Proiectul ”MADRE”

Motivarea și Ameliorarea Didactică a Responsabililor Educaționali

Abordarea absenteismului și a abandonului

școlar din perspectiva ecosistemelor sociale

Prezentare susținută de:

Eugen Simion, Ph.D.
Șef serviciu, DGASPC Neamț
Președinte, filiala Neamț, FICE România

Piatra Neamț 31.10.2018 1

 Obiective

1. Să crească conştientizarea și înţelegerea ”fenomenului”

abandonului şi efectele sale asupra elevilor, familiilor,
școlii și comunității
2. Să ofere specialiştilor o trecere în revistă a rezultatelor
cercetărilor actuale despre cauzele şi factorii de risc
asociaţi cu abandonul școlar
3. Să identifice practici eficiente care cresc implicarea
elevului în absolvirea şcolii

2
I. Ce este abandonul şcolar?

3
 Abandonul: un proces de eliberare
(din perspectiva individuală)

 Procesul începe în anii de şcoală elementară

 Rate crescute de abandon raportate printre copiii care
erau apreciaţi ca extrem de agresivi de către
învăţătorii lor din clasele primare (Ensminger şi
Slusarcick, 1992)
 Elevii care au repetat o clasă începând cu clasa a IV-a
erau de cinci ori mai predispuşi să renunţe la şcoală
(Kaufman şi Bradby, 1992)
 Nu este un eveniment izolat

4
 Abandon școlar: terminologii

 Dimensiunea vizibilă a fenomenului:

elevi care abandonează școala
 Copii în afara sistemului de educație

 Referențiale diferite
 excluziunea
 Copiii din afara sistemului de educație – excluși de la
educație
 Copiii în risc de abandon școlar – excluși de la oportunități
egale de învățare

5
 Factori predictori ai abandonului şcolar
(Balfanz & Herzog, 2005)

 Cei trei factori predictivi-determinaţi până la sfârşitul

clasei a opta:
 Frecvenţă slabă (14%)
 Comportament precar (17%)
 Rezultate slabe la învăţătură (21%)

6
 Factori predictori ai abandonului şcolar
(Balfanz & Herzog, 2005)

 Elevii de gimnaziu care nu frecventează şcoala cu regularitate,

primesc note slabe la purtare sau au rezultate slabe la
învăţătură
- 10% şansă de a absolvi la timp
- 20% şansă de a absolvi un an mai târziu
 Elevii care au repetat clasele de gimnaziu sunt de 11 ori mai
predispuşi să abandoneze decât elevii care nu au repetat
 Un elev care repetă două clase consecutive în liceu prezintă un
risc crescut cu 90% de a abandona liceul (Roderick, 1995).

7
 Factori predictori ai abandonului şcolar
(Balfanz & Herzog, 2005)

 Tranziţii multiple între şcoli

 Elevii care intră în clasa a 9 a cu două sau mai multe repetenții
anterioare au doar o şansă din două de a fi promovaţi în clasa a
zecea la timp
 Repetarea clasei a 9 a este cel mai mare factor predictiv al
abandonurilor din liceu
 Cea mai mare cădere pentru elevi este între clasa a 9 a şi a 10 a

8
II. Cauze, factori de risc, analize factuale

9
 Factori de risc

Educaţie, sociologie şi economie

- Caracteristici demografice şi istoric al familiei.
- Performanţa şcolară trecută.
- Caracteristici personale/psihologice.
- Responsabilităţi de adult.
- Caracteristici ale şcolii sau cartierului.

10
 Factori de risc

Caracteristici personale/psihologice.
Angajament faţă de şcoală şi abilitatea de a urma acest angajament
Stimă de sine scăzută
Aşteptări educative scăzute sau lipsa planurilor

11
 Factori de risc

Responsabilităţi de adult
Angajare, îngrijirea unui copil (frate)
Lucratul peste 10 de ore pe săptămână este asociat pozitiv cu abandonul.
Sarcina este asociată pozitiv cu abandonul

12
 Factori de risc
Caracteristicile şcolii sau ale cartierului
Cartiere sărace versus cartiere mai bogate

Caracteristici demografice
Mai puțin de 50% din elevii romi termină școala în fiecare an
Elevii romi au cea mai mare rată a abandonului şcolar
Mai puțin de jumătate dintre toți copiii romi participă la programe de
educație timpurie și prea puțini elevi romi termină liceul

