 OAD

I. dublu contur
concentric
II. dublu contur
excentric
III. AS mult mărit
 D <7 cm
 Modificarea unghiului cardiofrenic drept
 Micşorarea spaţiului retrosternal in OAS
 Gradul I: spaţiu retrocardiac ocupat
 Gradul II: depăşirea coloanei vertebrale
 Gradul III: acoperirea coloanei concomitent cu
bombarea opacităţii cardiace anterior în spaţiul
Grawitz
 reducerea spaţiului retrosternal în OAS
 bombare anterioară a conului pulmonarei în OAD
 ocuparea spaţiului retrosternal
Factori patogenetici care modifică circulaţia pulmonară:

 scăderea debitului circulator pulmonar -> oligemia

 creşterea deb. circ. pulm. -> hiperemia pulmonară
 creştere rezistenţelor vasculare în mica circulaţie ->
hipertensiunea pulmonară

* postcapilară (venoasă)
* precapilară (arterială)
* globală (mixtă)
Cauze:

lezarea orificiului mitral

insuficienţa ventriculară stîngă
pericardita constrictivă
drenaj venos anormal al VCS
anomalii de drenaj ale vv. pulmonare
stenoze ale aa. pulmonare
 1 - intercleidohilar
 2 - hilar
 3 - infrahilar
 4 - zona externă a
treimii medii
 5 - zona bazală
externă
 Uşoară (12-18 mmHg)
 Hilul accentuat de tip venos LAVENDER-DOPPMAN
 Aspect de egalizare a circulaţiei pulmonare
 Mantaua lui Felix disparută
 Medie (18-25 mmHg)
 Hil pulmonar mare cu pastile vasculare
 Aspect de inversare a circulaţiei
 Semne de edem pulmonar interstiţial
 Apariţia liniilor KERLEY A,B,C,D
 Transudatul
 Gravă (peste 25-30 mmHg)
 Edem pulmonar alveolar acut-aspect în aripi de fluture cu
bronhograma aeriană prezentă
Benzile Kerley de tip B
sunt cele mai specifice
congestiei pulmonare
venoase: aparitia unor
opacitati rectilinii cu
lungime de 1-2 cm si 2-3
mm grosime, situate
suprapus in vecinatatea
regiunilor subpleurale,
deasupra SCD, mai
frecvent in dr.
Liniile Kerley B sunt septuri interlobulare ingrosate vizibile si indica un edem
pulmonar interstitial. Linii B cronice pot fi cauzate de fibroza si depunere de
hemosiderina in urma episoadelor anterioare de edem pulmonar.
Liniile Kerley A sunt cauzate de distensia canalelor anastomotice intre limfaticele
pulmonare centrale si periferice = opacitati rectilinii de 2-4 cm lungime si cativa
mm grosime, situate perpendicular pe suprafata pleurala, in reg.parahilare.
-e cauzata de afectarea teritoriului precapilar, cu ↑ rezistentelor arteriolare (al
doilea baraj)
-creste presiunea in AP, urmata de dilatarea ei

Alterări primitive
cardiovasculare Alterări primitive
 Valvulopatii mitrale pleuro-pulmonare
 Procese arteritice  BPCO
 Procese  Granulomatoze,
arteriosclerotice fibroze pulmonare
 Cardiopatii  Deformări toracice
congenitale cu şunt  Hipoventilaţia
STG-DR pulmonară
 HTPA primitivă
 hil pulmonar
mare, bogat,
arterial, de tip
amputat (semnul
GOODWIN)

 mantaua lui Felix

largită (semnul
WESTERMARC
K)

 bombarea arcului
mijlociu
 Putem masura trunchiul AP:
-se traseaza o tangenta de
la butonul Ao la apexul VS si
o perpendiculara pe aceasta
-distanta dintre tangenta si
(Indicele Chang)
trunchiul AP trebuie sa fie
intre 0-15 mm
Hil accentuat, bogat,
de tip arterial, cu vase
dilatate net conturate,
bine vizibile, cu
trecere brusca la un
desen vascular
periferic sarac, dand
aspectul de “hil
amputat” (semnul lui
Goodwin)
(vasoconstrictie
arteriolara).
Mantaua lui Felix este
largita, aspectul este
de plaman
hipertransparent cu
hil accentuat (semnul
lui Westenmarck).
Marirea trunchiului AP si a arterei pulm.drepte. Vasele arteriale periferice
au calibru redus. Nu se observa leziuni pulmonare parenchimatoase.
Pe incidenta de profil, sageata scurta arata cresterea diametrului arterei
pulm.drepte; sageata neagra lunga indica artera pulm. stg marita.
Hipertrofia de VD.
 50 % din bolile valvulare, de obicei asociata cu
insuficienta mitrala, in tabloul general
predominand una din ele

