MANAGEMENTUL TERAPIEI CU

ANTIBIOTICE ÎN BOALA PARODONTALĂ

BOALA PARODONTALĂ
 BOALA PARODONTALĂ

 Una dintre cele mai răspândite boli cronice

-în țările occidentale -prevalența 35%
(10% ascund forme severe)

 Una dintre cele mai comune infecții microbiene

la adult

Bourgeois,2007
 BOALA PARODONTALĂ

Boală inflamatorie care provoacă

a aparatului de susținere distrucții
a dintelui rapide, inegale și profunde ale
parodonțiului (resorbții osoase)
antrenând
pierderea ireversibilă a ancorajului și
conducând
la pierderea dinților în lipsa unei terapii adecvate

Schrőeder
 MANAGEMENTUL TERAPIEI BOLII
PARODONTALE

 În managementul terapeutic al tratamentului

medicamentos antibioterapia are un rol bine definit
 Se folosește ca și adjuvant al terapiei convenționale
 Nu se utilizează doar ca monoterapie
 Agenții antibiotici sunt actorii principali în cadrul
acestei terapii, putând fi administrați pe cale sistemică
sau locală
 ARGUMENTE PENTRU UTILIZAREA
ANTIBIOTICELOR

Natura infecțioasă a bolii parodontale

Din cele 500 specii bacteriene din microflora orală s-au identificat speciile
înalt patogene (parodontopatogeni) ce pot determina apariția bolii
parodontale

Complexul roșu
Aggregatibacter Porphyromonas gingivalis
Actinomycetem + Treponema denticola
comitans Tannerella Forsythensia
 ARGUMENTE PENTRU UTILIZAREA
ANTIBIOTICELOR
SPECIA ACȚIUNEA PATOGENĂ FORMA CLINICĂ DE BOALĂ
PARODONTALĂ
AGGREGATER ACTINOMICETENS Efect antifagocitar Parodontită agresivă formă
COMITANS Efect citotoxic celular juvenilă localizată
Stimularea rezorbției osoase
Distrucții tisulare însemnate
PORPHYROMONAS GINGIVALIS Crește dramatic în situsurile Parodontită cronică a adultului
afectate Parodontită agresivă rapid
(parodontopatogen major) Efect antifagocitar progresivă
Leucopenie Parodontită juvenilă generalizată
Efect toxicolitic pe celulele G.U.N
epiteliale, fibroblaste,
macrofage
TANNERELLA FORSYTHENSIS Capacitatea de a pătrunde Formele agresive de parodontită
(parodontopatogen major) în țesuturi alături de PORPHYROMONAS
Factor de stress
TREPONEMA DENTICOLA Efect citotoxic (fibroblaști, Formele severe de parodontopatii
celule epiteliale, colagene,
fibrinogen)
Capacitate mare de invazie
în țesuturile parodontale
 ARGUMENTE PENTRU UTILIZAREA
ANTIBIOTICELOR

SPECIA ASOCIEREA ELIMINAREA RĂSPUNSUL FACTORI CERCETĂRI

GAZDEI DE EXPERIMENTALE PE
VIRULENȚĂ ANIMALE
AGGREGATER
ACTINOMICETENS +++ +++ +++ +++ +++
COMITANS
PORPHYROMONAS
GINGIVALIS +++ +++ +++ +++ +++

TANNERELLA
FORSYTHENSIS +++ ++ + +++ +
TREPONEMA
DENTICOLA +++
 ARGUMENTE PENTRU UTILIZAREA
ANTIBIOTICELOR

Agenții parodontopatogeni remanenți după

îndepărtarea mecanică a florei subgingivale:
-canaliculele dentinare
-cement
-epiteliul de pe peretele moale al
pungii
 ARGUMENTE PENTRU UTILIZAREA
ANTIBIOTICELOR

Îmbunătățirea parametrilor clinici și microbiologici

Eficacitatea clinică:
 Reducerea inflamației
 Scăderea adâncimii pungii (0,2- 0,3mm)
 Îmbunătățirea nivelului de atașament (0,2- 0,6mm)
Teste microbiologice - nivel scăzut de
microorganisme din
complexul roșu
(Maurizio T. , Guerrero A. ,2012)
 ARGUMENTE PENTRU UTILIZAREA
ANTIBIOTICELOR

Evitarea bacteriemiei la pacienții cu risc

-afecțiuni sistemice-

 Boli cardiovasculare
 Boli metabolice (diabet zaharat)

 Afecțiuni renale cronice (insuficiență renală

cronică)
 Pacienții cu transplant
ANTIBIOPROFILAXIA
 INDICAȚIILE ADMINISTRĂRII
ANTIBIOTICELOR