13
 Factori de risc
Istoricul familiei
Venitul familiei, implicarea familiei, familii care primesc ajutor social,
nivelul de studii al părinților, familie monoparentală, părintele sau un
frate au abandonat şcoala
Elevii din familii cu nivel socio-economic scăzut sunt de patru ori mai
predispuși să renunțe la şcoală decât colegii lor cu nivel socio-economic
crescut

Performanță școlară trecută

Note mici, repetenție și vârstă mai mare decât a colegilor, probleme
disciplinare, chiul, acordă puțin timp temelor

14
 Analize factuale

Ratele ratele cele mai ridicate ale abandonului se înregistrează la clasele

de început de cicluri de şcolaritate: clasa I, respectiv clasa a V-a – peste
2,2 %, la celelalte clase valorile ratei fiind de +/-1,5% (INS, Copii care nu
merg la școală)
Elevii de ciclu primar fără eşecuri şcolare au o şansă de absolvire mai
mare de 80%, în timp ce cei cu două eşecuri au o rată de absolvire de 55%
şi cei cu patru eşecuri au o rată de 30% (Allensworth, 2007)
Elevii de ciclu gimnazial cu o medie de 8.5 sau mai mare au o rată de
absolvire de aproape 100%, în timp ce cei cu o medie de 6.0 au o rată de
70% şi cei cu o medie de 5-6 au o rată de 30% (Allensworth, 2007)

15
 Analize factuale

Elevii de clasele V-VIII care obţin rezultate slabe şcolare, au o rată de

participare de 80% sau mai mică sau obţin o medie slabă la purtare, au o
probabilitate de 10-20% de a absolvi liceul în patru ani (Allensworth, 2007)
Discrepanţele în defavoarea mediului rural sunt semnificative în
învăţământul gimnazial: abandonul elevilor din şcolile rurale păstrează valori
semnificativ mai mari clasele de final (a VII-a, a VIII-a), comparativ cu rata
corespunzătoare mediului urban (INS, Copii care nu merg la școală)
La nivelul fiecărui an şcolar, ponderea fetelor care abandonează şcoala
este mai redusă, comparativ cu cea a băieţilor, atât pe ansamblu cât şi pe
fiecare nivel de învăţământ în parte (diferenţa este de 0,3% atât pentru
învăţământul primar, cât şi pentru cel gimnazial (INS, Copii care nu merg la
școală)

16
 Analize factuale

Cel mai ridicat procentaj al abandonului în statele din Uniunea Europeană s-a
înregistrat în Malta (19,6%), Spania (19%) și România (18,5%). La polul opus
se situează Croația (2,8%), Lituania (4,8%) și Slovenia (4,9%).

În 2016, abandonul școlar a scăzut în toate țările membre UE, cu excepția

Cehiei, României și Slovaciei.
EUROSTAT, 2016

17
 Să privim mai atent…

III. Status şi variabile alterabile

Perspectiva integrativă ecosistemică

18
 De ce perspectivă integrativă
ecosistemică?
◦ Asigură prevenirea și intervenția timpurie
◦ Accelerează căile de suport/îngrijire
◦ Îmbunătățește experiența utilizatorilor de
servicii
◦ Elimină suprapunerile/superpozările
◦ Îmbunatătește modul de protecție a
indivizilor/grupurilor în situații de risc

19
Modele de acțiune comunitară

Modelul ecologic al lui Brofenbrenner

20
 Politici sociale eficiente şi de calitate
în domeniul educației

Unde s-a greşit, în

elaborarea și evaluarea De ce situaţiile limită din
politicilor educaționale? învățământ nu s-au gestionat
la timp şi eficient?

Cine a subminat
reformele structurale şi
dezvoltarea coerentă a
sistemului de educație?
De ce s-au acumulat în
sistem nemulţumiri,
dezamăgiri, frustrări şi
conflicte, ignorate de
decidenţi?

21
 Politici sociale eficiente şi de calitate
în domeniul educației

Ministerul Cultelor și Instrucțiunii

• 1862

Ministerul Educației Naționale

• 2018

22
 Variabile de status
Variabilele asociate cu abandonul care sunt dificil de schimbat şi
puţin predispuse la schimbare:
Vârstă Dizabilitate
Gen Loc de muncă pentru părinţi
Nivel socio-economic Dimensiunea şi tipul şcolii
Etnie Structura familiei
Regiune

23
 Variabile alterabile
Variabilele asociate cu abandonul care pot fi schimbate:

Note Implicarea părinţilor

Comportament perturbator Sentiment de apartenenţă
Absenteism Atitudini faţă de şcoală
Politici ale şcolii Sprijin educativ acasă
Climat şcolar Repetenţie
Evenimente de viaţă stresante

