ACIZII NUCLEICI

Tagadiuc Olga,
DHM, conferențiar universitar
 Tipurile (1)

ADN
Localizarea – nucleoid – procariote;
nucleu, mitocondrii - eucariote
Funcţia – conservarea şi transmiterea
informaţiei genetice între generaţii
Componenţa chimică-
1. Bazele azotate – A, G, C, T
2. Pentoza – dezoxiriboza
3. Restul fosfat
 Tipurile (2)
ARN
Localizarea –
procariote - citoplasmă, ribozomi
eucariote – nucleu, citoplasmă, ribozomi
Funcţia – realizarea informaţiei genetice
Componenţa chimică-
1. Bazele azotate – A, G, C, U
2. Pentoza – riboza
3. Restul fosfat
Nivelurile organizării structurale a ADNului:

1. succesiunea
dezoxiribonucleotidelor în catena
polinucleotidică
2. dublul helix
3. superhelixul ADNului
4. Nucleozomul
5. cromatina şi cromozomii
Succesiunea nucleotidică
a ADN şi ARN
STRUCTURA ADNului
STRUCTURA ADNului

Zamudio N M et al. Reproduction 2008;136:131-146

Ierarhia structurală a ADN

Source: http://www.nature.com/scitable/topicpage/dna-packaging-nucleosomes-and-chromatin-310
 Nivelurile organizării structurale
a ARN

1. Primară – succesiunea ribonucleo-

tidică în catena polinucleotidică
2. Secundară -
3. Terţiară - în funcție de
4. Cuaternară - tipul ARNului
 Structura tARN

1. Primară – succesiunea
ribonucleotidelor în catena
polinucleotidică
(în medie 95 nucleotide)
1. Secundară – în forma “foiii de
trifoi”
2. Terţiară – în forma “literei L”
 Structura
secundară a
ARNt
Structura terţiară a ARNt
Structura ARNr
Structura ribozomilor
Structura ribozomilor
Realizarea informaţiei
genetice

1. Replicarea sau biosinteza ADNului

2. Transcrierea sau biosinteza ARNului
3. Transcrierea inversă
4. Replicarea ARNului
5. Translaţia sau biosinteza proteinelor
 REPLICAREA
1. Semiconservativă
2. Matriţa – molecula integră de ADN
3. Substraturile – dATP, dGTP, dCTP, dTTP, ATP, GTP,
CTP, UTP
4. Complexul polienzimatic:
Helicaza
Topoizomerazele I şi II
Primaza sau ARN-polimeraza-ADN-dependentă
de iniţiere
ADN-polimeraza I, II și III
Ribonuclează H
ADN-ligaza
 REPLICAREA
semiconservativă
 ETAPELE REPLICĂRII

1. Iniţierea
2. Elongarea
3. Terminarea
 ETAPELE REPLICĂRII – Iniţierea
1. Mediată de proteinele dnaA, dna B și dna C
2. Situsul de inițiere:
 Punctul ORI
 boxa dna A – 5’-TTATCCACA-3’
 boxa dna B – 5' - GATCTNTTNTTTT - 3
3. Helicaza
4. Giraza sau topoizomeraza
5. Proteinele SSB (Single-stranded DNA-binding
protein)
6. Primaza – ARN-polimeraza-ADN dependentă de
inițiere
 ETAPELE
REPLICĂRII –
Iniţierea –
formarea
furcii
replicative
MECANISMUL REPLICĂRII -
ELONGAREA
MECANISMUL REPLICĂRII -
ELONGAREA

http://themedicalbiochemistrypage.org/images/replicationforkdetail.jpg
 MECANISMUL REPLICĂRII -
TERMINAREA
 ter - situsurile de terminare a replicării la procariote
 MECANISMUL REPLICĂRII -
TERMINAREA
Proteina TUS – blochează replicarea prin fixarea la ter
Reparația
ADN-ului
Reparația
ADN-ului
Xeroderma pigmentosum
 TRANSCRIEREA

