Vous êtes sur la page 1sur 17

Apele continentale

cuprind: Apele
curgătoare:pâraiele,
râurile și fluviile, și
apele stătătoare:
lacurile,apele
subterane,ghețarii și
mlaștinile.
Apele subterane
• O parte din precipitaţiile atmosferice se infiltrează în
scoarţa terestră şi umplu golurile şi fisurile rocilor pînă
cînd ating un strat de roci impermeabile. Apele
infiltrate formează apele subterane.În urma scurgerii
subterane apa se întoarce din nou în Oceanul Planetar.
Apele minerale
• În natură nu se întîlnesc ape pure. Apele ajunse în sol dizolvă
carbonaţii de calciu, magneziu, fier, clorurile şi sulfaţii ce se
găsesc în sol. Apele provenite din condensarea vaporilor
încălziţi de magme, sunt fierbinţi şi au o capacitate mare de
dizolvare. Ape dulci sunt considerate cele care conţin o
cantitate de săruri de cel mult 0,5 g/l. Dacă acest indicator
depăşeşte 0,5 g/l, sunt numite ape minerale (sărate).
Izvoarele
• Rocile acvatice sunt deseori erodate şi apa iese la suprafaţă
sub formă de izvoare, care pot să apară pe povîrnişuri, pe
malurile şi în albia rîurilor, la suprafaţa solului. Izvoarele se
clasifică după temperatură în izvoare reci şi termale; după
modul apariţiei apei la suprafaţă – în ascendente şi
descendente, iar după cantitatea de săruri dizolvate în apă –
în izvoare cu apă dulce şi minerală. Izvoare reci sînt
considerate acele la care temperatura apei este egală cu
temperatura medie anuală a aerului în regiunea respectivă.
Izvoare calde sau termale sunt acelea care au temperatura
apei mai ridicată decît temperatura medie a celei mai calde
luni a anului (temperatura depăşeşte 20°C) din locul
respectiv.
Râurile
• Apele atmosferice căzute sub formă de precipitaţii,
împreună cu apele subterane care ajung la suprafață,
curg formând ape permanente. Cele mai mici cursuri
de apă sunt pâraiele. Asocierea mai multor pâraie dă
naştere unui rîu.
• Locul de unde rîul îşi ia începutul se numeşte izvor, iar locul de
vărsare – gură de vărsare a râului.Deseori, la vărsarea rîului în mare
sau în lac, se formează o deltă.
• Alimentarea rîurilor. Alimentarea rîurilor este influenţată de un şir
de factori: condiţiile climatice, vegetaţia, structura solului, prezența
mlaștinilor şi a lacurilor etc. În funcţie de aceşti factori, rîurile se
alimentează cu apă provenită de pe urma ploilor (alimentare pluvială)
, topirii zăpezilor (alimentare nivală),de pe urma topirii gheţii şi din
apele subterane.
• Alimentarea pluvială este caracteristică regiunilor cu climă
ecuatorială, tropicală maritimă, subtropicală şi temperată.
Alimentarea nivală şi glaciară are loc în cazul râurilor din regiunile
temperate şi reci, unde zăpezile se topesc primăvara şi provoacă
creşterea nivelului apei în râuri. Unele râuri se alimentează din apele
freatice . Cel mai răspîndit tip de alimentare este cel mixt.
Râurile din Moldova
Cele mai lungi râuri din Moldova sunt:
Nistru,Prut,Ichel,Cobâlnic,Răut,Bâc,Botna și Ialpug.
Apele mai multor râuri se unesc și
formează un fluviu
Lacurile
• Lacurile reprezintă rezervoare de apă stătătoare,
acumulate în formele de relief. Ele ocupă cca 1,8% din
suprafaţa uscatului. Cel mai mare lac de pe Glob este
Marea Caspică. Cele mai adînci lacuri sînt cele de
origine tectonică: Baikal (1620 m), Tanganika (1435
m), Malawi (706 m). În zonele umede se găsesc cele
mai multe lacuri. În regiunile aride şi semiaride
numărul de lacuri este mai mic. Ele au un volum mic
de apă, sînt sărate, fără scurgere.
Lacul Wuhua Hai,China
Lacurile din Moldova
În Moldova sunt lacurile Ghidighici,Costești,Dubăsari,Ulmu,Comrat și
Răzeni.
Lacul Ghidighici
Mlaştinile
• Mlaştinile reprezintă porţiuni ale uscatului cu surplus
de umezeală şi evaporaţie scăzută. Ele au la bază roci
impermeabile şi se caracterizează prin lipsa scurgerii.
Mlaştinile sînt acoperite cu vegetaţie hidrofilă care
favorizează procesele de turbifiere. Drept rezultat, se
formează turba – îngrămădiri de resturi vegetale care
nu sunt pe deplin descompuse. Mlaştinile conţin 87–
97% apă şi numai 3–13% substanţe uscate (turba).
Importanța apelor continentale
• Apa râurilor și a lacurilor au o mare importanță pentru natură și viața
omului.Pe râuri și lacuri se transportă pasagerii și mărfurile.Pe râuri se
construiesc centrale electrice,iar în regiunile aride,unde cad puține
precipitații apa râurilor se folosește pentru irigare.Apa lacurilor și
râurilor se folosește la alimentarea populației,fabricilor,uzinelor și în
agricultură.În preajma râurilor și a lacurilor cu apă termale,ce au
proprietăți terapeutice se construiesc stațiuni balneare.
• Protecţia apelor râurilor este una din problemele actuale cu caracter
global.

Vous aimerez peut-être aussi