Caz halucinant la Bacău. Un băieţel a fost dat afară de la grădiniţă pentru că ţipă, Observator, Antena 1, 15.09.2017
Tatăl unui copil cu autism se luptă cu sistemul, Viața liberă, Galați, 8.07.2013

24
 Exemple de status şi variabile alterabile

Clasă de variabile Variabile de status Variabile alterabile

frecvenţă
ELEV diazabilitate
(sporadică)
structură
Supravegherea timpului liber
FAMILIE (e.g. familie
(are loc rar)
monoparentală)
inteligenţă Identificarea cu şcoala
COLEGI
(e.g. IQ scăzut) (este alienată)

Statut socio-economic Monitorizarea progresului elevului

ŞCOALĂ
(e.g. viaţă în sărăcie) (are loc consecvent)

Trăsături geografice Servicii de suport

COMUNITATE
(e.g. mediu urban) (disponibile)
Sursă: Christenson, Sinclair şi Hurley (2000)

25
 Să privim mai atent…

IV. Factori de atracţie şi de respingere

ce conduc la absenteism și abandon şcolar

26
 Factori de atracție care conduc la absenteism și
abandon

Sesizați de elevi
Concurează cu obiectivul frecventării școlare regulate
Concurează cu terminarea cu succes a școlii ca primă prioritate
Ţin de spiritul gregar/prieteni care abandonează școala
Copie modele “de succes”

27
 Factori de respingere care conduc la absenteism și
abandon

Sesizați de elevi
Localizați în școli
Îi fac pe elevi să se simtă nepoftiți, nedoriţi
Elevii se opun sau resping școala
Manifestă comportament perturbator, absenteism cronic și încetarea completă a
efortului şcolar

28
 Factori de respingere care conduc la absenteism și
abandon

Nu i-a plăcut școala

Nu se înțelege cu profesorii/cu alţi elevi
Sancţionat prea des
Nu se simte în siguranță în școală
Nu are sentimentul de apartenență
Nu ține pasul cu activitatea școlară/nu are rezultate bune la învăţătură

29
V. Modele teoretice de prevenire

30
 Conceptualizări teoretice pentru prevenirea
abandonului și promovarea terminării școlii
(Finn, 1993)

Terminarea școlii = implicare în școală și învățat

Elemente cheie:
◦ Participarea elevilor
◦ Identificarea cu școala
◦ Legături sociale
◦ Investire personală în învățat

31
 Conceptualizări teoretice pentru prevenirea
abandonului și promovarea terminării școlii
(Fashola şi Slavin, 1998)
Elemente cheie:
◦ Încorporarea personalizării prin crearea de legături
personale semnificative
◦ Conectarea elevilor la un viitor accesibil
◦ Oferirea de ajutor şcolar pentru a ajuta elevii să se
descurce bine la clasă
◦ Recunoașterea importanței familiilor în succesul
realizărilor copiilor lor și terminarea școlii

32
 Conceptualizări teoretice pentru prevenirea
abandonului și promovarea terminării școlii
Elemente cheie:
Crearea de școli mici, cu clase de dimensiuni mici (art. 63, Legea Educației
Naționale)
Construirea de relații și îmbunătățirea comunicării între elevi și profesori
Oferirea de sprijin şcolar individual și comportamental
Ajutarea elevilor să abordeze probleme personale și de familie prin consiliere
și acces la servicii sociale
Ajută elevii să dezvolte conexiuni cu mediile de învățare într-o varietate de
domenii
Implicarea este percepută ca un concept multi-dimensional care implică patru
tipuri de implicare și indicatori asociați

33
 Patru tipuri de implicare şi factori asociaţi
(Christenson, 2002)

Implicarea academică se referă la timpul petrecut în rezolvarea

sarcinilor şcolare
Implicarea comportamentală include frecvenţă, evitarea
suspendării, participarea la clasă şi implicarea în activităţi
extracurriculare
Implicarea cognitivă implică indicatori interni incluzând
procesarea informaţiilor şcolare şi devenind o persoană care
învaţă bine
Implicarea psihologică include identificarea cu şcoala şi apariţia
unui sentiment de apartenenţă

34
 Conceptualizări teoretice pentru prevenirea
abandonului și promovarea terminării școlii
(Lehr et al., 2003)

Personal/afectiv (acţiuni menite să sporească stima de sine,

consiliere individuală)
Academic (învăţare diferenţiată, metode individualizate de
instruire, îndrumare)
Mobilizarea familiei (strategii care includ feedback crescut
acordat părinţilor sau vizite la domiciliu)