1. Matriţa – un fragment al unei catene a ADN

– transcriptonul
2. Substraturile – ATP, GTP, CTP, UTP
3. ARN-polimeraza-ADN-dependentă
 TRANSCRIEREA

Transcriptonul sau unitatea de transcripție

 ETAPELE TRANSCRIERII
1. Iniţierea
2. Elongarea
3. Terminarea
4. Modificările posttranscripţionale
ETAPELE TRANSCRIERII
Iniţierea

http://course1.winona.edu/sberg/ILLUST/promoter.gif
MECANISMUL
TRANSCRIERII
Mecanismele terminării transcripției
BIOSINTEZA PROTEINEI -
TRANSLAŢIA
 TRANSLAŢIA
1. Matriţa – molecula ARNm
2. Substratele – moleculele activate ale
aminoacizilor - aminoacil~ARNt
3. Complexul polienzimatic:
 Aminoacil-ARNt-sintetazele
 Peptidiltransferaza
 Proteinele specifice – IF, EF, RF
 Etapele translaţiei
1. Activarea aminoacizilor
2. Iniţierea
3. Elongarea
4. Terminarea
5. Modificările posttranslaţionale
Activarea aminoacidului

E – aminoacil-
ARNt sintetaza
 Iniţierea
biosintezei
proteinei –
pasul I
Iniţierea biosintezei proteinei –
pasul II
Iniţierea biosintezei proteinei
pasul III
Iniţierea
-
pasul IV
Elongarea catenei polipeptidice
Elongarea catenei polipeptidice
Elongarea catenei polipeptidice
 Elongarea catenei polipeptidice

http://themedicalbiochemistrypage.org/images/translation-elongation.png
Terminarea
biosintezei
proteinei
 Particularităţile biosintezei
colagenului
Etapa I.
Sinteza lanţurilor polipeptidice primare α
 se produc peste 28 tipuri de colagen
(fibrilare şi nefibrilare) în baza informației
din cca 34 gene specifice COL
 tipurile catenelor polipeptidice primare se
notează – α (I), α (II), α (III) etc.
 subtipurile catenelor polipeptidice primare
se notează α1(I), α2(I), etc.
 Particularităţile biosintezei
colagenului
Etapa I.
Sinteza lanţurilor polipeptidice primare α

 toate catenele au succesiune

aminoacidică similară (Gli-X-Y)n
 se asamblează cca 200 AA/min.
 catenele se produc în formă de precursori
- pro-α, ce posedă secvenţe aminoacidice
suplimentare la ambele capete
 Particularităţile biosintezei colagenului
Etapa II. Hidroxilarea radicalilor Pro şi Liz
 Particularităţile biosintezei colagenului
Etapa II. Hidroxilarea radicalilor Pro şi Liz

1. Enzimele prolil hidroxilaza şi lizil hidroxilaza

2. Fac parte din Oxidazele Microzomiale cu
Funcţii Mixte (OMFM)
3. Sunt active doar în prezenţa O2 , vit. C (acid
ascorbic) şi Fe2+
4. Reacţia are loc cu consum de α-cetoglutarat
Hipovitaminoza C – scorbutul – diminuează
rata hidroxilărilor şi rezistenţa colagenului
 Particularităţile biosintezei
colagenului
Etapa III.
Formarea helixului triplu -
protropocolagenului

1. Se asociază trei catene primare α

2. Se formează helixul triplu –
protropocolagenul – conţine
fragmente nespiralizate la ambele
capete ce sunt unite prin legături
disulfurice
 Particularităţile biosintezei colagenului
Etapa IV. Glicozilarea protropocolagenului

