoriza “linia curba lunga si sensibila,
amintind de tija de crin, de antene de
insecte, de filamentul florilor” (N
Pevsner)
 In ceea ce priveste arhitectura
cladirea unde Art Nouveau se manifesta in
deplinatatea maturitatii sale stilistice este
casa proiectata in 1892, Tassel House, pe
strada Janson de Victor Horta in capitala
Belgiei. Noua estetica a volumelor aduce
frecventa inlocuire a maselor de elemente
cu aspect liniar (coloanele sprijin din fier
forjat), o folosire noua a luminii si o noua
gandire a spatiilor interioare. Materialul
predominant in arhitectura stilului va fi
fierul (ductilitatea sa a permis realizarea
acestor filamente delicate caracteristice)
ce se va regasi de la scari cu diferite
coloane de sprijin zvelte pana la mana
curenta imaginata din curbe subtiri,
compunand un motiv recurent de pereti,
podea si tavane.
 Aceasta casa face parte dintr-un sir de case care, la prima vedere, nu au
nimic special, insa, la o inspectie mai amanuntita calitatea constructiei iese la
suprafata. Cladirea se intinde pe trei nivele, la fiecare etaj existand cate o
fereastra larga pe mijloc pentru a lumina incaperile principale. De o parte si de
alta a acestora exista alte ferestre care se ingusteaza spre etajele superioare,
contrastand cu deschiderile centrale. Fatada este complet simetrica si usor
curbata, imbogatita cu elemente de feronerie ce imita formele organice.
Exteriorul, relativ rezervat al casei, abia daca sugereaza designul total neobisnuit
al interiorului.
Conceptul amenajarii urmareste combinarea ornamentelor spatiale si de
suprafata in vederea crearii unei compozitii liniare de ansamblu. Totul este
subordonat ritmului liniilor curbe care tind mereu spre directii neasteptate, drept
exemplu fiind scara. Coloanele inguste de fier au atat rol structural cat si
decorativ.
Mesajul constructiei lui Horta va fi exprimat de maleabilitatea si
puterea fierului, soliditate gratioasa si fluiditate, linii curgand liber intr-un efect
de usurinta si transparenta. Rationalul si artisticul coexista, echilibrul lor fiind
fluid. Acoperisul de sticla al holului de dimensiuni marite fata de conventional
pentru asigurarea transparentei, face ca lumina sa cada vertical in dreptul scarii
pentru a da un sentiment de expansiune verticala.
Hotel Tassel – Victor Horta
 O alta opera a stilului este Solvay House
tot din Bruxelles care, fata de casa prezentata
anterior, inca se pastreaza in forma sa originara.
Fatada de piatra foarte clar proportionata, avand
ferestre extinse, este animata de ornamentele
metalice filigran ale balcoanelor care amintesc de
arhitectura baroc si rococo. Curbiliniile exteriorului
sunt reluate si la interior si integrate ca parte a
spatiilor curbe regasite peste tot in compozitia casei.
Usile, mobilierul, lampile si alte obiecte de décor
contribuie la redarea ritmului interior. Camerele
principale sunt toate amplasate la parter si includ Hotel Solvay
salonul de muzica, sala de billiard si zona de luat
masa care comunica cu o terasa. La primul etaj se
gasesc camerele care cer un grad mai mare de
intimidate: libraria, dormitoarele, baile. La etajul
superior se afla zona copiilor si la mansarda, complet
separat de restul casei, este spatiul pentru servitori.
Hotel Solvay
Hotel Eetvelde – Victor Horta
Hotel Eetvelde – Victor Horta
Scara Muzeului Victor Horta
 Un alt arhitect “ de un
individualism extrem” , care se incadreaza in
stil mai mult datorita morfologiei foarte
personale, desprinse de clasicele referinte
istorice, este Antoni Gaudi. In afara de
faimoasa Sagrada Familia, exista alte creatii
ale sale din Barcelona ce reprezinta
adevarate capodopere: Parcul Guel, Casa
Battlo, Casa Mila, Capela Santa Colonia. .
Ultima casa mentionata foloseste piatra pe
fatada, un finisaj ce evoca eroziunea rocilor
de catre mare si prin balcoanele in
valuri.Deosebit de interesanta este la Gaudi
folosirea ceramicii policrome ca sistem de
decorare, stralucitor si sonor, care
echilibreaza sentimentul transmis de
balcoanele sub forma de craniu (Battlo)

Casa Batllo – Antoni Gaudi

Sagrada Familia – Antoni Gaudi
 Cripta este una dintre putinele
elemente care au fost duse la bun
sfarsit in cadrul proiectului Santa
Colonia.