În funcție de forma clinică de boală parodontală

PUN și GUN însoțită de complicații locale

loco-regionale și la distanță
Parodontită cronică agresivă
Parodontită cronică generalizată severă
Parodontită refractară la tratament
 INDICAȚIILE ADMINISTRĂRII
ANTIBIOTICELOR

În funcție de statusul general al pacientului:

-premedicație la pacienții cu afecțiuni sistemice,
pentru prevenirea complicațiilor

În scop adjunvant, în funcție de conduita

terapeutică:
- tratament chirurgical
- tratament non-chirurgical
- utilizarea materialelor tip membrane
 SELECTAREA TIPULUI DE ANTIBIOTIC

A. În funcție de factorii care țin de antibiotic:

-spectrul de acțiune
-profilul farmacocinetic

B. În funcție de factori ce țin de pacient:

-antecedentele de antibioterapie
1. pentru alte afecțiuni sistemice
2. pentru boala parodontală
 MECANISMUL DE ACȚIUNE AL
ANTIBIOTICELOR

ANTIBIOTIC MECANISM DE ACŢIUNE

AMOXICILINA Inhibă sinteza peretelui celular

CEFALOSPORINELE
NISTATINA Inhibă permeabilitatea membranei
citoplasmatice
TETRACICLINA, DOXICICLINA, Inhibă sinteza protetică
CLINDAMICINA
CIPROFLOXACINA Inhibă sinteza acizilor nucleici
 TIPURI DE ANTIBIOTICE CE POT FI
ADMINISTRATE PE CALE GENERALĂ
GRUPA DE ANTIBIOTIC ANTIBIOTIC
PENICILINE si B-LACTAMINE -semisinteză : -AMPICILINA -
(BACTERICID) -AMOXICILINA
-asociații: -AUGMETIN ( amoxicilina+ acid clavulanic)
TETRACICLINE (BACTERIOSTATIC) -TETRACICLINA
-DOXICICLINA
MACROLIDE (BACTERICID) - AZITROMICINA, SPIROMICINA (Rowamicina),
- CLINDAMICINA
-asociatii: RODOGYL (Spiromicină+ Metronidazol)
CHINOLONE (BACTERIDIC) -CIPROFLOXACIN
-OFLOXACIN
IMIDAZOL (BACTERICID) -METRONIDAZOL
-ORNIDAZOL

CEFALOSPORINE (BACTERICID) -ZINNAT

 INTERACȚIUNI IMPORTANTE ALE
ANTIBIOTICELOR
ANTIBIOTIC ALTE MEDICAMENTE EFECT

PENICILINA PROBENECID Crește nivelul de penicilină

BARBITURICE, HIDANTOINĂ Scade efectul

METRONIDAZOL
ANTICOAGULANTE ORALE (WARFARIN) Crește efectul anticoagulant

ETANOL Efect antabuz

ANTIACIDE CU Al, Bi, Fe, Mg Scade absorbția ei

TETRACICLINA
BARBITURICE, HIDANTOINĂ Scade concentrația din ser

CARBAMAZEPIN Scade concentrația din ser

DIGOXIN Crește nivelul de digoxină din ser

 INTERACȚIUNI IMPORTANTE ALE
ANTIBIOTICELOR
ANTIBIOTIC ALTE MEDICAMENTE EFECTE

ERITROMICINĂ
(AZITROMICINĂ, CARBAMAZEPIN Crește nivelul carbamazepinei din ser cu
CLARITROMICINĂ) apariția de nistagmus, greață, vomă, ataxie

ANTICOAGULANTE ORALE Potențează efectul anticoagulant

ANTIINFLAMATORII Crește riscul de obnubilare a SNC

CIPROFLOXACINĂ NESTEROIDIENE

COFEINĂ Crește concentrația de cofeină

VARIANTE TERAPEUTICE ALE ANTIBIOTERAPIEI ÎN
FUNCȚIE DE FORMA CLINICĂ DE BOALĂ

Parodontita cronică severă

Parodontita agresivă localizată
Abces parodontal cu complicații
Gingivita ulcero-necrotică
Parodontita ulcero-necrotică
PARODONTITĂ CRONICĂ SEVERĂ
PARODONTITĂ CRONICĂ SEVERĂ
 PARODONTITĂ CRONICĂ SEVERĂ
VARIANTA ANTIBIOTICE DOZA DURATA
I Amoxicilină 500mg x 3/zi
+ 8 zile
Metronidazol 500mg x 3 /zi