1. Se glicozilează radicalii hidroxilizinei

2. Se fixează resturi glucozil-galactoză la
gruparea -OH
Particularităţile biosintezei colagenului
Etapa IV. Glicozilarea protropocolagenului
 Particularităţile biosintezei
colagenului
Etapa V.
Expulzarea protropocolagenului din
celulă în matricea extracelulară
şi transportul la fibra în creştere
1. Moleculele se concentrează în aparatul Golgi.
2. Se formează vezicule secretoare.
3. Veziculele migrează spre membrana celulară și
fuzionează cu ea.
4. Conținutul veziculelor se elimină în spațiul
extracelular.
 Particularităţile biosintezei colagenului
Etapa VI. Maturizarea protropocolagenuluiI

1. Scindarea fragmentelor în exces de la

capetele N- şi C-terminal
2. Enzimele – procolagen-N-peptidaza şi
procolagen-C-peptidaza
3. Se formează unitatea structurală a
colagenului - TROPOCOLAGENUL
Particularităţile biosintezei colagenului
EtapaVI. Maturizarea protropocolagenuluiI
 Particularităţile biosintezei colagenului
EtapaVII. Oxidarea radicalilor Liz şi Hyl

1. Este catalizată de enzima Lizil oxidaza

2. Necesită prezenţa ionilor de cupru
3. Se formează alizina şi hidroxializina
 Particularităţile biosintezei colagenului
EtapaVIII. Formarea legăturilor covalente încrucişate în
cadrul asamblării microfibrilelor

Are loc prin:

 Condensarea radicalilor alizinei cu cei ai lizinei
 Condensarea a 2 radicali de alizină
 Condensarea radicalilor alizinei cu histidina
Particularităţile biosintezei colagenului
EtapaVIII. Formarea legăturilor covalente
încrucişate în cadrul asamblării microfibrilelor
Particularităţile biosintezei colagenului
EtapaVIII. Formarea legăturilor covalente
încrucişate în cadrul asamblării microfibrilelor
Particularităţile biosintezei colagenului
EtapaIX. Asamblarea fibrilelor din microfibrile
Etapa X. Asamblarea fibrelor din fibrile
Sinteza colagenului

http://www.oulu.fi/biocenter/groups/myllyharju/details
 Dereglările ereditare ale
biosintezei colagenului

Osteogenesis imperfecta (OI)

Cauza – mutaţii în gena ce codifică catenele
α1 şi α2 ale colagenului tip I
Tip I OI – defect cantitativ – diminuarea cu 50%
a sintezei colagenului normal
Tipurile II, III şi IV OI– defect structural – cel
mai frecvent substituţia unui radical Gli
cu un aminoacid cu radical încărcat
sau polar, ce afectează formarea
helixului
Dereglările ereditare ale biosintezei colagenului
Osteogenesis imperfecta
Semne clinice:
1. Craniul neproporţional de mare, faţă de trunchi,
insuficient osificat
2. Faţă triunghiulară, aplatizată
3. Oase tubulare lungi, osteoporotice
4. Fracturi multiple pe parcursul vieţii
5. Scolioză
6. Sclere albastre
7. Diminuarea acutităţii auzului
8. Dentinogenesis imperfecta
Dereglările ereditare ale biosintezei colagenului

Osteogenesis
imperfecta
a. Colagen normal
b. Colagen anomal
specific OI
OSTEOGENESIS IMPERFECTA

• Click to add an outline

Os

im
OSTEOGENESIS IMPERFECTA
Dereglările ereditare ale biosintezei colagenului

Dentinogenesis imperfecta
 Dereglările ereditare ale biosintezei colagenului

Sindromul Ehlers-Danlos
Tipurile: clasic, hipermobil, vascular, kifoscoliotic,
artrohalazic, periodontal (tipul VIII)
Cauze: modificări structurale ale colagenului tip III, V,
carenţa ereditară a lizil oxidazei, procolagen-N-
peptidazei şi procolagen-C-peptidazei
 Sindromul Ehlers-Danlos
a. hiperelasticitatea pielii
b. hipermobilitatea articulaţiilor