35
VI. Intervenţii efective şi modele

36
 Abordări eficiente pentru intervenţie

Intervenţiile au loc în timp, de obicei în luni sau în ani

Implementarea de strategii de intervenţie timpurie care
sunt universale ca natură şi concentrate pe prevenire
Programe de ajutor suplimentar pentru anumite grupuri
de elevi care împărtăşesc anumiţi factori de risc
Ajutor extins sau personalizat pentru elevii în risc de
abandon
Intervenţii care se bazează pe puncte tari şi implică o
varietate de contexte

37
 Intervenţia timpurie

Este prea târzie iniţierea de programe de prevenire a

abandonului la gimnaziu (clase mari) sau liceu
Investire în educaţia timpurie (şcoală atractivă pentru cei
mici)
Dezvoltare de activităţi pentru a uşura efectele
tranziţiilor şcolare (în special de la ciclul primar la
gimnaziu)

38
 Abordări ineficiente pentru intervenţie

Abordări cu viaţă “scurtă”

Abordări orientate spre pedeapsă
Abordări care nu se concentrează pe implicarea elevilor
în şcoală
Practicile nu se bazează pe date/informaţii/statistici
Utilizare de practici fără dovezi de eficienţă sau care nu
şi-au dovedit eficienţa

39
 Practici generale legate de prevenirea
abandonului
Utilizare de sisteme complete de date şi de diagnosticare
Sisteme de avertizare timpurie
Oferire de instruire riguroasă şi relevantă
Oferire sprijin la învăţare (inclusiv prin folosirea elevilor buni la
învăţătură)
Instruire pe comportamente şi abilităţi sociale
Climat şcolar suportiv
Implicarea familiei

40
 Intervenţii influenţate de cadre didactice

Concentrare pe factorii legaţi de abandon

Climat şcolar pozitiv
Frecvenţă
Comportament
Performanţă academică
Implicarea familiei
Implicarea elevului
Evaluarea periodică a politicilor şi procedurilor cu privire la copiii care
abandonează
Implementare de strategii bazate pe dovezi/intervenţii
Intervenţiile trebuie să se potrivească cu nevoile elevului

41
 Abordare bazată pe diagnostic
Baze de date la nivel cuprinzător, longitudinal, de elevi în risc de
abandon, care includ identificatori

Permite efectuarea de analize cauzale

Folosirea de date pentru a identifica elevii care vin cu istorii de

probleme şcolare

Monitorizarea progresului şcolar al tuturor elevilor

Revizuirea datelor la nivel individual, particular, pentru a

identifica elevii în risc de abandon

Monitorizarea sentimentului de apartenenţă al elevului

42
 Strategii care cresc implicarea familiei

Efectuare de vizite la domiciliul elevului pentru a dezvolta

relaţii cu membrii familiei
Asigurare transportului pentru participarea la evenimente
şcolare şi întâlniri cu părinţii şi în locaţii neconvenţionale
Oferirea de asistenţă părinţilor în întărirea instruirii la clasă
şi de sprijin comportamental copiilor lor acasă
Oferirea de feedback pozitiv părinţilor, cu informaţii pozitive
despre copiii lor şi apoi detalierea cu privire la acţiunile
reprobabile ale copiilor

43
 Strategii pentru creşterea succesului şcolar

Îndrumare/instruire individuală
Instruire individuală sau în grup mic în citit, socotit şi
domenii şcolare de bază
Instruire suplimentară/recuperarea prin after-school sau
programe de vară
”Resuscitarea” programelor și inițiativelor de încurajare a
participării școlare care și-au demonstrat importanța și
eficiența: mediatorii școlari, programele de tipul A doua
șansă, programele Școală după școală
OMEN 4831/2018 privind aprobarea Codului-cadru de etică al personalului didactic din învăţământul preuniversitar
Art. 9. “în exercitarea activităţilor specifice (şcolare şi extraşcolare), personalului didactic îi este interzis să folosească
baza materială din spaţiile de învăţământ în vederea obţinerii de beneficii materiale personale directe sau indirecte”

44
 Strategii pentru creşterea implicării elevilor

Creeare de comunităţi de învăţare mici

Manifestarea interesului real faţă de elevi la nivel personal
Facilitarea dezvoltării de relaţii pozitive cu colegii
Încurajarea participării elevilor la activităţi extraşcolare
Utiliazarea de tehnici de instruire articulate pe dinamica și
tehnicile moderne de învățare