II Ciprofloxacin 500mg x 3 /zi 8 zile

+ 8-14 zile la
Metronidazol 500mg x 3 /zi fumători

III Augmentin 1g x 2 /zi 8 zile

+
Metronidazol 500mg x 3 /zi

IV Zinnat 250mg x 2 /zi

+ 7 zile
Metronidazol 500mg x 3 /zi
PARODONTITĂ AGRESIVĂ LOCALIZATĂ
PARODONTITĂ AGRESIVĂ LOCALIZATĂ
PARODONTITĂ AGRESIVĂ LOCALIZATĂ

VARIANTA ANTIBIOTICE DOZA DURATA

I Doxiciclină 100 mg la 12 ore în 1 zi 7-14 zile
100 mg la 24 ore
II Clindamicină 300mg x 3 /zi 8 zile
Sau
600mg x 2 /zi
III Azitromicină 1g /zi-1 zi 5 zile
500 mg/zi-a 2-a zi
ABCES PARODONTAL CU COMPLICAȚII LOCO-
REGIONALE (ADENOPATII)
ABCES PARODONTAL CU COMPLICAȚII LOCO-
REGIONALE (ADENOPATII)
 ABCES PARODONTAL CU COMPLICAȚII
LOCO-REGIONALE (ADENOPATII)
VARIANTA ANTIBIOTICE DOZA DURATA
I Amoxicilină 500 mg x 3 /zi
+ 3 zile
Metronidazol 500mg x 3 /zi
II Azitromicină 500 mg x 2 /zi în I zi
apoi 4 zile
500 mg x 3 /zi
III Clindamicină 600 mg x 3 /zi 5 zile
GINGIVITA ULCERO-NECROTICĂ
GINGIVITA ULCERO-NECROTICĂ
 GINGIVITA ULCERO-NECROTICĂ

VARIANTA ANTIBIOTICE DOZA DURATA

I Metronidazol 500 mg x 3 /zi 7 zile

II Amoxicilină 500mg x 3 /zi

+ 3 zile
Metronidazol 500 mg x 3 /zi

III Rovamicină 1.500.000 x 3 /zi

3.000.000 x 2 /zi
+ 7zile
Metronidazol 500mg x 3 /zi,
PARODONTITĂ ULCERO-NECROTICĂ
PARODONTITĂ ULCERO-NECROTICĂ
 PARODONTITĂ ULCERO-NECROTICĂ
VARIANTA ANTIBIOTICE DOZA DURATA
I Rovamicină 1.500.000 ui x 3 /zi 7-10 zile
+ 3.000.000 ui x 2 /zi
Metronidazol 250 mg x 2 /zi
II Augmentin 1g x 2 /zi 7-10 zile
+
Metronidazol 500 mg x 3 /zi
III Rodogyl 4-6 tb/zi 5 zile
 UTILIZAREA ANTIBIOTICELOR ÎN SCOP
PROFILACTIC

 La pacienții cu răspuns imun modificat datorită

prezenței altor afecțiuni sistemice
Antibioprofilaxie cu:
-Amoxicilină
-Augmentin

 După intervenții chirurgicale în cazul utilizării

materialelor de adiție-membrane
-Doxiciclină
-Amoxicilină
 UTILIZAREA ANTIBIOTICELOR ÎN SCOP
PROFILACTIC

ANTIBIOTIC DOZE ADULȚI DOZE COPII

AMPICILINA (oral) 2g cu 1 h înainte de procedură și 50mg/kg cu 1 h înainte de

1,5 g la 6 h după procedură
AMPICILINA (parenteral) 2g im/iv cu 30 min înainte de 50mg/kg im/iv sau cu 30 min
procedură înainte de procedură

Alergic la penicilină
CLINDAMINCINA sau 600mg cu 1h înainte 20 mg/kg cu 1h înainte
AZITROMICINA
CLARITROMICINA (oral) 500mg cu 1h înainte 15 mg/kg cu 1h înainte

CLINDAMICINA (parenteral) 600mg iv cu 30 min înainte 20 mg/kg iv cu 30 min înainte

VANCOMICINA (parenteral)
Hipersensibilitate de tip imediat
la peniciline
CEFAZOLIN
1g iv cu 1h înainte 20 mg/kg iv infuzat timp de 1h
înainte de procedură
1g iv cu 30 min înainte 25 mg/kg cu 30 min înainte
ADMINISTRAREA ANTIBIOTICELOR PE CALE
LOCALĂ