 Tulburari hemodinamice importante apar la o

suprafata orificiala <1,5 cm2 (normal, 4-6 cm2)

 Cauza principala este reumatismul acut

 Consecinta imediata a stenozarii orificiului mitral este cresterea
cantitatii de sange restant in AS la sfarsitul sistolei atriale si dilatarea
atriului.
 AS marit este vizibil in incidenta PA pe conturul drept sau stang
cardiac, in OAD prin opacifierea esofagului cu bariu, in OAS.
 Presiunea crescuta in AS se repercuta asupra circulatiei pulmonare:
1. asupra circulatiei venoase:
-↑ presiunea in vv pulmonare → staza pulmonara
-staza poate fi centrala, ulterior periferica, in final determina
transudate interstitiale si alveolare (“imbibatie seroasa”)
2. asupra circulatiei arteriale:
-↑ rezistenta in arborele arterial
-↑ rezistenta arteriolara (al 2-lea baraj, care evita edemul
pulmonar) → ↑ presiunea in a.pulmonara → dilatarea AP
-VD, incarcat in regim de efort permanent, se mareste
-VS fiind umplut deficitar, devine hipoplazic
 “Configuratia mitral-stenotica”
1. Rectitudinea sau bombarea arcului mijlociu: datorita
bombarii urechiusei stg la acest nivel
2. Micsorarea sau disparitia butonului aortic : datorita
bombarii urechiusei stg in arcul mijlociu
3. Scurtarea arcului inferior stg: prin reducerea VS
4. Marirea AS
5. Calcificari valvulare in 10% din cazuri
6. Marirea VD
7. Cresterea diametrului transvers cand survin dilatatii
ventriculare
8. Foarte rar, calcificari ale peretilor AS
 1 2 3

Dublu contur excentric, acoperind zona de trecere

intre cele doua arcuri
Pe langa dublu contur al marginii inferioare drepte, AS marit poate
determina rectitudinea sau bombarea arcului mijlociu.
Bombarea urechiusii stg se observa in locul in care in mod normal
este o concavitate, in partea inferioara a arcului mijlociu stg.
-AS marit determina
dublu contur drept.
-Urechiusa stg
bombeaza la nivelul
arcului mijlociu stg.
-Cresterea
diametrului vaselor
lobilor superiori.
-bombarea urechiusei stg
(LAA) poate fi primul semn
rtg
-AS poate creste spre
posterior, impingand
esofagul spre coloana
vertebrala (evidentiat prin
opacifierea cu bariu)
-cresterea spre dr determina
AS sa formeze singur
conturul drept cardiac
-AS marit poate
orizontaliza bronhia
principala stg, prin marirea
unghiului de bifurcatie
traheala >750
-AS poate creste anterior,
dar i se opune VD
-cresterea AS spre inferior
poate avea loc foarte rar
 Marirea unghiului de bifurcare a traheei.
AS marit impinge dorsal bronhia principala stg.
-In OAD, AS marit se
evidentiaza cel mai bine
prin opacifierea esofagului
cu pasta baritata, care va fi
impins posterior de AS
marit.
-In incidenta OAS si de
profil, AS marit produce
bombarea arcului postero-
superior al opacitatii cardiace
si reducerea spatiului retro-
cardiac in partea
superioara a opacitatii
cardiace.
-hipertensiune pulmonară în cele trei sectoare:

VENOS

CAPILAR

ARTERIAL
Se observa bombarea arcului mijlociu stg, vase centrale hilare dilatate, cu
contur flu, congestie venoasa si edem interstitial.
Venele apar cu contur flou, iar bronhiile prinse ortograd, datorita edemului
peribronsic, apar ca transparente inelare cu halou periferic.
Edem pulmonar interstitial inaintea fazei de umplere alveolara. Se observa
liniile Kerley A, B si C. Liniile C sunt opacitati curbilinii in zonele infrahilare.
Liniile de tip D se observa pe rtg de profil, in zonele pulmonare anterioare.
In HT pulmonara
venoasa grava:
-apare edem pulmonar
alveolar
-sd de umplere alveolara
pe fond de
hipotransparenta difuza
a campurilor pulmonare,
cu vizualizare slaba a
desenului vascular si
prezenta elementelor de
edem interstitial
-opacitatea e localizata
hilar si parahilar
bilateral, cu delimitare
difuza, dand aspectul de
“aripi de fluture”, cu
bronhograma aeriana
prezenta
-explicatia ar fi un drenaj
limfatic mai facil in
“corticala pulmonara”
hiperventilata,
comparativ cu drenajul
dificil din “medulara
pulmonara”
-edem hilar
-hipotransparenta
difuza pulmonara
-vasele hilare au
contur flou
-redistribuirea circ.
catre campurile pulm.
superioare
-sageata indica o linie
Kerley A
-linii Kerley B vizibile
in SCD
Calcificarea valvei mitrale