45
 Concluzii

Abandonul este complex - nu există soluții unice -

costurile sunt substanțiale
Abandonul nu apare peste noapte
Elevii cu dizabilități sunt în risc considerabil mai crescut de
abndon
Factorii de risc au predictabilitate
Cadrele didactice pot influența factorii de risc
Absenteismul și abandonul școlar sunt probleme ale
comunității, nu doar ale familiei sau școlii

46
 Concluzii
Implicarea familiei este esențială/critică
Practicile bazate pe dovezi sunt esențiale
Sistemele de date existente la nivel de școală pot fi folosite
pentru a ne ajuta să învățăm despre elevii care sunt în risc
de eșec școlar și abandon
Adulții contează în viețile tinerilor
Instruirea trebuie să fie relevantă, riguroasă și să aibă la
bază implicarea
Folosirea unui continuum de intervenții secvențiale poate fi
utilă pentru a aborda/diminua riscul de abandon și a-l
transforma în rezultate școlare și de comportament

47
 Concluzii

Măsurarea indicatorilor de risc este un prim pas important

în intervenție
Este necesară o abordare a sistemelor/sistemică pentru a
produce câștiguri (schimbări) semnificative (art. 10, Legea
Educației Naționale – ”în România, învățământul este
serviciu de interes public”)
Sistemele de intervenție și de avertizare timpurie pot sprijini
succesul continuu la fiecare nivel școlar
Statul poate sprijini școala și comunitatea prin acordarea de
sprijin suficient pentru infrastructură, pentru punerea în
aplicare a inițiativelor la nivel local

48
 Concluzii

”Educația este cheia pentru copii, tineri, profesori,

părinţi, adulţi, lideri, echipe, categorii socio-
profesionale, comunitate locală sau globală”
Profesor Suzy Manuela Prajea

”Oricare ar fi întrebarea, educația este cheia!”

Sunny Varkey, GEMS Education

Educația chiar are nevoie de cei 6% din PIB!

49
 Re(surse) informative

1. Ensminger, M., Slusarcick, A. (1992). Paths to high school graduation or dropout: A

longitudinal study of a first grade cohort, Sociology of Education, 65, 95-113. Descărcat la
de 27 martie 2017 de la adresa http://www.jhsph.edu/research/affiliated-
programs/woodlawn-study/publications.html
2. Balfanz, R., Herzog, L., Keeping midle grades students on-track to graduations: Initial
analysis and implications. Descărcat la data de 3.04.2017 de la adresa
http://flpbs.fmhi.usf.edu/High/Evaluations/High%20School%20Evaluation%20and%20Earl
y%20Warning%20Systems.pdf
3. Kaufman, P., Bradby, D., Characteristics of at-risk students, U.S. Department of Education,
National Center for Education Statistics (NCES 92-042), 1992. Descărcat la data de 27
martie 2017 de la adresa https://nces.ed.gov/pubs92/92042.pdf
4. Christenson, S. L., Sinclair, M. F., Lehr, C., Hurley, C. (2000). Promoting successful school
completion. In Kk. M. Minke, G. C. Bear (eds.), Preventing school problems—promoting
school success: Strategies and programs that work ( pp. 211 – 257). Bethesda, MD:
National Association of School Psychologists
5. Surdu, L. (coord.) (2011). Participare, absenteism școlar și experiența discriminării romilor
din România. Romani Criss,/UNICEF, Bucharest, 2011

50
 Re(surse) informative

1. Strategia națională pentru prevenirea părăsirii timpurii a școlii. Descărcat la data de

27.10.2018 de la adresa
https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Minister/2016/strategii/Anexe%20
Strategie%20PTS.pdf
2. Legea nr. 48/2002 privind prevenirea și sanționarea tuturor formelor de discriminare,
http://www.anr.gov.ro/html/Legislatie.html
3. Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiilor,
http://www.copii.ro/leg_ro.html
4. Legea Educației Naționale nr. 1/2011, http://www.edu.ro/index.php/legaldocs/14847
5. Commission Staff Working Paper – reducing Early School Leaving, 2011,
http://ec.europa.eu/education/policy/school/early-school-leavers_en.html
6. Institutul de Științe ale Educației (2012) Copiii care nu merg la şcoală. O analiză a
participării la educaţie în învăţământul primar şi gimnazial. Descărcat la data de
27.10.2018 de la adresa http://www.unicef.ro/wp-content/uploads/copiii-care-nu-merg-
la-scoala-pt-web.pdf.pdf

51
VĂ MULŢUMESC PENTRU ATENŢIE!

eugen10simion@yahoo.com
Tel.: 0733 083336

52