INDICAȚII: când există maxim 3 situsuri cu pungi

parodontale mai mari de 5-6mm

AVANTAJE: eliberare lentă pe perioadă lungă

nu există efecte secundare sistemice

DEZAVANTAJ: nu atinge toate nișele biologice

 ADMINISTRAREA ANTIBIOTICELOR PE CALE
LOCALĂ
FORMA DE PREZENTARE MEDICAMENT

CREME DONTISOLON –neomicină, prednisolon

DENTOMICIN - microciclină 2%

GELURI ATRIGEL - tetraciclină

SURGIGEL- tetraciclină
ELYZOL- metronidazol 25%

SISTEME SEMISOLIDE SISTEM EVA-fibre de 0,25

mg/mm nedegradabile cu tetraciclină
ACTISITE- tetraciclină 20% copolimer
neresorbabil
SISTEME BIODEGRADABILE PERIOCHIPS-membrană solubilă
biodegradabilă cu clorhexidină activă 7 zile
 ADMINISTRARE GENERALĂ VERSUS
ADMINISTRARE LOCALĂ
REZULTATE ADMINISTRARE SISTEMICĂ
Distribuție distribuție largă
Concentrație niveluri variabile în diferite
compartimente ale organismului
Potențial terapeutic poate ajunge la microorganisme
distribuite pe scară largă mai bine
Probleme efecte secundare sistemice
Limitare clinică cere pacient cu complianță bună
Probleme de diagnostic identificarea patogenilor, alegerea
medicamentelor
ADMINISTRARE LOCALĂ
Gamă eficace redusă
Doze mari în situs, nivel scăzut în
rest
Poate acționa la nivel local
asupra bacteriilor biofilmelor
asociate mai bine
Reinfecție prin netratarea
situsului
Infecție limitată la locul tratat
Model de distribuție a leziunilor
și a agenților patogeni,
identificarea situsurilor ce
urmează a fi tratate
 ANTIBIOTERAPIA PE CALE GENERALĂ
AVANTAJE:
1.Nu se limitează la un singur situs de aplicare
2.Acțiune asupra tuturor nișelor biologice:
-tonsile palatine
-fața dorsală a limbii
-capușon de molar 3
3. Administrare ușoară- pe cale orală
4. Acțiune antimicrobiană extinsă reduce riscul de
reinfectare și previne apariția recidivelor
5. Se concentrează selectiv în țesuturile parodontale
( tetraciclina este pe primul loc în acest sens)
 ANTIBIOTERAPIA PE CALE GENERALĂ
DEZAVANTAJE:
1.Efecte secundare greu de suportat:
-candidoze
-tulburări gastro-intestinale
-alergii
-risc de specii rezistente
2. Toxicitate crescută a unora dintre ele :
-hepatică
-renală
3.Interacțiuni medicamentoase
4. Concentrația substanței active diferă de la un medicament la altul
 CAZ CLINIC I

Pacient: I. G.
Vârsta: 65 ani
Adresa: Galați
Ocupația: pensionar

arhivă personală
CAZ CLINIC I
 ANTECEDENTE PERSONALE GENERALE
 AVC în 2006, cu hemipareză stângă, în tratament cu:
-Sermion 30 mg 2tb/zi
-Aspirin cardio 1 tb/zi
 HTA din 2004, în tratament cu:
-Indapamid 1,5 mg 1tb/zi
-Enalapril 20 mg 2tb/zi
-Egilok 25 mg 1 tb/zi
 Diabet zaharat tip II din 2004, controlat medicamentos:
-Glibomet 5 tb/zi
 Cardiopatie ischemică controlată medicamentos:
-Duplecor 1tb/zi
-Lusopress 20mg 1tb/zi
ISTORICUL AFECȚIUNII ISTORICUL
PARODONTALE ANTIBIOTERAPIEI

 Durată: 1 an AMOXICILINĂ
 Debut: lent -autoadministrare-
 Semne de debut: sângerare
 Evoluție :în pusee
 Nu a mai fost tratat
 CAZ CLINIC I
ORTOPANTOMOGRAMĂ
CAZ CLINIC I
CAZ CLINIC I
 CAZ CLINIC II

Pacient: B. O.
Vârsta: 72 ani
Adresa: Galați
Ocupația: pensionară

arhiva personală
CAZ CLINIC II
 ANTECEDENTE PERSONALE GENERALE

 HTA oscilantă din 2005, în tratament cu

-Gopten 1 tb/zi
- Diapril 1 tb/zi
 Diabet zaharat tip II, din 2007, controlat prin
tratament cu:
 -Metformin 2 tb/zi
 ISTORICUL AFECȚIUNII ISTORICUL
PARODONTALE ANTIBIOTERAPIEI

 Durata: 1 an Pentru afecțiunile

 Debut : lent sistemice conform
 Semne de debut: sângerarea recomandării
 Evoluție: în pusee medicului
 Nu a mai fost tratată