Calcificarea peretelui AS

Calcificarea peretelui arterei

pulm.stg in HT arteriala pulmonara
de lunga durata
Revarsatele sanguine repetate in alveole produc o fibroza reactiva sub forma de
focare miliare (hemosideroza): opacitati intense, bine delimitate, diseminate in
ambele campuri pulmonare, aglomerate hilar si perihilar.
“configuraţie mitral-stenotică”
 mărirea atriului stâng
 rectitudinea sau bombarea arcului mjlociu se datoreşte
bombării urechiuşii stângi la acest nivel.
 micşorarea sau dispariţia butonului aortic se datoreşte
bombării urechiuşii stângi în arcul mijlociu.
 scurtarea arcului inferior stg. are loc prin reducerea
ventricului stâng
 stază venoasă de diverse grade
 creşterea rezistenţei arteriolare, cu dilatarea arterei
pulmonare-ramuri detarminând mărirea VD prin
creşterea încărcării acestuia
 Bolile valvulare aortice- 15-20% din lez.valvulare
dobândite
 M.F: 3.1
 Cauze principale:
-infecţia reumatismală
-infecţia luetică
-arterioscleroza
-endocardita bacteriană
-traumatisme toracice
-congenitală
 Stenoză:-supravalvulară
-valvulară
-subvalvulară

Fiziopatologie

 Valvule sclerozate-> se retractă->

insuf.aortică- dilatarea VS
 Hipertrofia VS în timp->lărgirea orif.AV
stg.-> insuf. mitrală-> mitralizarea cordului
aortic
 Insuf. mitrală-> hipertensiune arterială
 Decompensarea VS-> edem pulmonar,
lichid pleural, dilatarea cordului dr.->
instalarea insuf. cardiace globale
 Stenoza aortică este mult mai bine suportată
decât insuf.

 Stenoza aortică-> munca VS îngreunată->

hipertrofie a miocardului-> dilatarea orif.
AV şi AS-> repercursiuni asupra circ.
pulmonare-> dilataţia cordului dr.
 Dilataţia VS
 Golf adâncit
 Buton aortic proeminent
 Creşte diametrul transvers şi convexitatea
ventriculului stâng
 doar calcificările valvulare dau
certitudine diagnostică de stenoză
 Dilatarea aortei poststenotic, observată în
porţiunea inferioară a conturului cordului
 mărirea VS-deplasarea
vîrfului cordului inf. şi
extern, putând ajunge în
incidenţa PA pînă la
peretele lateral toracic
 Ao ascendentă proemină
prin alungire şi dilatare
 butonul aortic proemină
 valva mitrală devine
insuficientă, apare
mărirea AS, stază
pulmonară, mărirea VD
 decompensarea VD
reduce staza
Principalele semne radiologice
ale insuficienţei cardiace :
1- cardiomegalie, 2- dilatarea
venei cave superioare, 3-
dilatarea vaselor hilare, 4-
hipervascularizaţie, 5-
hipotransparenţă difuză
pulmonară, 6- benzi Kerley A, 7-
benzi Kerley B, 8- transudat
pleural la baze, 9- transudat în
porţiunea inferioară a scizurii
oblice, 10- transudat în scizura
orizontală, 11- infarct pulmonar,
12- hemosideroză.
Views of the upper lobe vessels of a patient in good condition (left) and during a period of
CHF (right). Notice also the increased width of the vascular pedicle (red arrows).
 Cauza: reducerea elasticităţii

 Radiologic
 Incidenta PA:
1. Alungire + convexitate crescuta a arc superior drept
(depaseste lat. VCI) ← AO ascendenta
2. Buton AO proeminent spre stanga, cu raza de curbura
mai crescuta
3. Crosa Ao in OAS – “desfasurata”
4. Adancirea amprentei butonului aortic pe esofagul baritat
5. Orizontalizarea cordului adanceste golful cardiac
realizand configuratia aortica
6. Aorta descendenta indepartata de coloana vertebrala,
proiectata peste arcul II cardiac
 2. Modificari dimensionale:
Anevrismele aortice

ANEVRISMELE aortice - dupa localizare pot fi:

Anevrisme de aorta toracica:

- de aorta ascendenta

- de crosa aortica

- de aorta descendenta

Anevrisme de aorta abdominala

- Dupa forma anevrismele toracice pot fi:

fuziform si sacular
 proeminenţă spre dreapta, cu dedublarea
marginii drepte şi cu scurtarea arcului inferior
drept

 pulsaţiile prin expansivitatea lor pot determina

atrofii prin compresiune sterno-costală

 traheea şi bifurcaţia sunt deplasate spre stânga

ca şi esofagul baritat
Anevrism al aortei ascendente în
incidenţă PA, OAD şi OAS
 Simptome:
- Durere in maxilar, gat, omoplat
- Tuse ,dispnee, dificultati la
respiratie.