Macheta intoarsa a
Capelei Santa Colonia
 O alta lucrare importanta a lui Gaudi este Guell Park, gandita initial ca un
proiect imobiliar la scara extinsa, dar care, in present, constituie un parc al orasului
Barcelona. Precum majoritatea creatiilor sale nici acest complex rezidential nu a
fost finalizat, insa este o dovada incontestabila a abilitatilor exceptionale ale lui
Gaudi de a combina arta si natura intr-un ansamblu arhitectural. Gradini extinse,
arcade, alei serpuitoare, scari, terase, tuneluri, porti, statui, fantani si pavilioane
sunt elemente ce intregesc ansamblul privilegiat de panorama Barcelonei si de
imaginea Catedralei Sagrada Familia. In centrul parcului exista o vasta terasa
artificial, sprijinita pe o colonada, menita initial sa constituie baza unui teatru in aer
liber.
In 1905 Gaudi proiecteaza
doua blocuri de locuinte in
Barcelona: Casa Batllo este
unul dintre acestea,
reprezentand un comision de
a reconstrui un palat pantru
industrialistul Josep Batllo.
Gaudi pastraze structura
rectangulara a cladirii, dar
reface fatada si interioarele
ce capata vitalitate. Primele
doua etaje confera caracterul
particular al fatadei datorita
deschiderilor mari si
unduitoare, etajele
superioare fiind plate.
Acoperisul serpuieste si el,
suprafetele fiind acoperite cu
majolica sau bucati de vesela
prinse in mortar.
Interioare din Casa Batllo –
Antoni Gaudi
Casa Mila (La Pedrera)

Cladirea se structureaza
pe 5 eteje, fiecare cu
planuri diferite dezvoltate
in jurul a doua curti
interioare de marimi
diferite. Desi aparent
neregulata, la o inspectie
mai amanuntita se poate
observa ca la baza se afla
un sitem simetric.
Design obiecte de mobilier
si sanitare - Antoni Gaudi
 Reprezentativ prin modul de
prelucrare si exprimare artistica a
elementelor de fier forjat este Hector
Guimard , cunoscut in special pentru
statiile de metrou pariziene.
 Charles Rennie Mackintosh a reusit sa dea o noua directie atat in
arhitectura cat si in design, opera lui devenind mai tarziu sursa de inspiratie
pentru arhitectii vienezi adepti ai secesiunii. De asemenea, a fost printre primii
arhitecti interesati de designul corpurilor de iluminat, preocupandu-se de
problema iluminarii interioarelor atat natural (prin ingenioase puturi de lumina
acolo unde nu se puteau amplasa ferestre) cat si artificial.
Prima lucrare care ii consacra in mare masura stilul este Scoala de Arta
din Glasgow, o lucrare atribuita in urma castigarii concursului de proiecte, unde
arhitectul reuseste sa respecte identitatea culturala a locului prin corpul central al
fatadei care inglobeaza elemente ale stilului Tudor dar si ale barocului de tip
scotian.
 Scoala de Arte Glasgow este
caracterizata pe fatada principala de un
perete de ample ferestre de ateliere catre
nord, cu motive ale stilului Tudor.Fatada ar
fi o simpla retea functionala daca nu ar fi
cateva elemente baroce ce tin de trecutul
din barocul baronial scotian. Schema,
reteaua functionala, rigurozitatea
centrului sunt urmate de niste placate
piese de metal, foarte subtiri, de grilaje de
balcon, in special de ciudate carlige
purtand maciulii gen floare, treansparente,
suspendate in fata ferestrelor
superioare.Scopul lor practice era de a
oferi sprijin pentru curatarea ferestrelor,
dar scopul lor estetic , ca si al altor piese de
metal, e sa furnizeze un ecran delicat de
forme usoare si jucause prin care restul,
mai puternic, sa fie vazut. Partea vestica e
caracterizata de o fatada de o rigoare
geometrica ascensionala, structurata, care
include biblioteca.
 Mare parte din ideile sale
despre noua arhitectura, care isi vor
exercita infuenta si asupra gruparii
Secesiune Vieneza, sunt exprimate
in proiectul “House for an Art Lover”
din 1901. Cladirea cu un singur etaj
se remarca printr-o variatie
armonioasa de volume in fatada de
nord si jocul cu asimetrii (in cadenta
ferestrelor si plastic volumelor).
Pentru acest proiect el a conceput in
detaliu designul interior: pentru
dining room, pentru camera de
muzica, pentru intrare unde se
regaseste ceea ce va fi
individualizata ca o marca stilistica a
operei sale si a sotiei sale:
tonalitatea dominanta a unui
interior, folosind alb sau culori
inchise dupa functia acestuia.
 Efectiv realizata de Mackintosh este Hill House, in 1902. Zidurile
masive, cu turn circular, cadentate de ferestre de diferite marimi si forme sunt
terminate in tencuiala bruta si acoperite cu ardezie albastra-gri, “intentionata sa
armonizeze mai bine ca orice acoperis cu olane…cu peisajul si climatul scotian”
Contrastul interior-exterior este definitoriu pentru Hill House.Intalnim aici tema
culorilor diferite pentru spatii diferite, holul de la intrare este decorat folosind din
belsug lemnul inchis la culoare, creand o atmosfera de bun venit si re refugiu
prietenos.
Salonul de lux Willow
Tea Room – C. R.
Mackintosh
Celebrele scaune cu
spatar ridicat Mackentosh