Diagnosticul:
- Dificil (frecvent este asimptomatic)
- Se stabileste deseori cand anevrismul
s-a rupt
- RTG, CT, IRM, ecocardiografie,
angiocardiografie.

Tratament: variaza in functie de

marime, localizare si alte boli
asociate
Aorta ascendenta dilatata Anevrism aortic gigant

Arcul Ao si ramurile sale

 lărgirea pedicolului vascular pe ambele margini
 traheea şi esofagul sunt deplasate la dreapta şi
posterior
 compresia îndelungată pe trahee produce
traheomalacie
 de obicei fuziform
 eroziuni ale contururilor anterioare ale corpilor
vertebrali cauzate de atrofie prin compresie
 esofagul baritat este deplasat la dreapta şi anterior
în localizările superioare şi la stânga în localizările
inferioare
 poate fi însoţit de atelectazii pulmonare şi revărsate
pleurale
Anevrism de aorta descendenta
Anevrism de aorta toracica descendenta
Anevrism de aorta abdominala:

-Reprezinta o dilatatie a diametrului aortei de peste

3 cm
-frecventa barbati \ femei = 4:1
-95 % sunt anev. toracice , 5% abdominale.
-15% se rup( disectie sau ruptura de Ao), 85%
raman nediagnosticate .
-indicatii operatorii:
ruptura , crestere rapida , prezenta
simptomatologie, asimptomatic dar > 6 cm
diametru .
-clinic:durere abdominala /de spate, scadere
pulsului periferic, soc, masa pulsatila abdm.
-DD: colica renala, IMA, UD perforat, litiaza
renala, pielonefrite, pancreatita acuta, inflamatii
colonice .
-DG : RTG , CT , IRM ,
angiorafie,ecocardiografie .
Anevrisme Ao abdominale
Stenoza aortica :
-etiologie:
reumatismala,
congenitala,
degenerativa.
Clinic: -3 forme:
-supravalvulara
-valvulara
-subvalvulara
Cresterea opacitatii aortei:

Calcificari
 Foiţa pericardică
internă (viscerală)

 Foiţa pericardică
externă (parietală)
 Malformaţie congenitală
 Loc. Stg
 RTG: - modif. conturului cardiac în stg
- mobilitatea anormală a cordului în
decubit lat.stg
- pulsaţii accentuate pe conturul lipsit de
pericard
Ortostatism Scopie
- creşte diametrul - pulsaţiile conturului
transvers sunt reduse /
- ascuţirea unghiurilor absente
cardio-frenice
Decubit dorsal - absenţa pulsatiilor
- cordul devine sferic cordului
- pedicolul vascular contrastează cu cele
rămâne îngust ale butonului aortic
cu amplitudine mare
 Aspect ‘în carafă’  Formă sferică, pedicol
vascular îngust
 Aspect ‘în minge de
fotbal’
 imagine mixtă
hidro-aerică
 triungiulară de o
parte şi de alta a
imaginii cordului
(cu baza dispusă
caudal şi latura
externă formată de
pericardul destins)
 prezintă ondulaţii
permanente
În mod spontan, apare în 4 situaţii:

 după traumatisme urmate de infecţii;

 după perforaţie esofagiană sau după ulcerarea în
pericard a stomacului sau unui ganglion TBC;
 prin perforarea în afecţiunile ce evoluează în interiorul
spaţiului
 pneumopericardul idiopatic.
-simfiza foiţelor pericardice între ele, cu îngrosarea
lor, cu încorsetarea cordului
CONCREŢIO CORDIS=PANZER HERZ

-simfiza foiţei pericardice cu pleura mediastinală şi

fascia endotoracică
ACCREŢIO CORDIS
CONCRETIO CORDIS ACCRETIO CORDIS

Pulsaţii cord diminuate / abolite Cord imobil în

cavitatea
toracica

Calcificări de foiţe pericardice Neregularităţi ale conturului

VCS destinsă cordului prin aderenţe
şi calcificări

Cordul are formă foarte fixă Prezenţa diverticolilor

esofagieni de tracţiune

Profil stîng şi OAS de elecţie Modificări de pleura toracală

şi mediastinală